Subiecte DREPT 1.

Finante publice -definitie si caracteristici Finantele publice = totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca a resurselor necesare statului pt asigurarea functiilor si sarcinilor sale. 2. Continutul Ec. al finantelor publice Constituirea fondurilor financiare publice se face prin transferuri de putere de cumparare de la diversele p.f si p.j catre stat. Utilizarea fondurilor financiare publice se face tot prin transferuri de putere de cumparare intre stat si beneficiarii acestor fonduri a.i au loc fluxuri de resurse banesti in dublu sens catre si de la fondurile publice. Sfera FP cuprinde numai relatiile banesti care exprima un transfer de valoare sub forma unui transfer de putere de cumparare nu si pe cele care exprima o schimbare a formelor valorii. Transferul de valoare, intrucat se face fara contraprestatie are intotdeauna caracterul unui transfer de putere de cumparare. 3. Functia de repartitie si control Functia de repartitie cuprinde 2 etape inseparabile: - Constituirea fondurilor - Repartizarea fondurilor Constituirea fondurilor consta in formarea fondurilor publice de resurse banesti, la ea contribuind toate pers fizice si pers juridice care fie poseda bunuri impozabile,fie realizeaza venituri de natura impozabila. Distribuirea fondurilor inseamna repartizarea acestora in functie de aportul diferitelor clase sociale la realizarea acestora. Redistribuirea fondurilor presupune atat reimpartirea unei parti a veniturilor catre cei ocupati in sfera neproductiva, iar apoi prin prelevarea unei importante parti din aceste venituri la B.S sub forma I.T Pe langa I.T, fondurile publice de resurse banesti se mai constituie si din alte forme: contributii, amenzi, penalitati, varsaminte din profiturile inregistrate statului, venituri din confiscarea bunurilor fara stapani. La constituirea fondurilor fondurilor publice participa toate sectoarele sociale precum si populatia in proportii insa diferite potrivit puterii contributive a fiecaruia. A doua faza-repartitia FP consta in repartizarea fondurilor banesti astfel constituite catre beneficiari.Repartitia propriu-zisa este procedata de inventarierea nevoilor sociale existente, iar cand acestea sunt mai mari se ajunge la o triere a lor si la stabilirea unor prioritati. Functia de repartitie a FP au un caracter obiectiv determinat de necesitatea constituirii fondurilor banesti la dispozitia statului, totusi aceasta are si un oarecare caracter subiectiv derivat din interesele partidului de guvernamant si care nu intotdeauna concorda cu nevoile reale ale societatii. Functia de control a FP Statul are intotdeauna un interes major in a controla modul in care resursele banesti alocate prin buget sunt cheltuite. Controlul statului se exercita practic in toate domeniile vietii soc.care tin de sectorul public. F.de control vizeaza in principal modul de utilizare a res.banesti puse la dispozitia statului: controlul financiar-un control nemijlocit de bani. In Romania controlul financiar se exercita in principal de MFP si de aceea si de catre organe specializate ale BS. Acesta este un control administrativ. Exista si un control politic si anume controlul Parlamentului. In Romania se mai exercita si un control jurisdictional de catre Curtea de Conturi care verif.modul de utilizare a banului public de catre institutiile publice. In urma acestui control, Curtea de conturi poate sesiza potrivit competentelor sale legale, institutele sale legale in a stabili raspunderea juridica a pers.care se par vinovate de producerea de prejudicii BS si BL. In prezent acest control tinde a fi mai degraba un control de performanta,de audit decat un control de legalitate. 4. Mecanismul Ec. -aparitie si dezvoltare Oricare ar fi forma sociala a productiei, omul cu capac sa de munca si mijlc.sale de productie raman intotdeauna factorii ei. Forta de munca si mijl de productie constituie fortele de productie ale soc. Relatiile in care oamenii intra in procesul productiei, al repartitiei, schimbului si consumului de bun.materiale=relatii de productie : relatii propriuzise de productie care sunt in esenta relatii de proprietate,dar sunt cun.si rel.de repartitie,schimb si consum. In comuna primitiva repartizarea produselor,bun.se facea conform legii ec.fundamentale ale oranduirii care pp producerea bun.in comun de catre toti membrii soc.si repartizarea catre acestia in functie de necesitatile proprii si nu in functie de aportul fiecaruia.

Prima mare diviziune a muncii s-a concreztizat in desprinderea triburilor de pastori si separarea acestora de restul comunitatii, fapt ce a condus la o specializare a productiei. Cea de a doua mare diviziune a insemnat desprinderea triburilor de mestesugari de restul soc.si care a continuat procesul de specializare a productiei. Odata cu cea de a treia diviziune a muncii, respectiv aparitiei castei negustorilor, productia se separa definitiv de schimb cu consecinta cresterii eficientei productivitatii muncii. In aceasta perioada datorita cresterii w are loc o veritabila acumulare de capital. Capitalul-o valoare care se autovalorifica fie in cadrul repartitiei simple sau largite. Din capital fac parte atat fact.de productie, cat si forta de munca ca marfa. Productia se bazeaza pe reluarea continua a ciclului economic, a.i.soc.sa poata exista este necesar ca bun.materiale consumate, mijl.de productie si obiectele de consum sa fie mereu inlocuite=reproductie materiala ce poate fi simpla sau largita. 5. Definitia dreptului financiar Existenta FP in oranduirile in care au cunoscut si cunosc statul are un carater obiectiv deoarece productia are un caracter marfar, iar schimbul se realizeaza prin intermediul semnelor monetare-a banilor. FP cuprind toata activitatea patrimoniala a statului ca sub economic si toate atributiile acestuia de administrator al avutiei nationale care prevede, incaseaza, contabilizeaza si cheltuieste. Studiul FP prezinta un dublu aspect: unul stiintific si unul tehnic. Cercetarea aspectului stiintific cade in sarcina stiintei financiare care are ca preocupare determinarea regulilor esentiale carora T.S. se supuna gestinii publice si sa formeze conditiile, normele si solutiile care t.s. sa stea la baza FP. Aspectul tehnic este reprez.prin legislatia financiara care cuprinde dr.financiar-reglementarea in concret a chestiunilor financiare. 6. Obiectul dreptului financiar Potrivit dr.roman, dr.public este cel ce se refera la organizarea statului, iar dr.privat este cel ce se ocupa de interesele particulare. In general, dr.public reglementeaza drepturile si obligatiile colectivitatii publice si cuprinde rap dintre stat si particulari, rap.dintre colectivitatile publice, iar dr.privat reglementeaza dr.indivizilor si cuprinde rap.intre ei. Faptul c relatiile si operatiunile financiare capt o reglementare juridic, iar fondurile publice bugetare si extrabugetare fac parte integrant din patrimoniul public - al administratiei centrale de stat, respectiv al colectivittilor locale ori a altor persoane de drept public - a determinat pe unii specialisti s considere finantele publice ca ramur a dreptului public, care are drept obiect studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public. Obiectul stiintei financiare l constituie studiul problemelor ridicate de cheltuieli, venituri si de aplicare a veniturilor la cheltuielile publice. "Exist cheltuieli publice, ele trebuie acoperite". Stiinta finantelor- "stiinta economiei administrat de stat sau de un corp public (administratia autonom local), n vederea procurrii si utilizrii bunurilor materiale (n special a banilor), care le sunt necesare pentru functiile lor de comunitti economice obligatorii".' "Finantele publice formeaz un domeniu de cercetri care trateaz problemele de venituri si de cheltuieli ale guvernelor (federal, ale statelor si locale). n timpurile moderne, aceste probleme se mpart n patru mari diviziuni: venitul public, cheltuiala public, datoria public si anumite probleme ale sistemului fiscal n ansamblu, cum ar fi administratia fiscal si politica fiscal"' Maurice Duverger consider stiinta finantelor ca fiind deopotriv o stiint economic si politic; stiint economic datorit folosirii cu precdere de ctre stat a mijloacelor financiare, pentru a interveni n domeniul economic finantele publice tind astfel s devin o ramur a economiei politice - economia financiar, si o ramur a stiintei politice, deoarece foloseste tehnicile financiare pentru a interveni nu numai n domeniul economic, ci si n domeniile social, familial, intelectual si chiar politic.' n realitate, ns, ntre resursele bnesti aflate la dispozitia statului, modalittile concrete de procurare si de redistribuire a acestora, metodele de gestionare a resurselor financiare publice si formele juridice pe care le mbrac acestea exist legturi strnse. Procurarea si distribuirea resurselor financiare ale statului se realizeaz n procesul repartizrii produsului intern brut, cu ajutorul unor metode si instrumente specifice, ntr-un cadru juridic adecvat, n scopul satisfacerii nevoilor sociale si al infuentrii activittii economice. Aceste prelevri si redistribuiri de resurse bnesti au loc ntre p.f si juridice, prin intermediul autorittilor publice si afecteaz direct sau indirect ntreaga economie national si pe toti membrii societtii 7. autonomia dr. financiar fata de alte ramuri de drept tiinta dreptului constituie un ansamblu unitar de norme juridice, dar cu domenii specifice de reglementare si care sunt legate ntre ele datorit unor principii si obiective comune. Pentru a stabili autonomia unor ramuri de drept trebuie s fi luate n considerare obiectul reglementrii - o anumit categorie de relatii sociale - principiile care contera unitare normelor juridice, precum si metodele specifice de reglementare.

Desigur c nu trebuie nteles cuvntul autonomie n sensul su etimologic, n caz contrar ar nsemna c dreptul financiar-fiscal si gseste legea sa n el nsusi, formul ce apare inacceptabil. Nici un drept nu poate fi autonom n pura si completa acceptiune a cuvntului. Acest lucru ar fi si fr sens, fiindc orice regul juridic t.s gseasc principiile sale n afar de ea si nu n ea nssi. a). Autonomia dreptului financiar-fiscal fat de dreptul administrativ Dreptul administrativ este dat de ansamblul normelor juridice care guverneaz activitatea administratiei de stat, activitate ndeplinit de organele administratiei de stat. Privit prin prisma faptului c activitatea financiar a statului este realizat tot de organele administratiei de stat, numerosi autori de drept public ncorporeaz dreptul financiar-fiscal n dreptul administrativ. Alti autori, desi afirm c obiectul de reglementare a dreptului administrativ l formeaz relatiile sociale distincte fat de relatiile financiare, se rezum n a evidentia puternicele asemnri ntre aceste dou ramuri de drept: subiectul dominant al raporturilor juridice administrative si financiar-fiscale care este statul, reglementarea celor 2 categorii de raporturi juridice prin metoda subordonrii prtilor raportului juridic si evident faptul c aparatul financiar cu atributii n nfptuirea activittii financiare, face parte, aproape n ntregime, din sistemul de organe ale administratiei de stat. Trebuie evidentiate deosebirile esentiale care separ cele dou discipline de drept public: 1. Dreptul financiar-fiscal si grupeaz normele n jurul unui nucleu de principii fundamentale care i sunt proprii. El se organizeaz ntr-un mod particular fat de dreptul administrativ. 2. Raporturile de drept financiar-fiscal se nasc n conditii deosebite si au un obiect pecuniar. Ele exprim prelevri unilaterale din patrimoniul particular, fr contraprestatia imediat de servicii. 3. Dreptul financiar-fiscal are o finalitate proprie, un scop particular: procurarea resurselor bnesti ale statului. 4. Dreptul financiar-fiscal are sanctiuni proprii, majorri de ntrziere, amend fiscal, care sunt deosebite de contraventiile dreptului administrativ. Asadar, dreptul financiar-fiscal, desi prezint asemnri izbitoare cu dreptul administrativ, se bucur totusi de o cert autonomie fat de acesta. Contribuabilul este, cum spune el, cu totul altceva dect cetteanul sau administratul. b) Autonomia dreptului financiar-fiscal fat de dreptul constitutional Dreptul constitutional este format din totalitatea normelor juridice care reglementeaz raporturile sociale fundamentale, ce apar n procesul instaurrii, mentinerii si exercitrii puterii de stat. Dreptul constitutional dezvolt principiile si n sfera activittii financiare, astfel, potrivit art. 136 din Constitutia Romniei, "Formarea, administrarea, ntrebuintarea si controiul resurselor financiare ale statului, ale unittilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege", iar potrivit art. 138, "Impozitele, taxele si oricare alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Acelasi principiu, dar expimat ntr-o alt formulare, l gsim si n textul art. 109 al Constitutiei Romniei din 1923: "nici un impozit, de orice natur, nu se poate stabili si percepe dect pe baza unei legi". In textele constitutionale si gsesc sorgintea o serie de principii ale reglementrilor de natur financiar-fiscal: sistemul fianciar, bugetul public national, dreptul de impunere, controlul jurisdictional al Curtii de Conturi, legalitatea impozitelor. Principiile dreptului financiar-fiscal se regsesc n normele constitutionale, dar acest fapt nu face ca dreptul financiarfiscal s fie subordonat dreptului constitutional; dimpotriv, regsindu-si izvorul n norma de drept constitutional, norma de drept financiar-fiscal creaz un sistem autonom de reglementare juridic, astfel: 1. Principiul legalittii impozitelor este doar enuntat n norma constitutional, n intentia legiuitorului constituant a fost ca, pe cale legal, s se dispun o complet organizare a impozitului.Modul de exprimare a constituantului: "nici un impozit de orice natur nu se poate stabili si percepe dect pe baza unei legi",relev cu suficient c norma constitutional ntelege s lase n sarcina legiuitorului ordinar, organizarea complet a impunerii. Tot astfel, textul art. 137 din Constitutie numai defineste bugetul public national si obligatia executivului de a elabora proiectele bugetului de stat n vederea supunerii lor spre aprobareParlamentului, reglementarea complet a activittii bugetare fcndu-se prin Legea finantelor publice. 2. Stabilirea si perceperea impozitelor, desi este reglementat ca atare prin lege, se face n general pe calea actelor administrative, individuale, de o natur special, supuse controlului jurisdictional. Actul administrativ individual, ca si actul jurisdictional are menirea s aplice legea financiar-fiscal la cazuri concrete, contribuabilul, n acest caz, fiind subiectul unui statut exclusiv negativ, deci actiunea fiscal este generatoare exclusiv de obligatiuni. 3. Administratia financiar (fiscul) are o anumit putere discretionar n activitatea ei fiscal. Agentii fiscali au, fr ca prin aceasta s vin n contradictie cu legea sau principiul legalittii impozitelor, un drept de apreciere asupra unor anumite situatii de fapt, asupra oportunittii unor msuri.asupra exercitiului competentei lor etc., chiar dac exercitiul acestei puteri discretionare este supus controlului ierarhic si jurisdictional. 4. n sfrsit, exercitiul puterii se nfptuieste prin cele trei puteri n stat - Legislativ, Executiv si Judectoreasc - n timp ce exercitiul financiar-fiscal se nfptuieste prin intermediul aparatului financiar al statului pendinte de puterea executiv. c) Autonomia dreptului financiar-fiscal fat de dreptul civil Dreptul civile reglementeaz raporturile patrimoniale si personal nepatrimoniale ntre persoane aflate pe pozitii de egalitate juridic sau n care se manifest individualitatea persoanei. Ambele ramuri de drept reglementeaz n principal raporturi patrimoniale, unde drepturile si obligatiile prtilor se exprim n bani.

Diferentele existente ns ntre cele dou discipline constau, asa cum s-a artat deja, n diferentele care separ dreptul public de dreptul privat, si anume: 1. Inegalitatea prtilor n raportul juridic financiar-fiscal fat de egalitatea prtilor n raportul juridic civil; 2. Existenta unui subiect determinat - statul - n raportul juridic financiar-fiscal; 3. Caracterul imperativ al normei de drept financiar-fiscal fat de caracterul permisiv, supletiv al normei de drept civil; 4. obiectul special al reglementrii financiar-fiscale - relatii bnesti de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor bnesti ale statului, fat de obiectul comun al reglementrii juridice civile - relatii bnesti ce se stabilesc ntre diferite persoane potrivit intereselor patrimoniale proprii ale acestora. 8. Izvoarele dreptului financiar Dreptul este alctuit dintr-un sistem de norme generale de conduit prin intermediul crora sunt reglementate relatiile sociale ntr-o societate, norme cuprinse ntr-o multitudine de forme (acte juridice), pe care, de regul, le numim izvoare de drept. Prin izvoare de drept, n sens juridic, se ntelege forma specific de exprimare a normelor juridice. Pluralitatea izvoarelor de drept caracterizeaz toate sistemele de drept cunoscute pn n prezent, ea datorndu-se complexittii relatiilor sociale reglementate precum si variettii tipurilor de organizare social. Unii autori au propus distinctia n cadrul notiunii de izvor de drept ntre izvorul direct, ntelegndu-se prin acesta normele juridice, si izvorul indirect sau mediat, ntelegndu-se prin acesta regulile nejuridice. La rndul lor, izvoarele de drept direct - normele juridice sunt exprimate si ele ntr-o diversitate de forme, proprii dreptului care poart denumirea generic de acte normative, cum ar fi Constitutia, legile, decretele prezidentiale, hotrrile de guvern, ordonantele guvernamentale, ordine si instructiuni ale ministerelor, norme metodologice, hotrri ale consiliilor locale, decizii ale primarilor etc. Spre deosebire de ramurile dreptului privat, unde izvoare de drept pot fi considerate si obiceiurile, cutuma, jurisprudenta etc., dreptul financiar-fiscal nu-si poate gsi izvorul dect n actele normative, dat fiind interesul deosebit pe care societatea l manifest pentru finantele publice. Deosebim ns si aici ntre izvoare de drept comune cu alte ramuri de drept sau dimpotriv izvoare de drept specifice dreptului financiar-fiscal. 1. Definim izvoarele de drept comune cu alte ramuri de drept acele acte normative care, desi reglementeaz relatii sociale, altele dect cele care privesc constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor bnesti ale statului, contin si dispozitii referitoare la relatiile financiar-fiscale. Astfel de acte normative, n functie de locul pe care-l ocup n ierarhia izvoarelor de drept, sunt, n primul rnd, Constitutia si dup aceea o serie de legi, hotrri de guvern si ordonante guvernamentale, hotrri ale consiliilor locale etc. 2. Principala categorie ns a izvoarelor dreptului financiar-fiscal o constituie izvoarele specifice, considerate a fi acele acte normative care reglementeaz - n principal - relatiilefinanciare. ntre acestea, pe primul loc se afl, binenteles, Legea finantelor publice - Legea nr. 72/1996 (publicat n M. Of. Nr 152/17.07.1996), considerat legea cadru n materie de finante publice si care cuprinde dispozitii referitoare la: elaborarea, aprobarea si executia bugetului de stat, stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor, ca si a altor venituri ale statului,repartizarea si utilizarea mijloacelor bnesti necesare celor trei puteri n stat, ca si altor institutii publice centrale, controlul modului de utilizare a resurselor bnesti de ctre institutiile publice, regiile autonome si societtile comerciale cu capital integral de stat. Cuprinznd astfel principiile si normele de baz ale activittii financiare a statului, aceast lege constituie cadrul legislativ general al finantelor publice. Tot o lege cadru este considerat, pentru aceleasi motive, si Legea FP locale nr. 189/1998 (MO 404/22.10.1998). Dintre alte legi considerate izvoare specifice ale dreptului financiar-fiscal mai putem enumera: 1. Legea 101/1998 privind statutul Bncii Nationale; 2. Legea privind impozitul pe salarii 32/1991, cu modificrile ulterioare; 3. Legea privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Grzii Financiare nr. 30/1991; 4. Legea contabilittii publice nr.82/1991; 5. Legea impozitului pe profit nr. 12/1991, modificat prin OG 70/1994; 6. Ordonanta Guvernamental nr. 3/1992 privind TVA; 7. Legea bancar nr. 58/1998; 8. Legea impozitelor si taxelor locale nr. 27/1994, cu modificrile ulterioare etc. Printre izvoare de drept specifice putem enumera si o serie de hotrri guvernamentale, instructiuni ale Ministerului Finantelor, norme comune ale Ministerului Finantelor si ale Bncii Nationale a Romniei etc. 9. Normele dreptului financiar Ca orice Norma de drept, Norma de drept financiar este tot o regula de conduita generala si impersonala si recunoscuta ca atare de stat si care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar. Continutul normei de drept fin are aceasi structura logico-juridica ca orice Norma juridica: ipoteza, dispozitie, sanctiune, precum si aceasi structura tehnico-juridica.

Caracterul general obligatoriu si imperativ al normei juridice este esential deoarece prin acest caracter se asigura ordinea de drept in societate. In anumite imprejurari dispozitiile cuprinse in normele juridice pot fi nu numai imperative ci si speculative sau de recomandare, fapt insa neadmis in privinta normei juridice financiare. Elementul esential al normei juridice financiare este sanctiunea acesta derivand si din apartenenta normei juridice financiare la dreptul public. In ce priveste sanctiunea, norma juridica financiara stabileste o serie intreaga de astfel de sanctiuni caracteristice individualizate in concret in functie de obiectul de reglementare. Vom gasi prin urmare sanctiuni cum ar fi: Amenda fiscala Donazile si maorari de intarziere Limitarea unor operatiuni bancare si altele inclusiv aplicarea unor dobanzi penalizatoare sau declararea incapacitatii de plata. Sanctiunile instituite de Norma juridica financiara sunt constatate si aplicate de organele financiare fiscale si ale bancii nationale nefiind permisa posibilitatea altor persoane neautorizate de a constata si aplica aceste sanctiuni. 10. Raporturile dreptului financiar Dreptul a fost creat in vederea realizarii functiei sale esentiale, aceea de a reglementa conduita persoanelor. Aceasta functie a dreptului se realizeaza in principal prin faptul ca persoanele fizice sau juridice sunt obligate sa se comporte in relatiile lor reciproce intr-un anumit fel, potrivit prescribtiilor normei de drept, de aceea repoturile juridice sunt create in concret prin actiunea dreptului asupre relatiilor stabilite intre persoane. Norma juridica este in general o prescribtie normativa exprimata in mod generic, ipotetic si personal, iar in momentul in care aceasta se aplica unei anume relatii sociale ea este realizata in conret exprimand drepturile si obligatiile corelative ale celor 2 subiecte. In ansamblul general al raportuilor juridice, raporturile juridice financiare ocupa o importanta aparte dat fiind interesul deosebit al societatii asupra formarii si cheluirii banului public. Raporturile juridice financiare se disting fata de celelalte raporturi juridice atat prin subiectele participante si pozitia pe care o au unele fata de altele, cat si prin obiectul de reglementare, dar mai ales printr-o diversitate de modalitati de exprimare data fiind varietatea activitatii financiare a statului 11. FMI- infiintare, obiective si modificarea obiectivelor acestuia Conferinta de la Bretton Woods a adoptat statutul FMI, statul care a intrat in vigoare la 27 dec 1947. Printre principiile enumeram: -universalitatea sistemului-orice stat care este de acord cu prevederile statului poate deveni membru al FMI; -fixitatea paritatilor si cursurilor valutare pt a se putea respecta aceste principiu este necesar ca moneda nationala a statului membru sa aibe o definitie legala initiala, adica sa fie calculata in aur ca numitor comun, sau in $ cu greutatea aliajului in vigoare la 1 iulie 1944. A doua conditie se refera la faptul ca modificarile valutei valorii paritatilor sa fie efectuata la propunerea tarii membre numai in urma consultarii cu FMI si numai pt corectarea unui dezechilibru fundamental. Tarile care urmau sa adere la FMI trebuie sa-si asume anumite obligatii generale: -renuntarea la restrictii asupra efectuarii de plati si transferuri pt tranzactiile Internationale curente; -renuntarea la practici monetare discriminatorii; -acceptarea unei convertibilitati la cerere a sumelor in moneda proprie detinuta de alte state; -furnizarea de date economice si financiare in relatiile cu FMI. Resursele financiare ale FMI a utilizarii acestora initial disponibil.fondului a fost create prin varsaminte de cote ale membrilor efectuate integral la aderare. Marimea cotei fiecarui membru este exprimata in $ in functie de o formula care cuprindea urm.elemente: -2%din venitul national; -5%din rezerva de aur si $; -10%din media importului; -10%din valoarea maxima a exportului. Suma elementelor repsective urma sa fie majorata cu procentul exportului mediu fata de VN care urma sa fie varsata in aur si moneda nationala, iar partea exprimata in aur putea fi la alegere: fie 25% din cota; fie 10% din rezervele oficiale nete de aur si $; diferenta de 75% se varsa in moneda nat.a fiecarei tari si respectiv pozitia neutra a unei tari fata de fondul in care tara nu este nici debitoare, nici creditoare a fondului. Tara membra care inreg.un deficit de balanta si avea nevoie de o valuta straina o putea cumpara chiar de la FMI dand in schimb echivalenta in moneda nationala. La expirarea termenului tara membra era obligata sa rascumpere moneda sa de la fond, fie restituind valuta straina primita, fie o alta valuta acceptabila pt fond. In general, termenele de rascumparare erau cuprinse intre 3 si 5 ani iar tranzactiile respective care in termen.de specialitate =trageri asupra fd.nu erau considerate operatiuni de creditare. Cu cat suma imprumutata de la fd era my mare,comparativ cu cota membrului respectiv, cu atat fd.impunea condt my restrictive in ce priveste politica econ., financiara, monetara sau valutara a membrului respectiv.

Modificarile aduse statului FD -crearea DST prima modif.adusa fd a fost adoptata in mai 1968 si se refera la crearea si introducerea in politica fd a DST. DST a fost calificat drept supliment la activele de rezerve existente, iar ratiunea lui a fost aceea de completare a rezervelor monetare existente. DST reprez oficial o valuta de rezerva fiduciara, alocarea acestuia in cadrul fd.reprezinta o creditare a contului tarii participante cu suma respectiva. DST erau folosite numai in tranzactii Internationale guvernamentale intre tarile membre sau alte organisme Internationale autorizate. -libertatea membrilor fd de a opta pt unul sau altul din regimurile valutare existenta realizandu-se in aprilie 1976, in domeniul utilizarii aurului s-a renuntat la acesta ca numitor comun al valorii paritare ale monedelor; in dom.DST au fost largite modalitati de utilizare a DST pt ca acest instrument sa devina principalul activ de rezerva al sistemului in dom operatiunilor si tranzactiiloe a fost admisa o extindere o categorie de operatii si tranzactii speciale ale fondului. 12. Operatiuni de imprumut practicate de FMI FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de-a lungul anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre.Durata, termenul de plata al datoriei si conditiile de imprumut atasate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei de plati Acordurile Stand-by formeaza miezul politicii de imprumut al FMI.Un acord Stand-By asigura un stat membru ca poate sa obtin o cantitate de bani stabilita, de obicei in termen de 12-18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste balanta de plati.Facilitatea rezervei suplimentare.Furnizeaz finantare aditional pe termen scurt trilor membre care au dificultti la balanta pltilor datorit unor neasteptate pierderi de ncredere pe piat reflectate n scurgeri de capital.Linii de credit contingente.Linii de precautie prin care membrii sunt antrenati s ating politici economice puternixe pentru a obtine finantarea FMI pe termen scurt cnd sunt amenintati de pierderi neasteptate de ncredere datorit dificulttilor din alte tri.Asistent de urgent. Introdus n 1962 pentru a ajuta membrii s se descurce cu probleme de plti datorit unor dezastre naturale, aceast form de asistent a fost extins n 1995 pentru membrii care au iesit din conflicte militare cu capacitatea institutional si administrativ precar.n prezent, mprumutatii de FMI sunt fie tri n curs de dezvoltare,tri n tranzitie de la planificarea centralizat la sistemul economiei de piat ori tri care se refac din crize financiare.Multe din aceste tri au acces limitat la pietele de capital internationale datorit dificulttilor economice. Particularitti ale mprumuturilor fcute de FMI FMI nu este o agentie de ntrajutorare sau o banc de dezvoltare.mprumut pentru a-si ajuta membrii s se descurce cu probleme la balanta de plti sau pentru a reface cresterea economic sustinut.Spre deosebire de mprumuturile agentiilor de ntrajutorare fondurile FMI nu sunt alocate pentru activitti sau proiecte particulare.Acordarea mprumuturilor FMI sunt conditionate de anumite politici: tara mprumutat trebuie s adopte politici pentru a corecta balanta pltilor.Astfel aceste conditii asigur c tara respectiv nu va amna deciziile grele, sau nu va acumula n continuare datorii si va putea s devin puternic si astfel va putea restitui creditul.Tara mprumutat si FMI trebuie s se nteleag n privinta politiclor economice ce sunt necesare.FMI aloc fondurile n transe legate de nevoile trii respective n politicile economice adoptate.n tre 2000-2001 FMI s-a axat pe politicile economice la nivel macroeconomic fr a interveni n politica trii respective.mprumuturile FMI sunt temporare.n functie de facilitti, mprumuturile pot fi pe perioade de sase luni sau de maxim patru ani.FMI asteapt ca mprumutatii si s dea prioritate rambursrii mprumuturilor sale.Tara mprumutat trebuie s rambueseze banii la data stabilit pentru ca fondul s poat mprumuta si alte tri care au nevoie de fonduri.n majoritatea cazurilor cnd FMI aprob acordarea mprumuturilor nseamn c tara respectiv se afl pe drumul cel bun n politica economic si astfel sunt ncurajati investitorii strini s investeasc n tara respectiv si circumstantele carora se adreseaza. 13. BERD Infiintata in 1991. Sediu: Londra. Urmareste sustinerea dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu democratic in statele foste comuniste. Actele constitutive ale BERD permit implicarea exclusiv in statele care respecta principiile democratice, protejarea si conservarea mediului inconjurator. BERD e cel mai mare investitor institutional in Europa Centrala si de E si mobilizeaza, pe langa propriile finantari, si semnificative investitii straine. In prezent 60 de state si 2 institutii interguvernamentale detin BERD (BEI si Comunitatea Europeana). Desi actionarii apartin sectorului public, BERD investeste cu preponderenta in sectorul privat si finanteaza impreuna cu partenerii proiecte in domeniul bancar si industrial precum si proiecte in domeniul privatizarii, restructurarii si imbunatatirii serviciilor municipale.BERD promoveaza reformele structurale in general, competitia si privatizarea, se implica in cofinantarea unor investitii directe, mobilizeaza capitalul intern si ofera asistenta tehnica. Romania e membru BERD din 1991 si a contribuit la capitalul Bancii cu 96 mil.EURO. BERD este o institutie financiara intl. care a sustinut activ procesul de tranzitie la economia de piata, proces parcurs de Romania prin acordarea de imprumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformarii economice si reformelor structurale. Pana in prezent BERD ramane cel mai mare investitor intl. in Romania cu angajamente pe 2006 evaluate la peste 3 MLD. EURO.

Romania este unul dintre cei mai mari receptori de finantare ai BERD- locul 3 dupa Fed.Rusa si Polonia.Obiectivele BERD in perioada urmatoare privesc dezvoltarea continua a sectorului privat, iar implicarea in sectorul public se va limita la proiecte cu impact semnificativ asupra tranzitiei sau proiecte cu dimensiune regionala. BERD continua sa sprijine Guv. Rom. in implementarea programelor de reforme care privesc imbunatatirea climatului investitional si dezvoltarea sectorului privat. Tot o prioritate BERD ramane reabilitarea infrastructurii rutiere si a sectorului energetic. 14. Sistemul monetar European aparitie, perfectionare Pb integrarii monetare a tarilor din pt comuna a fost pusa pt prima data in 1969 la Conferinta de la Haga, insa ideea unei unitati monetare de cont europeana s-a nascut m.m. devreme in 1952 in cadrul comunitatii econ.a carbunelui si otelului, organism ce a condus la infiintarea pt comune. In 1957 Rep.Federala a Germaniei, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg au semnat Tratatul de la Roma privind constituirea CEE. Ob principal al CEE era stabilirea unei pt comune si aproprierea treptata a pol econ.ale statelor membre. Primul pas spre realizarea acestui ob.il constituia eliminarea intre statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea de mf; libera circulatie a pers, a capitalurilor, instaurarea unor politici comune in dom agriculturii si transport si aproprierea legislatiilor nationale. In 1979 a fost creat SME in centrul caruia a fost pusa moneda europeana de cont=ECU 15. Aparitia monedei unice europene / euro Reuniunea la nivel inalt de la Madrid din 15-18 decembrie 1995 marcheaza practic procesul de transformare a sistemului monetar european in Uniunea Economica si Monetara ( UEM ) , schimbandu-se si denumirea monedei unice din ECU in EURO . Trecerea la UEM a parcurs mai multe etape: 1. Prima etapa incepe la 1 ianuarie 1998 cand sefii de state si guverne ai celor 15 tari membre au selectionat tarile participante la moneda unica si care trebuiau sa respecte cele 5 criterii de convergenta stabilite prin tratatul de la Mastricht din februarie 1992 , cel mai important fiind deficitul bugetar care nu trebuia sa depaseasca 3 % din PIB . Au fost selectate cu aceasta ocazie : Germania , Franta , Olanda , Belgia , Luxemburg , Austria , Italia , Spania , Portugalia , Finlanda , Irlanda . 2. A doua etapa incepe la 1 ianuarie 1999, cand a inceput sa functioneze Banca Centrala europeana si care a inceput sa emita moneda unica euro. La inceput euro a functionat sub forma de moneda scripturala in paralel cu monedele nationale ale statelor membre in baza unor paritati ale acestora. 3. Incepe la 1 ianuarie 2002 cand sunt puse in circulatie biletele de banca monedele in euro care timp de 6 luni au circulat in paralel cu monedele nationale. 4. Incepe la 1 iulie 2002, moment de la care pe teritoriul monedei europene circula numai euro. Rolul de banca centrala europeana l-a indeplinit initial Banca Centrala Germana Bundesbanc pentru ca mai apoi sa fie creata efectiv Banca Centrala Europeana dupa acelasi model. Potrivit tratatului de la Mastricht , Banca Centrala Europeana este condusa de un directorat format din guvernatorii Bancilor Centrale ale tarilor membre ale Uniunii Economice si Monetare . Totodata a fost creat si consiliul general al Bancii Centrale Europene, compus din guvernatorii Bancilor Centrale ale tuturor tarilor membre ale UE. Politica monetara a Bancii Centrale Europene urmareste 2 obiective esentiale, inflatia si masa monetara care trebuie tinuta sub control. Rolul Bancilor Nationale se va restrange si acestea se vor reuni in cadrul unui sistem de tip federal, asa numitul sistem european al Bancilor Centrale. Avantajele imediate si de perspectiva ale monedei unice sunt printrealtele reducerea cheltuielilor aferente trtranzactiei monetare intre tari , eliminarea crizelor datorate instabilitatii cursurilor , stabilitatea preturilor cu consecinte pe termen lung in stapanirea inflatiei , stabilirea preturilor intr-o singura moneda ridicareab euro la rang de moneda internationala , utilizarea monedei euro in cadrul tranzactiei comerciale va permite reducerea instabilitatii generatoare de fluctuatiile cursurilor altor monede , posibilitatea Bancii Centrale Europene de a beneficia de veniturile de pe urma sumelor detinute de alte entitati in euro in afara Uniunii Monetare Europene . Pe plan international se constata o redistribuire a portofoliilor de active financiare in favoarea titlurilor in euro. Prin circulatia monedei unice europene dispar efectiv rezervele nationale in alte valute. Implicatiile Uniunii Economice si Monetare asupra pietelor de capital sunt din ce in ce mai importante, fapt dovedit si prin accentuarea concurentei intre centrele si institutiile financiare. Se observa deja ca se fac noi aliante pe pietele europene. In ce priveste tranzactiile comerciale, acestea s-au simplificat extrem de mult. Se constata tendinta utilizarii unor practici comerciale uniforme. Pe de alta parte, cotarea valorilor mobiliare in euro va permite o mai buna comparatie creand posibilitati reale de arbitraj. In prezent Banca Centrala Europeana trebuie sa realizeze o integrare financiara completa a tarilor membre in functie de care sectorul financiar ar putea inregistra o crestere reala.

Ce este insa foarte important , este procesul de dezvoltare economica a tarilor membre fara de care o unificare monetara deplina nu ar fi nici posibila , nici benefica. 16. Controlul financiar - notiuni generale FP realizeaza si o functie de control fiind un control mijlocit de bani. Acesta se realizeaza prin intermediul unor institutii ale statului avand o sfera larga de cuprindere. Practic sunt verificate toate sectoarele economice si sociale care utilizeaza banul public. CF urmeaza modul de constituire al fondurilor atat in sectorul public, cat si in sect privat in econ si in modul special in care sunt cheltuite alocatiile bugetare. CF ramane si in prezent recunoscandui-se principalul lui scop adica rationala gospodarire si administratie a patrimoniului public,corecta cheltuire a banului public, precum si contributia pe care o poate duce la eficientizarea cheltuielilor publice. Notiunea de control provine din expresia contrarolus inseamna verificarea actului original dupa duplicatul care de regula este pastrat de alta persoana. Prin urmare CF reprezinta actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale actiuni care se efectueaza anticipat, concomitent sau ulterior efectuarii operatiunilor. CF nu se rezuma sa constate doar incalcarea normelor legale si eventuala recuperare a prejudiciilor. El reprezinta in egala masura si un mijloc de prevenire al incalcarilor legii. 17. Functiile controlului financiar -f.de evaluare care se realizeaza in activitatea de evaluare a situatiei existente la un moment dat de catre persoanele care realizeaza controlul -F.de documentare- pp ca organele de control se documenteaza supra pb subiectului controlat; -f.preventiva- se manifesta prin inducerea unei conduite preventive la subiectele controlate stiut fiind faptul ca acestea sunt my prudente in sit in care sunt controlate; -f.recuperatorie se realizeaza, se materializeaza prin deciziile pe care le iau organele de control pt recuperarea prejudiciilor constatate cu ocazia controlului; -f.pedagogica se determina o anumita conduita atat la pers.controlate, cat si la organele de control care t.s manifeste o corectitudine desavarsita in realizarea actului de control. 18. formele controlului financiar In functie de mom.efectuarii CF, acesta poate imbraca urm forme: -CF preventiv; -CF concomitent; -CF ulterior. CF preventiv este un control specializat care pp verificarea anticipata a actelor si operatiunilor materiale. Verificarea se face sub aspectul legalitatii, dar si sub aspectul oportunitatii, eficientei si eficacitatii actelor materiale. Se supun controlului preventiv doc. si operat. care se refera la dr.si obligatiile patrimoniale ale institutiiloe publice in faze de angajare sau in faza de plata in raport cu tertii. Realizarea acestui control se face prin acordarea vizei de control preventiv. Documentele necesare pt obtinerea vizei de control financiar sunt stabilite pe baza actelor normative in vigoare, prin decizia conducatorilor ministerelor , altor organizatii de stat, prefecturilor, consililor judetene, locale precum si prin decizia directorului general al regiei autonome. CF concomitent se exercita intotdeauna de catre persoanele numite in acest sens din interiorul unitatii si se exercita in paralel cu incheierea actelor si efectuarea operatiunilor legate de activitatile supuse controlului. In prezent institutiile publice nu il my folosesc ca forma de control. CF ulterior se exercita asupra actelor si operatiunilor materiale dupa incheierea /materializarea acestora. Acest tip de control se exercita atat de catre organizatiile de control proprii, asa numitul control de gestiune, cat si my ales de organele de control din afara unitatii. Are avantajul ca poate constata mai bine si mai corect incalcare dispozitiilor legale care privesc cheltuirea banului public dar are si dezavantajul in ce priv prejudiciile inreg de institutie, acestea nu pot fi decat constatate si nu preintampinate. CF mai poate fi si un control total sau partial in fn de starea de cuprindere a activitatii supuse controlului. Dupa modul de organizare aceasta poate fi un ctrl organizat chiar de institutie\ CF intern sau un ctrl organizat de istitutiile de control ale statului. 19. Garda financiara - reglementare si obiective Garda Financiara este un corp de control financiar militarizat neincazarmat care functioneaza pe baza legii in cadrul FP. Principalele atributiuni stabilite prin lege GF sunt: 1) Aplicare si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale prin care se urmareste impiedicarea oricarei sustrageri de la plata IT;

2) Respectarea normelor de comert prin care se urmareste impiedicarea determinata de ......si orice procedee interzise de lege. Controlul garzilor este un control inopinant prin urmare garda nu trb sa se supuna unui program riguros de control. Controalele efectuate de comisarii garzii nu trb sa aiba o aprobare prealabila specifica. In realizarea contributiilor sale, garda fin are urmatoarele atributii: Sa efectueze controale in localurile in care se produc, se depoziteaza si comercializeaza bunuri ori se desfasoara acte care fac obiectul impozarii. Sa verifice existenta si autenticitatea doc justificative pe timpul ......, precum si in locurile unde se desfasoara acte supuse impozitarii Sa verifice registrele si orice alte documente din care rezulta indeplinirea obiligatiilor fiscale Sa efectueze in conditiile si potrivit codului de procedura penala perchezitii in localuri publice sau particulare daca exista indici ca in aceste locuri sunt ascunse marfuri sau instalatii cu care se fabrica produse, bunuri fara indeplinirea obligatiilor fiscale. Perchezitiile se desfasoara de regula intre 06 si 20 si trb finalizate in aceeasi zi. Sa confiste in conditiile legii obiectele sau produsele sustrase de la plata IT sau a caror fabricatie este interzisa sa confiste corpurile delicte si sa ridice documentele care pot servi la dovedirea fraudelor sau contraventiilor constatate. Sa constate contraventiile savarsite si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit competentelor privite de lege. Sa sesizeze organele de urmarire penala in legatura cu infractiunile constate cu ocazia constatarii infractiunilor, GF nu devine un organ de urmarire. Sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armametul si mijloacele din dotare in conditiile legii. GF este pusa sub comanda unui comisar general,iar activitatea sa este coordonata de un comandament condus de un secretar de stat prin MFP. GF are un aparat central cu o competenta generala organizata in cadrul MFP iar in judete si Mun. Bucuresti constituite sectii sau oficii ale GF. Comandamentul GF analizeaza si dezbate pb si rezultatele activitatii GF. Desfasoare activitati pe baza de programe de actiune. Acesta se intruneste trimestrial. Comisarul general asigura in conformitate cu dispozitiile legale conducerea operativa a aparatului GF. Acesta raspunde in fata ministrului de finante pt intreaga GF fiind imputernicit sa exercite controlul, sa dispuna controale tematice sau orice alta masura pe care o considera necesara. Sectiile GF se subordoneaza ierarhic numai comisarului general si al competentei de control pe teritoriul judetului in care sunt organizate. GF executa un serviciu ordinar care se efectueaza zilnic sau periodic de comisarii garzii doar pe legitimatia de serviciu, precum si un serviciu extraordinar care se efectueaza numai de comisarii garzii in virtutea legii sau a delegatiilor speciala date de conducerea GF. In exercitarea controlului comisarii GF sunt obligati sa incheie acte de constatare inscrise, iar controalele se executa numai de 2 comisari impreuna. Serviciul de control in porturi, aeroporturi, puncte de ctrl vamal se pot executa la orice ora din zi si din noapte si in orice situatie s-ar afla produsele. In cazul in care comisarii garzii constata contraventiile pt care nu are compententa de a aplica sanctiuni sau sa confiste marfuri sunt obligatii sa incheie acte constatatoare pe care le trimit organelor de drept pt verificarea mf si luaraa masurilor care se impun. Constatarile comisafile GF care impun continuarea controlului in contabilitatea ag ec pe o per mai mare de 8 ore se vor comunica de indata directiei municipiului Bucuresti care va dispune continuarea de catre organele proprii. GF este imputernicita sa constate contraventii si sa aplice sanctiunile atat cele prevazute de legea30\91 cu modficarile ulterioare precum si de alte acte normative care prevad aceasta competenta in mod expres. 20. Actele controlului financiar: Constatarile si concluziile deprinse in urma controlului trebuie consemnate in scris in anumite cocumente specifice care de regula sunt stab prin lege. Cel my important control-controlul exercitat de MF prin organele sale intocmeste urm doc.: 1. Procesul verbal; 2. Procesul verbal de constatare a contraventiilor; 3. Nota de constatare; 4. Nota de prezentare 5. Nota unilaterala. Procesul verbal de control este principalul doc.care se intocmeste de catre echipa de control in urma constatarilor faptice din teren. Acesta my poate fi denumit si ca raport de control. El cuprinde rubrici obligatorii precum;data incheierii, numele si prenumele inspectorilor finan, temeiul de drept si delegatia in baza careia se efectueaza controlul , perioada supusa controlului cu indicarea tematicii, perioada in care s-a desf controlul, denumirea ag.ec.controlat, pers care il reprezinta, semnatura holografa a organelor de control, perioada si institutia unde la controlat poate formula obiectiuni. In acest doc se consemneaza numai constatarile proprii ale echipei de control si care sunt sustinute de date si doc. Fiind interzise opiniile pers ale membrilor echipei de control.

Pt fiecare abatere constatata si inscrisa ca atare in procesul verbal de control se va indica obligatoriu continutul abaterii, actele normative incalcate, cauzele care au condus la incalacarea acestora, pers care se fac raspunzatoare de incalcarea lor, consecintele abaterii strict d.p.d.v financiar fiscal, masurile ce urmeaza a fi luate pt revenirea la legalitate si pt recuperarea prejudiciior si eventual masurile luate operativ in timpul controlului. Este obligatorie mentiunea ca au fost restituite unitatii controlate toate doc si inscrisurile originale puse la dispozitia controlului. Procesul verbal se semneaza de echipa de control si de unitatea controlata. Daca in procesul verbal sunt retinute si fapte care intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, PV se semneaza obligatoriu si de pers facute responsabile. Daca unitatea controlata refuza sa semneze, atunci echipa de control va notifica aceasta aratandu-i constatarile pe care le retine in urma analizei efectuate si va stabili un termen (15zile) pana la unitatea in care isi va mentine pozitia. PV sunt insotite atunci cand este cazul de anexe sub forma de sit contabile, tabele, note explicative. Doc.care se anexeaza la PV si in care sunt insemnate operatiunile financiar-contabile se certifica de catre organul de control si de compartimentul din unitate de la care provine. Nota explicativa este un doc anexa la pv sub forma unei declaratii si reprezinta mijlocul de aparare dat de cei controlati la intrebarile formulate de organele de control. Prin raspunsurile date in nota explicativa persoanele facute raspunzatoare se pot apara, si nu de putine ori pe baza verificarilor acestor raspunsuri nu s-au my retinut vinovatia acestor persoane. PV de constatare a contraventiei pv de constatare si sanctionare a contraventiilor dat fiind ca organul care constata savarsirea contraventiei este imputernicit de lege sa aplice si sanctiunea. Contraventiile sunt dispuse ca atare in dispozitiile speciale care reglementeaza IT, modul de cheltuire a banului public, reguli privind integritatea patrimoniului public. Prin urmare fiecare contraventie trebuie sa-si aibe temeiul intr-o anume dispozitie normativa. Indiferent de emeiul de drept al contraventiei constatae, PV de constatare si sanctionare a contraventiilor se supun dispozitiei OUG nr2/2001 sau se reintregeste cu aceste dispozitii. Potrivit OUG 2/2001 pv de constatare si sanctionare a contraventiilor cuprinde unele mentiuni obligatorii precum : -numele, prenumele si functia ag constatator; -numele si prenumele contravenientului sau denumirea si sediul p.j., data si locul savarsirei faptei. -Norma de drept incalcata si sanctiunea de drept care se aplica; -organul la care se poate formula plangerea; -termenul la care s epoate formula plangerea; -mentiunea expresa ca contravenientul poate formula obiectiuni si ca i s-a permis o obiectiune si semnatura ag constatator. -lipsa mentiunilor. Lipsa mentiunilor privind numele si prenumele ag constatator, contravenientului, data si locul savarsirii faptei, precum si semnatura ag.constatator conduce la nulitatea pv.Nulitatea se constata si din oficiu. Dispozitiile legale my prevad ca neaplicarea sanctiunlor in termen de 6 luni de la savarsirea faptei atrage dupa sine prescrierea dreptului de a my aplica sanctiunea. Impotriva pv de constatare si sanctiune a contraventiilor se poate face plangere la judecatoria locului unde a fost incheiat pv. Plangerea impreuna cu copia pv se depune la sediul organului constatator care este obligat s-o transmita de indata judecatoriei. Sanctiunile ce pot fi aplicate pt savarsirea unei fapte contraventionale sunt sanctiuni principale si complementare. Sumele platite cu titlu de amenzi se face intotdeauna venit la BS. Impotriva pv de constatare se poate formula plangere care se solutioneaza in prima instanta de catre judecatorie, iar sentinta poate fi atacata cu recursul la tribunalul judetean sau al Mun.Buc dupa caz. Nota de constatare se intocmeste in sit in care in cursul controlului se fac unele constatari a caror reconstituire ulterioara nu my este posibila sau nu pot fi dovedite ulterior. Nota de constatare se semneaza de catre org de control, conducatorul entitatii si de catre persoanele la care se refera constatarea. Nota de prezentare reprez un raport personal al organelor de control o sinteza a celor constatate cu concluzii si propuneri referitoare la abaterile constatate si care se anexeaza la pv de control. Nota unilaterala se intocmeste de catre organele de control in toate cazurile in care in urma controlului fie nu s-au constatat abateri, fie prin volumul si importanta acestora nu justifica intocmirea unui pv de control. In notele unilaterale org de control vor arata in ce doc au fost controlate si ce constatari au fost facute. 21. Evaziunea fiscala si frauda fiscala Evaziunea fiscala definita ca fiind sustragerea de la plata IT asupra veniturilor si bunurilor impozabile. Mai este definita ca fiind sustregerea totala sau partiala de unii contribuabili prin unele forme de la plata obligatiilor catre buget. Unii specialisti fac diferenta intre frauda fiscala si evaziunea fiscala pornind si de la realitatea ca in tarile anglosaxone cele 2 notiuni sunt tratate diferit. Unii autori apreciaza ca termenul de evaziune fiscala ar fi inclusa in frauda fiscala. Frauda fiscala desemneaza o infractiune la lege in timp ce evaziune fiscala ar reprezenta o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege pt a se sustrage de la plata IT. Evaziunea fiscala in aceasta acceptiune este posibila si prin faptul ca leagea in numeroase siutatii ofera contribuabiliilor posiblitatea de a-si alege modul de impozitare. Sustragerea de la plata IT s-ar realiza mai degraba

prin interpretarea legilor fiscale de catre uniii contribuabili. In legea roamaneasca se folosesc expresiile evaziune fiscala legala si frauduloasa. Cea mai mare parte a legislatiilor nationale fac referire la evaziunea fiscala ilegala si o sanctioneaza ca atare. Evaziunea se poate realiza pornind de la 2 principii juridice si anume: principiul legalitatii fiscale si principiul libertatii gestiunii fiscale. Principiul legalitatii fiscale ne permite sa diferentiem evaziune de frauda. Evaziune nu ar fi altceva decat o notiune distincta legala insa nepermisa. In def termenului trb sa pornim de la 2 notiuni distincte si anume: optiunea fiscala si evaziune propriu zisa curata. Aceasta este o situatie inafara legislatiei, aidica nu este nci perimisa de legea fiscala nici incurajata direct ca optiune fiscala si nici interzisa expers de lege a.i. ea se siteaza atat in zona autorizata legal, cat si in zona interzisa legal. In ce priv optiunea fiscala pt a se situa inauntrul legii trb sa prez 3 caracteristici: -toate operatiunile economice sa se desfasoare legal; -sa rezulte dintr-o decizie voluntara a contribuabililor; -rezultatul obtinut sa fie conform legii ceea ce presupune un ctrl apriori, cat si un ctrl aposterior. Optiunea respecta cele 3 caracteristici. Aceasta ete opozabila fiscului. Liberatatea de gestiube economica intreprinderii implica si o liberatate de gestiunii a libertatii, de aceea ar fi o eroare, greseala de gestiune. Daca intrpr s-ar priva de un astfel de avantaj fiscal. Cand este vorba de aprecierea fiscala, de practici comerciale ale rezultatului, fiscul nu se va putea amesteca in aceasta gestiune. Evaziunea ilicita sau nelegala este sinonimul cu frauda fiscala. Legat de aceasta notiune - specialistii analizand global fenomenul, precum si tipologia activitatilor social economice au conturat un concept mai larg care desemneaza toate activitatile ilicite desfasurate in spatiul economic numit economia subterana. Aceasta vizeaza mai multe aspecte: economie oculta, productie ilegala si sectorul informal. Economia oculta se refera la activitatile economiei subterane cu caracter comercial cum ar fi: activitati legale nedeclarate, raporturi diminuate ale intrprinderii nedeclarate si salarii platite nedeclarate. In ce priveste productia ilegala sunt incluse: productia si comercializarea de droguri, prostitutia, pornagrafia jocurile de noroc fara licenta, copii dupa filme, mita, santaj, contrabanda. In ce priveste sectorul informal acesta consta in activitati ce apartin sectorului menajelor si cuprinde activitati desfasurate de membrii aceleiasi familii. In cazul soc com private in tendinta cea mai mare sa accentuat la accize. Ca si cauza care genereaza evaziunea fiscala sunt: capacitatea de ctrl fiscal, mediul economic financiar ostil, dotarea precara a aparatului de control. Formele evaziunii fiscale: 1. Desfasurarea de activitati clandestine nedeclarate la organele fiscale in vederea impozitarii realizate atat de p.f si p.j; 2. Neinregistrarea si nedeclararea in totalitate a veniturilor realizate in scopul diminuarii masei impozabile 3. Supradimensionarea costurilor de productie sau a cheltuielor