Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

Introducere n Comunicare
1.1. Obiectivele Comunicarii: Una din cele mai importante probleme ale omului din secolul XXI o reprezinta lipsa de comunicare sau, mai bine spus, intalnirea unor bariere n calea comunicarii. Ori de cate ori dorim sa exprimam ceva, sa facem anumite lucruri sau sa atragem atentia altor persoane, nu facem altceva decat sa comunicam. Totusi, comunicarea umana intampina mari dificultati. Nu de multe ori am fost pusi n situatia n care, incercand sa povestim o intamplare unui prieten sau chiar parintilor, acestia sa nu ne inteleaga i sa ne priveasca uimiti. Toate aceste situatii exprima comunicarea noastra cu restul persoanelor din jur. n timp ce comunicam, trebuie sa urmarim intotdeauna patru obiective, i anume: Sa fim receptionati (auziti sau cititi); Sa fim intelesi; Sa fim acceptati; Sa provocam o reactie (o schimbare de comportament indiferent dac este n bine sau n rau, deoarece astfel avem dovada ca ne-am facut intelesi).

Principala caracteristica a comunicarii o reprezinta limba i limbajul pe care le folosim. Cnd vorbim despre limba, nu vorbim despre organul cu ajutorul cruia putem simi gustul, ci vorbim despre limba n care ne exprimam. Pentru a ne putea face intelesi n fata unui grup sau a unor persoane strine n primul rnd trebuie sa reuim sa ne exprimam n limba n care acetia vorbesc. Imaginai-va cum ati reactiona n momentul n care un profesor aflat n fata unui amfiteatru plin cu studenti, incepe sa vorbeasca intr-o alta limba, necunoscuta voua (ex: Japoneza , Araba, etc). Un alt lucru important de care trebuie sa se tina cont, l reprezint intelesul cuvintelor. Dupa cum se stie, n fiecare limba exista diferite intelesuri pentru un acelasi cuvnt (de exemplu cuvantul Toc poate fi folosit cnd exprimam toc de geam sau cand ne referim la tocul de la pantof sau tocul de ochelari) i de aceea trebuie sa fim foarte atenti la locul i modul n care l folosim pentru a putea transmite corect mesajul. O alt problem o reprezint limbajul pe care partenerii notri de comunicare l cunosc i l folosesc ct mai des. Copii cnd sunt mici i au vrste de pana la 3 ani tind sa gngureasc, s utilizeze cuvinte stalcite, sa aiba un stil aparte de a comunica, comunicare pe care noi, cei care nu stm zi de zi cu ei, nu o intelegem. n momentul n care ncepem sa frecventam gradinia, scoala, liceul ncepem sa comunicam toti la fel i sa ne intelegem deoarece cuvintele folosite sunt n proportie de 90% identice pentru toti. n momentul n care ne-am maturizat i incepem sa avem o anumita specializare intervine asa numitul limbaj tehnic. Cnd vorbim despre limbajul tehnic, ne gandim la un limbaj pe care l utilizam

Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

zi de zi la serviciu i n cercul restrans de prieteni sau colegi cu care comunicam i ne consultam despre job-ul pe care il efectuam. Sa luam ca exemplu un medic: acesta foloseste un limbaj specific profesiei sale, limbaj care este codificat i pe care l intelege numai o persoana care a terminat sau frecventeaza cursuri de medicina. Intr-un alt limbaj se exprima inginerul mecanic, filosoful sau economistul. Un alt tip de limbaj tehnic il utilizeaza muncitorul, limbaj care de multe ori difera de limbajul utilizat de persoana cu studii superioare. Toate chestiunile care au fost enuntate anterior nu fac altceva decat sa ne determine sa ne gandim foarte bine i sa studiem persoana cu care trebuie sa comunicam, pentru a reusi sa identificam i sa utilizam un limbaj comun cu scopul de a avea o comunicare de succes. 1.2. Tipuri de comunicare: Studiile care s-au efectuat pentru a putea comunica mult mai bine au aratat ca n timpul unei discutii folosim mai multe tipuri de comunicare i anume: 1. Comunicarea vebala: sau, altfel spus, dialogul (discutia). Aceasta reprezinta modalitatea de exprimare orala directa sau indirecta de la un interlocutor la altul (Ex: profesor profesor-student i invers, student student-profesor, n timpul n care se sustine un examen). Comunicarea verbala directa are la randul ei mai multe forme: Discutia libera (intre doi sau mai multi parteneri sau interlocutori) Discutia n fata unui grup sau unor mase ( care poate fi sub forma de discurs sau pledoarie) Comunicarea sub forma de interviu: de angajare, de afaceri, de evaluare etc. Comunicarea indirecta (poate fi facuta sub forma de scrisori mail-uri, SMS-uri, fax-uri i, nu n ultimul rand, prin telefon) 2. Comunicarea non-verbala sau limbajul trupului: Acest tip de comunicare il utilizam inca de cand ne nastem i pana la moarte. Omul n orice moment prin gesturile pe care le face, felul n care priveste, tipul mersului, culoarea i mimica fetei, dar nu n ultimul rand, felul n care se imbraca poate transmite interlocutorilor o gama foarte larga de informatii legate de el sau de ceea ce doreste sa transmita. Tot un tip de comunicare non-verbala il reprezinta distanta la care stam de foarte multe ori fata de interlocutor. De multe ori aceasta distanta ne este impusa de functia sau felul persoanei cu care dialogam (Ex: Un director totdeauna va avea o distanta destul de mare intre el i subaltern, sau intre un student i un profesor universitar, etc)

Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

1.3. Bariere n calea comunicarii: Inainte de a incepe sa studiem fiecare tip de comunicare n parte, cum sa facem pentru a reusi ct mai bine sa ne vindem mesajele i sa reusim sa ne facem ascultati, trebuie sa descoperim care sunt barierele n comunicare: 1. Diferentele de perceptie: Modul n care privim lumea este influentat de experienta pe care o avem, astfel ca persoanele de varste diferite, sexe diferite, nationalitati, ocupatii, firi i temperamente, vor percepe altfel situatia n care se afla. 2. Concluzii grabite: Deseori caracterizam anumite persoane doar n functie de ceea ce ne spun altii i nu dam o sansa persoanei de a ne arata adevarata fata. De multe ori nu reusim sa ascultam ceea ce doresc altii sa ne comunice i, aproape din start, crezandu-ne atotstiutori, tragem concluziile fara a asculta i pune n balanta ceea ce s-a comunicat. 3. Stereotipuri: greseala umana prin care dac suntem dezamagiti de o anumita categorie de oameni, atunci catalogam toate persoanele din acea categorie identic fara a le mai da o sansa (ex de categorii de oameni: medici, profesori, studenti, directori, etc) 4. Dificultati n exprimare: Dac sunteti pusi n fata unui auditoriu i aveti mari probleme de exprimare utilizand onomatopee de genul: aaaaaaaaaaaa, , , atunci riscati ca auditorul sa nu va mai asculte, iar mesajul dumnavoastra sa nu mai fie transmis. 5. Emotii: Inainte de a incepe o comunicare directa, trebuie avuta n vedere eliminarea emotiilor, i sa incercati prin diferite mijloace acomodarea cu auditoriul. Dac nu reusiti acest lucru, cercetarile n domeniu au aratat ca, n cele mai multe cazuri, se produc blocaje care nu mai pot fi depasite, iar transmiterea informatiilor va fi un adevarat esec. 6. Personalitatea: De foarte multe ori intre emitator i receptor apar conflicte i bariere n calea comunicarii din cauza personalitatii diferite sau foarte apropiate ale celor doua persoane. n cazul n care cei doi au personalitati foarte puternice i nici unul dintre ei nu cedeaza ct de putin, atunci comunicarea nu poate exista. 1.4. Planificarea mesajului: Inainte de transmiterea unui mesaj trebuie totdeauna sa raspundem la cateva intrebari pregatitoare: De ce? aceasta intrebare se refera la scopul comunicarii noastre. De ce sa comunic sau sa transmit acest mesaj? Ca

Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

un raspuns la aceasta intrebare poate fi ideea ca eu sunt cel mai potrivit. Sau, dac sunt student i sunt ales reprezentant n liga studentilor, raspunsul ar fi: deoarece trebuie neaparat sa vorbesc n numele intregii grupe. Raspunzand la aceasta intrebare putem trece de o prima parte a starii emotionale de dinaintea mesajului. Cine? aceasta ntrebare se refera la interlocutorul care va audia mesajul ce urmeaza sa fie transmis. Cine este ca persoana? Ce fel de personalitate are?, Care este varsta acestuia? Reusind sa raspuneti la aceste intrebari inseamna ca va documentati i cautati toate informatiile necesare despre persoana cu care va trebui sa comunicati. Unde i cnd? ntrebare care se refera la locul i contextul n care se va derula transmiterea mesajului. Unde se va afla situat interlocutorul meu ? n ce moment va primi mesajul? este bine sau nu? Sunt intrebari care va ajuta sa raspundeti mai bine la urmatoarele seturi de intrebari decat sa va chinuiti sa raspundeti la intrebarea: Ce voi spune?sau Ce va contine mesajul meu? Ce? Prin aceasta trebuie sa atingem subiectul mesajului. Intrebarea: CE? se refera att la ceea ce dorim sa exprimam ct i la aceea la ce va dori interlocutorul sa asculte. Ce informatii pot da pentru a fi: clar, concis, amabil, corect, complet, etc?. Cum? Exprima tonul i stilul mesajului. Cum voi comunica mesajul meu? Cum voi organiza imaginile pe care vreau sa le transmit? sunt cteva din ntrebrile care trebuiesc puse n momentul n care mesajul a fost finalizat i ne intereseaz sa vedem cum suna mesajul nostru i cam ce prere ar avea interlocutorul. Dup ce reuim sa rspundem la aceste ntrebri putem sa utilizam i planul de realizare al mesajului aa cum este redat de N. Stanton n lucrarea [1]. Acesta imparte planificarea mesajului n apte trepte dup cum urmeaz: Treapta I Precizarea obiectivului este bine a se contura pe o foaie de hrtie ceea ce se dorete sa se prezinte fara a se devia de la subiect. Treapta a II-a Ansamblul de informaii Pe parcursul perioadei n care trebuie sa se pregteasc mesajul este bine sa ne notam pe hrtie toate ideile care ne vor ajuta n alctuirea mesajului. Treapta III-a Gruparea de informaii Prin aceasta etapa se vor crea grupuri de idei dintre cele pe care le-am notat anterior i se vor forma freze tipice pentru fiecare grup n parte. Pe lng aceste fraze putem include n acel grup exemple sau alte fraze ajuttoare care poate ajuta la nelegerea ct mai exact a mesajului. 4

Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

Treapta a IV-a Punerea informaiilor intr-o ordine logica: 1. Ordinea cronologica: aceasta este numita adesea i ordine istorica. Ea prezint informaiile n ordinea n care acestea sau desfurat sau se vor desfura n timp. Trebuie ncercat sa se gseasc o ordine logica intre seciunile materialului dumneavoastr. 2. Ordinea spaiala: se refera la descrierea locului. A se utiliza cuvinte de tipul: nord, sud, la stnga , la dreapta, astfel nct interlocutorul sa poat vizualiza mintal ceea ce dorii sa exprimai. 3. Ordinea importantei: Se va ncepe totdeauna cu cea mai importanta idee i se va continua cu celelalte intr-o ordine descresctoare din punct de vedere al importantei. nceperea cu ideea cea mai importanta nu face altceva dect sa capteze atenia interlocutorului i sa fii ascultai. 4. Ordinea descresctoare a familiarizrii: se trece de la cunoscut la necunoscut. 5. Cauza i efect: Relaia dintre cauza i efect se traduce pur i simplu prin: din aceasta cauza are loc acest eveniment. Treapta a V-a Scoaterea n evidenta a unui plan : Dup ce ai pus pe hrtie toate ideile i le-ai aranjat intr-o anumita ordine este timpul sa conferii mesajului formatul unui plan, chiar n faza de ciorna. Treapta a VI-a : Scrierea primei variante a mesajului: Dup ce ati aternut pe hrtie planul mesajului, va putei apuca sa redactai ciorna mesajului. n aceasta penultima etapa putei scrie fr a tine cont de aezarea cuvintelor de faptul ca va repetai i de greelile care se pot strecura. Aceste chestiuni le putei corecta mai trziu dup ce a-ti terminat de redactat ciorna i avei timp sa l lecturati cel puin o data. Treapta a VII-a Editarea finala: Dup finalizarea ciornei i a eventualelor greeli pe care le-ai corectat va putei apuca de redactat finalul mesajului i sa verificai dac nu cumva s-au mai strecurat cteva greeli. Pentru a avea un succes ct mai mare n timpul n care va expunei un mesaj, putei sa va utilizai i de imagini vizuale. Astfel dac: avei de prezentat un mesaj n fata subalternilor prin care dorii sa exprimai metodologia schimbrii ierarhiei putei utiliza organigrame i scheme ajuttoare pentru a putea sa va facei intelesi. Dac va aflai pui n situaia n care trebuie sa prezentai o inovaie sau un proiect la care tocmai lucrati sau ati lucrat i a fost finalizat, se recomanda ca n timpul expunerii sa aratati i sa facei trimiteri catre diagrame, imagini, organigrame, chestiuni care va vor fi de mare ajutor pentru a transmite mesajul ct mai bine. Un alt exemplu l reprezinta faptul ca va aflati n

Modele de comunicare Facultatea de Transporturi

Curs nr.1 Anul I seria C

situatia n care prezentati mesajul n fata unor tineri care nu au cunostintele necesare pentru a intelege ceea ce dorit sa spuneti, iar folosirea mijloacelor vizuale( indiferent cum sunt expuse, de ex: videoproiector, retro-proiector, plane, etc) i va face sa vizualizeze i sa inteleaga mult mai uor despre ce este vorba.