COMUNICARE, INTEGRARE PRIN ACTIVITATI SPECIFICE CURS 3 Comunicarea in grup. Lucrul in echipa 1. Reelele de comunicare ntr-un grup 2.

Roluri n comunicare 3. Obstacole n comunicare : filtre i bariere 4. Lucrul in echipa 1. Reelele de comunicare ntr-un grup Modul de organizare al activitii (natura sarcinilor) intr-un grup determin i organizarea comunicrii ntre participanii la acea activitate. Reeaua de comunicare poate fi definit ca o structur prin care sunt stabilite modalitile de circulaie a informaiei i rolurile pe care le joac fiecare participant. Tipul de reea de comunicare influeneaz eficiena comunicrii, prin accesibilitatea canalelor pentru participani: exist reele restrictive care permit contactul unei persoane numai cu o anumit parte a reelei i implicit accesul la un fragment i nu la ntreaga informaie i reele flexibile, n care participanii au o mai mare libertate (acces practic nelimitat) de a folosi canalele. Experimentele de laborator ale lui Leavitt, Bavelas i Barett pe reele formate din 5 persoane au pus n eviden urmtoarele tipuri de reele de comunicare (vezi fig. 1).

n cazul reelelor restrictive (lan, y, x), care au grade de centralizare diferite (cel mai ridicat pentru x, cel mai sczut pentru lan), accesul participanilor este inegal, persoana central C avnd la dispoziie mai mult informaie dect persoanele de la periferia reelei; mai mult, ea poate controla circulaia informaiei servind ca punte de legtur ntre participani. n timp, prin controlul exercitat asupra circulaiei informaiei n reea, persoana central va acumula o putere suplimentar: va putea controla pe ceilali participani la reea prin acordarea / refuzul accesului la informaie, adoptnd rolul unui lider (informal) n raport cu grupul. Ca atare persoana central va avea un grad mai mare de satisfacie derivat din comunicare dect cele periferice, a cror satisfacie este invers proporional cu distana fa de centru. Reelele flexibile (cerc, multi-canal) sunt descentralizate, nici o persoan neavnd o poziie favorizat, care s-i permit monopolizarea informaiei. Accesul la informaie este egal, nici unul din participani nu are posibilitatea de a face din gestionarea informaiei o surs de putere individual, ceea ce are ca efect o mai mare satisfacie a participanilor dect n cazul reelelor restrictive. Moralul grupului este mai ridicat dect n cazul anterior. 2. Roluri n comunicare Rolurile n comunicare sunt manifestri comportamentale ale indivizilor n procesul de comunicare. Aa cum am artat anterior, persoanele centrale sunt mai active n reea, mai satisfcute i dein, prin nsi poziia lor, o putere potenial rezultat din monopolizarea informaiei. Ele o pot transpune n fapt reglementnd circulaia informaiei ntre membrii i intrarea informaiei noi n reea. Acest rol activ n comunicare se manifest i n influenarea rezultatului cooperrii (performana n munc) i n luarea deciziilor. Controlorul informaiei poate fi i o alt persoan dect persoana central a reelei. Rolul de controlor poate fi jucat de oricine, n circulaia ascendent (subordonatul poate influena decizia superiorilor selectnd informaia care le parvine) sau n cea descendent (eful comunic subordonailor numai ceea ce trebuie s tie i n felul acesta le influeneaz cooperarea i performana), numai c prerile participanilor la reea difer referitor la ceea ce trebuie s tie fiecare). Controlul are aspecte pozitive i negative, ducnd la furnizarea unor cantiti insuficiente sau excesive, n unele cazuri producndu-se baraje. Omul de legtur este o persoan a crei activitate presupune contacte frecvente cu dou sau mai multe grupuri. Ea faciliteaz coordonarea acelor grupuri informndu-le reciproc despre activitile celorlalte, atunci cnd ele nu interacioneaz n procesul muncii. Legtura este necesar mai ales n organizaiile cu difereniere mare a subunitilor sau cu activiti cu un grad mare de autonomie. 3. Obstacole n comunicare : filtre i bariere Filtrele

Coninutul comunicrii, n decodificare, trece printr-un sistem de valori al receptorului, care se numete filtru; aceste valori sunt fie personale, fie aparin comunitii din care fac parte i emitorul, dar i receptorul. Termenul este psihologic i denumete mai multe categorii de elemente ce se interpun n procesele de comunicare. a) Filtre fiziologice - oboseala - ora ntlnirii nepotrivit, durata ntrevederii - intensitatea lucrului - neplceri survenite din lipsa de confort: cldur sau frig, lipsa luminii sau aerisirii, zgomot - capacitatea auditiv sczut a interlocutorului - jena olfactiv (parfumuri, mirosuri puternice) - dificultatea de a vedea, a citi, a nelege mesajul (scris neclar sau ilizibil). b) Filtre psihologice - demotivarea interlocutorului - dezinteresul pentru ofertant (provenit din diferene de ordin ierarhic, social, intelectual) - indispoziie fizic: tensiuni sociale, politice, probleme familiale, sntate - apartenena la medii sociale diferite: mbrcminte, gesturi, expresii - emoii: filtre puternice ce trebuie rapid ndeprtate - limbajul utilizat (jargonul profesional) - prejudecile - experiena pozitiv sau negativ n afaceri - memoria Senzaia i percepia sunt att de subiective nct pot perturba sistemul de referin neutru, de la care, teoretic, trebuie s plecm. Fiecare dintre noi avem propriul sistem de referin, care rezult din experiena unic legat de trecutul nostru: valori personale, educaie, experiene, convingeri. Percepia este procesul prin care nelegem mediul i i rspundem, extrgnd informaiile care corespund sistemului nostru de referin i filtrndu-le pe cele care nu corespund. Opiniile cldite fr a ine cont de fapte sau nainte de a cunoate faptele nu sunt altceva dect prejudeci. Deduciile i presupunerile apar pe tot procesul de percepie i depesc informaia brut; ne ghideaz felul n care ne comportm cu ceilali, se bazeaz pe percepii i informaii anterioare (cognitive) i duc uneori - la deformri i imprecizie. Barierele a) Zgomotul Zgomotul este extern - cnd ne aflm ntr-o incint n care se desfoar un proces de producie i trebuie s purtai i o discuie; sau intern orice stare psihologic sau fiziologic care afecteaz eficacitatea comunicrii. b) Limbajul

Vorbim i scriem prin intermediul limbajului. Facem uz de simboluri verbale sau simboluri scrise prin intermediul crora interacionm cu ceilali. Facem parte dintr-o societate multi-cultural caracterizat prin utilizarea unei multitudini de limbi. Trebuie acordat atenie capacitii personalului de a comunica n limbile respective. De asemenea, intr-un mediu profesional specializat, utilizarea limbajului de domeniu difereniaz membrii acelei subculturi organizaionale. Oamenii care lucreaz n departamentul tehnic utilizeaz termeni tehnici specifici, pe care numai ei i cunosc. c) Stresul Ne confruntm adesea cu probleme care pot fi surse de stres: boal, schimbarea locului de munc, al domiciliului, supradimensionarea sarcinilor de serviciu, sau dimpotriv implicarea doar n sarcini de rutin, care nu ne pun n valoare personalitatea. Oricine se afl ntr-o astfel de situaie poate constata c presiunile menionate mai sus i afecteaz capacitatea de a comunica eficient i trebuie s acorde o atenie suplimentar faptului c mesajele sunt transmise corect i sunt nelese. d) Distorsiunile Mesajele trebuie s parcurg adesea distane lungi pn la destinaie. Anumite puncte din mesaj pot fi accentuate, pot fi adugate informaii noi, unele detalii pot fi modificate, ordinea evenimentelor poate fi schimbat, anumite lipsuri pot fi completate pentru ca mesajul s par mai credibil. De regul, distorsiunile se produc fr rea-voin, dar cteodat, oamenii utilizeaz distorsionarea unui mesaj n propriul lor interes. e) Invadarea spaiului personal Spaiul personal este dat de distana minim pe care simim nevoia s o interpunem ntre noi i ceilali. Acesta depinde de relaia cu ceilali, dar i de cultura naional. Cu ct sunt implicate mai multe persoane n procesul de comunicare, sau ntr-o anumit tranzacie verbal, cu att probabilitatea ca informaiile s fie distorsionate este mai mare; Barierele n calea comunicrii sunt sau nu contientizate, dar ele exist oricum i sunt date i de tipul de comportament de comunicare al indivizilor: - comportamentul defensiv aprarea care intr n aciune imediat ce unul dintre interlocutori se simte atacat; - comunicarea evaluativ - cea care critic sau nu, dar eticheteaz pe interlocutor cu atribute ndeosebi negative: bun, ru, harnic, lene; - comunicarea manipulativ atunci cnd simim c cineva are motive ascunse i ncearc s ne influeneze tindem s reacionm negativ; - cantitatea informaiei transmise - nenelegerea rolurilor - ascultarea selectiv - absena feedbackului 4. Lucrul in echipa Lucrul in echipa reprezinta structura fundamentala de interactiune pentru indivizii din orice organizatie, mare sau mica. Lucrul intr-o echipa poate insemna sa lucrezi cu un grup de oameni care stau in aceeasi incapere cu tine, sa lucrezi cu un grup de oameni dintr-un birou diferit sau chiar dintr-o tara diferita. Daca un grup de oameni lucreaza

impreuna pentru un obiectiv comun si daca lucreaza impreuna la aceeasi sarcina, atunci acestia sunt o echipa indiferent de pozitia lor geografica. Asa ca de ce este important pentru organizatii sa incurajeze munca eficienta in echipa? Cel mai usor mod de a raspunde la aceasta intrebare este sa folosim o analogie cu lumea sporturilor. Lucrand eficient impreuna o echipa sportiva poate reusi lucruri pe care altii nu le pot realiza. De ce? Nu pentru ca au cei mai buni performeri individuali, ci pentru ca lucreaza eficient impreuna pentru acelasi scop. Ramanand la analogia din sport, o echipa sportiva este alcatuita dintr-un grup de indivizi cu competente complementare. Repetam, echipa poate lucra eficient numai daca toti membri recunosc punctele forte si competentele celorlalti pentru a maximiza potentialul echipei. A fi eficient intr-o echipa inseamna a fi capabil de a - Lucra si contribui la atingerea unui set de scopuri si obiective ale echipei. - Recunoaste cum competentele si punctele forte ale celorlalti contribuie la cladirea unei echipe eficiente. - Demonstra initiativa si contribui la obtinerea rezultatelor. -Manifesta promptitudine in ajutarea celorlalti membri ai echipei sa gaseasca solutii si sa obtina rezultate. - Accepta si oferi feedback intr-un mod constructiv si sensibil. - Intelege rolul greselilor si al conflictelor in promovarea dezvoltarii echipei. Asadar, lucrul intr-o echipa nu inseamna ca relatiile vor fi intotdeauna armonioase. Dupa cum am spus, rareori se va intampla sa detineti controlul absolut asupra celor care sunt in echipa voastra si pe parcurs pot interveni conflicte intre personalitati. Conflictul in cadrul unei echipe este privit de experti ca o etapa naturala in progresul catre construirea unei echipe cu adevarat performante. Conflictele apar atunci cand indivizii dintr-o echipa se simt in stare sa isi exprime adevaratele ganduri si sentimente si prin urmare sunt date la iveala diferente de opinie si principii. Recunoasterea si tratarea acestei situatii este esentiala pentru progresul echipei si de multe ori in aceasta etapa se manifesta adevaratele zone de dezvoltare a indivizilor, iar membri echipei pot vorbi deschis si liber intre ei.