Paradisul olandez: De ce prefera firmele tara lalelelor?

Foto: Arhiva Bogatii Europei, "fugariti" de majorarea taxelor din multe tari europene, au gasit un refugiu: Olanda. Cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, proprietar al imperiului de moda LVMH, si-a mutat toata averea la olandezi, iar multe companii sunt pe punctul de a-si delocaliza angajatii cel mai bine platiti in acelasi loc, datorita impozitelor si taxelor mai mici. Presa olandeza raporteaza in fiecare zi despre grupuri financiare franceze, de exemplu, care s-au instalat in tara lalelelor, unul dintre motivele invocate fiind stabilitatea sistemului fiscal. Insa chiar statul francez beneficiaza de stabilitatea din Olanda, avand in vedere ca este actionar in unele companii citate de presa olandeza ca mutate acolo, precum EDF, GDF Suez, Thales si Veolia, relateaza Le Monde. Un purtator de cuvant al celei din urma a negat acest lucru. "Noi nu am creat aceste holdinguri, dar le-am mostenit, in 2011, cand am cumparat participatiile companiei germane EnBW in niste societati poloneze. Aceste actiuni erau plasate in doua holdinguri din Olanda", a precizat si purtatorul de cuvant al EDF. La randul lor, reprezentantii GDF Suez au precizat: "Suntem de zece ani prezenti in piata olandeza. Holdingurile pe care le-am creat ne permit sa finantam operatiunile din Olanda. Este fals sa credeti ca avem aceste holdinguri in scopul optimizarii fiscale". O pozitie similara au avut-o si oficialii Thales. De ce Olanda Desi este foarte greu de estimat, unii analisti spun ca ar fi vorba de o suma cuprinsa intre 500 de milioane si un miliard de euro pe an, pierduti de statul francez. Motivul alegerii: Olanda are o legislatie ce permite transferul veniturilor unei filiale externe catre un paradis fiscal, tehnica fiind cunoscuta sub numele "sandvisul olandez". O sursa din cadrul Yahoo! Franta a confirmat reteaua foarte complexa de evitare a platii impozitelor, ce include birouri in Olanda, un centru administrativ in Irlanda si societati in Insulele Cayman. "Dintr-o data, filiala franceza este doar un agent, iar profiturile ajung in Elvetia, unde Yahoo are sediul european", a explicat sursa. Tot in oraselul Rolle din Elvetia isi au sediul si Cisco, Honeywell sau Nissan. Daca filiala franceza a Yahoo ar fi vrut sa trimita direct banii in Insulele Cayman ar fi trebuit sa plateasca o taxa de 33,3 la suta. In 2011, Yahoo Franta a avut un profit de 66 de milioane de

euro, insa a platit impozite de numai 462.665 de euro, respectiv o cota de 0,7%. Aceeasi strategie o au si Google, Facebook, Amazon sau Apple. Un alt lucru ce diferentiaza Olanda de Luxemburg, Elvetia sau Cipru, de asemenea recunoscute drept paradis fiscal, este practica unei decizii anticipate in domeniul fiscal. Astfel, o operatiune este prezentata administratiei, care da un aviz fiscal, eliminandu-se riscul de recuperare in cazul unui aviz incorect. Beneficii pentru Olanda Olandezii au de castigat nu doar de pe urma prezentei companiilor straine pe plan local. Firmele de avocatura din Olanda au reusit sa infrunte criza cu fruntea sus, fiind angajate de firmele straine sa le "rezolve" problemele fiscale. Casa Loyen & Loeff, cu sediul in Rotterdam, are un birou in Paris si sustine ca are cea mai mare divizie pentru fiscalitate din Europa. Astfel de firme lucreaza si cu cele de fuziuni si achizitii, imobiliare sau managementul investitiilor, producand locuri de munca noi. De la Eden fiscal la Hades economic. O poveste din Cipru

Foto: RT Imaginati-va o insula de marimea judetelor Galati si Ialomita, cu o populatie la jumatate fata de Bucuresti. Un loc in care PIB/cap de locuitor atinge 28.000 de dolari (cu 20.000 mai mult decat Romania). Altfel spus, un PIB de 18 miliarde de euro (2011) inseamna o economie in miniatura, relativ la media UE. Si ca sa arate ca in Paradis, Ciprul are cateva aspecte fiscale interesante. De exemplu, TVA. Maxim poate fi 17%. Pentru taxi e 8%. Pentru saloanele de coafura, dulciuri si sicrie e 5%. Pentru serviciile financiare este zero. Inregistrarea unei companii costa 102 euro, iar impozitul este 10%. Paradisul in cifre. Insa in sincron cu criza mondiala, diavolul economic a aparut pe insula in 2008, cand tara a intrat in zona euro, eliminandu-si sansa de a-si devaloriza moneda in caz de napasta economica, care se si intampla: sectorul financiar cipriot are active de circa 150 de miliarde de euro. Adica peste 800% din PIB, mare parte expuse pe bondurile grecesti, aspect ce a obligat bancile sa participe la anularea unor parti semnificative din aceste datorii. In plus, creditele neperformante se ridica la 23 de miliarde de euro, in esenta din cauza sectorului imobiliar. Aflat la limita, Ciprul a cerut ajutor in 2012. Mai prompta decat UE a fost Rusia, care a imprumutat insula cu 2,5 miliarde de euro. Nu neaparat pentru bunastarea cipriotilor, cat pentru a mentine in viata paradisul in ale carui banci se afla depozitat capital rusesc semnificativ. Si

pentru ca investitorii rusi sa poata primi in continuare pasaport cipriot si, implicit, acces pe pietele europene. Dar diavolul sta in detalii mai complicate: situatia este mai rea decat s-a crezut intial si Ciprul a cerut ajutor si de la troika Europei (FMI, CE si BCE). Nu de 5 sau 7 miliarde, ci de 20 de miliarde, dupa cum reiese dintr-un raport emis de BND (echivalentul german al CIA). Adica mai mult decat PIB-ul tarii. Spre deosebire de generozitatea ruseasca, troika a cerut sa vada sacrificii inainte de a acorda ajutor: de la eliminarea unor beneficii pentru angajati (al 13-lea salariu e obligatoriu prin lege) pana la marirea numarului de ore de munca in sectorul bugetar. O evaluare de catre troika a situatiei din Cipru urmeaza sa fie finalizata in 18 ianuarie. Personajul simpatic al acestei situatii ramane micul (ad literam) presedinte comunist al tarii. Cu un mandat care expira in februarie, acesta nu mai risca nimic si vocifereaza ca va iesi alaturi de popor in strada daca tara cedeaza presiunilor externe de a privatiza intreprinderile de stat. In fapt, vocea lui nici nu mai conteaza. In timp ce ambasada Rusiei in insula se lauda ca Ciprul este cel mai mare investitor european in Rusia (Germania e abia pe locul 3), nu e greu sa iti dai seama ca acesta e doar jumatate din adevar. E vorba de capitalul rusesc plasat in bancile cipriote si reintors acasa, proaspat spalat. Povestea din Cipru este fascinanta prin rapiditatea cu care s-au desfasurat lucrurile. Ea continua. Dependenta de multe resurse (nu are nici macar resurse subterane de apa, depinzand de colectarea precipitatiilor), izolata ideologic, geografic si prinsa intr-un conflict istoric de teritorialitate cu Turcia, a mizat totul pe cartea paradisului fiscal. In 4 ani, a devenit dependenta inclusiv aici. Daca va trece de la Eden la Hades, va hotari un Cerberus neamt. Bundestag-ul, parlamentul atotputernic prins intre dilema salvarii unui stat prietenos cu investitorii obscuri, cu bani de la contribuabilul neamt. Se putea mai complicat de-atat? Da - e an electoral si in Germania si nicio coalitie nu are o majoritate clara in Bundestag. Ceea ce face din salvarea insulei din Mediterana o poveste cu final incert, cel putin pana pe 18 ianuarie.

Elvetia nu va mai fi un paradis fiscal?

Foto: gstaad.ch

Propunerea ca taxele sa fie mai mari pentru bogati a divizat alegatorii din Elvetia, fiind respinsa in cantonul Berna, dar acceptata in Basel-Landschaft. Potrivit rezultatelor oficiale, 66,5% din votantii cantonului Berna, in care se afla si localitatea Gstaad, care a devenit locul preferat al celor instariti, s-au opus adoptarii unei legi potrivit careia strainii stabiliti in regiune ar urma sa plateasca taxe pe venituri, nu pe cheltuieli. In schimb, cei din cantonul Basel-Landschaft au fost de acord cu aceasta masura, cu toate ca nu exista prea multi imigranti bogati in aceasta zona, scrie swissinfo.ch. Pe parcursul ultimilor trei ani, cinci dintre cele 26 cantoane elvetiene au renuntat la aceasta lege, in timp ce alte cinci regiuni au decis sa o pastreze. "La Gstaad, de exemplu, stau 13 familii de greci multimilionari care platesc impozite infime, este scandalos", a declarat recent deputata socialista din cantonul Berna, Margret Kiener Nellen. In 2010, in Elvetia se aflau 5.445 de "refugiati fiscali", care beneficiau de acest sistem. Ei au contribuit la buget doar cu 668 de milioane de franci elvetieni.

Super-bogatii lumii "ascund" 21 de mii de miliarde de dolari in paradisuri fiscale

Elita globala a super-bogatasilor are cel putin 21 de mii de miliarde de dolari ascunsi in paradisuri fiscale, cifra valabila la sfarsitul lui 2010, potrivit unui nou studiu. Cifra este echivalenta cu economiile SUA si Japoniei la un loc, scrie BBC. Studiul "The Price of Offshore Revisited" a fost scris de James Henry, fost economist sef al firmei de consultanta McKinsey, la comanda Tax Justice Network. Henry sustine ca 21 de mii de miliarde este o cifra optimista si ca adevarata cifra ar fi de 32 de mii de miliarde de dolari. Pentru studiul sau, Henry a utilizat date provenind de la Bank of International Settlements, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si guverne. A analizat doar banii depusi in banci si conturi de investitii, fara a pune la socoteala alte bunuri precum proprietati si iahturi. Studiul survine in contextul in care publicul si politicul sunt ingrijorati, in ultima vreme, de evaziunea fiscala. Unele autoritati, precum cele din Germania, au platit pentru informatii cu privire la suspectii de evaziune fiscala. Henry subliniaza ca fondurile private din paradisurile fiscale reprezinta "o uriasa gaura neagra in economia globala".