Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate.

Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor. Sibiu n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini. Pentru atmosfera lor medieval i pentru castelele aflate acolo, numeroase orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti. De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra promovrii folclorului i tradiiilor. Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna. Alte atracii turistice importante din Romnia sunt cele naturale precum Delta Dunrii, Porile de Fier, Petera Scrioara i nc alte cteva peteri din Munii Apuseni Bucovina este situat n partea de nord a Romniei, n nord-vestul Moldovei. Regiune montan pitoreasc, cu tradiii etnografice ce dinuie nealterate, Bucovina se remarc printr-o activitate turistic dinamic, datorat n primul rnd mnstirilor. Cele cinci mnstiri cu pictur exterioar, intrate n patrimoniul turistic mondial, i pstreaza frumusetea dup mai bine de 450 de ani.

Ateneul Romn

Bucureti
Prin funciile sale complexe, prin poziia n cadrul rii i prin numeroasele obiective cu valoare istoric, arhitectonic i de alt natur, Bucuretiul reprezint unul dintre principalele centre turistice ale Romniei. Bucuretiul se remarc prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, ncepnd de la Curtea Veche, rmiele palatului din secolul al XVlea al lui Vlad epe - cel care a fost fondatorul oraului i, totodat, sursa de inspiraie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile n stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinist din perioada comunist i terminnd cu Palatul Parlamentului, o cldire colosal cu ase mii de ncperi, a doua ca mrime n lume dup Pentagon. Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureti sunt: Ateneul Romn, Arcul de Triumf, Palatul Bncii Naionale, Teatrul Naional, Universitatea Bucureti, Parcul Cimigiu, Grdina Botanic, Parcul Herstru, Muzeul Satului, Muzeul Naional de Art al Romniei, Muzeul Naional de Istorie al Romniei, Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc i altele. De asemenea, n Bucureti se organizeaz, n fiecare an, Trgul de Turism al Romniei.

Statistici
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. n 2006, turismul intern i internaional a asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc (5,8% din totalul locurilor de munc). Dup comer, turismul este cea de-a doua ramur important din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dinamic i n curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potenial de extindere. Dup estimrile World Travel and Tourism Council, Romnia ocup

locul 4 n topul rilor care cunosc o dezvoltare rapid a turismului, cu o cretere anual a potenialului turistic de 8% din 2007 pn n 2016. Numrul turitilor a crescut de la 4,8 milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras investiii de 400 milioane de euro. n anul 2010, litoralul romnec a atras aproximativ 1,8 milioane de turiti, cu 15% mai puini dect n 2009. Sunt numeroase agenii de turism din Romnia i din alte ri care aduc turiti strini. Deasemenea turiti romni i strini i pot face rezervri la hoteluri, moteluri, pensiuni i alte spaii de cazare din ar i din alte ri direct pe siteurile specializate. n anul 2009, Romnia a avut 1,27 milioane turiti strini iar n 2010 - 1,34 milioane. n anul 2004, numrul de turiti strini a fost de 3,6 milioane Staiunile balneo-climaterice n staiunile balneo-climaterice din Romnia vin anual ntre 800 de mii i un milion de oameni s se caute de sntate. Acestora li se adaug i pesionarii care primesc de la Casa Naional de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la prnsionari, dar nu toi ajung n staiuni. Doar 10% dintre turiti sunt ceteni strini

Numrul turitilor strini care au sosit n Romnia in anul 2008

ri din Uniunea European

Ungaria - 1.950.380 Bulgaria - 1.114.082 Germania - 521.675 Italia - 433.167 Polonia - 276.525 Austria - 210.143 Frana - 183.360 Regatul Unit - 128.150 Grecia - 117.900 Spania - 70.970

Alte ri din Europa

Republica Moldova - 1.428.560 Ucraina - 731.000

Turcia - 302.000 Serbia - 180.000 Federaia Rus - 62.648

o

Turiti din America de Nord, Sud i Central - 191.710

Turiti din Asia - 223.883

Turiti din Africa - 18.444

Potenialul turistic constituie o component esenial a ofertei turistice i o condiie indispensabil a dezvoltrii turismului. Prin dimensiunile i diversitatea elementelor sale, prin valoarea i originalitatea acestora, el reprezint motivaia principal a circulaiei turistice. Evaluarea corect a componentelor sale, analiza posibilitilor de valorificare eficient a acestora presupune elaborarea unui sistem naional i categorial adecvat care s permit conturarea unei strategii coerente a dezvoltrii activitii turistice. Atracia turistic este motivul fundamental i imboldul iniial al deplasrii ctre o anumit destinaie turistic. O zon sau un teritoriu prezint interes n msura n care dispune de elemente de atracie a cror amenajare poate determina o activitate de turism. Din aceast perspectiv, potenialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru vizitarea i primirea cltorilor. Scopul lucrrii este de a prezenta potenialul turistic al Romniei respectnd urmtoarele criterii: - identificarea componentelor patrimoniului natural; - identificarea componentelor patrimoniului antropic; - descrierea formelor de turism; - prezentarea itinerarilor specifice Maramureului istoric.

Componentele patrimoniului turistic

Componentele patrimoniului natural
a) Relieful este cel mai variat i important element de potenial turistic att prin valoarea peisagistic ct i prin posibilitile largi de practicare a turismului pe care le ofer. Principalele atracii ale reliefului sunt generate de: - treptele i formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stncile cu form bizar; - fenomenele geologice. Relieful se constituie att ca atracie turistic de sine stttoare, stimulnd practicarea drumeiei, alpinismului, odihnei i recreerii, speoturismului ct i n suport pentru alte elemente de potenial (hidrografic, flor, faun).

b) Clima contribuie la crearea ambianei favorabile cltoriei prin: - regimul precipitailor; temperatura i umiditatea aerului; - nebulozitatea atmosferei; - brizele montane i marine; Clima constituie o condiie de baz pentru practicarea unor forme de turism: sporturile de iarn prin prezena, consistena i meninerea stratului de zpad; cura heliomarin; climatoterapia. c) Hidrografia contribuie la sporirea atractivitii unei zone turistice prin prezena urmtoarelor elemente de potenial turistic: - ruri, fluvii, lacuri naturale i antropice; mri, delte i estuare; ape minerale i termominerale i favorizeaz practicarea turismului de sfrit de sptmn, de pescuit, de cur heliomarin, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear. d) Vegetaia reprezentat prin pduri, pajite, arborete prezint: - o atracie turistic n sine: parcuri naturale ca destinaii de vacant, parcuri dendrologice, rezervaii tiinifice; - un element care sporete atractivitatea celorlalte componente ale potenialului turistic. Ea prezint un interes deosebit pentru turismul de odihn, recreere, agrement. e) Fauna - prezint din punct de vedere turistic o importan: cinegetic i piscicol - datorit bogiei i variaii speciilor; - estetic contribuind astfel la creterea atractivitii zonelor vizitate; - tiinific datorit existenei unor specii rare sau pe cale de dispariie protejate n rezervaii i parcuri zoologice i constituie o motivaie pentru practicarea turismului de vntoare i pescuit sportiv, tiinific, de cunoatere. f) Rezervaiile naturale prezint importan: - sub aspect estetic ca element de atractivitate; - cognitiv tiinific ca baz a turismului profesional i de cunoatere.

Componentele patrimoniului antropic

Romnia dispune de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al existenei i istoriei de peste dou milenii a poporului romn n acest spaiu geografic. Componentele potenialului turistic antropic, care se evideniaz prin atractivitatea i valoarea lor, se grupeaz n: a) Potenialul cultural istoric: Vestigii arheologice i monumente istorice i de art; Elemente de etnografie i folclor; Instituii i evenimente cultural artistice; b) Potenialul tehnico economic c) Potenialul socio demografic. Patrimoniul cultural istoric 1. Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta: a)Vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romniei sunt numeroase, de mare valoare att pentru istoria, cultura si civilizaia poporului nostru, cat si pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: - cetile dacice: Sarmizegetusa, de la Costeti si Blidaru din munii Ortiei; - cetile daco romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde se afla si ruinele podului Traian, Dierna Orsova; Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda); - cetile medievale: Sighioara, Neam, Suceava, Curtea Veche Palatul Voievodal din Bucureti, Alba Iulia, Targovite; - ceti rneti fortificate: Depresiunea Braovului, Tara Brsei Rnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus. b) Monumentele istorice si de arta de o mare varietate reflecta evaluarea culturii si civilizaiei autohtone, dar si influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat in contract intre cele mai reprezentative se numra: - mnstirile BucovinaSucevia, Moldovia, Vorone, Humor, Putna, Arbore, Dragomirna, Neam Agapia, Varatec, Neam, Oltenia Tismana, Horezu, Govora, Cozia; - bisericile: Biserica Neagra din Braov; Biserica Trei Ierarhi din Iai. - bisericile din lemn din Maramure; Dragomiresti; Rozavlea - castele si palate ca: Bran, Peles, Corvinetilor Hunedoara, Mogooaia, Cotroceni. - monumentele de arta: Ansamblul Sculptural al lui

Brancusi de la Marasesti, Turnul Chindiei de la Trgovite si altele. 2. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate, bogie si varietate, reprezint o atracie inedita a Romniei. Acestea includ: arhitectura si tehnica populara specifica, cele din zonele Bucovinei, Tarii Moilor, Maramure, Dornelor; creaie artistica, producia mestesugareasca si artizanul se remarca prin centrele de ceramica de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea si altele; centrele de prelucrare a lemnului, ncondeierea oulor, esutul covoarelor, cojocaritul; - obiceiuri, tradiii populare exemplu: Trgul de Fete de pe Muntele Gina, Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei; - costumele populare din zonele Arge, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania. 2. Instituiile si evenimentele cultural artistice reflecta intensitatea vieii spirituale, tradiia si modernismul in cultura. - edificiile unor instituii culturale ca: Ateneul roman, Operele din Bucureti, Timioara, Cluj, Palatul Culturii din Iai, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa Sfatului din Braov; - muzeele si casele memoriale cu profile diverse: tiinele naturii, istorice, tiina i tehnica etnografica si arta. - evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului, expoziii si trguri, serbri (Serbrile Marii, Serbrile Zpezii); - Case memoriale Ipoteti, Mirceti, Stupca; - Muzee: Muzeul Brukinthal Sibiu, Muzeul Antipa Suceava; - Palate: Palatul Culturii Iai; - Biblioteci: biblioteca Bathyaneum Alba Iulia; - Sate turistice: Rucar, Bran, Fundata, Bogdan Vod; - Sate cu tradiii folclorice: Huda, Certeze, Prislop. d) Potenialul tehnico economic include: - baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Porile de Fier; - poduri: Podul de la Cernavoda; - Transfagarasanul si alte elemente tehnico economice care pot constitui atracii. e) Potenialul socio demografic cuprinde: - oraele care sunt atractive prin arhitectura specifica, prin valorile de arta pe care le adpostesc sau evenimentele pe care le gzduiesc: Bucureti, Cluj Napoca, Timioara, Alba Iulia, Oradea, Sighioara, Iai, Bistria. - localitile rurale care pe lng aceste valori ofer si condiii naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber.

Formele de turism
Formele de turism sunt definite in funcie de mai multe criterii care ii pun pecetea asupra individualizrii fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: Distana: Durata: Proveniena turitilor: Numrul practicanilor: Gradul de organizare: Modul de desfurare: Mijlocele de transport utilizate: Vrsta turitilor: Aportul social. Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenionate sunt ilustrate in modelul alturat: A. Distanta ca factor al derulrii formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare i turismul de distanta foarte mare. Turismul de distanta mica ocupa, prin numrul participanilor, intensitatea i orientarea fluxurilor primele poziii intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limiteaz frecvent la deplasri scurte, cu o durat de cteva ore pana la 1 2 zile in zona periurban. Turismul de distan are, n principal, un caracter recreativ dei, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcie atractiva, poate mbrca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt cutate mai ales pdurile, marginile apelor, pajitile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfritul sptmnii, dar si in intervalul de cteva ora de la sfritul fiecrei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se nregistreaz vara, cnd ieirile la iarba verde sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si sniuei. Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o condiie eseniala a desfurrii lui. Este dificil de estimat practicanii dup vrsta, deoarece practica toate categoriile, de la tineri pana la btrni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uor grupurile sociale cu condiii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de masa si o

eficienta economica rezultata din servicii. Sezonalitatea sa este pronunata. Vrfurile cererii in anumite zile si intervale influeneaz negativ condiiile recreerii prin supraaglomerare. Turismul de distanta mare cuprinde activitile desfurate n afara zonei periurbane sau a localiti de reedin, cu mijloace de transport modern. Pentru rile mijloci ca suprafaa, el poate fi asimilat cu turismul desfurat in interiorul graniiilor naturale. Presupune deplasri de sute de km si o durata medie sau lunga. Predomina turismul cultural si de ngrijire a sntii. Din punct de vedere al provenienei turitilor este un turism mixt, intern si internaional si antreneaz mase largi de persoane in fluxuri orientate spre regiuni sau obiective cu zestre atractiva importanta. Turismul la distanta foarte mare se desfoar la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari cu o suprafaa deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un numr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei si utiliznd mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei forme este foarte ridicata datorita preurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general. B. Durata cltoriei sau sejurului i pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dac distana la care se deplaseaz turitii este dependenta de mrimea veniturilor i a timpului liber, durata actului turistic este impusa, nainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere i informare. Se detaseaza, dup criteriul temporal, trei forme de turism si anume: - turismul de scurta durata (1 3 zile) este specific sfritului de sptmna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina n zona periurban i antreneaz cele mai largi grupe de populaie. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore si in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deine latura recreativa, dar numrul excursiilor cu tenta culturala este n cretere. - Turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata mbrac toate cele patru tipuri descrise, iar deplsrile se realizeaz la mari si foarte mari distante. Practicndu-se n concedii i vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitri ale infrastructurii. O mare din activitile proprii se desfoar n afara granielor naionale. - turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populaie cu un timp liber excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate desfur in aceeai localitate, sau localiti diferite. C. Dup zona de proveniena se individualizeaz pregnant dup forme de turism: inter si internaional. Turism intern i are aria de desfurare in interiorul granielor politico administrative ale unei tari. Sub raportul numrului de practicani, acestuia ii revine majoritatea covritoare a turitilor ce viziteaz anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Frana). Faptul se explica prin aciunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecrei tari, o diversifica si o testeaz, recomandnd-o turismului internaional. Turismul internaional presupune desfurarea activitilor din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de proveniena a turitilor si. Cauzele amplificrii fluxurilor internaionale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se numra ridicarea gradului de civilizaie si bunstare in numeroase tari; dorina de cunoatere a unor realiti si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din strintate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilitile oferite de noile state venite pe piaa turistica a lumii. Pe plan financiar, turismul internaional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balana economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveia, datoreaz acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrrilor valutare. Turismul internaional presupune si reclama totodat pe lng sub fond atractiv aparte, o infrastructura si servicii de nalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si stabilitatea politica generala. D. In funcie de numrul rezultatului participanilor deosebim turismul individual si turism de grup. Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optnd pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei, reducndu-se

comoditatea dar avnd posibiliti s-i modifice traseul si opiunile de parcurs. Este necesara o distincie intre turismul izolat, care cltorete de unul singur, si turistul individual care interprinde cltoria cu membrii familiei sau un grup restrns de prieteni. Turismul in grup se caracterizeaz prin: Neimplicarea turitilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporete comoditatea; Turiti beneficiaz de tarife mai reduse prin faciliti de ordin social; Antreneaz categorii diverse ale populaiei cu cerine mai modeste fata de oferta turistica. E. In strnsa dependenta cu modul de desfurare, activitile turistice pot fi: continue, sezoniere sau de circumstan. Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularitilor de funcionare a infrastructurii si nu opiunile practicanilor. In consecin, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orae, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaie. Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasrilor si recreerii. Desfurndu-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale crui nsuiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan. F. Mijlocele de transport reuesc, la rndul lor sa-si pun o pecete proprie asupra modului de desfurare a activitilor turistice. ntlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval. g. In funcie de vrsta turitilor se evideniaz un turism practicat de elevi si studeni cu tenta recreativa si culturala, de ctre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ.

Factorii naturali de cura n turismul balnear

Romnia dispune de un excepional potenial balnear care concentreaz o varietate de factori morali de cura. Factorii naturali de cura in turismul balnear: 1. Apele minerale i termominerale 2. Lacurile terapeutice 3. Nmolurile terapeutice 4. Emanaii de gaze terapeutice 5. Salinele 6. Plantele medicinale 7. Factorii climatici de cura 8. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afeciuni. 1. Apele minerale si termominerale volumul rezervelor, calitile terapeutice, varietatea coninutului lor, acestea reprezint principalul factor natural de cura din Romnia, de care se leag o parte importanta din activitatea balneoturistica a Romniei. Apele minerale din Romnia au un coninut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezint o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic, minerologic, termic. Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podiuri cu arealul montan (staiunile Covasna, Tunad, Calimanesti, Baile Herculane, Vatra Dorna) 2. Lacurile terapeutice, datoreaz calitilor fizico chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata, prezint un deosebit interes terapeutic., apele acestor lacuri sunt clorurate sodice, iodurate sau suflatate. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: - din Cmpia Romn Balta Alba, Lacul Srat, Lacul Amara; - de pe litoral marin Techerghiol, Mangalia; - din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podi (de la Sovata, Ocna Murea, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Slanic Prahova, Ocna Sugatag.). 3. Nmolurile terapeutice, Romnia dispune de importante rezerve de nmoluri terapeutice care dup originea si calitile lor fizico chimice, se mpart in trei categorii: - sapropelice, nmoluri negre, sulfuroase, specifice lacurilor: Techerghiol, Amara, Lacul Sarat, Sovata, Ocna Sibiului, Ocnele Mari si Marii Negre. - Nmoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai, Baile Felix; - Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu, Borsec, Tusnad, Mangalia. 4. Emanaii naturale de gaze termice, acestea includ: - Emanaiile naturale de dioxid de carbon, specific munilor vulcanici Oa Caliman harghita, sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad, Borsec, Buzia, Covasna, Vatra Dornei, Sangiori Bai, Harghita Bai. - Emanaiile naturale de hidrogen sulfurat, sunt intalnite la: Sugag- Bai si

Santimbru Oas fiind unice in Europa. 5. Salinele constituie un important factor de cura, baze de tratament, se afla la Targul Ocna, Slanic, Prahova, Slanic Moldova, Praid si Cacica. 6. Plantele medicinale ca factori naturali de cura, sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic, att in prepararea unor medicamente, cat si in cura externa ca bai de plante. 7. Factori climatici de cura pot fi utilizai in meninerea sau ameliorarea strii de sntate a organismului uman prin climatoterapic. In urma cercetrilor de bioclimatologie medicala sau evideniat mai multe bioclimate cu caliti terapeutice: - bioclinat excitant de cmpie si litoral: - bioclimat sedativ indiferent din cmpia de vest, dealurile si podiurile pana la 600 -1000 m; - bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. 9. Aeruconizarea, influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata, predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman n principal de sedare. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afeciuni, sporind astfel valoarea balneo- medio a unei staiuni. In afara noastr aeronizarea prezint valori moderate, dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix, Borsec, Moneasa, Baile Herculane). Acest valoros fond balnear al Romniei este dublat dea servi de particulariti. Prezenta tuturor grupurilor de factori naturali de cura ( ape minerale si termominerale, namoluri terapeutice, emanaii naturale de gaze); Existenta factorilor naturale de cura cu caracter de unicat: gazele mofitice, apa lacurilor srate si nmolurile terapeutice de pe fundul acestora, microclimat salin. Posibilitatea tratrii ntregii game de afeciuni, tratabile cu ajutorul factorilor naturali; Existenta unor rezerve importante de factori naturali de cure; Larga rspndire a acestora pe ntregul teritoriu al tarii; Prezenta pe mici suprafee a mai multor grupe de factori naturali decura care care asigura tratarea cocnomitenta a mai multor afeciuni. In ultimele ani activitatea balneara a cuboscut o larga dezvoltare sub aspectul organizatoric, al cercetrii si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a fost modernizata, extinsa si diversificata. In prezent Romnia dispune de circa160 de staiuni si localiti balneare cu factori de cura.

Protec ia si conservarea mediului

Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul nconjurtor, aceasta reprezentnd materia sa prima, obiectul si domeniul de activitate si de desfurare a sa, purttorul resurselor sale. Dezvoltarea societii presupune mediul nconjurtor la doua tipuri de de gradri: Unul ca urmare directa a exploziei demografice, a expansiunii oraelor, creterii considerabile si intr-un ritm rapid nregistrate in industrii, agricultura si alte domenii de activitate amplificrii sistemelor de transport, comunicaii, exploatri intensive a resurselor naturale. Aceasta implica: - aerul - apa Popularea - solul - sonora - peisajul - pdurilor Degradarea - rezervaiilor si monumentelor naturale - obiectivelor antropice Altul mai puin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului nconjurtor pentru activiti de turism si agrement. Aceasta este rezultatul: a) concepie greita de valorificare a unor resurse turistice, zone, puncte sau obiecte turistice; b) presiuni directe a turitilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parial. In ceea ce privete protecia si conservarea mediului, in Romnia este creat un cadru juridic solid, reflectat in sistemul de legi, hotrri si alte acte normative care stabilesc principiul, normele generale si speciale, precum si rspunderile ce revin societilor, persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. Zonele si staiunile turistice beneficiaz de prioriti pentru ameliorarea si protecia mediului nconjurtor] prin msura si programe speciale, care vizeaz asigurarea si ncurajarea dezvoltrii turismului. Cnd turismul i mediul nconjurtor coexist n armonie, mediul beneficiaz de pe urma turismului. Exist multe exemple de acest gen, majoritatea intrnd n unul din cele dou tipuri: conservarea i reabilitarea mediului.

Itinerarii turistice specifice fiecrei zone turistice

Valoarea potenialului turistic al Romniei, caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice, precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat, situeaz Romnia printre tarile cele mai favorizate, avnd posibiliti de practicarea a unui turism total. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive, pe interese cat mai variate, specifice diferitelor zone ale tarii. Complexitatea si atractivitate potenialulului turistic al Carpailor Romaneti se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: - excursii, drumeii pe trasee montane, marcate, cure de teren in Muntii Bucegi, Fgra, Retezat, Parng, Ceahlu, Candel, Piatra Craiului, Postvarul, Harghita; - alpinism in munii Bucegi, Piatra Craiului, Retezat. - Aciuni de orientare turistica; - Speoturism in Munii Apuseni, Munii Bucegi, Munii Cernei, Munii Mehedini; - Sejurul care poate fi: - sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munii Postvarul, in munii Bucegi, Azuga, Sinaia - sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia, Predeal Poiana Braov. Tusnad. - Sejur scurt pentru sfrit de sptmna sau cu ocazia diferitelor srbtori: Crciun, anul Nou, 1 Mai. - turism rurali n culoarul Rucar Bran, in Maramure, Bucovina, Apuseni, Oltenia de Nord; - produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mnstirilor din Bucovina, Maramureul inut de legenda, pe urmele lui Dracula. Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim: Buteni Cabana Gura Diham Poiana Izvoarelor, Diham Predeal Bucureti: Bucureti Sinaia Predeal Paraul Rece Rasnov Bran Rucar - Targoviste Bucureti; Bucureti Sinaia Buteni Predeal Braov Victoria Podragu Blea Lac Bile Cascada Lacul Vidraru Curtea de Arge Bucureti; Bucureti Piteti Curtea de Arge Blea Lac Cartisoara Avrig Sibiu Ramnicu Valcea Piteti Bucureti; Oradea Beius Stana de Vale Cabana Lasu Cabana Valea Draganului Alesd Oradea; Cluj Napoca - Cheile Turzii Cmpeni Albac Huedin Cluj Napoca. Bogia si varietatea potenialului turistic din Delta Dunrii o individualizeaz, genernd o multitudine de programe turistice. ntre acestea se evideniaz: - plimbri cu vaporul, hidrobuzul sau brcile pe canalele Deltei i pe lacurile interioare; - programele gastronomice cu specialitile pescreti; - programe speciale de pescrit i vntoare; - programe oferite naturalitilor. Exemple de itinerarii turistice care pot fi practicate n Delta Dunrii:

Bucureti Tulcea Murighiol Babadag Enisal Histria Mamaia Constana Bucureti; Bucureti Tulcea Chilia Veche Sulina Crian Maliuc Bucureti.

Litoralul romnesc al Mrii Negre reprezint prin valoarea i diversitatea atraciilor, o important destinaie artistic. ntre programele turistice ce pot fi organizate evideniem: - sejururi de 6 12 zile pentru odihn i pentru cur helio marin; - sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear; - tururi de litoral; - agrement nautic; - degustri de vinuri de la Mulfatlar; - echitaie la Mangalia. Itinerarii turistice specifice litoralului romnesc al Mrii Negre este: - Bucureti Constana Eforia Nord Mangalia Adamclisi Mulfatlar Constana Bucureti.

Caracterizarea general a Maramureului istoric

Situat n partea de Nord a Carpailor Orientali, care sunt marcai de masivul Rodna, Carpaii Vulcani de Nord i respectiv munii Maramureului. Limita de nord a zonei se suprapune pe grania cu Ucraina, grania marcat cu rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Vieului n Tisa. Grania se continu pe cumpna apelor din Munii Maramureului pn dincolo de Izvorul Celu. Spre vest Maramureul se nvecineaz cu Bucovina, la sud cu judeul Bistria Nsud pe Bistria Aurie, urc n Pasul Prislop i n continuare pe cumpna apelor, peste Rodna urmeaz lanul munilor ibleului, Lpuului, Gutiului, Igniului i Oaului. La sud vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare

Forme de turism practicate

n Maramureul istoric se poate practica o gam larg de forme de turism. Cele mai importante forme de turism ntlnite sunt:

Turismul de odihn i recreere. Un cadru deosebit pentru desfurarea activitilor de odihn cu sejururi mai mari l reprezint:

- staiunea Bora care beneficiaz i de condiii pentru realizarea tratamentelor balneare, practicarea sporturilor de iarn i a drumeiilor; - staiunea balneoclimateric Ocna ugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro sodice concentrate, recomandate n afeciunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului este cel mai atratctiv traseu turistic al Munilor Maramureului, cazarea fiind posibil la cabanele silvice, de vntoare, forestiere i miniere. Este propus includerea sa n categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural.

Turism la sfrit de sptmna. Se poate realiza pe valea Izei, Vaserului i Vieului.

n Maramureului istoric exist posibilitatea vntorii sportive n urmtoarele zone: zona Vieului, Bistra Ruscova, Poienile de sub Munte.

Agroturismul reprezint o form de circulaie turistic desfurat n Maramureul istoric.

n cazul agroturismului entitatea organizatoric de baz este ferm, gospodria rneasc, prin practicarea acestei activiti gospodarul avnd posibilitatea de a-i valorifica spaiile de cazare excedentare unde se asigur cazarea turitilor, n plus turiti vor beneficia de produse alimentare obinute chiar n acea gospodrie sau n mprejurimi, iar agrementul mbrac forme distincte de cele obinuite precum: vntoarea, pescuitul, participarea la evenimente importante din viaa satului (hore, eztori, nuni, boteze). Dac turitii doresc pe parcursul

ederii lor pot iniia n practicarea unor meteuguri precum: esut, olrit, ncondeiatul oulelor, sculptura etc.

Concluzii i propuneri Din punct de vedere al resurselor naturale i al resurselor turistice antropice, Romnia este foarte bine reprezentat, principalele atracii turistice o reprezint elementele de etnografie, folclor, arta popular, rezervaiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum si [Vntoare|fondul cinegetic romnesc]. n ceea ce privete structurile de primire Romnia are o imagine destul de bun pentru viitor, dar totui ar fi loc i pentru mai bine, astfel are n vedere construirea unor structuri noi, dar i modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentaiei i tratament sunt bine reprezentate n comparaie cu cele de agrement i prestri servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico materiale. Acestea din urm necesit modernizri masive, dar i introducerea unor noi forme de agrement i extinderea reelei de servicii. Turismul este foarte strns legat de civilizaie i cultur, ntre ele instituindu-se o relaie de interdependen. Prin valorificarea resurselor naturale, umane i financiare puse la dispoziia sa, turismul genereaz efecte economice i sociale care duc la creterea eficienei economice, a progresului i a civilizaiei. Manifestarea cererii turistice i dinamica acestuia n

Romnia sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joac un rol hotrtor n cadrul diferitelor segmente de turism. Pentru o dezvoltare complex a turismului potenialii clieni ar trebui s fie mai bine informai prin intermediul mass media, internet, TV.