Apa si bioelementele in organismul uman

Elemente chimice existente in organismele vii

n compoziia oricrui organism viu apar 40-43 elemente chimice numite bioelemente. Dintre acestea, chimia vieii implic indispensabil cel puin 25 de elemente numite eseniale majoritatea acestora fiind i cele mai frecvente n scoara terestr. Elementele chimice eseniale pentru formele de via pot fi mprite n patru mari categorii: - elemente majoritare (H/H+, C, N, O2, O2, O22-, P, S/S2-); - macroelemente (Na/Na+, K/K+, Mg/Mg2+, Ca/Ca2+, Cl, PO43-, SO42-) care se gsesc n cantiti relativ mari att sub form de specii anorganice ct i organice; - elemente n urme (Fe/FeII/FeIII/FeIV, Zn/ZnII, Cu/CuI/CuII/CuIII); - elemente n ultraurme: care cuprind elemente cu caracter nemetalic (F/F, I/I, Se/Se2-, Si/SiIV, As, B) i metalic (Mn/MnII/MnIII/MnIV, Mo/MoIV/MoV/MoVI, Co/CoII/CoIII, Cr/CrIII/CrVI, V/VIII/VIV/VV, NiI/NiII/NiIII, Cd/Cd2+, Sn/SnII/SnIV, Pb/Pb2+, Li/Li+). Mai sus sunt indicate doar strile de oxidare active biologic. Speciile la care nu este indicat sarcina formeaz legturi predominant covalente n compuii biologici. Speciile majoritare se gsesc sub forma compuilor organici de baz proteine, lipide, zaharuri, acizi nucleici dar i sub form de specii anorganice simple ca H2O, H2O2, O2, NO, CO2 sau CN.

Macroelementele de natur anorganic se utilizeaz preponderent pentru sinteza proteinelor, enzimelor, lipidelor, polizaharidelor i a altor componente organice ale celulei. Alte specii n form ionic (Na+, K+, Ca2+, Cl i HPO42) asigur echilibrul electroliilor intra- i extracelulari. Aceti ioni regleaz potenialele electrice de-a lungul membranelor, mediaz transmiterea impulsurile nervoase n sistemul nervos central i stabilizeaz electrostatic un numr mare de proteine, enzime i polinucleotide mai ales la nivelul gruprilor carboxilice i de tip fosfat. Elementele potasiu, magneziu, fier i molibden sunt necesare pentru toate formele de via. Vanadiul este utilizat de animalele inferioare i plante precum i de unele bacterii. Nichelul este esenial pentru multe microorganisme i plante dar pn n prezent nu se cunoate rolul direct al acestuia n cazul animalelor. Selectarea bioelementelor se bazeaz n mare parte pe disponibilitatea acestora, de exemplu zincul are utilizri dintre cele mai diverse i mpreun cu fierul, este unul dintre cele mai rspndite elemente eseniale n urme, n timp ce cobaltul (un element rar pe pmnt) apare doar n compuii de tip cobalamin.

Funciile biologice ale elementelor eseniale

Dintre elementele eseniale, biometalele joac o varietate de roluri n biochimie cum ar fi: -reglarea unor procese fiziologice prin modificarea echilibrelor de sarcin i a conductivitii electroliilor (Na, K, Cl); -transmiterea impulsului nervos (Ca, B, NO); stabilizarea structurii unor proteine i esuturi (Ca,Zn, Si, S); -transferul de electroni pentru desfurarea proceselor redox sau pentru modificarea strii de oxidare a ionilor metalici n timpul diverselor procese biochimice (Fe, Cu, Mo, Mn, Co, Ni); ionii acestor metale tranziionale sunt cuplai

n sisteme redox n care sunt prezente i stri de oxidare instabile in vitro dar stabilizate de liganzii biologici in vivo; -desfurarea proceselor enzimatice (biocatalitice) de tip acid-baz Lewis (Zn, Fe, Ni, Mn), de tip redox (V, Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Mo, W); -transportul i depozitarea oxigenului sau azotului (Fe, Cu, Mo); stocarea energiei (H, P, S, Na, K, Fe); biomineralizare (Ca, Mg, Si, Fe, Sr, P).

Apa in organismul uman

Nu incape nici o indoiala, ca dintre toate substantele care intra in corpul omenesc si in cel al animalelor, apa sta pe primul loc in ceea ce priveste cantitatea.Filozoful Claude Bernard este primul care a incercat, inca din secolul trecut sa calculeze proportia de apa din organismul uman. Cum a procedat?El a cantarit mumiile egiptene-care erau complet dezhidratate.Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeasi inaltime si cu trasaturi fizice cat mai asemanatoare mumiilor respective.Prin acest procedeu,el a determinat ca apa are o proportie de 90% in organismul uman.Cifra este prea ridicata.Acest lucru se explica pentru ca uscarea prelungita a mumiilor a dus si la pierderea unor substante din corpul lor alaturi de apa. Ulterior s-au facut cercetari mai precise, care au aratat nu numai cata apa este in organismul uman, dar si chiar cata apa contin tesuturile din care este alcatuit.In medie, un om care cantareste 65 de kilograme poate fi sigur ca aproximativ 41 de kilograme (63-70%) din organismul sau este apa.Aceasta proportie este valabila si pentru alte animal: caine, pisica, iepure, in general animalele cu sange cald au aceeasi proportie de apa in organism ca si omul si mai mult au aceeasi proportie de apa in tesuturi ca si omul.

In organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura, energie si la metabolismul necesar vietii.Aceste reactii au nevoie de un mediu apos, altfel substantele nu se pot desface in ioni, iar reactiile nu pot avea loc.

Proiect realizat de Alexe Davina ,Bun Alina