Sondaje, spalaturi si clisme !Def!

Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau material plastic prin caile naturale intr-o cavitate naturala a organismulu i. Scop: - explorator: recoltarea produselor cavitatii sondate in vederea efectu arii examenelor de laborator. -terapeutic: evacuarea continutului cavitatii sond ate, introducerea unor subst.medicamentoase, hidratarea alimentara, curatirea ca vitatii de subst.daunatoare organismului, introduce accidental sau formate print r-o dereglare a proceselor de digestie si metabolism. Principii de respectat -in strumentele folosite pt.sondaje si spalaturi trebuie sa corespunda mai multor cr iterii generale astfel: -suprafata sondajelor sa fie neteda pentru a nu leza muc oasele; -mat.din care sunt confectionate sa fie rezistente pt.a nu se rupe in ti mpul sondajelor; -varful sa fie bont pt.a nu produce leziuni ale cavitatii sau c onductelor prin care sunt introduse si pt.a nu forma cai false. Rolul asistentei -respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea produselor si mat.sterile; pregatirea psihica a bolnavului va urmari linistirea acestuia; -instruirea privi nd modul de colaborare in timpul sondajelor pt.obtinerea rez.dorit; -sonda se va lubrifia dupa caz pt.a usura inaintarea, pt.a nu produce cai false,fistule sau pt.a nu perfora organul sondat; -in cazul spalaturilor cantit.lichidului produs trebuie sa fie intot.mai mica decat capacitatea cavitatii organului spalat; -est e interzisa introducerea lichidului de spalatura sub presiune; -continutul evacu at prin spalaturi se pastreaza pt.a fi vazut de medic si trimis la lab.pt.analiz a; Sondajele si spalaturile vor fi notate in foaia de observatie insotite de num ele persoanei care a efectuat. -eventualele greseli comise in sondaj si spalatur i vor fi raportate medicului pt.a combate de urgenta complicatiile survenite; So ndajul gastric !Def!-reprezinta introducerea unui tub de cauciuc, sonda gastrica Foucher sau duodenala Einhorn prin faringe si esofag in stomac. Scop: - explora tor: recoltarea continutul stomacal in vedera evaluarii functiei chimice si secr etor; Chmism gastric-pt.studierea functiei evacuatoare a stomacului - terapeutic : evacuarea continutului stomacal toxic, curatarea mucoasei de exudate si subst. straine depuse, hidratarea si alim.bolnavului, introducerea unor subst. medicame ntoase. Indicatii: -in gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa; Materiale necesare: - de protectie: 2 sorturi din mat.plastic,musama, aleza si prosoape; sterile: sonda Foucher sau Einhorn, 2 seringi de 20 ml, casoleta cu manusi de c auciuc, pense hemostatice si eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medicala , pahar cu apa aromata, pahar apa pt.proteza, recipient pentru colectare, - medi camente la indicatia medicului; Pregatiea pacientului - psihica: se inform.pacie ntul si i se explica necesiatatea tehnicii; este rugat sa respecte indicatiile d ate in timpul sondajului;

-fizica: se aseaza pac.pe un scaun cu spatar, cu spatele cat mai drept ,se prote jeaza cu sort de cauciuc sau mat.plastic, se indeparteaza proteza denatara si se aseaza intr-un pahar cu apa; -se aseaza tavita renala sub barbia pac.pt.a capta saliva ce se scurge din cavit.bucala; -este solicitat sa mentina tavita in acea sta pozitie; -pac.nu va manca in dimineata excutarii tehnicii; Efectuarea tehnic ii Asist.se spala pe maini cu apa si sapun; imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile; umezeste sonda pt.a favoriza alunecarea prin faringe si esofag , se aseaza in dreapta bolnavului si fixeaza capul astfel tinandul intre mana si torace; -prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei; cere pac.sa des chida larg gura si sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul s a inghita; -prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si este impinsa ft.atent i n stomac: la marcajul de 4050 cm (45) de la arcada dentara; -verifica prezenta s ondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajut.seringii -se fixeaz a sonda, se aseaza la extremitatea libera a sondei o eprubeta cand se colecteaza pt.o proba sau aspira sucul gastric cu seringa. -pt.a favoriza golirea stomacul ui, pac.este rugat sa-si contracte peretii abdominali; -se extrage sonda printro miscare hotarata cu prudenta prin comprimarea ei cu o pensa hemostatica pt.a i mpiedica scurgerea continutului in faringe de unde ar putea fi aspirat de pacien t. -capatul liber al sondei se prinde cu mana stanga-goleste continutul in vasul colector si se aseaza sonda in tavita renala; Ingrijirea ulterioara a pacientul ui: i se ofera un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura, se sterg mucozitati le de pe barbie, se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc, i se ofera proteza dentara si se aseaza pac.in poz.comoda. Pregatirea produsuli pt.examen de labor ator -cantitatea evacuata; -se completeaza formulerele de recoltare; -se trimit la laborator; Reorganizarea locului de munca -se noteaza in foaia de obs.:tehnic a,data,cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras; Accidente: -greata si senzatiile varsaturii - se inlatura fie printr-o respiratie profunda, fie se efectueaza anestezia faringelui cu o solutie de cocaina de 2%; -cand son da patrunde in laringe: apare efectul fetei, hiperemia fetei apoi cianoza ->se i ndeparteaza sonda; -sonda se poate infunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflatie de aer; -se pot produce bronhopnemonii de aspiratie; Tubaj ul gastric se efectueaza in conditii de perfecta asepsie -sondajul gastric se po ate efectua si pe cale endonazala cu sonda Blackmore; -pacientilor inconstienti le se urmaresc: respiratia, culoarea fetei; -verificarea caii de patrundere a so ndei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa: aparitia bu lelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii; -o forma particulara de sondare in scop hemostatic: introducerea sondei Blackman; -se evita ungerea son dei cu ulei sau alte subst.care provoaca greata pacientului;

Introducerea sondei Blackmore -in caz de hemoragii stomacale; -pentru compresia esofagului si a cardiei (orificiu de intrare in stomac); in vederea unui tampona ment esofagian se folosesc mai multe tipuri de sonde dintre care cea mai utiliza ta este sonda Blackmore; Scop:realizarea hemostazei in hemoragia superioara prin ruperea varicelor esofagiene; -cand catitatea de sange pierduta este importanta sau persistenta peste 2 unitati: 1000 ml sange pierdut; -in tulburarile hemodin amice nu se restabilesc dupa umplere vasculara cu 1000ml; Materiale necesare -st erile: sonda Blackmore cu dublu balonas, sonda gastrica, laringoscop, seringa de 20 ml, pense hemostatice, comprese; -nesterile: aparat de aspiratie, vas colect or, medicamente, solutie novocaina, cocaina si subst.lubrifianta; Pregatirea pac ientului: - psihic: se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehni cii; - fizic: se evacueaza continutul gastric, se verifica etansitatea si functi onalitatea balonaselor, se lubrifiaza sonda Blackmore, se efectueaza anestezia o rif.nazale, se verif.aparatul de anesteziere, se repereaza pe sonda distanta nas -ombilic. Tehnica: se introduce sonda endonazala, este impinsa progresiv si prin miscari de deglutitie, va fi inghitita pana la marcaj. -reflexul de sange sau s uc gastric dovedeste prezenta ei in stomac; -se umfla balonasul gastric cu 200-2 50 ml aer, se trage sonda astfel ca balonasul sa fie in dreptul jonctiunii esoca rdiale, se fixeaza la orif.nazal printr-un guleras, se umfla balonasul esofagian cu 60-80 ml aer, se aspira continutul sondei; -se ataseaza sonda la punga colec toare care va fi situata decliv; -se verifica permanent presiunea din balonase p rin intermediul manometrului; -presiunea necesara asigurarii hemostazei este de 50-60 mHg; -se supravegheaza starea sondei, T.A., pulsul si episodul hemoragic; -se va inscrie catit.de aer injectat pe fiecare tub al balonasului pt.prevenirea ischemiei mucoase si ulcerarea bazei esofagului; -se controleaza presiunea balo nasului sa fie de 50-60 mHg; -se dezumfla periodic balonasul esofagian la 4 ore timp de 15 minute daca sangerarea nu este controlata, balonasul gastric se muta la 300 ml dar volumul de aer sa nu depaseasca 100 ml in balonasul esofagian; -se evita compresia traheei prin balonasul esofagian care poate determina necroza e sofagiana, pneumonie de inhalatie, sughit sau durere toracica; Sondajul duodenal !Def! sondajul duodenal sau tubajul reprezinta introducerea unei sonde Eihorn d incolo de pilor realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior. Scop: explorator: extragerea continutului duodenal format din continutul gastric bila A,B,C, suc pancreatic si secretie proprie !Obs! bila A-galben aurie Bila B-culoa re bruna Bila C-culoare galben ca paiul -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor hepatice ,descoperirea unor modoficari anatomo patologice ale organelor c are dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a

sucurilor extrase prin sondaj.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului s au cailor biliare. Scop terapeutic: drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au o actiune directa asupra ficatului si a cailor biliare sau tubului digestiv; -acestea vor functiona fie local, fie se vor resorbi prin pere tii intestinali ajungand prin vena porta in ficat de unde apoi va fi excretat im preuna cu bila in caile biliare urmand calea articulatiei enterohepatice; -in al imentatia artificiala se introduc lichide hidratante si alim.lichide in organism ul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire; -aspiratia conti nua in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interv.chirurgicale in tubul digestiv se verif.si permeabilitatea cailor biliare: se pot localiza p rocese patologice; -prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continut ul sucului duodenal, analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor di n continutul lui; -recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal; Mat.necesare: - de protectie: musama si aleza, sort de cauciuc, prosoape; - ster ile:sonda duodenala Eihorn, 2 seringi de 20 ml, manusi de cauciuc sterile, pensa hemostatica, medii de cultura, eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medic ala, stativ pt.eprubete, pahar cu apa aromata, perna cilindrica, doua sau una pa tura rulanta, hartie de turnesol; - medicamente: sulfat de magneziu 33%, ulei de masline, novocaina, solutii necesare hidratarii si alimentarii; Materialele se vor alege in functie de scopul sondajului. Pregatirea pacientilor: - psihic: pac .sa fie informat; - fizic: pac.va fi nemancat, se izoleaza patul cu un paravan s i se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pac.in pozitie sezand la marginea patului, se protejeaza cu sortul din mat.plastic, se indeparteaza proteza dentar a si i se ofera tavita renala; Tehnica: introducerea sondei: asist.se spala pe m aini, imbraca manusi sterile, prinde sonda umezita si o introduce cu blandete in cavit.bucala sau nazala pana in faringe. Cere pacientului sa respire adanc cu g ura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag. Cu mis cari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul de 45 cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac; -se aseaza pac.in d.lateral drept cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, c oapsele flectate pe bazin; -se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica, se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul de 60 cm, se continua introdu cerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu activarea de inghitire a ei de catre pacient 1-2 cm la 3-5 minute; Cand diviziunea 75 se afla la arcada dentar a, oliva sondei a ajuns in duoden dupa circa o ora-o ora.30 de la patrunderea ei in stomac. Verificarea pozitiei sondei Daca nu se scurge bila sau lichidul scur s nu are aspectul bilei, se verif.daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in stomac, se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa 1 minut se aspira . daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. -se introduc 1 0 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca ea se afla in stomac; -se face controlul radiologic, sonda urmarind u-se sub ecran, ea fiind vizibila dat.impregnarii cu saruri de plumb. Captarea b ilei

-dupa o ora de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei apare bila A (coledociana) de culoare galben-aurie care se colecteaza intr-o eprubeta ;se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol; -se introduc prin s onda 40 ml sulfat de magneziu 33% steril incalzit la temp.camerei pentru a favor iza drenarea bilei veziculare; -se inchide extremitatea libera a sondei prin inn odare sau cu o pensa; -dupa 15-30 minute se deschide sonda, se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa de culoare inchisa, castanie: bila B veziculara; -la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe mediul de cultura pt.examenul bacteriologic; -dupa evacuarea bile B se evacueaza o bila cl ara care provine direct din ficat: bila C hepatica, aceasta fiind in cantit.mai mare se va capta intr-un recipient colector; -extragerea sondei se face dupa ce se insufla catva aer si se inchide capatul sondei cu o pensa; -extremitatea sond ei se va tine sub nivelul stomacului pt.a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavit.bucala; -se goleste continutul sondei si se aseaza in tavi ta renala; Ingrijirea ulterioara a pacientului -se va da un pahar cu apa aromata pt.clatirea gurei, se sterg mucozitatile de pe fata si barbie, se indeparteaza sortul si se aseaza pac.in poz.comoda; Pregatirea produsului pentru examenul de laborator: se determina cantitatea de bila obtinuta, se eticheteaza recipientul si se trimit probele la laborator; Accidente: innodarea sondei dat.contractiilor peretilor stomacali in timpul senzatiei de varsaturi; -introducerea sondei in s tomac: greturi si varsaturi; -imposibilitatea drenarii bilei cauzate de un obsta col functional->spasma sfincterului Odi sau anatomic: coagularea bilei vascoase; Sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui spasm piloric, inc hiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric. Se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10%, 20-40 ml -relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrarea de m edicamente antispasmice; -in cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se fac e cu atentie pe cale bucala cu ajut.unei spatule linguale si a unei pense chiar daca a fost introdus pe cale endo-nazala; -relaxarea sfincterului Odi se poate r ealiza prin introducerea a 5-10 ml novocaina solutie de 12%; -se evita aspirarea continutului sondei la extragerea ei; -se evita oboseala pacientului prin prelu ngirea sondajului de peste 3 ore;grabirea inaintarii sondei si depasirea duratei de executie peste 3 ore jumate; Sondajul vezical !Def! Prin sondaj vezical se i ntelege introducerea unui instrument tubular: sonda sau cateter, prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie instrumentala itre interiorul vezi cii si mediul extern. In ingrijirea curenta a pacientului, asistenta trebuie sa cunoasca tehnica sondajului evacuator(la femei si la barbate), precum si drenare a vezicii urinare. Scop:-explorator:recoltarea unei cantitati de urina pentru ex amenul de laborator; depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezici i urinare; -terapeutic: evacuarea continutul cand acesta nu se face spontan; exe cutarea unor procedee terapuetice prin sonda; Sondajul vezical la femei Material e necesare:-de protectie: musama si aleza; -sterile: 2 sonde lungi de aprox.15 c m si varful usor indoit, complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura; medii de

cultura in functie de germenii cautati; ser fiziologic; casoleta cu tampoane de vata; 2 pense hemostatice; -nesterile: tavita renala, basinet, paravan(cand sond ajul se executa in salon),recipient pentru colectare; -medicamente: ulei de para fina steril, oxicianura de mercur 1/5000. Pregatirea pacientului:-psihic -fizic: se izoleaza patul, se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pacientul in poz itie ginecologica, se indeparteaza patura; se acopera pacientul lasand libera re giunea genitala; se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe; se indeparteaza bazinetul si se aseaza tavita renala intre coapse. Teh nica: sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie, atat a pacientului si instrumentelor cat si a mainilor celui care o executa. Asistenta ia manusi s terile, evidentiaza meatul urinar, dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orifici ul uretral de sus in jos in directia anusului. Operatia se repeta de 2-3 ori. Sc oate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar. Lubrifiaza son da cu ulei steril; orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5 cm. Paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea in vezica. Primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala apoi in recipientele pregatite in functie de scop: urocultura, examen biochimic sau intr-un recipient de colectare. Extrager ea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceleasi miscari dar in sens invers. Reorganizarea locului de munca. Notarea pe foaia de observatie( teh nica si numele persoanei care a efectuat-o, cantitatea de urina, aspectul macros copic al urinei). Sondajul vezical la barbati Materiale necesare: aceleasi ca la femei; Pregatirea pacientului: psihic; -fizic: se aseaza pacientul in decubit d orsal cu picioarele intinse si usor departate; se izoleaza patul cu paravan; se acopera pacientul lasand accesibila regiunea genitala; se face toaleta organelor genitale; sub bazin se aseaza o perna tare, musamaua si aleza. Tehnica: asisten ta ia manusi de cauciuc; allege sonda si o lubrifiaza; dezinfecteaza meatul urin ar cu ser fiziologic si oxicianura de mercur; intre degetele inelar si mic al ma inii drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense tinuta cu aceeasi mana apuca sonda imediat in vecinatatea ei; introduce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa, in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale, care ar putea impiedica patrunderea sondei. Daca pe parcursul inaintarii sondei apar ob stacole anatomice sau functionale(spasme), asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibru mai mic. Patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurge rea urinei prin sonda. -se fixeaza sonda pana se evacueaza urina; -se recolteaza urina in eprubete sau recipiente pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua; -restul urinei se capteaza in tavita renala sau alt recipien t; -indepartarea sondei se efectueaza cu ajutorul pensei dup ace extremitatea li bera a fost inchisa prin comprimare; Ingrijirea ulterioara: se efectueaza toalet a si se imbraca pacientul; se schimba lenjeria; Reorganizarea locului de munca; Notarea in foaia de observatie(tehnica si numele persoanei care a efectuat-o, as pectul macroscopic al urinei, eventualele accidente sau incidente);

Complicatii: -imediate: lezarea traumatica a mucoasei uretrale se tradeaza prin hemoragii de diferite grade; se impune intreruperea imediata a tehnicii; crearea unei cai false prin fortarea sondei; se previne prin efectuarea sondajului cu b landete si rabdare fara sa se forteze inaintarea sondei. Astuparea sondei in cur sul evacuarii vezicii; oprirea curentului de urina; se destupa prin unsuflarea c u aer sau injectarea a cativa ml de solutie dezinfectanta. -tardive: infectioase : prin introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile. N u se vor exercita presiuni externe aupra hipogastrului pentru a accelera evacuar ea urinei; continutul vezical trebuie sa se evacueze singur datorita elasticitat ii si contractiilor vezicii urinare. Se evita golirea brusca sau rapida a vezici i destines, in special la persoanele in varsta: poate provoca hemoragie, de acee a evacuarea se va face incet iar daca vezica a fost foarte destinsa se va face p artial urmand ca restul sa se elimine printr-un nou sondaj dupa cateva ore. Sond ajul traheo-bronsic !Def! se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin cav itatea bucala si laringe in trahee si bronhii( sonda Metras). Scop: -explorator, in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea omaginii arborizatiilor bronsic e dintr-un loc sau dintr-un segment pulmonary; in acest caz, substanta radioopac a se introduce direct prin sonda in ramura bronsica respectiva. -terapeutic, pen tru extragerea exudatelor din caile respiratorii de continutul absceselor si al ectaziilor bronsice; pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inched unele ramuri bronsice; pentru tratamentul local al proceselor pulmonare, sucurative (bronseptazia, abces pulmonary, chist aerian sucurat). Materiale nec esare:- de protectie: prosoape, masti de tifon; -sterile: seria sondelor Metras, instrumente pentru laringoscopia indirecta(spatula linguala, oglinda laringiana , comprese de tifon), instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhi ilor(seringa laringiana, seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exudat elor si injectarea medicamentelor); -nesterile: tavita medicala, sursa de lumina ; -medicamente: adrenalina, cafeina, legomazin, fenobarbital, excitante ale cent rului respirator, solutie medicamentoasa in cantitate recomandata de medic, solu tie de antibiotice, solutie de cocaine 2% pentru anestezia faringelui. Pregatire a pacientului: psihic; Fizic: pacientul va fi nemancat in dimineata examenului; cu o ora inainte i se administreaza o fiola de fenobarbital, i se ofera un pahar cu solutie de cocaine 2% cu care face gargara 5-10 minute fara sa o inghita; va fi asezat pe un scaun protejat cu un prosop in jurul gatului, i se ofera tavita renala imobilizandu-I bratele pentru a nu incurca tehnica; Tehnica: este excuta ta de medic, ajutat de 2 asistente. Se spala pe maini, se dezinfecteaza iau manu si sterile si masca de tifon. O asistenta tine capul bolnavului asigurand poziti a, cea de-a doua asistenta serveste medical cu seringa cu anestezic. Medicul exe cuta anestezia, alege sonda corespunzatoare lobului in care vrea sa patrunda; pu ne in functiune sistemul de iluminat. Medicul introduce sonda sub controlul lari ngoscopului in regiunea subglotica. Se sustine limba pacientului in afara. Medic al injecteaza substanta de contrast cu presiune moderata, insufla sonda cu aer p entru a elimina catre bronhii substanta ramasa pe sonda, extrage sonda si face e xamenul radiologic. In acelasi timp, o asistenta aseaza bolnavul in decubit dors al, putin inclinat spre partea care trebuie injectata, schimba pozitia pacientul ui: d.lateral stang/drept, d.ventral, poz.trendelenburg. Ce-a de-a doua asistent a, in functie de scop, ofera substanta de contrast, solutie medicamentoasa, aspi ra secretiile etc. Ingrijirea ulterioara: dupa introducerea medicamentelor si ex tragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia inca 30 de minute pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc. Se

ajuta sa se imbrace si este condus la pat. Nu ingera nimic 2 ore pana inceteaza efectul anestezicului. Va fi invatat sa colecteze in scuipatoare substanta de co ntrast care se elimina prin tuse, sa nu o inghita(produce intoxicatii). Reorgani zarea locului de munca -notarea in foaia de observatii(numele persoanei care a e fectuat-o, aspectul produsului recoltat); Complicatii: - imediate: tuse: se intr erupe sondajul si se completeaza anestezia; intoxicatia cu cocaine manifestata p rin dispnee, palpitatii, transpiratii reci, fenomene de colax, dupa utilizarea u nei cantitati mari de cocaine; - tardive: suprainfectii prin introducerea germen ilor patogeni prin manevre si materiale nesterile; Deglutitia si reglucitarea: f ara controlul local al sistemului nervos da nastere la accidente grave de asprat ie in caile respiratorii. Se evita refularea substantelor de contrast si patrund erea ei in stomac pentru ca resorbtia produce intoxicatii. SPALATURA OCULARA !De f! se intelege introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. Scop: - ter apeutic: in procesele inflamatoare ale conjunctivei, in repzenta unor secretii c onjunctivale abundente, pentru indepartarea corpilor straini. Materiale necesare : - de protectie: prosoape; - sterile: comprese, tampoane de vata, undina(=recip ient cu cioc) sau un alt recipient picurator; - nesterile: tavita renala - medic amente: acid boric 3%, ser fiziologic, oxicianura de mercur 1/5000, apa bicarbon atata; Pregatirea pacientului: - psihic; - fizic: se aseaza pacientul in pozitie sezand cu capul aplecat pe spate, cu privirea in sus; se protejeaza ochiul sana tos cu o compresa sterile, se protejeaza cu un prosop in jurul gatului; se aseaz a tavita renala lipita de gat de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat, sustinu ta de bolnav sau ajutor; daca starea pacientului nu permite pozitia sezand, paci entul va sta in decubit dorsal sau lateral; Tehnica: participa 2 asistente: una supravegheaza pacientul si il mentine in pozitia aleasa iar cealalta efectueaza tehnica. Se spala pe maini; verifica temperature lichidului de spalatura(37C); te mperatura mai joasa declanseaza reflexul de inchidere a pleoapelor; aseaza pe pl eoape cate o compresa imbibata in solutie antiseptica de spalare; deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina in sac ul conjunctival evitand cornea. Solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile, repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in l ichidul de spalatura. Indeparteaza tavita renala. Ingrijirea ulterioara: usuca f ata pacientului, aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului; indeparteaz a compresa de pe ochiul protejat. Reorganizarea locului de munca -notarea in foa ia de observatie(tehnica si numele persoanei care a efectuat-o; aspectul lichidu lui de spalatura) !Obs! Ciocul undinei va fi tinut la 6-7 cm de ochiul pacientul ui pentru ca eventualele miscari reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei san u traumatizeze ochiul cu varful recipientului. Se evita infe ctarea ochiului sanatos prin lichiul de spalatura a ochiului infectat. SPALATURA AURICULARA

!Def! se intelege spalatura conductului auditiv extern prin introducerea unui cur rent de lichid; Scop: - teraputic: indepartarea secretiilor/corpilor straini aju nsi in urechea externa accidental sau voluntar, tratamentul otitelor cronice; Ma teriale necesare: - de protectie: 2 sorturi de cauciuc, musama, prosop, aleza sterile: seringa Guyon, vata, lichid de spalatura(37C), solutie medicamentoasa pr escrisa, solutie de bicarbonate de sodiu 1; - nesterile: masa de tratament, tavit a renala, scaun; Pregatirea pacientului: - psihic; - fizic: - in cazul dopului d e cerumen, cu 24 h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3 ori/zi solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20; o in cazul dopului epidermin se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina; o in cazul corpi lor straini, hidrofili se instileaza alcool; o in cazul insectelor vii se fac in stilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu eff ect narcotizant; Tehnica: in pozitie sezand, se protejeaza cu prosop si sort, se aseaza tavita sub urechea pacientuli care va tine capul inclinat spre tavita; A sistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc, verifica temperatura li chidului de spalatura si incarca seringa Guyon. Solicita pacientului sa deschida gura, conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor, t rage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga iar cu dreapta injecteaz a lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea. La nevoie se repeta operatia. Se introduce un tampon de vata in conduct, se aseaza pacientul in decubit dorsal 30 min-1h. se examineaza lichidul de spalatura. Reo rganizarea locului de munca -notarea in foaia de observatii( tehnica si rezultat ul spalaturii, corpi straini extrasi); Accidente: varsaturi, ameteli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute/crescute a lichidului. SPALATURA GASTRICA !Def! se intelege evacuarea co ntinutului stomacal si curatirea mucoasei de exudates si substante straine; Scop : - terapeutic: evacuarea continutului stomacal toxic; Indicatii: intoxicatii al imentare sau cu substante toxice; staza gastrica insotita de procese fermentativ e; pregatirea pre-operatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac; pregatir ea pentru examen gastroscopic; Contraindicatii: intoxicatii cu substante caustic e, hepatite cronice, varice esofagiene, imbolnaviri cardio-pulmonare decompensat e, ulcer gastric in perioada dureroasa, cancer gastric. Materiale necesare: - de protectie: 2 sorturi din plastic, musama, traversa, prosoape; - sterile: sonda gastrica Foucher, 2 seringi de 20 ml, casoleta cu manusi de cauciuc, pensa hemos tatica; - nesterile: cana de sticla/metal de 5L, palnie, apa calda (25-26C), reci pient pentru captarea lichidului(galeata,lighean),scaun; - medicamente: carbine animal sau un alt antidote la indicatia medicului; Pregatirea pacientului: - psi hic;

- fizic: se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gat ului; se aseaza sortul, se indeparteaza proteza dentara(daca exista), i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie; Tehnica: asistenta se spal a pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc, umezeste sonda; se asea za in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace; cere pacient ului sa deschida gura, sa respire adanc; introduce capatul sondei pana la perete le posterios al faringelui cat mai aproape de radacina limbii, invitand pacientu l sa inghita, astfel sonda patrunde in esofag. La capatul liber al sondei se ada pteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului. Se verifica temperat ura lichidului de spalatura si se umple palnia, apoi se ridica deasupra capului pacientului; inainte ca ea sa se goleasca complet se coboara 30-40 cm sub nivelu l epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac. Se goleste continutul palniei in vasul colector. Se repeta operatia pana cand l ichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine. Se i ndeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage c u atentie pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in laringe de und ear putea fi aspirat de pacient. Pregatirea produsului pentru laborator: daca spalat ura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante roxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic iar un esantion va fi trimis la laborator. Ingrijirea ulterioara: i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura; se sterg mucozitatile de pe fata si barbie; se indeparteaza tavita renala si sortul; se aseaza pacientul in pozit ie normala. Reorganizarea locului de munca -notarea in foaia de observatie; !Obs ! - daca apare senzatia de greata si varsatura se indica respiratie profunda sau se face anestezia faringelui cu solutie de cocaina 2%; - sonda poate ajunge in laringe: apare reflexul de tuse, hyperemia fetei apoi cianoza -> se retrage sond a; - sonda se poate infunda cu resturi alimentare: se indeparteaza prin insuflat ie de aer cu seringa; - se pot produce bronhopneumonii de respiratie; SPALATURA VEZICII URINARE !Def! se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica; Scop: - terapeutic: indepartarea exudatelor patolog ice rezultate din inflamatia peretilor vezicii, pregatirea in vederea unor explo rari ( citoscopie, pielografie). Materiale necesare: - de protectie: musama, ale za, prosoape; - sterile: 2 sonde Thieman, Nelaton unidirectionale, casolete cu t ampoane, manusi, 2 pense hemostatice, seringa Guyon, medii de cultura; - nesteri le: basinet, tavita renala; - medicamente: ser fiziologic, oxicianat de mercur 1 /5000, ulei de parafina, solutie de spalatura 1L, solutie de rivanol 0,1-2%, nit rat de argint 1-4; Pregatirea pacientului: - psihic; - fizic: se izoleaza patul c u paravan, se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pacientul in pozitie gine cologica, se efecuteaza toaleta regiunii genitale; Tehnica: se incepe cu sondaju l vezical; dupa evacuarea vezicii se adapteaza la sonda seringa Guyon sau un iri gator si se introduce 80-100 ml solutie fara sa se deschida vezica. Se retrage s eringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatul sondei asezandu-se pe o compresa. Se repeta operatia pana lichidul evacuate este limpede. Reorganizare a locului de munca

-notarea in foaia de observatie( tehnica si aspectul lichidului de spalatura); ! Obs! Tehnica se executa in conditii de perfecta asepsie a materialelor si manevr elor; sonda se poate infunda cu cheaguri de sange; se desfunda prin insuflare de aer sau ser fiziologic. Complicatii: hemoragii, traumatisme, infectii. SPALATUR A VAGINALA !Def! se intelege introducerea unui current de lichid(apa sau solutie medicamentoasa) in vagin, care dup ace spala peretii vaginali se evacueaza pe l anga canula; Scop: - terapeutic: indepartarea continutului vaginal(produse norma le sau patologice), dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa, dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale, calmarea durerilor, reducerea proce selor inflamatoare. Materiale necesare: - de protectie: paravan, prosoape, trave rsa, musama, invelitori de flanela; - sterile: canula vaginala, irrigator, vata; - nesterile: stativ pentru irrigator, basinet; - medicamente: 2L solutie medica mentoasa, apa oxigenata, solutie de cloramina, permanganat de potasiu 1/2000, ox icianura de mercur 1/4000, solutie sublimate 1%; Pregatirea pacientului: - psihi c; - fizic: se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza patul cu musama si aleza , se aseaza pacienta in pozitie ginecologica; se introduce bazinetul sub bazinul pacientei; se spala organelle genitale cu apa si sapun, se acopera regiunea vul vei cu un strat subtire de vaselina pentru spalaturile calde; Tehnica: se spala si se dezinfecteaza mainile; se adapteaza canula la tubul irigatorului; se elimi na aerul, se aseaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana; se verifica temperatura solutiei; se repereaza orificiul de intrare in vagin; se de schide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fund ul de sac posterior al vaginului; se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului. Se retrage canula inainte ca irig atorul sa se goleasca; se penseaza tubul si se retrage sonda. Ingrijirea ulterio ara: se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape, se indeparteaza materialele folosite, se ajuta pacineta sa se imbrace; se aseaza comod in pat, se aeriseste salonul. Pregatirea produsului pentru laborator: se examineaza lichidul de spal atura care poate contine flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sange. Se trimite la laborator la solicitarea medicului. Reorganizarea locului de munca -notarea in foaia de observatii; !Obs! Dupa temperatura lor, spalaturile vaginale se impa rt in: - spalaturi reci: <20C; - spalaturi caldute: 35-37C; - spalaturi calde: 4550C Solutiile medicamentoase vor fi incalzite la temperature necesara in baie de aburi. Inainte de utilizare se va verifica temperature acestora. CLISME !Def! est e o forma speciala a tubajului prin care se introduce diferite lichide in intest inal gros prin anus in rect si colon; Scop: - evacuator: evacuarea continutului intestinului gros; pregatirea pacientului pentru examinari(rectoscopie, irigosco pie), interventii chirurgicale asupra rectului; - terapeutic: introducerea de me dicamente, alimentarea (hidratarea pacientului); Clasificare dupa efect:

- clisme evacuatoare: - simple; - inalte; - prin sifonaj; - uleioase; - purgativ e; - clisme terapeutice: - medicamentoase(cu efect local); - anestezice; -clisme alimentare: - hidratante; - clisme baritate: - cu scop explorator; Materiale ne cesare: - de protectie: paravan, musama, aleza, invelitoare; - sterile: canula r ectala, casoleta cu comprese, para de cauciuc(pentru copii); - nesterile: stativ pentru irrigator, irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm di ametru, tavita renala, bazinet, o apa calda (35-37C): 500-1000 ml (adulti) 250 ml (adolescenti) 150 ml (copii) 50-60 ml (sugari) sare (1 lingurita/1L apa), ulei (4 ling./1L apa) sau glicerina (40 gr/500 ml apa), sapun (1 ling.rasa/1L apa); medicamente: solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de med ic, substanta lubrifianta(vaselina); Pregatirea pacientului: - psihic; - fizic: se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pa cientul in functie de starea generala: decubit dorsal cu membrele inferioare uso r flectate, decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul fl ectat sau pozitie genupectorala); - se pune bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoare; A. Clisme evacuatore 1.Simpla - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; se verifica temperature ap ei sau a solutiei medicamentoase; se umple irigatorul; se evacueaza aerul si pri ma coloana de apa; se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon; se fixeaza iriga torul pe stativ; asistenta se spala si se dezinfecteaza pe maini; imbraca manusi le si introduce canula prin anus in rect cu mana dreapta, perpendicular pe supra fata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare; dupa c e varful canulei a trecut prin sphincter se ridica extremitatea externa si se in troduce varful in axa ampulei rectale; -pacientul este rugat sa respire adanc, s a-si relaxeze musculature abdominala; sa retina solutia 10-15 minute; se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; -se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala; - pacinetul este adus in decubit lateral drept apoi decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare; - se capteaza scaunul la pat sau la toaleta; 2.Inalta - se pr ocedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla;

- se introduce o canula flexibila la 30-40 cm in colon; se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realize o presiune mai mare a apei; -temperatura apei va fi de 15 -16C; 3.Prin sifonaj - se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului, exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor; - in parezele in testinale, ocluzia intestinala; - se foloseste o canula rectala de 35-40 cm lung ime din cauciuc semirigid si prevazuta cu orificii largi; - se adapteaza la tubul rului o palnie de 1,5 L in loc de rezervor, se umple palnia cu apa calda (35C) si se deschide robinetul lasand sa iasa aerul; - se lubrifiaza canula si se introd uce pana in colonel sigmoid; se ridica palnia la 1 m si se da drumul apei; inain te ca acesta sa se goleasca se coboara sub nivelul colonului, apoi se va reintoa rce in palnie; se goleste intr-un recipient si se repeta operatia de 5-6 ori pan ace prin tub se evacueaza apa curata. 4.Uleioasa -se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline) incalzite la 38C in baie de abur; -introducerea in re ct se face cu ajutorul unui irrigator la care rezervorul este inlocuit cu o paln ie sau cu ajutorul unei seringi; se introduce la presiune joasa; -aproximativ 20 0 ml ulei se introduc in 15-20 minute; se mentine in rect 6 pana la 12 ore; -est e bines a se execute seara iar pacinetul va elimina dimineata un scaun moale, ne dureros; -se indica in constipatii cronice si fecalom; 5.Purgativa -evacueaza co lonel prin actiunea purgativa; -se utilizeaza solutie concetrata de suflar de ma gneziu: 250 ml apa cu 2 lingurite sulfat, care prin mechanism osmotic produce o transudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen formand un scaun lichid, abundant; -se mai poate folosi bila de bou: 1 varf de cutit de bila la 250 ml a pa, care are actiune stimulanta asupra peristaltismului intestinal; B. Clisma te rapeutica -se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand c alea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale; -se p ot administra medicamente ca: digitala, clorura de calciu, tincture de opiu, chi mina, care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local: solutii izoto nice; -in microclisme sau clisma picatura cu picatura, la 1h-1.30h, dupa clisma evacuatoare cu un ritm de 60 picaturi/min; -microclisme: substanta medicamentoas a se dizolva in 10-15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si s e introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala; -clsima picatur a cu picatura: se pot introduce in organism 1-2L solutie medicamentoasa ; pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare-termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale(vata, perna electrica); - se foloseste si in scop anestezic, cand narcoza prin niflatie este contraindicate, eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura; -pentr u efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de sodiu, infuzie de muset el, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi; C. Clisma alimentara (vezi alimenta tia pacientului)

D. Clisma baritata (vezi irigoscopia, an II) Ingrijirea ulterioara: se efectueaz a toaleta regiunii anale pe un basinet curat, se indeparteaza materialele de pro tectie, se aseaza pacientul comod, se inveleste si se aeriseste salonul. Reorgan izarea locului de munca -notarea in foaia de observstie; Cand canula intampina r ezistenta, se retrage cativa cm sau se da drumul apei din irrigator pentru ca ac easta sa permita inaintarea canulei atat prin intinderea si largirea rectului ca t si prin dizolvarea si dizlocarea materialelor fecale. Daca in fata canulei se aseaza scibale, se va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere resta bilind curentul local. Cand apar dureri (crampe intestinale) se opreste curentul de apa cateva minute pana se linisteste musculatura colonului. La sugari si cop ii mici, clisma evacuatoare se face cu para de cauciuc, cu varful efilat; - pana la 6 luni se va utilize o para cu capacitate de 50-60 ml; - de la 6 luni la 1 a n, capacitatea perei va fi de 100 ml; Clismele medicamentoase si alimentatia se administreaza prin irigator, la capatul tubului fixandu-se sonda Nelaton nr.10 s au 12; - ritmul va fi de 36 picaturi/min (clisme medicamentoase), 20-30pic./min (clisme alimtare); - cantitatea nu va depasi 50 ml (sugari) si 150 ml (copii);

Introducerea tubului de gaze !Def! tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigi d de 30-35 cm lungime si 8-12 mm diametru cu marginile extremitatilor rotunjite. Scop: eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal Materiale nece sare: - de protectie: musama, aleza, invelitoare, paravan; - sterile: tubul de g aze, comprese, substanta lubrifianta (vaselina boricata); Pregatirea pacientului : - psihic; - fizic: se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musama si al eza; se dezbraca pacientul si se aseaza in pozitie ginecologica; Tehnica: asiste nta se spala pe maini si se dezinfecteaza, imbraca manusile, unge tubul cu vasel ina boricata, departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta intro duce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon prin miscari de rasucir e si inaintare pana la o adancime de 15-20 cm, acopera pacientul cu invelitoare, mentine tubul maxim 2 ore, se indeparteaza dupa degajare; la nevoie se repune d upa 1-2 ore, dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei. Ingrijirea ulterioara: se efectueaza toaleta regiunii anale, se aseaza pacinetul comod, se aeriseste salonul. Reorganizarea locului de munca: instrumentele folosite se cur ate, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare. !Obs! Mentinerea tubul ui de gaze mai mult de 2 ore poate produce escare ale mucoasei rectale. Se evita folosirea tampoanelor de vata pentru lubrifierea tubului, firicelele de vata in troduse in rect putand irita mucoasa.