Piata valutara e piata unde se desf operatiuni de vanzare-cump de mijloace de plata internationale (valuta, devize) numai pe term scurt.

. Precizam ca at cand se pune problema termenelor lungi, achizitiile se fac de pe piata fin. De obicei o piata valutara se compune dintr-o bursa valutara care este o organizatie interbancara cu activitatea reglementata prin lege si specializata in comertul cu valute si devize. Alaturi de bursa valutara functioneaza case de schimb si banci com care au si ele organizate case de schimb. Exista si piete valutare care nu dispun si de o bursa valutara (Ro) ci numai de case de schimb si banci. Marimea pietelor valutare depinde de gama si de marimea operatiunilor pe care le realizeaza, dar si de importanta geografica si eco a zonei in care isi defs activitatea. Cele mai mari piete valutare sunt la Londra, Roma, Paris, Tokyo, Chicago. Pietele val sunt organizatii eco ale tarii pe teritoriul carora functioneaza. Personalul si intermediarii sunt cetateni ai tarii respective iar operatiunile sunt coordonate de guverne internationale respectiv prin institutii specializate. Exista piete val care deservesc interese nelocalizate intr-un anumit spatiu geografic desi ele au sediul intr-o anumita tara si se supun legislatiei din tara respectiva. Aceste piete sunt socotite adevaratele piete val internat cum este Piata Eurovalutelor. Pe pietele val se desf operatiuni ale bancilor care fac parte din piata respectiva dar si operatiuni ordonate de clientii acesrtor banci. Intre cele 2 tipuri de operatiuni nu sunt deosebiri nici ca tehnica de realizare si nici ca efecte eco. Cea mai mare parte a operatiunilor se lichideaza prin viramente intre conturile bancare, doar o fractiune foarte redusa genereaza plati si incasari cash. Cele mai importante operatiuni care se fac pe pietele val sunt: 1. Operatiuni la vedere acele vanzari sau cump de valute in care viramentele, deci lichidarea operatiunilor se realizeaza in cel mult 48 ore de la data incheieri operatiunii. Cursurile valutare raportul de schimb se stab in mod liber pe piata in functie de raportul dintre ordinele de cumparare si cele de vanz de valuta care se manifesta in casa de schimb respectiva, la banca respectiva sau pe piata val respectiva. 2. Operatiuni la termen op de vanzare sau de cump a unei sume in valuta cu lichidarea operatiunii la o data anterioara listate prin contract de catre parti. Interesul pt acest gen de operatiuni provine fie din nevoia de protectie impotriva riscului valutar fie din scopuri speculative. Principalele valute care se negociaza pe pietele val coteaza atat la vedere cat si la termen. Cotatia este raportul valoric (cursul) intre valute stabilit liber in functie de cerere si oferta si publicat in aceeasi zi pe o piata la o banca sau la o casa de schimb. Exista 2 tipuri de cotatii a. Cursul monedei A exprimat in moneda B sa fie mai ridicat in cazul operatiunilor la termen decat in cazul operatiunilor la vedere. Cursul la termen face prima (deport). b. Cursul monedei A expr in moneda B este mai scazut la termen decat la vedere (deport). In principiu ar trebui ca intotdeauna cursul la termen sa fie mai mare decat cursul la vedere al aceleiasi monede deoarece la cursul la vedere trebuie ca in mod normal sa se adauge dobanda capitalului investit in valuta respectiva pe termen prevazut. Pot sa apara 2 situatii cursul la termen sa fie cu mult mai mare decat cel prevazut fata de cursul la vedere si aceasta se intampla at cand perspectivele privind valuta respectiva sunt optimiste e denumita agiovalutara si sit inversa cand cursul la term e cu mult mai mic decat cel normal fata de cursul la vedere si anume cand perspectivele privind valuta respectiva sunt pesimiste visagiovalutara. Arbitrajul valutar operatiune de vanzare si cump adeseori simultana de valute in scopul de a se obtine un castig din diferenta dintre cursurile valutare inregistrate concomitent pe 2 piete diferite. Castig se poate obtine din diferentele de curs ale aceleiasi valute pe accesi piata la mom de timp diferite. Se poate obtine castig din diferente de curs a 2 valute pe 2 piete diferite. Arbitrajul valutar are o pondere mare in activitatea bancilor pe pietele valutare pt ca bancile treb sa-si valorifice disponibilitatile in valuta si totodata ele cauta sa se protejeze de efectele riscului valutar. Arbitrajul valutar se poate realiza prin urm variante: 1. arbitraj direct (simplu) inseamna sa vinzi o valuta pe care o ai pe piata unde coteaza cel mai bine si sa cumperi in acelasi timp cat mai multa valuta pe piata unde ea coteaza mai slab 2. arbitraj la termen se poate face pe una sau doua piete astfel: a. arbitraj la term pe o singura piata inseamna sa cumperi la termen o valuta de pe piata unde ai info ca la data cumparari aceasta va cota cel mai bine b. arb la termen pe 2 piete inseamna sa cumperi la termen o valuta de pe piata unde ai info ca va cota in viitor cel mai bine, sa vinzi la termen pe piata unde consideri ca va cota in viitor cel mai slab. c. Arbitraj determinat vanzarea la vedere a unei valute pe o piata si cumpararea la termen a aceleiasi monede pe aceasi piata, totul in functie de estimatiile facute cu privire la evolutia viitoare a cursurilor viitoare d. Arbitraj valutar combinat cu arbitrajul dobanzilor inseamna sa faci in acelasi timp o operatiune de arbitraj val si o operatiune de plasare de fonduri. Prin plasarea de fonduri se urmareste: i. Sa obtii o diferenta intre dobanzile aferente plasamentelor de capital intr-o valuta sau alta pe o piata sau pe alta la un mom dat ii. Diferenta dintre dob aferente diferitelor plasamente de capital care speri sa le incasezi in timp Principala conditie de care depinde succesul unor astfel de operatiuni e ca evolutia cursurilor valutare sa se produca asa cum ai sperat pt ca in cazul in care cursurile sunt mai mici pierderile anuleaza eventualele castiguri. Speculatia valutara se refera la tipul de operatiuni facute numai din scopul de a se realiza un castig din diferentele de curs valutar. Se practica atat la vedere cat si la termen. In fapt e foarte dificil sa se faca o delimitare clara intre o operatiune speculativa si alte operatiuni care se fac pe pietele valutare pt ca motivul profitului e prezent in cazul tuturor operatiunilor. Deci termenul de speculatie valutara mai mult sugereaza decat sa poata stabili cu precizie care sunt operatiunile din care se obtine profit prin simpla jonglare cu diferentele dintre cursurile unei valute si cu termenele aferente.

Dintre tipurile de speculatii val enumeram: 1. Speculatia activa la vedere ex: Sa presupunem ca o valuta A inregistreaza scaderi continue de curs pe o anumita piata. Un speculant observator atent al pietei respective, chiar daca nu dispune de fonduri se imprumuta cu o suma in valuta respectiva si incearca sa stabileasca un termen de rambursare pe care el il socoteste cel mai bun pt el. Imediat cu suma respectiva cumpara cat poate dintr-o moneda de marca pe care el o socoteste stabila si cu o perspectiva de repreciere. La term respectiv el vinde valuta B si daca calculele lui au fost corecte obtine o suma din valuta A mai mare decat cea initiala, ramburseaza imprumutul si diferenta inseamna un profit. 2. Speculatia activa la termen se bazeaza pe estimatia ca intre cursul la term si cursul la vedere din ziua in care expira termenul va exista o anumita diferenta. Ex: in prezent cursul la vedere al valutei A fata de valuta B e de iar la termen de 3 luni cursul este de 1 /1,5, pt ca exista indicii ca in 3 luni valuta A se va deprecia. Speculantul are motive sa creada ca valuta A nu se va deprecia, pt care cumpara la termen de 3 luni o suma in aceeasi valuta platind-o cu valuta B. Peste 3 luni, daca calculele lui au fost corecte el poate sa vanda la vedere (la cursul zilei mai mare) valuta A contra valutei B realizand astfel un profit. 3. Speculatia pasiva la vedere sau la termen sunt operatiuni la fel ca cele descrise inainte dar care nu urmaresc obtinerea unui castig ci incearca sa se previna realizarea de pierderi din cauza riscului valutar. Acest tip de operatiune nu se incadreaza in definitia speculatiei, ceea ce arata cat e de dificil sa spui ca o operatiune e de tip speculativ sau nu. Principalul efect al operatiunilor care se fac pe piata val e uniformizarea cursurilor val formate pe aceste piete. Acest efect se manifesta la 1. la niv fiecarei banci prin compensarea ordinelor de vanzare si cumparare de valute si devize in cadrul bancii. Cand ordinele de vanzare sporesc, cursul se diminueaza iar cand sporesc ordinele de cumparare, banca va spori cursul precedent. 2. la niv pietei val respective se produce o compensare interbancara, raportul dintre cerere si ofera se stabileste ca rezultat al tuturor operatiunilor facute de bancile din piata 3. la niv mondial prin compensare intre pietele val. Acest curs rezulta ca medie a tuturor operatiunilor facute pe toate pietele. Diversele genuri de operatiuni care se fac pe pietele val au influente diferite asupra cursurilor. Arbitrajul valutar contribuie la echilibrarea cursurilor prin echilibrarea cererii si a ofertei ceea ce contribuie si la echilibrarea dobanzilor pt ca sporeste cereririle de valuta acolo unde cursul e mai mic, si sporeste oferta pt aceesi valuta acolo unde cursul e mai ridicat. In schimb speculatia val mareste dezechilibrele dintre cerere si of motiv pt care mecanismul de piata al formarii cursurilor val e supus unor corectii si interventii din partea autoritatilor, motiv pt care el nu este in fapt niciodata liber. Piata Eurovalutelor Termenul de eurovalute se refera la disponibilitatile exprimate intr-o moneda straina aflate in banci care functioneaza in afara teritoriului statului care a emis moneda respectiva. Ex: dolarii americani aflati in banci din Europa sau Asia sunt eurovalute. Tot eurovalute sunt si lirele sterline aflate intr-o banca din Franta. Rezulta ca termenul de eurovalute nu se refera la o localizare geografica a monedelor aflate in ct respective, ci o categ fin valutara acceptata prin consens. Eurovalutele nu sunt practic o moneda in sensul atribuit monedelor. Caracteristicile lor valutare deriva din caracteristicile monedelor nat din care ele sunt constituite. Puterea lor de cump creste sau scade odata cu cea a valutelor respective. Operatiunile cu eurovalute nu se supun admiterii dispozitiilot legale care reglementeaza circulatia monetara nici in tara care le-a emis si nici in tara in care sunt depuse. Din ac cauza detinatorii de eurovalute au o libertate mai mare in afaceri. Avantajele deschiderii unui cont in euroval sunt: - Posibilitatea obtinerii unui profit mai mare pt ca bancile care atrag asemenea depuneri in euroval au o marja de valute mai mare cu aceste fonduri si in mod normal dob platite pt eurovalute sunt mai mari decat pt monede nat. - Obtinerea unei securitati mai mari a fondurilor. Detinatorii de euroval se simt mai in siguranta cand stiu ca fondurile lor pot fi manevrate mai usor. - Obtinerea unei comoditati mai mari in folosirea fondurilor pt ca euroval pot fi depuse mai aproape de domiciliul lor sau de zona unde isi desf afacerile Disponibilitatile in euroval pot proveni din: - sumele incasate in valuta straina si depuse ca atare la banca fara sa fie schimbate in moneda nat - sumele care se transfera de la banci din tara emitenta a euroval respective - sumele care se obt din schimbarea monedei nat in euroval - credite acordate in euroval din sumele depuse initial spunandu-se ca masa euroval se automultiplica Pietele val internat unde se fac depuneri bancare si se acorda credite in val sunt numite europiete, iar bancile care opereaza pe aceste piete se num eurobanci. Operatiunile care se fac pe europiete sunt de genul celor care se fac pe pietele val, europietele fiind privite din 2 puncte de vedere: 1 sunt privite ca piete val internat cand tranzactiile se fac la vedere si pe term scurt 2 sunt privite ca europiete tip piata fin at cand pe aceste piete se fac tranzactii pe term lung In fapt europietele sunt formate dintr-un complex de operatii care au loc intre bancile com si institutiile nebancare. Prin intermediul acestora fondurile circula adesea prin mai multe banci dintr-o tara sau din mai multe tari, de la primul detinator si pana la ultimul utilizator, transferandu-se frecvent dintr-o valuta in alta, inclusiv in monedele nat ale tarii respective. Existenta europietelor au sporit mobilitatea fondurilor, au dus la cresterea folosirii fondurilor private in tranzactiile internationale dar dar au si micsorat posibilitatile de control asupra miscarilor internat de capital. Desi bancile centrale incearca sa controleze operatiunile care se fac pe europiete nu s-a putut constitui pana acum o institutie care sa poata dirija tranzactiile internat si care sa impuna o anumita conduita pe aceste piete. Pietele fin internationale Spre deosebire de pietele val unde sunt negociate mij de plata internat pe term scurt, pe pietele fin internat sunt negociate titlurile de credit pe term lung. Achizitionarea ac titluri repr o investitie, adica o angajare pe term lung a fondurilor disponibile. Achizitionarea de titluri pe piata val inseamna de fapt procurarea de mij de plata necesare la un mom dat. Cererile de fonduri de pe piata fin internat pot sa provina de

la guverne, municipii, mari societati industriale si com. Oferta provine de la diversi detinatori de capitaluri pe term lung, cum sunt bancile, casele de economii, case de pensii, societati se asigurare, diverse corporatii internat. Finantarea se face cu instrumente diverse, fiecare tara avand dreptul sa stabileasca lista titlurilor ce pot fi negociate pe pietele fin. Exista 3 mari categ de titluri 1 valorile mobiliare (dividende cand venitul e variabil si obligatiunile unde ven e fix, dobanda) 2 imprumuturi pe titluri de credit privat sau pe titluri de credit publice (creditul lombarg) 3 imprumuturi ipotecare. Piata fin internat se imparte in piata primara unde sunt negociate titlurile nou emise si piata sec unde sunt negociate titl aflate deja in circulatie. Tranzactionarea titlurilor se face la cursul zilei. Dc cursul de achizitie e mai mic decat cursul din ziua in care vinde se obtine un profit; daca cursul scade apara eo pierdere. Operatiunile care activeaza pe pietele fin internat sunt bursele de valori (piata fin oficiala), bancile si pers care au ca profesie astfel de operatiuni (piata fin libera). Dobanda care se formeaza pe piata fin internat depinde de cererea si oferta de fonduri pe term lung, in mod normal ea fiind cu mult mai mare decat dob practicata pe pietele val. Pt ca o piata fin nationala sa functioneze ca piata fin internat treb sa indepl urm conditii: sa aiba o mare capacitate de finantare, sa aiba o moneda nat cat mai stabila, sa aiba o larga retea de filiale si corespondenti, sa asigure convertibilitatea si transferabilitatea libera a valutelor, sa aiba o fiscalitate selectiva si sa existe intermediari fin cu larga experienta. Rolul bancilor in transferurile valutare O categ imp de operatori pe pietele val sunt bancile com. Acestea isi deschid conturi in valuta una la cealalta, ele fiind numite in termeni tehnici banci corespondente. Ac banci se gasesc in legatura permaanenta de afaceri. In ct acestor banci se pastreaza atat disponibilitatile proprii cat si disponib in valuta ale clientilor. In principiu fiecare banca deschide conturi corespondentilor sai si clientilor in moneda tarii de resedinta. De ex o banca din Statele Unite care are corespondenti bancari in diferite tari are deschis la fiecare corespondent un cont in moneda respectiva: in euro la o banca din Franta, in lire st la o banca din Anglia, in yeni la o banca din Tokyo. Operatiile si tranzactiile bancii americane in euro se vor face prin ct decshis in Franta, in lire st prin ct deschis in Angliia si in yeni prin ct deschis in Tokyo. La randul sau, fiecare corespondent bancar al bancii americane are deschis la ac banca americana un ct in $ prin care face toate platile in $. In termeni tehnici, conturile unei banci la corespondentii sai sunt numite conturi nostro. Conturile corespondentilor la banca respectiva se num ct vostro, iar conturile clientilor sunt num ct loro. Disponib din ct nostro se impart in disponib proprii si ale clientilor. fiecare client are fata de banca sa o anumita pozitie valutara care repr pt fiecare valuta in parte diferenta (pozitiva sau negativa) intre creantele si angajamentele sale in valuta respectiva. Principalele operatiuni efectuate de bancile com sunt: - operatiuni la vedere pt s-ai fructifica disponib si la ordin clientilor cu efectuarea operatiunii in cel mult 48 ore de cand a fost solicitata - op la termen adica acordari si primiri de imprumuturi dar si cumparari si vanzari de valute la termen, la ordinul clientilor sau pt fructificarea disponib proprii - op de tip suap adica incheierea si efectuarea concomitenta a unei op la vedere si a unei op la termen prin care fiecare banca participanta acorda celeilalte un credit pt anumita per , de o val echivalenta in moneda diferita. La termenul stabilit fiecare banca restituie suma primita in moneda respectiva la cursul stabilit initial. Ex: o banca din Franta vrea sa constituie la o banca din Anglia un depozit in lire st pe term de 3 luni. Pt acesta ea cumpara astazi cu euro lirele st care-i sunt necesare si totodata vinde la term de 3 luni lirele st pe euro. Banca din Franta a facut aceste operatiuni pt a se feri de riscul valutar dar poate sa inregistreze un castig sau o pierdere. Castiga daca cursul de vanzare la termen al lirei e mai mare decat cursul de cump la vedere si pierde in situatie inversa. Diferenta dintre cursul la vedere si cursul la term se num roata suat. Operatiuni de tip suat mai pot consta din: 1 legarea unei vanzari de valuta la vedere de o cump de valuta la termen 2 efectuarea de 2 operatiuni val la term din care una la un term mai indepartat decat cealalta. Folosirea si utilizarea unor operatiuni de acest gen a crescut mult in ultimele 2 decenii pt ca cu aj lor sunt combatute fenomenele neg de pe pietele val adica cresterile sau micsorarile neasteptate de cursuri val care apar in majoritatea cazurilor din motive speculative. Mijloacele de plata internationale Sunt de 3 tipuri: valute, devize si monede internationale. Valutele Sunt monedele nat ale unei tari, indiferent de forma sa, adica moneda efectiva sau mon de cont at cand monedele respective sunt folosite in operatiunile si tranzactiile internat. Princ valute sunt monedele reciproc convertibile ale tarilor cu cea mai mare pondere in comertul internat (euro, dolar, lira st, yen). Tot valute sunt si monedele nat ale unei tari, care chiar daca nu sunt convertibile devin valute cand sunt folosite de catre nerezidenti. Valutele se impart in primul rand in valute efective, adica numeral, bacnote si monede divizionare si valuta in cont numita scripturala. Valuta efectiva, in conditii normale e folosita putin in operatiunile internat. In mod normal valuta efectiva e folosita pt a face platile ocazionate de deplasarile in strainatate, in interes de serv, la studii, pt concedii, dar ponderea acestora scade datorita legislatiilor nationale care permit numai anumitor sume sa poate fi transportate, cat si din cauza incercarii de protejare impotriva furturilor. Din ce in ce, in locul valutei efective in cheltuielile pt deplasari sunt folosite cecurile de calatorie si tichetele de credit de diferite tipuri. Valuta in cont apare ca disponibil in ct la o banca, viramentele in ct facandu-se cu instrumente de plata diferite si prin folosirea unor modalitati dif. Dupa criteriul posibilitatilor de preschimbare, valutele se impart in convertibile si neconvertibile. Valutele convertibile pot fi preschimbate liber una intr-alta, la cursul stabilit pe piata. Val neconvertibile nu indeplinesc conditia de mai sus. In ultimele 2 decenii, pe langa cele 2 categ de valute mentionate, FMI a adoptat si termenul de valuta liber utilizabila, care sunt definite de fond ca: 1 sunt folosite pe larg in tranzactiile internat

2 sunt negociate pe princ piete de schimb Operatiunile care se fac cu valute liber utilizabile sunt potrivit FMI urm: 1 la solicitarea unei tari membre a FMI, o alta tara membra e obligata sa schimbe o suma in moneda sa nationala vanduta de FMI primei tari intr-o suma corespunzatoare in valuta liber utilizabila. 2 o tara membra a fondului poate sa obtina de la FMI in schimbul unei sume in valuta liber utilizabila, orice alta valuta care ii este necesara 3 o tara membra pe care o indica FMI e obligata sa furnizeze val liber utiliz la cerere unei alte tari membre in schimbul unei sume corespunzatoare in drepturi speciale de tragere. Drepturile speciale de tragere sunt o moneda internat creata de FMI. Princ diferenta intre val liber convertibile si cele liber utilizabile este ca in cazul unei val convertibile presupune angajamentul tarii care a emis-o de a preschimba propria sa moneda in altele si invers, la cursul pietei. Val liber utilizabila presup angajamentul tututror tarilor membre a FMI de a furniza val liber utiliz in schimbul propriei monede sau in schimbul drepturilor speciale de tragere, precum si obligatia de a schimba orice suma in valuta liber utiliz intr-o alta val in cadrul operatiunilor facute de FMI. Deocamdata conditiile valutei liber utilizabile sunt indeplinite numai de principalele val liber convertibile. De la sf anilor 1940 a inceput sa fie folosita si notiunea de valuta de rezerva. Valutele de rezerva sunt val liber convertibile ale unei tari cu ec dezv care, pastrandu-si identitatea lor nationala, sunt folosite de alte tari ca mijloc de rezerva si de plati internat. Pt ca o moneda nat sa fie socotita valuta de rezerva treb sa indeplineasca urm conditii: - sa aiba o larga folosire in tranzactiile si operatiunile internat - sa aiba cursuri cat mai stabile si sa se bucure de o incredere cat mai larga vizavi de viitoarele cursuri ale acestei monede si totodata asupra perspectivelor ec ale tarii emitente. Tarile ale caror monede servesc ca valute de rezerva obtin avanaje ec si fin de pe urma rolului internat al monedei lor, dar au ca obligatie princ sa asigure stabilitatea monedei respective. Devizele Notiunea de devize se refera la titlurile de credit pe term sc ce pot fi schimbate in diferite valute si pot fi folosite la efectuarea de plati si la lichidarea de datorii fata de un partener strain. Titlurile de credit care servesc ca devize dau posibilitatea beneficiarului sa incaseze la scadenta o anumita suma in valuta in localitatea stabilita de cei 2 parteneri. Pana la incasarea lor de catre beneficiar, titlurile de credit pot sa circule prin girare (andosare), stingandu-se in acest fel obligatiile de plata a celor care le deti la un mom dat sau pot fi cedate spre incasare unei banci com care face operatiuni cu devize. Bancile com cumpara contra unei sume reprezentand val nominala a inscrisului ( a devizei) minus taxa de scont. De obicei banca cumpara ac titluri la vedere sau acele titluri care au o scadenta pe term sc sau chiar daca term este lung cumpara numai daca titlul este usor mobilizabil. Usor mobilizabil inseamna un titlu care are o mare bonitate si poate fi vandut cu usurinta. Ca urmare un titlu pe term lung care este nemobilizabil poate sa fie n mijloc foarte bun de a-ti plasa fondurile dar nu poate sa serveasca ca deviza deci ca mij de plata in favoarea unui partener strain. Dupa forma, devizele se impart in: - cambii efecte de comert - cecuri trase de titularul de cont asupra bancii respective - valori mobiliare (actiuni si obl) Dupa posibilitatile de preschimbare a devizelor in valute avem devize convertibile si neconvertibile. Un alt tip de devize sunt devizele cliring, a caror decontare este posibila numai in cazul cliring-ului (a compensarii). CambiilePot fi de 2 feluri: trate si bilete la ordin Trata e un ordin scris, neconditionat, adresat de o pers altei pers, semnat de pers emitenta, prin care se cere persoanei careia ii este adresat ordinul sa plateasca la cecerea acesteia sau la o data ulterioara, data care e stabilita sau poate fi determinata, o anumita suma de bani. Trata implica participarea a 3 pers: tragatorul (pers care ordona plata si care in relatiile dintre parteneri straini poate fi exportatorul sau prestatorul de serv din strainatate), trasul (pers careia ii e adresat ordinul si care are obligatia ferma de a face plata), beneficiarul (pers in favoarea careia treb facuta plata si care este cel care poseda trata). De-a lungul existentei unei trate, beneficiari, adica posesori ai tratei pot deveni prin girarea in dosare, si persoane care nu au nici o legatura cu actul de comert initial. Pt ca o trata sa fie legala treb sa cuprinda mai multe elem obligatorii: 1 denumirea de trata, de obicei tiparita pe cambia respectiva in limba in care aceasta e redactata 2 ordinul neconditionat de plata a unei sume determinate, folosindu-se expresiile platiti sau veti plati, nelegat de nici un fel de conditie. Suma respectiva treb sa fie inscrisa in cifre si in litere. Dc se constata neportiviri intre suma inscrisa in cifre si cea in litere, totdeauna se accepta si se plateste suma inscrisa in litere. Daca pe o trata apar mai multe sume, indiferent cum sunt scrise (in cifre sau litere), totdeauna se plateste suma cea mai mica. 3 numele trasului 4 scadenta poate fi indicata astfel: - la vedre sau la prezentare - e vorba de trate pe care beneficiarul le poate prezenta in orice zi iar trasul treb sa le achite imediat. Trata care nu are indicata nici o scadenta e considerata platibila la vedere - la un anumit nr de zile de la prezentarea ei - la o anumita data calendaristica - scadenta la un anumit nr de zile de la data cand trata a fost emisa. 5 locul unde treb facuta plata este de obicei domiciliul trasului, dar o trata poate fi platita si la domiciliul unei terte pers, expresia tehnica fiind ca aceste trate au o domiciliere, se mai spune si ca avem o trata domiciliata. Domicilierea se practica frecvent pt ca are urm avantaje: - trasul nu treg sa pastreza asupra sa sume mari de bani, iar acestea depuse la banca ii aduc dobanzile de rigoare - beneficiarului ii este mai comod sa se prezinte la o banca pt a incasa trata ajunsa la scadenta

banca, poate in acest fel sa cunoasca afacerile clientilor sai, pt aceste serv ea incasand comisioane. Sunt situatii cand numele si adresa domiciliatarului poate sa figureze pe trata, dar nu este un debitor cambial, banca e doar o reprezentanta a trasului si pana la achitarea tratei, trasul ramene debitorul principal. 6 numele beneficiarului sau al pers la ordinul careia treb sa se faca plata. Dupa modul cum e indicata pers careia treb sa i se faca plata, se cunosc 2 tipuri de trate: a) nominative sit in care in trata se scrie veti plati firmei sau domnului. O astfel de trata nu poate fi girata sau andosata, transmiterea ei se poate face doar prin cesiune, adica prin vanzare-cump b) trate la ordin cele folosite in majoritatea cazurilor in platile internat, ele putand fi girate, respectiv andosate 7 data si locul unde a fost emisa trata elem important pt stab scadentelor in sit in care aceasta este la vedere sau scadenta e prevazuta la un anumit nr de zile de la data emiterii. Dc pe o trata nu se mentioneaza locul unde a fost emisa, totdeauna se considera ca trata respectiva a fost emisa la domiciliul tragatorului. 8 semnatura tragatorului data de pers respectiva sau de reprezentantul sau sau de catre pers care a primit o procura. 9 acceptarea care intareste valoarea tratei pt ca trasul isi ia angajamentul in scris ca va plati trata la scadenta. Sunt sit in care acceptarea e obligatorie pt ca trasul nu intervine in raportul cambial intre tragator si beneficiar. Prezentarea pt acceptare se poate face in ziua scadentei, a platii, la domiciliul trasului 10 avalul e o modalitate prin care o terta pers sau o firma, de regula o banca, se angajeaza la platirea sumei inscrisa pe trata in sit in care trata nu e platita de acela pe care banca il garanteaza. Banca sau firma care da avalul se num avalist, iar firma pt care se da avalul se cheama ca este avalizata. Avalistul treb sa indice in mod expres pt cine da avalul, adica pe cine garanteaza, pt tragator, pt tras sau pt unul dintre giranti. Dc cu ocazia avalizarii nu se trece nici o mentiune pe trata respectiva, in majoritatea legislatiilor nat se considera ca avalul a fost dat pt tragator In dreptul cambial anglosaxon nu se recunoaste avalul. De aceea nu treb sa acceptati niciodata avalul pt firme din zona anglosaxona si sa le solicitati scrisori de garantie bancara. Girul (andosarea) e op prin care beneficiarul initial al tratei transmite unei alte pers dreptul de a incasa la scadenta suma inscrisa in trata; e vorba de a se scrie pe spatele tratei mentiunea resp. Scontul consta in preluarea contra plata de catre o banca a unei trate de la beneficiarul ei. Banca achita suma inscrisa pe trata, mai putin dobanda (taxa de scont) calc pana la scadenta titlului iar la scadenta incaseaza de la tras suma inscrisa pe trata, op fiind lichidat Trate de complezenta In practica se intalnesc sit in care, o firma, din motive de jena fin situandu-se pe pozitia de tragator emite o trata la intelegere cu o alta firma, care accepta sa figureze ca tras, fara ca intre cele 2 firme sa existe vreun act de comert. Pt a face mai verosimila trata, aceasta e trimisa trasului care semneaza pt acceptare. Dupa aceasta el trimite trata beneficiarului sau incearca chiar sa o sconteze la o banca, pt a obtine fonduri lichide urgent necesare. Banca emitenta obtine un fel de credit care o salveaza in probleme, pt a nu fi declarata falimentara. Pt a incerca de a edita sa primesti o asemenea trata e bine de a incerca scontarea ei inainte de a fi primita la o banca de pe aceasi piata. Daca banca accepta, riscul trece asupra bancii. Biletul la ordin e inscrisul prin care o pers numita emitent se obliga sa pl altei pers num beneficiar, o anumita suma de bani. In cazul bil la ordin intervin 2 parti: emitentul (tragatorul pers care dispune si care treb sa faca plata si care in practica internat e importatorul, beneficiarul de serv sau un debitor fata de un partener strain) beneficiarul (posesorul titlului un exportator, un prestator de serv, un creditor). Ulterior, prin procedee cum sunt girarea, scontarea sau rescontarea, pot sa apara si beneficiari succesivi cu care emitentul nu a avut nici o leg. La fel ca in cazul tratei si in sit bil la ordin, acesta treb sa cupr o serie de elem: 1 denumirea de bil la ord tiparit in limba in care e redactat bil 2 oblig neconditionata sau pur si simplu promisiunea de a plati o anumita suma, folosindu-se expresii voi/vom plati La fel ca la trata, suma e trecuta in cifre si lit, cu precizarile de la trata 3 scadenta la fel ca la trata poate fi indicata in cele 4 moduri: - la vedere sau la purtator - la un anumit nr de zile de la prezentare - la o data fixa calendaristica - la un anumit nr de zile de la data emiterii 4 locul unde treb facuta plata cu probleme asemanatoare celor de la trata inclusiv cele privind domicilierea 5 numele beneficiarului sau al pers la ordinul careia treb sa se faca pl 6 data si locul unde a fost emis bil la ordin 7 semnatura emitentului Celelalte prevederi, cum sunt mentiunile facultative, aspectele referitoare la provizion (la acoperire), girul, scontarea, aspectul de complezenta sunt absolut identice cu cele referitoare la trata. Cecul e inscrisul prin care o pers, tragatorul, da ordin unei banci la care are fonduri sa pl o anum suma unei terte pers care e purtatorul cecului. In cazul cecului intervin 3 pers tragatorul (pers care are un ct deschis la o banca si care treb sa faca o anum pl) trasul (banca unde are disponibil in ct) benef (pers care treb sa primeas suma) Cecurile se prezinta sub forma unor carnete elib de banca titularilor de ct, fiecare set cuprinzand originalul cecului care se elibereaza de tragator, dublicatul cecului care se trimite bancii din strainatate asupra caruia a fost tras si al 3 lea exemplar pe care e tiparita obtiunea ctb. La eliberarea unui asemenea cec se detaseaza de obicei cele 3 exemplare care se completeaza pe cotorul cecului, se fac mentiunile scrise de mana, dublicatul fiind expediat in strainatate bancii. Cecul treb sa cupr urm elem: 1 denumirea de cec tiparita in lb in care este redactat 2 ordinul neconditionat de pl ordin tiparit pe cec pt ca sa nu poata fi interpretat 3 suma scrisa in cifre si lit cu precizarile cunoscute 4 numele pers care treb sa plateasca; pot exista si cecuri care sa fie trase asupra altei pers decat o banca, dar conditia obligatorie e ca el sa fie acoperit 5 locul unde treb sa se faca plata (domiciliul trasului)

6 locul si data unde a fost emis cecul 7 semnatura pers emitente a cecului In practica platilor internat se fol multe tipuri de cecuri, deosebirile dintre ele depinzand de felul in care e indicat beneficiarul si modul in care circula cecurile. Dupa modul in care e identificat beneficiarul: a. cecuri nominative in care numele pers fizice/jur care treb sa incaseze cecul e indicat in mod expres; transmiterea acestui tip de cec nu se poate face prin andosare si numai prin cesiune b. cec la ordin nu sunt scrise numele benef si pot circula prin girare si sunt cele mai fol in platile internat c. cecuri la purtator emise fara indicarea beneficiarului; totdeauna posesorul il poate incasa sau il poate remite unei alte pers pt a stinge o datorie Dupa modul in care pot fi incasate: a. cecuri nebarate de casa sau albe pe care banca le plateste in numerar b. cecuri barate pe care banca le pl prin virarea sumei resp in ct beneficiarului. Dupa felul in care e facuta bararea a. cecuri cu barare generala contine cele 2 linii paralele fara nici o alta mentiune, pl se face numai in ct; poate circula prin girare b. cec barat special simplu intre cele 2 linii paralele e trecut numele bancii; se poate plati numai prin girament si poate fi achitat numai benefic care e mentionat in cec c. cec cu barare speciala conditionata intre cele 2 linii paralele e cuprinsa expresia nenegociabil; plata se face numai in ct; nu se poate gira d. cec prin virament avand mentionat in textul lor original ca transferul sumei sa se faca numai intr-un anumit ct prin virament e. cecuri documentare prin care tragatorul efec pl la prezentarea de catre benef a unor anumite doc f. cecuri certificate care cupr in mod expres ca este obligatoriu sa existe provizionul (suma de acoperire); pt aceasta tragatorul se prezinta la ghiseul bancii si i se scrie care e suma pe care o are in ct; este o garantie pt care primeste cecul si vede ca banca a garantat acoperirea cecului. g. c bancare cu pl garantata cu care se poate plati orice suma la niv unui plafon max specificat pe formular h. cecuri de calatorie de anumite val, emise de banca, fol in turism pt plata ch (masa, cazare) dar care pot fi si prezentate la banci care fac operatiuni cu asemenea cecuri pt a fi transformate in bani lichizi (ag de voiaj, hoteluri, banci care au afisat la intrare modele de cecuri de calatorie care sunt acceptate). Cecurile de calatorie sunt de 2 feluri: - cecuri de calatorie propiruzise care se pot cumpara de la ghiseele bancii platind o suma ceva mai mare (comision) decat suma inscrisa pe cec. La cumparare se semneaza sus in stanga, iar la folosire jos in dreapta. - Eurocecuri cecuri care treb sa fie insotite de o anumita legitimatie o cecuri circulare (asemiocirculare) s-au folosit si la noi in tara prin anii `60 si sunt fol foarte mult in Italia, trecandu-se pe ele o anumita suma pana la niv careia poti sa ridici de la o banca suma. In afara de cambii si de cecuri pot fi folosite ca devize si alte hartii de val care dc iti sunt acceptate de partener, fol ca mij de pl internat. Printre ele se numara act, obl singura conditie fiind ca partenerul sa accepte pl respectiva. III Monedele internat Termenul de mon internat e inteles astazi in 2 moduri: 1 mon nat care datorita unor insusiri si in anumite conditii circula si in afara teritoriului tarii emitente, servind ca mij de pl internat (mon tarii cu eco dezv si care au o pondere mare in comertul internat) 2 mon emise de un organism internat pt a fi fol pe plan mondial sau regional; ele circula alaturi de val convertibile sau in locul lor. Tendinta actuala e de a creste rolul mon emise de autoritatile internat pt ca ele circula sub controlul si supravegherea autoritatii cunoscute. Cele mai cunoscute DST (drepturi nat de tragere) au fost create printr-o modificare a statutului FMI adusa in `69. DST sunt folosite de catre tarile membre FMI care au semnat declaratii speciale de participare la acest mecanism. Volumul si data emisiunilor in DST sunt stab de FMI si treb sa fie justificate prin necesitatea pe termen lung de lichiditati internat. Deciziile de emisiune se iau pt per de 3 5 ani, alocatia de DST catre tarile membre se face in fCT de cota de participare a fiecarei tari la FMI, inscriindu-se intr-un ct deschis in numele tarilor resp la FMI. Sumele alocate pot fi fol pt: - cump de mon de la o alta tara participanta la FMI - rascumpararea propriei monede - obt unei sume echivalente in valoare de la o tara fara amestecul FMI - pt plata de dat si comisionae catre FMI., DST se numesc si ca unitate de calcul pt definirea unei banci com, au ct deschise in DST, sunt firme care emit obligatiuni ce pot fi schimbate in DST si in multe acorduri si contracte internat, preturile sunt trecute in DST. Exista o lipsa de obiectivitate in alocarea DST reclamata de tarile in curs de dezv pt alocatiile depinzand de cotele de participare; cele mai mari se duc catre tari care au participatii mari. DST sunt stabilite pe baza cosului valutar, cursul lor de obicei fiind egal cu valorile de referinta care sunt luate in considerare. Cursul unei mon fata de DST se calc in functie de val de piata a valutei respective fata de dolar si a cursului dolar fata de DST. Princ argumente favorabile: - fiind calc ca o medie ponderata a cursurilor mon din cos, cursul DST e mai stabil decat cel al mon de referinta - DST depinde de intelegerea natiunilor care fac parte din FM si nu depinde de sit ec-fin a unei singure tari - volumul de emisiuni de DST poate fi calculat constient de catre FMI - fiind alocat in mod gratuit, emisiunea de DST nu blocheaza anumite componente din avutia nat a unei tari Au fost formulate si urm obiectii: - la inceput DST nu era un mijloc direct de plata deci nu avea decat intr-o mica masura functia de mon nat - avea un circuit limitat in organismele nat si bancile centrale ale bancilor participante - nu duce la disparitia inflatiei sau desinflatiei - in ultima per de timp FMI a luat masuri pt a creste atractivitatea si posibilitatea de utilizare a DST - s-a majorat dobanda pt detinerile DST pana la niv pietei

au fost anulate restrictiile care nu permiteau DST sa fie fol in tranzactiile internat acordul FMI de folosire fara restrictii a DST in toate tranzactiile si operatiunile internat In afara de DST, de-a lungul timpului pe plan regional s-au folosit si se fol diferite monede. La inceput au fol ECU care era utilizat numai in relatiile de cont. In faza intelegerilor in 2001 s-a renuntat la aceasta moneda si a inceput sa fol Euro (care are un curs stabilit de banca europeana tinand cont de piata). In Asia se fol unitatea monetara asiatica; tarile arabe fol dinarul arab. Un organism internat care delimiteaza transporturile aeriene fol o metoda proprie IATA. In fostul sistem al fortelor tari socialiste se fol rubla transferabila. Convertibilitatea Pt ca mon nat, pt ca in general mij de pl sa poata deveni mij de pl internat, treb sa indepl o conditie esentiala pt a fi negociate pe pietele val si anume sa fie convertibile. In prezent prin convertib se intelege insusirea legala a unei monede de a putea fi schimbata liber cu o alta mon prin vanz-cump pe piata, in sensul de a nu exista restrictii in ceea ce priveste suma de preschimbat, in ce priveste scopul tranzactiei (tranzactii curente sau transferuri de K) sau calitatea celui care face preschimbarea (rezident sau nerezident). Convertib a aparut initial in leg cu posibilitatea ca bacnotele sa fie preschimbate pe aur. In aceea per sistemele mon nat se bazau pe etalonul aur, pe et argint sau pe bimetalism. Acest drept era asigurat prin stocul de acoperire pe care trebuia sa-l detina banca centrala intro anum proportie fata de cantitatea de bacnote emise. Ulterior, monedele erau totodata convertibile si in val la un curs oficial, adica in fct de raportul dintre continutul legal dintre cele 2 mon in metal pretios (aur). Etalonul la care s-a trecut era combinat si era denumit etalon aur-devize in sensul ca se putea obtine la scimb aur, valute sau devize. De-a lungul timpului putine tari au putut sa introduca o convertib totala. Au fost tari care-au incercat sa introduca o convertib totala, dar ulterior au treb sa renunte la ea. Majoritatea tarilor au introdus o conv limitata, in sensul ca se limita fie la suma care putea fi preschimbata, fie ca era posibila numai pt rezidenti, fie ca preschimb se putea face numai pt tranzactii curente si nu pt miscari de k. Dupa 1944, sis mon internat care a fost instituit la Conferinta de la Breton Woods din SUA a introdus ca principiu fundamental convertib in aur a $ american, dar numai de catre bancile centrale ale statelor si o convertib reciproca a val celorlalte tari membre. Convertib reciproca a mon tarilor membre a fost introdusa tarziu, dupa ce economiile tarilor s-au refacut dupa al 2 lea Raz Mondial (dupa 1958), iar in 1971 s-a renuntat la convertib in aur a $. In prezent statutul FMI intelege prin convertib in sens larg, desfiintarea tututror restrictilor referitoare la platile curente, iar in sens restrans obligatiile bancilor centrale ale statelor de a rascumpara propria moneda nat detinuta de bancile centrale ale celorlalte state. Declararea convertib unei mon nat e si un act politic de inalt prestigiu, care poate sa aduca mari avantaje tarii resp dar care atrage si obligatii pt acesasta. Dc nu exista conditiile ec necesare, convertib introdusa prematur poate sa aduca mari pierderi economiei tarii resp. Princ avantaje ale unei monede convertibile sunt: 1. permite evaluarea corecta a eficientei comertului exterior al unei tari in ansamblu si a fiecarei tranzactii in parte, pt ca implica existenta unor preturi apropiate de preturile pietei mondiale, deci apropiate de valoare 2. stipuleaza cresterea eficientei, alocarii si folosirii resurselor nat, duce la cresterea productivitatii muncii si la ridicarea calitatii prod, deoarece bunurile produse intr-o tara intra in concurenta reala cu prod straine. Datorita concurentei, sectoarele, ramurile, firmele si prod sau serv necompetitive sunt eliminate de pe piata. 3. permite adaptarea supla a economiei la cerintele si conditiile pietei externe permitand dezv si specializarea productiei pt obtinerea de prod care au desfacerea asigurata la export. 4. contrib la realizarea echilibrului val fin pt ca mon nat resp poate fi fol pt acoperirea dezechilibrelor balantei de p 5. aseaza cursurile val in general si val monedei nat in special pe o baza ec reala, aceasta rezultand din cererea si of de pe piata val Pt ca trecerea la convertib sa fie o reusita treb indeplinite anum conditii ec, organizatorice si juridice: 1. sa existe un potential ec inalt al tarii respective, adica care sa poata satisface cererea de mf a partenerilor straini in conditii de calitate si la preturi competitive 2. preturile interne sa fie aliniate la preturile pietei mondiale 3. sa se produca o echilibrare pe cat posibila a balantei de plati 4. sa se stab un curs valutar cat mai real al monedei nat 5. sa se constituie rezerve de mij de plata internat corespunzatoare 6. sa se produca o extindere a competentelor si raspunderilor tuturor firmelor in ceea ce priveste posibilitatea de a colabora cu parteneri straini 7. sa se creeze o piata valutara 8. sa se stab instrumente corespunzatoare de interventie a statului pe pietele val in vederea protejarii monedei nat Princ conditie de care depinde succesul trecerii la convertib monedei e asigurarea echilibrului balantei pl curente. O alta notiune de tip ec fin valutar e transferabilitatea insusirea unei mon care permite detinatorului unui activ exprimat in mon resp, de a preschimba acest activ intr-un altul, exprimat intr-o alta mon nat. In ac sens transferab e o forma limitata de convertib, o etapa intermediara intre monopolul valutar (neconvertibilitatea) si convertibilitate. Liberutilizabilitatea In ac sens statutul FMI stab ca o mon e liber utilizabila dc e fol pe scara larga pt lichidarea tranzactiilor nat si dc e curent negociabila pe pietele val. Interventia statului pe pietele valutare Consta in activ bancii centrale de cumparare sau vz a unei val in scopul majorarii sau diminuarii cursului monedei nat fata de valutele resp, interventia facandu-se cu o terta valuta num val de interventie (ex la noi in tara euro). Interventia statului pe pietele val inseamna incercarea obtinerii unui curs optim in fct de interesele statului resp. Ex: dc balanta de pl a unei tari are tendinta sa devina excedentara, pe piata se manifesta o cerere sporita a monedei nat si o oferta sporita de alte val, ceea ce conduce la cresterea cursurilor val a mon nat. Cresterea cursurilor val a mon nat duce la scumpirea exporturilor, ceea ce face ca la un mom dat banca centrala sa intervina pe piata pt a cumpara valute, incercand sa restabileasca echilibrul dintre cerere si of. Dc balanta de pl externe are tendinta sa devina deficitara, pe piata creste cererea de val si sporeste of de moneda nat. Statele treb sa intervina pe pietele val mai ales in sit in care miscarile cursurilor val sunt neasteptate, ele putand fi amplificate de operatiuni speculative. Instrumentele de interv ale st pe pietele val pot fi cu actiune directa sau indirecta. In prima sit autoritatea monetara completeaza oferta de val dc aceasta e insuficienta sau in caz contrar completeaza cererea de val. Interventia statului pe pietele val poate fi limitata la

anumite sume sau la o anumita per de timp sau poate fi discretionara adica asa cum doreste. Mij necesare de interventie sunt procurate din mij cum sunt: - din rezervele monetare internat ale statului resp - din fonduri special create in vederea stabilizarii cursurilor de schimb. Instrumentele de interv indirecta ale st sunt cele care permit marirea sau micsorarea masei mon interne si det in acelasi timp cresterea sau reducerea ofertei de mon nat pe pietele val. Ca instrum de interventie indirecta manevrarea taxei de scont si regimul rezervelor obligatorii. Manevrarea taxei de scont duce in general la cresterea dobanzilor si deci la reducerea creditelor acordate. Manevrarea taxei de scont are ca efect colateral si influentarea activ ec a tarii respective. Instrumente valutar fin ofensive si defensive ale statelor Utilizarea instrum val-fin in scopul promovarii unor interese proprii ale statelor, genereaza in majoritatea cazurilor contramasuri a celorlalte state. In asemenea sit s-a ajuns la o supralicitate a politicii ofensive si defensive ale st care au avut efecte neg pe plan local sau general. De-a lungul anulor s-au incercat diverse cooperari interstatale pt a se preveni asemenea sit prin reglementari internat. Si in prezent astfel de activ de cooperare exista, dar nu au fost eliminate in totalitate in dif state a unor practici de felul urm: 1. Masuri val restrictive la ac gen de practici participa si tari care au moneda convertib desi ele ar treb sa se abtina de la asemenea activ. In ac categ intra a. Restrictii asupra platilor din import si ex. In ac categ o pondere f mare o au masurile care urmaresc limitarea importurilor cu scopul declarat de a se obtine o echilibrare a balantei de pl externe dar se incearca si protejarea unor ramuri sau sectoare ale ec impotriva concurentei straine. Dintre ac masuri amintim: - Contingentarea importurilor adica stabilirea unor limite cantitative care actioneaza direct asupra vol fizic al importului dar actioneaza si asupra vol platilor aferente. Masurile luate sunt prohibitiile (interzicerea unor importuri si introducerea necesitatii de a se obtine aprobari pt import) - Aplicarea de dif taxe si suprataxe asupra importului - Instituirea obligativitatii crearii de rezerve bancare anticipate in valuta, care treb sa se constituie la banca centrala de cei care au obtinut licentele de import, rezervele constituindu-se intr-un anumit procent din val importului Marimea rezervelor si timpul in care sumele resp treb sa stea in rezerva sunt stabilite de statul resp in fct de per cat doreste sa fie restrans importul. - Instituirea obligativitatii ca importarea unor anumitor mf sa se faca numai cu pl la vedere si nu la term, deci nu pe credit, cat si obligatia de a depune la banca o anumita suma care sa acopere eventualul risc valutar. - Instituirea monopolului de st asupra activ de comert exterior. Masuri de limitare a exporturilor sunt adoptate de statele care declara ca doresc sa aprovizioneze mai bine piata interna, ca vor sa limiteze preturile si cresterea lor pe ac piata, ca vor sa creeze anumite stocuri pt conservarea res nat si ca doresc ca preturile internat sa nu fie micsorate la produsele care sunt exportate. Masurile aplicate in cazul exportului sunt: prohibitiile, cotele, licentele, masuri care se aplica intr-o per mai scurta sau mai lunga de timp cu o rigoare mai mare sau mai mica. b. Restrictii asupra platilor aferente comertului invizibil sunt reduse alocatiile de valuta pt calatoriile in strainatate, inclusiv pt turism, instituirea de taxe asupra calatoriilor in state sau a cumpararilor de valuta in scopul calatoriilor, limitarea ven realizate de diversele categ de salariati care lucreaza in alte tari, interzicerea scoaterii din tara a monedei nat, sistarea platii dobanzilor aferente datoriei externe. c. Practicarea unor cursuri val multiple fata de una si aceeasi valuta straina, desi raportul dintre aceeasi valuta si moneda nat resp e doar unul singur. Masurile luate dezavantajeaza si descurajeaza op care impun procurarea prealabila de valute (de ex importul). d. Incheierea de aranjamente de plati prin compensare bilaterala (clearing-ul). Compensarea e interzisa tarilor membre FMI, dar e permisa tarilor membre in raport cu tari nemembre fondului. Compensarea e in general o forma de restrangere a comertului exterior, pt ca pot face obiectul unor parteneri straini numai mf si serv prevazute in acordurile de clearing si care pot fi reciproc compensate e. Masuri restrictive asupra miscarilor de k instituirea obligativitatii bancilor de a crea rezerve la banca centrala, in fct de angajamentele lor fata de strainatate, obligarea bancilor de a obtine in prealabil de la banca centrala, de autorizatii pt plata dobanzilor la depunerile facute de nerezidenti, obligatia de a se percepe anumite taxe pt nerezidentii care constituie depozite in moneda nat a tarii resp, limitarea dreptului bancilor de a acorda credite in moneda nat nerezidentilor, limitarea accesului strainilor pe piata nationala-fin resp. f. Controlul valutar adica masuri care nu sunt luate numai in mod direct pe piata ci in maniera autoritatii administrative prin blocarea partiala sau totala a mecanismelor pietei. Se creeaza in ac fel un regim de control valutar, printre masurile cele mai cunoscute fiind: 1. Moratoriul s-a practicat inainte de ultimul Raz Mondial si consta in legi date de statul resp prin care debitorii pot sa nu-si achite datoriile fata de strainatate. In sit in care, prin declararea moratoriului datoriile nu sunt totusi platite, el nu poate fi urmarit silit de catre creditor. El nu poate sa solicite bancii centrale resp sa i se vanda valuta. La ora actuala moratoriul e considerat o masura perimata de control a circulatiei valutare. 2. Controlul valutar dupa criza ec-fin din 1929-1933 care a zguduit majoritatea economiilor, a inceput sa se apeleze la masurile globale asupra comertului si a relatiilor val cu strainatatea prin: - controlul cantitativ si calitativ a comertului cu strainatatea - reglemetarea detinerilor in valuta ale pers fiz si jur - controlul intrarii si iesirii din tara a valutelor - obligarea exportatorilor de a ceda bancii centrale sau altor organisme de stat intrega suma in valuta obtinuta. Controlul iesirii din tara a sumelor in val se realiz prin:

- necesitatea de a se obtine in prealabil autorizatii pt efect de pl in strainatate, controlul preturilor la mf importate pt a se preintampina evaziunile fiscale prin declararea de preturi superioare celor efectiv platite - limitarea si interzicerea platilor fin a dobanzilor si dividendelor - interzicerea repatrierii k straine - limitarea transferurilor particulare pt calatorii in strainatate si alte plati necomerciale. 3. Inflatia det o ieftinire a mf si serv destinate exportului, avand in vedere ca clientul strain poate cumpara cu aceeasi suma o cant mai mare de moneda nat si deci mai multe mf si serv 4. Dantingul valutar inseamna o depreciere sau o devalorizare intentionata a unei monede in scopul de a ieftini ac moneda pt cumparatorii straini si de a ieftini in ac fel preturile mf pt export. Fiind o forma de concurenta neloiala, ac tip de interventie e interzisa de statutul FMI. 5. Instrumentele politicii monetare si de credit manevrarea taxei de scont si regimul rezervei obligatorii sunt instrum indirecte de interventie a st pe pietele val. Ex: dc o ec stagneaza, balanta de pl fiind pasiva, manevrarea instrumentelor convertite poate duce la o extindere a creditelor externe si la o crestere a masei mon in circulatie. Dc o ec e supraincalzita, instrum sunt folosite pt a reduce masa mon in circulatie, ceea ce conduce la scumpirea exportului pt clientii straini, insemnand o reducere a acestora si o crestere a importurilor.