1. tiai c 2. Ochii notri 3. Ochiul omenesc aparat optic 4. Formarea imaginii 5. Oameni de tiin 6.

Boli , afeciuni ale ochiului

este un organ a crui principal funcie este cea de a detecta lumina si este compus dintr-un sistem sensibil la schimbarile de lumina capabil s le transforme n impulsuri electrice.

Ochii cei mai simpli nu fac altceva dect s detecteze dac obiectele din jur sunt luminate sau obscure. Cei mai compleci folosesc la percepia vizual.

 Se gsesc la artropode (insecte i animale similare) i sunt formai din mai multe pupile simple care permit formarea unei vederi panoramice. La majoritatea vertebratelor i cteva molute, ochiul funcioneaz prin proiectarea imaginilor pe o retin sensibil la lumin, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic.

 La om, ochiul are forma unei sfere i este localizat in orbita ocular. Este un organ complex cu dimensiuni mici care percepe formele, micrile, reliefurile, culorile i diferenele de luminozitate. Ochiul este umplut de o substan transparent, gelationoas numit umoare vitroas, are o lentil de focalizare numit cristalin i, adeseori, un muchi numit iris, care regleaz cantitatea de lumin care intr.

 Privind numai din punctul de vedere al opticii geometrice, ochiul constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoas, cristalinul i umoarea sticloas. Acestea se gsesc in interiorul globului ocular, mrginit n exterior de o membran rezistent, numit sclerotica. Sclerotica este opac peste tot exceptand o poriune din fa, care este transparent i de forma sferic numit cornee transparent.

 Corneea are principalul rol optic de a permite ptrunderea radiaiilor luminoase i, prin puterea ei de refracie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin. Mediile transparente au rolul de a refracta radiatiile luminoase proiectand imaginea pe retina, in pata galbena. In afara de cornee, alte medii transparente sunt : cristalinul si umoarea sticloasa. Coroida conine un pigment, care realizeaz aa numita camer obscur a ochiului. Umoarea apoasa care este numai transparenta, se afla in spatele corneei, in asa numita camera anterioara a ochiului, care din punct de vedere optic nu are decat sa conduca razele luminoase. Procesele ciliare, bogat vascularizate, secret umoarea apoas necesar meninerii presiunii normale intraoculare

 Procesele prin care se realizeaza vederea au la baza 3 etape succesive :

receptia vizuala transmisia vizuala i formarea senzaiilor vizuale .

Imaginile sunt transmise la creier prin nervul optic unde acesta anlizeaza si apreciaza marimea si pozitia normala a obiectelor in spatiu.

 Razele luminoase reflectate pe suprafata unui obiect ptrund prin cornee strabat mediile transparente ( umoarea apoasa, pupila si irisul ), se refracta si se aduna pe retina, in pata galbena, unde se formeaza o imagine reala, mai mica si rasturnata.

 Comparat cu un film fotografic retina asigur perceperea luminii.

Retina, membrana interioara joaca rolul unui ecran : aici se formeaza imaginile.
Este o membran subire, alctuit din prelungirile nervului optic i coninand un mare numr de celule senzoriale, care percep lumina, numite conuri i bastonae.

Conine 2 tipuri de receptori:bastonae si conuri. - conurile sunt sensibile la lumina intens asigurnd vederea in culori - bastonaele sunt mai sensibile asigurnd vederea in conditii de iluminare slab dnd senzaia de cenuiu(vedere monocromatica) Ca receptori optici, conurile si bastonaele sunt terminaii nervoase care conduc excitaia optic.

Pe retin imaginea este invers realitii

 Fotosensibilitatea conurilor i bastonaelor este asigurat de existena n ele a unor pigmeni care absorb lumina i realizeaz un proces fotochimic reversibil. Pigmentul din ochi este rodopsina (purpura retinian) care sub influena luminii transform i determin un semnal ce se transmite prin nervul optic la creier. Cnd lumina i nceteaz aciunea, pigmentul se resintetizeaz, receptorul fiind gata de o noua excitare luminoas.

 Lumina refractata prin cristalin strabate umoarea sticloasa si ajunge la retina. Un element foarte important este lentila cristaliana convexa, transparenta, si refringenta de 20 de dioptrii. Aceasta lentila este legata prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de muschii ciliari. La lumin prea intens, irisul i micsoreaz pupila pentru a proteja retina, iar la lumina prea slab irisul i mreste pupila pentru a mri iluminarea imaginii de pe retin.

Un ochi normal, aflat n stare de repaus, are focarul situat pe retin. Din aceast cauz, pentru obiectele situate la infinit (practic la distane mai mari de circa 15 m) ochiul formeaz imaginile pe retin fr nici un efort de modificare a convergenei cristalinului.

Apropiind obiectul, cristalinul se bombeaz sub aciunea muchilor ciliari, astfel ncat imaginea s rman tot pe retin
Fenomenul se numete acomodare. Cristalinul ns nu se poate bomba oricat i de aceea obiectul poate fi adus pan la o anumit distan minim-distana minim de vedere- sub care ochiul nu mai poate forma imaginea pe retin. Acomodarea ochiului este deci posibil ntre un punct aflat la o distan maxim (punctul remotum), care, pentru ochiul normal, este la infinit (practic peste 15m) i un punct aflat la o distan minim (punctul proximum) care, pentru ochiul normal, este de 10-15 cm la tineri i apoximativ de 25 cm la aduli

 Glande mici, localizate sub ploape, produc n permanen lacrimile. Acestea sunt etalate ntr-un strat uniform, n urma micrilor de clipire a pleoapelor, ceea ce mpiedic uscarea acestor suprafee. Pierderea organului vizual necesit substituirea acestuia cu o protez ocular de ctre tehnicieni proteziti.

 Acesta a fost fiul unui matematician , liceniat n matematic i medicin i a ramas cunoscut prin teoria ecuaiilor algebrice(Metoda lui Cardan)
In jurul anului 1500, anatomitii ajung s defineasc funcionarea ochiului. In aceste condiii Cardano, care studia structura ochiului i legile vederii, a reuit s perfecioneze vechea camer obscur, pornind de la analogia c n deschiztura ochiului cristalinul funcioneaz ca o lentila convergent i nzestreaz camera obscur cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine clar, real, rsturnat i mult mai luminoas.

 Astronom i fizician italian , a avut mai multe scrieri tiinifice printre care si Camera obscur a propus idei pentru construirea telescopului Civa ani mai trziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, mbuntete aceast invenie, imaginea captat de o oglind plan (n loc de ecran), este reproiectat pe un ecran exterior, pentru a fi scris cu creionul. Metoda a fost folosit de o serie de pictori portretiti pentru a reda ct mai fidel chipurile clienilor lor.

 Camera obscur poate fi definit ca fiind o copie mecanic a ochiului cutie paralelipipedic cu un interior de culoare neagr (globul ocular) , cu o deschidere foarte mic, Este asemeni ochiului omenesc, aceasta fiind format dintr-o ulterior s-a montat o lentil convergent (rol ndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) i paralel cu deschiztura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine real i rsturnat (retina). In secolul XV, Leonardo da Vinci, arhitect i inginer, descoper i definete c formarea imaginii ntr-o camer obscur se datoreaz proprietii razelor de lumin de a se propaga n linie dreapt i de aceea, imaginea este rsturnat.

 Alungirea severa a corneei Acesta se motenete i se poate combina cu miopia i hipermetropia Se manifesta prin vederea distorsionata a tuturor obiectelor indiferent de apropierea sau departarea acestora Imaginile sunt neclare datorit fasciculelor luminoase care sunt focalizate iar altele nu Fenomenul e similar cu distorsionarea produsa de un panou de sticl ondulat Se corecteaz prin aducerea fasciculelor luminoase pe acelai plan

 La tineri cristalinul este moale si flexibil schimbandu-i cu uurin forma pentru a se concentra Trecerea timpului intarete gradual cristalinul scaznd constant abilitatea de concentrare Oamenii care sufer de aceast boal nu pot vedea lucrurile marunte i apropiate(scris marunt, broderie) Este asemanata cu hipermetropia dar aceasta este cauzat de slbirea flexibilitii cristalinului n timp ce hipermetropia este datorat ochiului deformat. Se corecteaz cu ajutorul lentilelor convergente

 Sindromul de ochi uscat reprezinta pierderea sau reducerea abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. Se datoreaz mai multor factori(medicamente , mediul , varst , efort) Se recomand consult oftalmologic

 Ochii pot deveni roii, umezi, cu o senzaie de mancrime - iar ochii i pleoapele pot fi chiar inflamate. Persoanele sensibile pot avea reactii exagerate fata de anumite substante aeropurtate, cum ar fi polenul, rugina, iarba, sporii si parul de animale.

De fiecare dat cand aceste persoane intr n contact cu substanele alergenice, sistemul lor imunitar reactioneaza, si poate cauza roseaa ochilor, senzaia de mancrime.

 Este o stare degenerativ a ochiului in care cristalinul devine treptat tot mai opac iar vederea devine nceoat. Poate aparea ca rezultat al altor boli ale ochiului, se dezvolta in cea mai mare masura din cauza naintrii n vrst

Simptome : ncoarea vederii , sensibilitate crecuta la lumin, culorile par fade i maronii, nevoia schimbrii dese a prescripiei de ochelari
Se corecteaz prin intervenie chirurgical

 Degenerescenta maculara umeda apare odata cu procesul de neovascularizatie anormala din spatele ochiului (camera posterioara), sangele ajungand in regiunea retiniana. Se poate trata cu ajutorul operaiei cu laser . Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand tesuturile retiniene imbatranesc. Anumite celule nervoase din retina se modifica, limitandu-v abilitatea de a percepe detaliile fine. Nu exista tratament , dar oamenii pot vedea cu ajutorul lupei. Simptomele sunt diferite dar unii pot ntalni :vederea nceoat , distorsionarea vizual a liniei drepte , spaiu gol n regiune principal a vederii

 Apare cand o formatiune de fluid in interiorul ochiului creaza presiune, deteriorand nervul optic. Poate fi cauzat de un blocaj treptat al canalului prin care se dreneaza excesul de fluid din ochi. n general acesta se instaleaz n timp dar n cazurile cnd apare intr-o scurt perioad apar simptomele:vedere nceoat , durere ocular acut , durere de cap , iluzia de curcubeu, ameeal i senzaia de vom. Se corecteaz cu ajutorul tratametului pe baz de picaturi si a interveniei chirurgicale.

 www.wikipedia.ro www.mathematik.de www.Colegiultehnicpn.3x.ro www.foto-club.ro "Corpul Omenesc", editura RAO, anul 1997, traducerea de Claudia
Apostu

1. Slavu Andreea Silviana 2. Mirea Diana 3. Holho Denisa 4. Comnean Diana