Curs 1. Contracte Speciale 4. 11.

2011 Proprietatea este un raport intre titularul dreptului si bunul asupra caruia poarta dreptul respectiv.Persoanele fizice persoanele juridice nu implica raporturi. Legea civila nu are putere retroactiva. CONTRACTULUI CU EXECUTARE SUCCESIVA IN TIMP I SE RECUNOSC EFECTE SUB IMPERIUL LEGII SUB CARE S-A INCHEIAT CHIAR DACA LEGEA A FOST ABROGATA. (in doctina clasica) Ex: obiectul contractului este imposibil de executat=> e valabil contractul dupa NCC dar dupa teoriile cauzaliste e nul pentru ca nu se poate executa, lipsit de cauza-> element de validitate al contractului => contracul este ineficace. NCC -> vanzarea e un contract translativ de proprietate, dar la al (2) vanzarea creeaza obligatia vanzatorului de a tranfera proprietatea. 11/2001 -> Ex: preluat imobil fara titlu in perioada comunista -> cel deposedat nu si-a pierdut proprietatea dar nu-si poate valorifica dreptul ci are nevoie de o hotarare judecatoreasca. Dreptul de proprietate este imprescriptibil. Ex: -> avulsiune ->rapa nerevendicata intr-un an se prescrie. (exemplu unic). Contractul - contractul este acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau a stinge un raport juridic. 1265 NCC -> contractul este un izvor de obligatii. art. 1164 NCC : Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina o prestatie datorata. art. 1165 NCC : obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din oricare act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii. Asadar contractul este un izvor de obligatii. art. 1166 NCC:Obiectul: modificare, stingere, constituire un raport juridic. a da, a face, a nu face. 1864-> Contractul: conventia prin care una sau mai multe persoane se obliga fata de una sau mai multe persoane de a da a face a nu face. Obiectul contractului : a creea obligatii. Crearea raportului juridic nu este scopul final ci mijlocul prin care ajung la scopul final este aceea de a crea obligatii. Simplele acorduri de vointa nu presupun existenta unui contract intra doua sau mai multe persoane => trebuie sa duca la nasterea unei obligatii

aceste acorduri. Pentru a fi vorba despre un contract trebuie sa fie cel putin 2 parti, nu 2 persoane. -> trebuie s existe interese contrare. Ex: 3 coindivizari se inteleg sa vanda un bun -> este acord de vointa dar nu este contract -> nu s-a obligat nimeni la nimic. Chiar daca este vorba despre un contract unilateral cum este donatia trebuie sa fie cel putin 2 parti. FIDUCIA: cum amico si cum creditore( scop de garantie). Ex: o persoana care detine un patrimoniu il incredinteaza unui prieten pentru a-l administra iar apoi sa fie restituit unui prieten. In cazul fiduciei se transmite proprietatea de la fiduciant la fiduciar cu toate efectele ei. Fiduciarul are anumite obligatii cu un anumit scop binefacere, garantie. Dreptul francez -> Fiducia este un contract translativ de proprietate. Contractul -> raport intre doua sau mai multe parti intre care se creeaza obligatii, raportul creditor-debitor intre cei care realizeaza acel acord de vointe. Contractul trebuie sa dea nastere la obligatii -> a da, a face, a nu face !!! INTOTDEAUNA. Contractele Speciale: set de norme care se aplica in legatura cu contractul respectiv. Se aplica normele generale dar exista posibilitatea sa existe o suprapunere iar atunci se aplica si normele generale si cele speciale. In materie de consimtamant, capacitate -> se aplica dreptul comun. 1864: Contractelor nenumite li se aplica doar dispoiitiile generale nu si speciale. 2011: Contractelor nenumite li se aplica atat dispozitiile speciale cat si cele cu care contractul este cel mai apropiat. Ex: se incheie un contract prin care o persoana transmite proprietatea unui lucru in schimbul realizarii unor lucrari -> nu era vorba despre vanzare care implica transferul proprietatii contra platii unui pret. Aici este vorba despre transferul proprietatii contra unui serviciu.-> contract nenumit -> se aplicau regulile de la contractul de vanzare -> referitoare la evictiune, garantia pentru vicii ascunse. Contract nenumit: nu beneficiaza de o reglementare speciala. art. 1168 NCC: Contractelor nereglementate de lege li se aplica prevederile prezentului capitol, iar daca acestea nu sunt indestulatoare , regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult. In NCC contractul de Intretinere este un contract numit la fel ca Renta Viagera. Acordul de negociere => CONTRACT => partile se obliga sa NEGOCIEZE cu buna credinta care poate duce la angajarea raspunderii in situatia in care partile nu negociaza cu buna-credinta. -> nu sa ncheie un contract.

Contractul Cadru art 1176 -> este acordul prin care partile convin sa negocieze sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acestea. Ex: producator autoturisme -> contract pe 5 ani la comanda ta furnizez automobil iar tot la comanda ta furnizez tipul de automobil=> vanzare succesiva care v-a avea loc la comanda dealer`ului=> intelegere de ansamblu care cuprinde intelegerile succesive => Nu are nimic de-a face cu negocierea. In NCC nu mai exista diferente de regim juridic intre contractele numite si cele nenumite. Contractele comerciale - contractele civile s-au reunit. Imprumutul de consumatie -> contract translativ de proprietate. Fiducia -> contract translativ de proprietate. Intratinerea + Renta viagera -> contracte aleatorii -> contracte translative de proprietate. Calificarea Contractelor Calificare UNICA: unul dintre elemente este prevalent asupra celuilat (sau se analizeaza rezultanta obligatiilor). Ex: denumirea poate fi una iar efectele pot fi altele. Ex: vanzarea fara pret real sau pe un pret simbolic => primeaza vointa reala a partilor :=> chestiune de probatiune. - Nul ca vanzare : neseriozitatea pretului. - Liberalitate: ( Donatie deghizata) daca se dovedeste intentia de a gratifica. - Act cu titlu oneros( vanzare) sau contract nenumit. Ex: o firma de paza incaseaza sumele de bani iar firma de paza colecteaza sumele si se obliga se le aduca la sediul central -> Mandat -> incaseaza in numele si pe seama firmei respective sumele respective. -> obligatia principala este cea caracteristica mandatului. Ex: mandatarul primeste si pastreaza sume de bani in contul mandantului => primirea si pastrarea sunt obligatii(principale) ale mandatarului => nu este in niciun caz vorba despre depozit. Calificare DISTRIBUTIVA: Acord de vointa guvernat de regulile a doua contracte niciunul neavand prevalenta asupra celuilalt. Ex: Antreprenorul construieste pe terenul sau un imobil apoi sa il transmita beneficiarului => pana la ridicarea edificiului contractul este de antrepriza apoi unul de vanzare. Mandatul este esentialmente revocabil iar Antrepriza nu poate fi revocata/ nu poate fi denuntata unilateral => consecinte de ordin practic. art. 1855 NCC: Contractul este de vanzare, iar nu de antrepriza, atunci cand potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor

Vanzarea . servitutile). Curs 2: Contracte Speciale 11.furnizare. Transferul poate avea ca obiect bunuri individual determinate=> transmisiuni cu caracter particular => nu poate fi transferata o cota parte sau un patrimoniu intreg prin vanzare . In situatia in care constructia este instrainata impreuna cu aceasta se v-a transmite si hotararea/obligatia de demolare. (2): Poate fi. transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprieteate sau orice alt drept.10. Trebuiau intrunite 2 elemente -> o data acordului de vointe -> proprietatea ramanea tot la vanzator . Ex: o constructie fara autorizatie -> instanta poate dispune demolarea. dupa caz. Ex: obiectul contractului -> constructie care inainte sa fi fost vanduta a fost printr-o deteriorata printr-o fapta ilicita din partea unui tert -> drept despagubire in favoarea proprietarului in acel moment -> deteriorata constructia care forma obiectul vanzarii-> Nu se transmit -> doar drepturile strans legate de dreptul respectiv sau obligariile propter rem( ex: actiuni la o S. de asemenea. Contractul de vanzare: transferul proprietatii provizoriu ( pact de rascumparare ). . se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca. Ceea ce se transmite de la instrainator la dobanditor sunt doar drepturile respective nu si elementele de pasiv care au legatura cu dreptul respectiv.C-> odata cu actiunile se transmite si dreptul de a vota. 1294 C. Fiducia -> contractul este incheiat cu scop de garantie. Transferul proprietatii poate fi definitiv dar poate fi vorba despre un transfer provizoriu (Fiducia .2011 In contractul de vanzare transferul este definitiv.' Dreptul roman -> act obligational -> se nastea doar obligatia de a transfera proprietatea dar proprietatea nu se transmitea decat atunci cand se facea predarea bunului.garantie). trebuia ca bunul sa fie predat pentru ca proprietatea sa se transmita efectiv.Civ : ' Conventie prin care doua parti se obliga intre sine una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul acelui lucru. Prin acte juridice intre vii nu poate fi transmis 1/2 dintr-un patrimoniu -> acestea se fac doar prin succesiuni. art.Cumpararea art. dar poate fi vorba si despre un transfer provizoriu. 1650 NCC (1): Vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau.

imobile -> inscriere CF. Ce mai trebuia sa faca debitorul sa transmita proprietatea? Nimic -> Exceptii : bunuri gen -> individualizare. Vanzarea este un contract translativ de proprietate. vointa partilor nu mai conteaza. ori prin individualizarea bunurilor. proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului. 1178 NCC: Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o formalitate pentru incheierea valabila. Se referea nu numai la vanzare ci la orice contract translativ de proprietate. => transferul proprietatii se face solo consensu. Ex: Autoturismele se inregistreaza la politie avand doar o valoare . Sinalagmatic-Bilateral. Ex: Un producator autoturisme incheie un contract cu un dealer pe o perioada de 10 ani -> obiectul si pretul urmeaza sa fie negociate=> este contract cadru -> apoi urmeaza contractul de vanzare propriu-zis. Oneros. Tot direct de transmite. art. chiar daca bunurile nu au fost predate. art. 1674 NCC: Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul. art. este si contract de prestare servicii-> si vanzare si antrepriza => Hibrid. Instantaneu. chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost inca platit. nu produce efecte doar dupa ce fost incheiat in forma convenita de parti. Proprietatea se transmite ca efect al consimtamantului partilor.debitorul. -> principiul consensualismului. art. 1273 NCC al (1): Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor. Comutativ-Aleatoriu. Contractul de furnizare este si contract translativ de proprietate . daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen. 1242 NCC (2): Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma. Ex: vanzare de bunuri de gen -> Vand 100 T din productia mea de 1000 T -> le individualizez apoi le transmit=> Nu exista OBLIGATIA de a transfera proprietatea. Proprietatea se transmite automat. Cheltuielile de vanzare: cumparatorul. totusi transferul si toate efectele nu se pot produce numai dupa ce se realizeaza acea forma. contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata. 1864 -> Ex: Cand partile convin ca un anumit contract de vanzare pentru care legea nu impune forma autentica ad validitatem. pe care legea nu o cere. -> 1864. daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate.(contractul sinalagmatic ) Caracterele juridice ale contractului de vanzare: Consensual. -> exista acord de vointa .Doctrina si Jurisprudenta : vanzarea -> translativ proprietate solo sonsensu.

la momentul incheierii sale existenta drepturilor si obligatiilor este certa. primeaza vointa partilor ) daca se dovedesete intentia de a gratifica. Contractul nu poate fi pentru o parte comutativ si pentru cealalta aleatoriu. Dar vanzarea este un contract care isi produce efectele dintr-o data in privinta transferului de proprietate.administrativa aceasta formalitate=> este vorba despre o obligatie de a face => RADIEREA=> poate fi dat in judecata.. Vanzarea este intotdeuna contra unui pret. Vointa partilor poate sa spuna ca transferul proprietatii sa fie : azi o zecime . Este vorba despre un echilibru. Ex. Ex: tata . art 1173 NCC(1): Este comutativ contractul care. Contractul este aletoriu in situatia in care plata se face pe intreaga viata => exista sanse de pierdere si de castig. -> sanse de castig sau de pierdere.fiu -> contract vanzare -> autoturism pret mic/derizoriu: Nu este valabil ca vanzare pentru lipsa pretului ca element de validitate dar este valabila ca donatie ( prin recalificare. Partile stiu de la bun inceput ce datoreaza si ce drepturi au.. Ex: daca vanzarea are ca obiect un bun viitor -> pe care vanzatorul se obliga sa il realizeze in viitor care poate sa nu se mai realizeze. dar echilibru pe sanse. ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi. In situatia in care cumparatorul este iertat de plata pretului -> e tot vanzare. iar acesta este in ultima faza. maine . Este o vanzare propriu-zisa. DELIMITAREA DE ALTE ACONTRACTE Donatie -> intentia de a gratifica. bilateral. prin natura lui sau prin vointa partilor. In NCC -> poate fi. dar cand e intinsa . Vanzarea este un contract instantaneu care produce efecte dintr-o data chiar si atunci cand pretul se transmite in rate -> proprietatea nu se poate transmite in rate.=> Contractul este NUL-> dar poate fi vorba despre o donatie daca se poate dovedi intentia de a gratifica. Intelegere chiar consensuala care produce efecte. iar intinderea acestora este determinata sau determinabila. Nu conteaza ceritudinea obligatilor ci ceea ce prevad partile. Lipseste factorul aleatoriu -> cand o persoana incheie un contract de intretinere cu un muribund -> care este diagnosticat cu cancer. dar cand donatia este cu sarcini ( ex: se transmite proprietatea unui imobil contra platii unei sume de bani pe totata durata vietii dispunatorulu-> daca depinde contractul de durata vietii donatorului -> aletaoriu -> Numai daca s-ar stabili un termen -> ii plateste lunar o suma pe un termen determinat atunci putem verifica daca sarcinile sunt mai mari sau egale decat valoara bunului. 1864 -> clauza penala nu putea fi redusa sau augumentata. ce depinde de un eveniment viitor si incert. (2) Este aleatoriu contractul care.

Pretul este un element esential al vanzarii. dar cand nu am in contract elemente care duc la concretizarea idei pe care au avut-o partile in momentul cand au incheiat contractul atunci nu putem accepta ideea ca acel contract este valabil. e determinabil. dar nu exista elementele care tin de plata pretului. Lucrul vandut poate fi orice drept care se refera la un bun corporal sau incorporal.prestatia respectiva pe toata durata vietii dispunatorului atunci sunt intrunite conditile contractului aleatoriu -> este sansa de a castiga si de a pierde si de o parte si de alta ) Aportul in natura a capitalului societatilor comerciale -> exista elementul de transfer de proprietate. iar in C . Trebuie sa fie determinat sau determinabil. Cand este vorba despre bunurile mobile: 3 teorii -> teoria subiectiva.elemente identificare: imobil CF -> bun cert. Daca avem elementele vanzarii : transfer de proprietate contra platii unui pret NU mai are importanta cum se plateste efectiv pretul -> poate fi chiar iertat cumparatorul -> vanzatorul poate spune ca nu ii mai cere pretul cumpartorului -> contractul nu devine de donatie ci contractul ramane de vanzare. teoria economica (valoarea bunurilor) si teoria care spune ca ceea ce conteaza este munca specifica. . Dar daca unul da un bun contra unui serviciu -> este vorba despre un contract nenumit. Lucrul trebuie sa existe la momentul cand se incheie contractul : vanzarea . Se poate intampla ca prestatia sa constea din partea antreprenorului sa ridice o constructie => depinde de proprietarul terenului. Sau eu vanzatorul aleg care este bunul atunci contractul devine valabil.prestatia pe care trebuie sa o faca debitorul. Daca intelegerea la inceput a fost : " se transmite proprietatea contra platii unui pret si chiar a doua zi partile spun -> Nu mai imi dai pretul ci imi dai nu stiu ce bun -> Contractul ramane de vanzare -> partile pot nova ulterior chiar daca intelegerea initiala a fost de vanzare. Regula este ca proprietarul terenului devine prin accesiune proprietarul accesoriului. Ceea ce conteaza este dreptul Nu bunul material. Ex: Vand 1 teren => Nu este valabil -> Nu poate fi determinat. Lucrul Vandut NCC => dreptul .civ e -> obiect material. Antrepriza-> este vorba despre prestarea unor servicii contra platii unui pret iar la vanzare este vorba despre transferul unor drepturi contra platii unui pret. Acum toate imobilele sunt supuse regimului de Carte Funciara. Ex: Vand 1 teren din cele 10 pe care le am si tu il alegi pe cel pe care il vrei => e valabil -> obiectul poate fi determinat. La vanzare totdeauna trebuie sa fie transferul contra platii unui pret . am criteriul. Schimbul -> un transfer incrucisat de bunuri -> unul da un bun contra altui bun.

1228 NCC -> " si lucrurile viitoarea pot forma obiect al vanzarii". In principiu -> lucrul trebuie sa existe la momentul incheierii contractului.liberala. cumparatorul dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat. Orice contract poate prezenta un element de 'alea' . Bunurile care nu pot fi apropriate nu pot fi obiectul unor contracte de vanzare. Clientela Comerciala.F " -> constructii sau terenuri -> pot fii bun viitor. Poate fi cesionata. Ex: Vand 100 Tone din recolta mea de ((1000 Tone)) => gen limitat.doar o cantitate din respectiva recolta= bunuri de gen. art. Bun viitor -> se refera si la cel pe care nu il are vanzatorului la data incheierii contractului. 1658 NCC -> " daca obiectul vanzarii il constituie un bun viitor. . -> nu pot fi instrainate. . in cazul vanzarii unor bunuri de gen limitat care nu exista la data vanzarii. Ex: Vanzarea unui bun domeniu public=> NUL ABSOLUT. cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul individualizarii de catre vanzator a bunurilor vandute. Neavand obligatia clientela sa opteze in acest fel. dar nu in sensul in care este vorba despre cel din definitia contractului aleatoriu. art. dar partile trebuie sa stie ca este vorba despre un bun viitor.cabinet medical . Vanzarea are ca obiect drepturi care se refera la lucruri care exista fizic sau juridic dar si la bunuri viitoare ca nu au existenta fizica in patrimoniul vanzatorului la data incheierii contractului. dar daca nu se realizeaza nu se formeaza vanzarea. In cazul bunurilor de gen limitat prin individualizare are loc transferul proprietatii. Ex: Daca partile contracteaza crezand ca bunul exista dar care in realitate nu exista sau a pierit in intregime sau obiectul este imposibil de executat => VALABIL -> NCC dar lipseste CAUZA care este un element esential.de bunuri viitoare este permisa si in NCC. Lucrul vandut trebuie sa apartina vanzatorului: trebuie sa ai proprietatea unui bun pentru a-l vinde. Se vinde un fel de 'speranta' care poate sa se materializeze sau nu. Lucrul trebuie sa se afle in circuitul civil.cel care cumpara poate apela la clientela civila. Clientela Civila. in privinta constructilor sunt aplicabile dispozitile corespunzatoare in materie de C. dar se intampla sa se incheie un contract cu privire la un bun viitor. Exista cazuri de inalienabilitate stabilita prin vointa omului -> o sarcina stabilita/liberalitate. Atunci cand bunul de gen nu se realizeaza contractul nu produce niciun efect. Bunul trebuie sa se realizeze.

dar daca sunt intrunite conditile articolului 1909.Legea 112/1995 s-au vandut apartamentele chiriasilor dar inainte de a se adopta legea 10/2001 prin care s-a spus -> preluarile facute de statul comunist sunt abuzive -> deci statul a vandut bunul altuia. . Tu chirias care ai cumparat in 1995 un bun care a fost dobandit de stat in perioada comunista. Daca chiriasul este de buna credinta el ramane proprietar. imobil CF -> se aplica regulile in materie de rectificare. ea nu este o lege speciala. Vanzarea lucrului altuia: 3 opinii -> Alexandresco -> este un contract care este lipsit de cauza si este NUL absolut. el stie ca a fost preluat de statul comunist in mod abuziv. -> pe motiv ca ii lipseste obiectul -> corelatie cu dispozitile 1311 C. -> REZOLUBILA -> trebuie sa accepti faptul ca vanzarea este un act obligational nu un act translativ de proprietate. Actele normative fiind in contradictie cu Constitutia. Eroarea comuna si invincibila functioneaza cand nu i se poate reprosa nimic dobanditorului. dar in acest caz nu poate fi considerat de buna-credinta. statul poate vinde Imobilele luate cu titlu si si cele luate fara titlu. ( ex: statul a vandut un imobil luat fara titlu). civ : " daca lucrul vandut era pierit in tot la momentul incheierii contractului si lipsa proprietatii in persoana vanzatorului echivaleaza cu aceasta situatie " => Anulabil.viciu de consimtamant. In situaia vanzarii lucrului altuia vanzatorul are la dispozitie : actiunea in revendicare . Cine a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea si si-o poate revendica. Bunuri mobile: buna-credinta valoreaza titlu de proprietate. Adevaratul proprietar nu si-a pierdut proprietatea. Exproprierea nu se poate face decat pentru utilitate publica si cu o justa despagubire. Legea 10/2001 -> Lege de reparatie pentru acele fapte ilicite comise de statul comunist. -> NULITATE RELATIVA care se intemeiaza pe o eroare . NR pe care o putea invoca doar cumparatorul nu si adevaratul proprietar. Legea Voiculescu 2009 -> 2 inovatii 1 . Vanzarea este un contract translativ de proprietate prin sine insusi deci nu mai este vorba despre neexecutarea vreunei obligatii.nu pot fi abrogate principile. Adevartul proprietar trebuie sa dovedeasca reaua-credinta a actualului proprietar. Legea Voiculescu : imobilele vandute chiriasilor in conditile legii nu se vor restitui in natura . Daca in acel termen nu ai facut cerea de reparatie -> decazut din acel drept de proprietate care este imprescriptibil -> inadmisibil. Principiul recunoscut de toata lumea si anume: cel care a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea => el o poate revendica.

Nu poate fi vorba despre o alta prestatie (ex: serviciu) la momentul incheierii contractului dar este tot vanzare daca ulterior de realizeaza o Dare in plata. . Ex: Transferul proprietatii unui bun contra unui serviciu Nu este vanzare pentru ca nu are stipulat un pret. 1864 -> daca pretul nu era stabilit la momentul incheierii contractului sau daca nu erau stabilite criterile dupa care urma sa fie stabilit acest contract era considerat NUL pentru ca lipsea un element esential.2011 Vanzarea lucrului altuia este Rezolubila.NCC => vanzarea este Rezolubila ceea ce inseamna ca nu este translativa de proprietate ci subzista obligatia vanzatorului de a transfera proprietatea cumparatorului. el dobandeste de la de cujus -> aberatie. 1864 -> Determinarea pretului poate fi stabilita de un tert => tertul . Una este ca vanzatorul sa devina proprietar iar alta ca cumparatorul sa devina proprietar pe orice alta cale.10. CF. nu are) -> s-a deschis mostenirea. -> ultima parte nu este formulata corect. art 1683 (2) NCC: Obligatia Vanzatorului se considera ca fiind executata fie prin dobandirea de catre acesta a bunului. pretul poate fi stabilit astfel. iar bunul are o anumita cota pe piata ). Curs 3. Daca dobandesti proprietatea prin mostenire sau prin uzucapiune ( in aceasta situatie cand cumparatorul a dobandit prin mostenire atunci pretul pe care l-a platit are o cauza ? nu.drepturile inscrise in CF se prezuma ca exista si doar daca le radiezi poti invoca alte drepturi. In vanzarile comerciale pretul poate sa nu fie stipulat in contract dar sa fie determinabil ( Vanzatorul este producator al unui anumit bun si livreaza bunul pe piata. a dobandit proprietatea de la cel pe care l-a mostenit -> nu este acelasi lucru ca si cum ar dobandi de la vanzator. Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil. transfer servicii ) => VANZARE. art. Daca partile se inteleg : iti vand bunul cutare contra pretului cutare.initial trebuie ceruta Rectificara abia apoi Revendicarea. Formarea Vanzarii Pretul este prestatia cumparatorului iar acesta trebuie sa constea intr-o suma de bani. fie prin orice alt mijloc direct ori indirect care procura cumparatorului proprietatea acestui bun. fie prin ratificarea vanzarii de catre proprietar(tertul care este proprietar). Contracte Speciale 19. Reguli: . 1713 Codul Quebec: Vanzarea unui bun de catre o persoana care nu este proprietar poate fi lovita de nulitate absoluta iar daca Vanzatorul devine proprietarul bunului nu mai este lovita de nulitate. iar partile se inteleg ca pretul sa fie achitat printr-o dare in plata (transfer proprietate bun.

exista posibilitatea sa existe restrictii legale -> in restaurantele care isi rezerva dreptul de a-si alege clientel (ex: tinuta obligatorie ). sa nu le afiseze si sa nu faca oferte. Se poate -> daca este vorba despre comercianti.beneficiarul preemtiuni (in favoarea caruia este instituita preemtiune) poate sa exercite acest drept/preferinta devenind el proprietarul bunului sau sa nu exercite acest drept/preemtiunea => vanzatorul este liber sa instraineze cand si cui vrea. ( art 1662 NCC dar exista si in 1864) Din punctul de vedere al vanzatorului pot exista anumite incapacitati si restrictii. In NCC daca tertul nu fixeaza pretul.daca cel care detine proprietatea acestor bunuri doreste sa le vanda -> statul are prioritate. Nu este vorba despre un drept de creanta -> nu exista nicio obligatie de a . -natura juridica-> este un drept potestativ . NCC: preferintele pot sa decurga din lege sau din cotract. Ex: Vanzatorul este comerciant => are obligatia legala de a vinde iar in situatia in care nu vinde unei persoane incalca regulile concurentei atunci cand din motive subiective refuza sa incheie contractul cu o anumita persoana -> daca face o oferta iar aceasta este acceptata => contractul este considerat format => Vanzarea este incheiata.desemnat de ambele parti => mandatar comun al acestor parti. Daca sotii incheie contracte de vanzare inainte de 1 octombrie 2011 aceste contracte de vanzare sunt nule. NCC nu mai exista acesta incapacitate => Sotii pot incheia intre ei contracte de vanzare. Trebuie sa i-l exercite intr-o anumita perioada. iar daca mandatarul din nu stiu ce motive nu putea fixa pretul=> Vanzarea nu se putea forma. -> vreau sa vand la un iubitor de animale -> un caine -> exista aceasta posibilitate. nu particulari.functioneaza in conditii egale de pret. care are cunostinte stricte de specialitate fara sa existe relatii de incredere intre parti si el -> prevedere legala incorecta (Chirica). instanta poate desemna un expert care sa stabileasca pretul.a cumpara.( aproximativ acelasi regim juridic) Ex: bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.a vinde . Dreptul de preemtiune/preferinta . Daca comerciantul nu vrea sa vanda trebuie sa scoata bunurile din circuit. Codul 1864: incapacitatea sotilor de a-si vinde unul altuia bunuri dintre cele proprii. Libertatea de a vinde si de a cumpara Principiul . Ex: valoarea de circulatie a unui teren=> Nu orice tert care stabilea pretul era in situatia unui expert => contract mandat conform Codului 1864. . -> NR Ingradirea libertatii de a vinde Regula: Oricine poate vine oricui atunci cand vrea si cui vrea.

Clauzele de Agreement . Substituirea titularului dreptului de preemtiune in locul/dreptul tertului cumparator si Nulitatea Absoluta.este tot un drept potestativ. executorii => direct sau prin persoane interpuse sau chiar prin licitatie publica.b) si nulitate absoluta(c). . curatorii.o alta ingradire a libertatii de a vinde. Dreptul de preemtiune trebuie notat in CF in cazul bunurilor imobile pentru realizarea opozabilitatii. Ex: Cand exista dreptul de preferinta in favoarea beneficiarului si se incheie contractul cu un tert in dispretul dreptului de preferinta ->Titularul dreptului de preemtiune se poate substitui in drepturile cumparatorului. tutorii. -> acelasi principiu !!! NCC art. Cumparatorul are libertatea de a cumpara sau de a nu cumpara. Incapacitati de a cumpara:(a) mandatarii. judecatorii sindici. -> partile pot sa convina ca instrainarea drepturilor sociale de catre oricare dintre actionari sa nu poata fi facuta fara ca ceilalti actionari (cei care nu participa la cesiune) sa-si dea agrementul ( sa fie de acord ca persoana care cumpara actiunile respective sa intre in societate ) = ingradire a libertatii vanzatorului/dreptului de a vinde-> astfel incat vanzatorul nu poate vinde oricui existand dreptul celorlati actionari de a-si exprima agreementul.potrivit Codului 1864: Nulitatea Relativa. 1655. ->Ex: in cadrul unor S. NCC art. (b)parintii.C. Incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase-> sub . Uneori aceste drepturi potestative pot fi exercitate abuziv -> creere prejudiciu -> intentie de a face rau -> instanta poate interveni sa cenzureze acel refuz al agreementului. (c)functionarii publici. In caz de exercitare abuziva a agreementului->intervine instanta iar daca refuzul nu este abuziv-> instanta nu mai poate interveni vanzatorul este obligat sa aleaga alt cumparator care sa fie agreeat de ceilalti. . Sanctiunile . Sanctiunea : nulitatea relativa(a. Orice vanzare facuta inainte de exercitarea dreptului de preemtiune este facuta sub conditia suspensiva care retroactiveaza. Si in cazul bunurilor mobile (nu exista regim de publicitate) vanzarea este tot sub conditie suspensiva ( dreptul care nu este facut opozabil NU poate fi impus celui care nu a stiut si nici nu a avut obligatia legala de a cunoaste acel drept ). atata timp cat nu este exercitat abuziv.raporturile dintre parti pot avea o coloratura accentuata de "intuitu personae".face pentru debitor. 1653. -> conflict de interese intre cel care vinde si cel care cumpara aceste bunuri. practicienii insolventa. NCC: Substituirea Preemtorului in dreptul tertului cumparator. administratorul provizoriu.

Din punct de vedere legal-obiectiv cand se incheie o promisiune sinalagmatica -> incheierea ei nu mai poate fi intoarsa-> este ca si cum ai fi incheiat vanzarea. Libertatea de a vinde si de a cumpara -> principiul libertatii depline. Exceptiile => interpretare stricta. Ex: sa cada de acord asupra vanzarii unui anumit bun pentru pretul "x" dar sa convina partile ca acel contract nu v-a produce efecte -> adica el nu este o vanzare decat atunci cand el este incheiat in forma autentica. avocati. 1242 (2): Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma. procurori. Exista si restrictii care rezulta din conventii incheiate intre parti=> Contractele cadru de distributie -> ex: produs cumparat doar de la o persoana. pe care legea nu o cere. Codul 1864: vanzarea este contractul care se naste instantaneu. practicieni insolventa. contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata. Oferta (initiativa) nu este echivalentul oricarei initiative ( ex: eu as vinde imobilul "x"! -> NU este oferta => Oferta nu este ferma si nici determinata. Trebuie sa se intalneasca oferta cu acceptarea pentru a lua nastere vanzarea. o parte insista sa se ajunga la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite .sanctiunea nulitatii absolute. Codul 1864: doctrina si jurisprudenta -> daca legea nu prevede o forma ad validitatem partile prin acordul lor de vointe pot sa ridice la rang de validitate/esentializare acest acord. Contradictie| NCC 1185: Atunci cand. Ex: Producatorul sa vanda doar celor agreeati. indeplinirea acestei formalitati. -> ingradire care decurge din acordul partilor. urma sa se incheie vanzarea -> exista aceasta interdictie. nu este vorba despre aplicarea lui in timp considerandu-se ca atunci cand se intalneste oferta cu acceptarea contractul a luat nastere ( intre momentul cand o parte face oferta ( poate sa provina atata de la vanzator cat si de la cumparator ) si cel al acceptari). NCC art. in timpul negocierilor. 1178: Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor capabile de a contracta daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila=> Principiul Consensualismului. NCC art. Ex: persoana care a cumparat un drept litigios era avocat si contractul nu era de vanzare cumparare ci era doar o promisiune => interdictia functioneaza. Pretul era mai mic decat cel real. Chiar daca promisiunea nu este translativa de proprietate. judecatori. Cand dreptul nu mai este litigios -> exista acest drept de a cumpara-> doar atunci! Oferta / Acceptare orice contract -> vanzarea-> se naste -> acord de vointe intre vanzator si cumparator.

completarea contractului. de natura acesteia si de intentia partilor. 1182: (1) Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta. Interdictia de a incheia un anumit contract . o cauza licita si morala. chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. Contractul nu este valabil decat in momentul in care se indeplineste FORMA. (3) In conditiile prevazute la alineatul (2). consimtamantul partilor. NCC art. capacitatea de a contracta. Exista acord asupra elementelor esentiale (pret-lucru vandut). un obiect determinat si licit. tinand seama. . dar nu se inteleg pe un element neesential. conditia de validitate care se refera la capacitate. instanta v-a dispune. 3. Pretul ca element esential trebuie sa fie stabilit la momentul acordului de vointe pentru a lua nastere vanzarea. Ex: Parile stabilesc de comun acord un mandatar pentru a desemna pretul -> contractul nu i-s nastere pana ce nu este stabilit pretul pentru ca este element esential. (2) Este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului(in cazul vanzarii pretul si obiectul vanzarii). exista pret dar nu este stabilit locul predarii <. NCC art. Ex: Exista lucru->imobil. la cererea oricareia dintre parti.forme. contractul nu se incheie pana nu se ajunge la un acord u privire la aceasta. 4. Incheierea contractului NCC art. 1179: Conditiile esentiale pentru validitatea contractului: 1. iar daca este lasat la stabilirea mandatarului ulterior=> Nu este vanzare! Raspunderea este una contractuala daca mandatarul nu isi indeplineste ulterior obligatiile. daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoanei careia i-a fost incredintata determinarea lor nu i-a o decizie.este afectat obiectul. 1180: Poate contracta orice persoana care nu este declarata de lege ca incapabila si nici oprita sa incheie anumite contracte. dupa imprejurari. Locul predarii este ridicat la element de esentializare. 2.( element neesential). -> nu exista vanzare si nici promisiune de contract. -> vanzarea este incheiata dupa NCC . Incapacitatea de a incheia/instraina un anumit contract (restrictie in privinta capacitatii) nu este totuna cu Oprirea de a instraina ( inalienabilitate). Exista un acord -> raspunderea este contractuala -> s-a realizat un acord de vointa -> se v-a vinde bunul cutare -> pe un pret ce v-a fi determinat -> si una dintre parti spune NU -> survine raspunderea contractuala pentru ca una dintre parti nu si-a indeplinit obligatile asumate initial.

Unidroit -> Existenta contractului Nu v-a fi afecatata dar numai cu conditia sa existe un mijloc alternativ de a defini clauza respectiva care sa fie rezonabila in circumstantele date in ceea ce priveste intentia partilor .elvetian -> instanta poate interpreta vointa partilor si sa considere contractul incheiat in anumite conditii.principiul general al dreptului civil care se aplica si in faza formarii contractului. Chirica-> Vanzarea nu s-a incheiat. art. 1242(2) NCC. Instanta nu poate construi contractul nesocotind vointa comuna a partilor. Partile nu lasa loc de interpretare prin acordul lor cu toate acestea elementele neesentiale pentru contract instanta le poate interpreta( ex: Daca nu imi dai in rate. dar daca contractul nu permite nicio interpretare ba dimpotriva vointa partilor este clara -> Daca nu ajung la un acord cu privire la plata pretului in rate -> Contractul nu s-a format -> INSTANTA NU poate sa DISPUNA. Locul predarii: norma supletiva-> predarea nu este element esential. era iminenet razboiul. care a si izbucnit intre Irak si SUA -> Intreprinzatorii : cei care se ocupau cu exploatarile petroliere si-au dat . Ex: situatia in Golful Persic era tot mai incordata. Instanta nu poate completa contractul fara sa tina seama de acordul partilor deja existent. . daca acordul asupra acelui punct nu se realizeaza.Credinta in negocieri .> sa Primeze VOINTA PARTILOR. interpretare contractului = completarea contractului ( autorii NCC) care de fapt sunt doua notiuni diferite. Buna . Instanta nu poate construi contractul nesocotind vointa comuna a partilor.Potrivit alineatului (3) instantei i se permite sa completeze contractul. modalitate de plata ) dar trece la rang de conditii obiectiv => NU se poate nesocoti vointa partilor. ! poate fi impartit prejudiciul. nu cumpar -> in cazul platii in rate). 2114 P. Principiile UNIDROIT art. (2): Daca totusi una dintre parti refuza sa incheie un contract in lipsa acordului asupra unui anumit punct NU exista contract. jurrisprudenta + doctrina => Acordul de negociere este un contract nenumit -> partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta -> retragerea intempestiva atrage raspunderea contractuala atata timp cat a fost incheiat un acord de negociere. Acordul de negociere atrage raspunderea delictuala atunci cand partile in prealabil nu incheie un contract -> negocierele trebuie purtate tot cu buna credinta. Conform normei supletive -> partile nu sunt de acord cu ea. trecand peste vointa partilor. C.element subiectiv important : partile vorbesc depre el ca fiind subiectiv ( predare. aduc ca element de esentializare locul predarii -> contractul ar fi nevalabil cf.

ci. acceptantul este din Viena. art. dupa imprejurari. NCC art. (1) O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de catre destinatar => trebuie realizat un acord care ulterior trebuie acceptat. Afacerea a mers bine 2 ani. chiar daca nu este precisa. Era vorba despre un contract cadru -> executie pe masura ce trece timpul. Nu valoreaza in principiu ca oferta. 1187 NCC : Forma Ofertei si Acceptarii : Oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege pentru incheierea valabila a contractului. art. dar exista si o imprudenta din partea firmei producatoare care a crezut ca razboiul nu se v-a termina. care ii determina continutul sau. Instanta a admis actiunea. care propune ultimul element esential al contractului => pot fi oferte. nici ca promisiune). contraoferte. dar cand s-a terminat razboiul firma care a investit sa produca substantele respective a dat faliment. 1186 NCC : Momentul si locul incheierii contractului (1) Contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant chiar daca acesta nu i-a cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. art. dupa imprejurari. 1184 : Obligatia de confidentialitate in negocierile precontractuale. art. Reaua-credinta se poate manifesta si prin refuzul de a incheia contractul. Ex: ofertantul este din Bucuresti. 1189 NCC: Propunerea adresata unor persoane Nedeterminate: (1) Propunerea adresata unor persoane nedeterminate. Asteptarile pe care le avea nu s-au indeplinit. dar ar . razboi -> vor fi afectate puturile petroliere -> combatere poluare -> 2 firma s-au inteles sa realizeze investitii in aceasta privinta.seama de ceea ce urma : bombardamente. Se pot schimba oferte contraoferta pana ce se ajunge la rezultatul final. -> locul incheierii nu e prezentat. dar numai partial. (2) Oferta poate proveni de la persoana care are initiativa incheierii contractului. solicitare de oferta sau intentie de negociere. 1188 NCC : Oferta de a contracta. trimite din Viena la moment la care ofertantul se afla in Hong-Kong => deci se aplica legea din H-K -> aberatie. (ex: emitere oferta imobil-> Nu poate fi valabila ca vanzare. Firma producatoare solicita despagubiri pentru ca nu a fost executat contractul cu buna-credinta. Data incheierii contractului este aceea cand ofertantul primeste acceptarea. nu valoreaza oferta ( ca Regula ). Firma denunta contractul dupa terminarea razboiului.-> datele pe care ajung sa le cunoasca partile in cursul negocierilor nu trebuie divulgate. cat a durat razboiul. Ex: anunt -> vand imobil.

Oferta este. de asemenea. din imprejurari. Codul 1864: oferta este irevocabila. Daca este vorba despre o persoana care nu este prezenta oferta trebuie mentinuta un termen rezonabil pentru a expedia acceptarea. inaintea savarsirii actului ori faptului care determina incheierea contractului. dupa imprejurari. oferta de a contracta. (2) Cu toate acestea. Oferta este obligatorie. prin ea insasi. Oferta cu termen este irevocabila -> este act unilateral-> izvor de obligatii. adresata unei persoane care nu este prezenta. propunerea valoreaza oferta daca aceasta rezulta astfel din lege. 1191 NCC : (1) Oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. art.putea valora oferta. neinterpretarbila vointa de a incheia contractul. trebuie mentinuta un termen rezonabil. !!! Orice oferta poate fi retractata atat timp cat nu a ajuns la destinatar. art. Daca este vorba despre ACORD este vorba despre promisiune sau despre pact de optiune care au un alt regim juridic. E oferta. adresata uneia sau mai multor persoane determinate. (2) Declaratie de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. art. De la emiterea . din uzante ori. -> Ex: termen o luna . pret. al continutului ofertei ori al uzantelor. (3) Ofertantul raspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei inaintea expirarii termenului. Daca exista lucru. Contradictie | (2) Revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeascas acceptrea sau. nu constituie. art. revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produc efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta.=> Atata timp cat intentia este neinterpretabila in legatura cu incheierea contractului + exista acord cu privire la elementele esentiale => Propunerea valoreaza oferta. irevocabila atunci cand poate fi considerata astfel in temeiul acordului partilor(=> nu e act unilateral este vorba despre promisiune/pact optiune -> Chirica). sa o analizeze si sa expedieze acceptarea. 1192 NCC: Termenul de acceptare curge din momentul in care oferta ajunge la destinatar. e irevocabila. pentru ca destinatarul sa o primeasca . e obligatorie. ai timp sa te gandesti -> e promisiune. In aceste cazuri. 1190 NCC : Solicitarea de a formula oferte. 1193 NCC: (1) Oferta fara termen de acceptare. al practicilor statornice intre acestea. al negocierilor. Ea nu este obligatorie decat dupa ce a ajuns la destinatar. dupa caz.

1195 NCC : Caducitatea Ofertei: 1. contraoferta. din motive neimputabile acceptantului. Prin exceptie . Si in cazul ofertei fara termen aceasta este obligatorie -> trebuind sa fie mentinuta un termen rezonabil. Doar prin exceptie -> cand oferta este intuitu personae. acceptarea. Retragerea ofertei dupa ce a ajuns la destinatar = Revocare. Alineatul urmator spune ca totusi poate fi retrasa oferta atata timp cat nu a fost acceptata. acceptarea nu ajunge la la ofertant in termenul stabilit sau termenul rezonabil . 1200 NCC : (1) Oferta. si ajunge in termen la autorul ofertei. Ex: Oferta care se refera la un mare regizor care sa creeze filme -> daca a decedat regizorul nu mai poate fi realizat filmul in conditile in care le-ar fi realizat el si astfel oferta devine caduca. art. 2. 1197 NCC :acceptarea necorespunzatoare a ofertei . decesul sau incapacitatea ofertantului (. dar ajunsa la ofertant dupa expirarea termenului. din uzante sau din alte imprejurari. art. produce efecte doar daca ofertantul nu il instiinteaza despre aceasta de indata.) art.doar la ofertele care au un caracter intuitu personae ) -> regula este ca oferta se transmite prin mostenire.ofertei si pana cand ajunge la destinatar poate sa fie retrasa. destinatarul o refuza. Orice oferta are ori un termen expres ori unul implicit (rezonabil. 1198 NCC : (1) Acceptarea tardiva produce efecte numai daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant despre incheierea contractului. 1196 NCC : (1) Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare daca indica in mod neiandoielnic acordul sau cu privire la oferta. art. precum si revocarea acestora produc efecte numai din moementul in care ajung la destinatar.acceptare tardiva. art.. chiar daca acesta nu i-a cunostinta de ele din motive care nu ii sunt imputabile. 3. astfel cum aceasta a fost formulata. art.. Retragerea ofertei inainte sau concomitent cu ajungerea la destinatar = Retractare. -> . adresata unei persoane prezente ramane fara efecte daca nu este acceptate de indata) + telefon. din practicile statornice dintre acestea. acordul partilor. (2) Acceptarea facuta in termen. -> situatie in care oferta a ajuns in termen dar din motive mai presus de vointa acceptantului nu ajunge la timp -> destinatarul acceptarii daca nu invoca ca termenul a fost depasit se considera ca contractul a fost incheiat. (2) Tacerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaza acceptare (ca regula) decat atunci cand aceasta rezulta din lege. 1194 NCC: Oferta fara termen de acceptare . Oferta fara termen facuta unei persoane prezente trebuie acceptata de indata ( + oferta facuta prin TELEFON ).

1201 NCC : Daca prin lege nu se prevede altfel. Acord=> Promitent si Beneficiar -> care are dreptul sa accepte sau sa nu accepte oferta Promitentului. partile sunt tinute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere(-> conditii generale). dat sa se semneze conditile generale de incheiere a asigurarii. sa accepte sau sa nu accepte aceasta oferta care i-s fost pusa la dispozitie de catre promitent. 1202 NCC : (2) Sunt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociata cu cealalta parte. dreptul de a denunta unilateral contractul. Ex: Promitentul : iti vand imobilul x la pretul x daca te hotarasti in termen de 1 luna sa cumperi acest bun. Beneficiarul nu este in situatia de a accepta oferta promitentului ci el are dreptul sa mediteze. Aceste conditii fac parte din contract doar daca acest lucru s-a prevazut in contract..terminologic retragerea ofertei inaintea de a ajunge la destinatar sau cel putin concomitent cu ajungerea la destinatar -> retractare iar razgandirea ulterioara = revocare. intelegeri prealabile.poate fi vorba despre preemtiune -> NCC... limitarea dreptului de a opune exceptii . in scris. art. => clauze importante in mod obisnuit=> NU produc efecte decat daca sunt acceptate.oferta decalata in timp. Beneficiarul poate opta liber pentru aceasta. dar se recunoastea valabilitatea lor -> promisiuni. pentru vanzator ). Promisiunea . Promisiunea unilaterala ( 2 vointe). pe un anumit pret (determinat sau determinabil).acord de vointa intre parti se poate realiza instantaneu. 1203 NCC : Clauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii. antecontracte. de cealalta parte. in mod expres. de a suspenda executarea obligatiilor. Pot exista si in cazul vanzarii (conditii pentru cumparator. dar revocarea -> acceptarea e irevocabila -> nu mai vorbim de revocare. Exista si posibilitatea ca intre parti inaintea incheierii contractului propriu-zis care au un anumit regim juridic sa survina anumite intelegeri prealabile (adevarate contracte ). Nu poate veni o parte ulterior si sa spuna ca ale sale conditii generale sunt . Pentru ca daca spune de la inceput ca nu accepta propunerea- .. art. se obliga ferm fata de o alta persoana numita Beneficiar sa ii vanda un anumit bun. daca aceasta din urma persoana se hotaraste sa cumpere in viitor intr-un termen determinat sau nedeterminat. Promisiunea unilaterala de a vinde sau de a cumpara Cod 1864: Contract prin care o persoana numita Promitent. art. dar poate fi vorba despre . 1864 -> nu existau texte. Ex: societatile de asigurari . promitentul-vanzator se obliga ferm : Vand bunul x la pretul x in timp ce acceptantul este de acord sa se gandeasca.

art. (3) Pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie. insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte. dar acest acord se referla la faptul ca se v-a gandi. dupa caz. in conditiile convenite de pact. iar cealalta sa o poata accepta sau refuza. (5) Atat pactul de optiune. . art. -> ca nu poate reveni asupra ei. efectele privesc faza executarii unui contract valabil incheiat. (3) Daca autorul actului nu a stipulat expes un termen. cealalta parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.> nu mai putem discuta despre acord -> nu mai este promisiune unilaterala. dreptul de optiune se noteaza CF. 1669 NCC :(1) Cand una dintre partile care au incheiat o promisiune bilaterala de vanzare refuza. art. daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite. nefiind insa obligat sa cumpere bunul si anume sa incheie contractul de vanzare. 1668 NCC :(1) In cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat. (4) Contractul se incheie prin exercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre beneficiar a declaratiei de vointe a celeilalte parti. astfel incat acesta sa se poata incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii. 1327 NCC : (1) Oferta facuta cu intentia de a se obliga independent de acceptare il leaga numai pe autor. oferta se considera facuta pentru o anumita durata. (2) Atunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare. 1669 NCC => Pactul de optiune si promisiunea unilaterala sunt 2 lucruri deferite conform NCC dar Chirica este de parere ca suna unul si acelasi lucru. 1278 NCC : (1) Pactul de optiune -> Atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa. sa incheie contractul promis. intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau. acea declaratie se considera o oferta irevocabila si produce efectele. aceea a expirarii termenului de optiune Nu se poate dispune de bunul care formeaza obiectul pactului. art. nejustificat. 1668 NCC + art. art. (3) Dreptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii. Promisiunile au aplicabilitate in faza formarii contractului. ( termen rezonabil ). -> efectele. (2) Destinatarul actului poate sa refuze dreptul astfel nascut. Actul unilateral ( 1 singura vointa ). Exista un acord din partea beneficiarului. potrivit cu natura bligatieisi cu imprejurarile in care a fost asumata. cat si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care partile urmaresc sa il incheie.

il v-a prefera in conditii egale de pret pe cel cu care se intelege in acest sens. Deack) La noi instanta poate suplini Consimtamantul beneficiarului pentru a se forma contractul. Pactul de preferinta/preemtiune . Aceasta obligatie trebuie sa persiste in timp pana la momentul in care beneficiarul declara ca accepta lasand sa se inteleaga ca daca promitentul se razgandeste -> contractul nu se mai poate forma. Pactul de optiune are autonomie : Promitentul da consimtamantul la incheierea vanzarii nu mai revine daca survine acceptarea => Vanzarea este incheiata . ( Nu reiterare consimtamant). -> mai recent-> Beneficiarul trebuie sa reitereze consimtamantul. 1075 Cod 1864 ). beneficiarul sa se substituie direct in . Este o problema de executare. de a nu face se schimba in dezdaunari (art. dar pentru ca este vorba despre incalcarea unei obligatii contractuale are dreptul la dezdaunari. Promisiunea unilaterala : exista un acord al promitentului in sensul de a incheia contractul -> obligatia ofertantului de a mentine acordul + o noua consimtire. In situatia in care se hotaraste sa vanda => este vorba doar despre instrainarea prin vanzare -> nu donatie sau aport in natura. Promisiunea unilaterala este un contract.Ex: Oferta care e irevocabila -> survine Acceptarea iar ulterior ofertantul se razgandeste.este vorba despre o obligatie de a face ( daune interese ).este tot o promisiune prin care promitentul isi asuma obligatia ca in cazul in care se v-a hotara sa vanda (poate fi vorba si de pact de preferinta venind din partea cumparatorului). Instanta poate sa constate ca s-a incheiat contractul. -> ulterior -> Promitentul nu se mai poate razgandi .(F. Nu mai exista consimtamantul la vanzare. Vanzarea este incheiata => Instanta poate doar sa constate survenirea/existenta acordului de vointe. doctrina clasica -> Promisiunea unilaterala -> Promitentul = > obligatie de a face si anume reiterarea consimtamantului iar daca nu isi executa obligatia de a face. promitentul poate sa nu vanda niciodata bunul respectiv. nu sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de contract/vanzare atunci cand partile nu vor.preemtiunea este reglementata unitar. 10 zile mobile 30 zile imobile . Beneficiarul pactului de preferinta/preemtiune la conditii egale de pret poate sa beneficieze ca in cazul in care s-a incheiat o vanzare cu nerspectarea pactului de preemtiune. -> mai aproapte de zilele noastre -> Obligatia de a face este sa mentina oferta iar promitentul sa nu mai poata reveni pe durata termenului stabilit de parti.

. Ex: embatic. Stingerea dreptului de preemtiune : moarte preemtor-> mostenitori. cu exceptia situatiei in care a fost constituit pe un anume termen. In acest din urma caz . !!! art.o preferinta a preferintei -> Dreptul legal este mai puternic decat dreptul conventional -> in aceasta situatie -> masura conservatorie -> ocolit-> pact de preferinta. Durata pactului nelimitat: daca nu a fost stipulat un termen -> Pactul se naste doar cand Promitentul se hotaraste sa vanda. Exista situatii in care sunt facute doar propuneri exploratorii -> conditile vanzarii nu sunt fixate. daca accepta Promitentul poate incheia contractul sau nu. Beneficiarul poate accepta sau Nu. emfatioze -> drepturi reale perpetue ! dispozitii aplicabile sub imperiul legii sub care s-a incheiat. Promitentul trebuie sa respecte acest drept de preferinta al beneficiarului.dreptul de preemtiune in legatura cu un imobil se noteaza in CF. Promitentul trebuie sa respecte sa respecte dreptul de preferinta al beneficiarului. iar daca a fost stabilit un termen acesta se reduce la 5 ani. altfel nu poate fi OPUS tertului. 6 NCC => Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Legea civila poate ultraactiva si dupa abrogarea ei -> in cazul contractelor cu executare succesive -> sau recunoscut efecte. 1731 NCC : Vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemtiune legal sau conventional se poate face catre un tert numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemtiune de catre preemtor ( atata inainte cat si dupa ). Ex: ( posibil subiect de examen ! ) In 30 septembrie 2011 a fost incheiat un pact de preemtiune pe o durata nelimitata sau pe o durata de 30 ani.-> Promitentul nu este obligat sa vanda ( inca nu si-a exprimat dorinta). Cand este vorba despre un raport juridic contractual incheiat sub imperiul unei legi este aplicabila legea sub imperiul careia a fot incheiat chiar daca ea a fost abrogata. 1740 NCC : Dreptul conventional de preemtiune se stinge prin moartea preemtorului.drepturile tertului care a incheiat contractul. daca a fost stipulat un termen mai lung -> ca sa limiteze in timp durata pactului. art. Aceasta nu are putere retroactiva. => Prioritatea este doar la PRET EGAL . termenul se reduce la 5 ani de la data constituirii. . -> un promitent diligent trebuie sa se adreseze beneficiarul sa-l intrebe daca este de acord. Ex: daca promitentul incheia un contract de locatiune si locatorul beneficia in temeiul legii de de un drept de preferinta care este preferabil . Ex: Eu as vinde bunul x . art.=> Legea in vigoare la data incheierii lui este cea aplicabila chiar daca a fost incheiat inainte de 1 octombie 2011=> Pactul nu se limiteaza la perioada de 5 ani pentru ca masura este luata anterior 1 octombrie 2011. Un contract este guvernat de legea in vigoare la data incheierii lui.

Promitentul Vanzator si Beneficiarul/ Promitentulcumparator se obliga sa incheie o anumita vanzare-> e determinat obiectul vanzarii sau cel putin determinabil . Nu s-a incheiat vanzarea.vanzarea nu putea fi incheiata decat la un moment ulterior-> Pana la obtinere autorizatie unul sau altul se razgadea. se angajeaza reciproc sa incheie contractul intr-o anumita forma prevazuta de lege. Aici nu se aplica principiul ultractivitatii. Promisiunea Sinalagmatica .instrainari imobile . instanta poate pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic.tutela. la fel si promisiunea de donatie iar promisiunea sinalagmatica conform NCC nu trebuie sa respecte aceasta . francez => nu prevede forma autentica ad validitatem pentru incheierea vanzarii -> Pentru realizarea opozabilitatii se cere forma autentica. Conditiile de validitate Promisiunea consensuala nu este un contract solem. -> se aplica sanctiunea din noul cod -> este de imediata aplicare. Nu s-a transferat proprietatea. Pactul de preferinta => Asumarea obligatiei promitentului ca in cazul in care se hotaraste sa vanda sa il prefere in conditii egale de pret pe beneficiarul acestei promisiuni.dr. Instanta nu poate construi contractul daca o parte nu vrea sa incheie contractul in forma ad validitatem. Executarea vanzarii = ad probationem. Partile dintr-un motiv sau altul nu doresc sa incheie contractul propriu-zis.pentru validitate -forma autenticanotariala + autorizatie administrativa . Nu pentru valabilitate ci pentru publicitate este ceruta forma autentica. Cand o parte nu incheia in forma autentica pentru publicitate se putea pronunta o hotarare pentru executare. dobanda legala 10 %. NCC -> prevede aceasta posibilitate si anume de a construi contractul de catre instanta. 1958 . Atata promisiunea cat si contractul trebuie sa fie incheiate in mod solem -> ad solemnitatem. Oferta trebuie sa respecte conditiile de forma ale contractului/conditia trebuie ceruta ad validitatem. O promisiune sinalagmatica produce efecte -> pot fi cerute daune interese. lege ulterioara -> dobanda legala este 5% -> norma imperativa -> dobanda ramanea 10 % -> o lege abrogata ultraactiva.Situatie jurdica . Sanctiunile -> in functie de momentul incheierii lui. obligatie de a face -> aici trebuie o noua consimtire. casatorie . 1989 .ambele parti . ci principiul aplicarii imediate a legii noi.imobilele nu puteau fi instrainate decat cu forma autentica si autorizarea organelor administrative-> daca partile au incheiat o promisiune in forma scrisa iar daca o parte nu isi indeplinea obligatia de a incheia. Contract nu este egal cu situatie juridica !!! Ex: s-a incheiat un contract de imprumut. 1945 -1950 .

Pactul de optiune: se face oferta -> respectand conditile de forma ad validitatem( ex: un imobil . Consmitamant serios -> acela prin care cel care consimte isi asuma in mod real obligatile despre care este vorba. -> autorii NCC sustin ca intre Pactul de optiune si Promisiunea unilaterala exista diferenta. 953 C. cand este dat prin eroare. Insanitatea de spirit -> contractul nu este valabil -> major nepus sub interdictie -> lipsa discernamant (ex: boala. Promisiunea unilaterala .nu se mai cere sa fie indeplinite conditile de forma.forma a contractului care urmeaza sa ia nastere. Libertatea consimtamantului -> acesta nu trebuie sa fie afectat de unul sau altul dintre vicile de consimtamant. ingerare anumite substante) . NCC confera instantei posibilitatea suplinirii consimtamantului in cazul in care una dintre parti refuza autentificarea -> sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic. 1204 NCC -> Consimtamantul partilor treuie sa fie serios. nu contracteaza doar "in joaca". art. smuls prin violenta sau surprins prin dol. In cazul promisiunii sinalagmatice si a celei unilaterale -> consimtamintele pot sa fie consensuale-> dispozitiile legale care impun forma autentica ad validitatem pot fii golite de continut de la caz la caz -> instanta putand acoperii cerintele de forma. CONSIMTAMANTUL 1864 . explicatie -> In sudul tarii exista mii de cazuri in care s-au incheiat astfel de promisiuni (ex: taranul care incheie la bufet o promisiune este la fel de obligat ca si cel care merge la notar ). liber si exprimat in cunoastinta de cauza -> dispozitie legala normala. Curs 4.11. Exprimarea consimtamantului in cunostinta de cauza -> trebuie sa fie vorba despre consimtamantul unei persoane informate (care stie tot ce trebuie sa stie in legatura cu contractul pe care il incheie ) + o persoana care are discernamant.oferta care este fixata prin pactul de optiune trebuie sa fie facuta in forma autentica).art. Contracte Speciale 8.2011 PROMISIUNI -> Chirica -> Intre pactul de optiune si promisiunea unilaterala nu exista nicio diferenta. (-> pronuntand o hotarare care sa tina loc de act autentic ).Civ -> Consimtamantul nu este valabil.

Civ 1864 .1. intr-o stare care o pune in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale ( -> insanitate de spirit .nu e minor. VICII DE CONSIMTAMANT . consimtamantul este viciat in caz de leziune. . -> este asemanator cu art. 1206 NCC -> (1) Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare. fie numai vremelnic.art. Insanitatea de spirit intradevar daca este dovedita si poate fi dovedita prin orice mijloc de proba ducand la anularea contractului -> pentru ca cel care a dat un astfel de consimtamant nu l-a dat in conditile cerute de lege. la momentul cand actul a fost facut. (2) Contractul incheiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie poate fi anulat daca. surprins prin dol sau smuls prin violenta. la momentul incheierii acestuia. 1205 NCC -> (1) Este anulabil contractul incheiat de o persoana care. dar cauzele nu erau indeobste cunoscute. Exista o obligatie generala de informare careia i se recunosc efecte juridice in orice contract. 953 C. Sa nu le punem pe picior de egalitate. Care era temeiul juridic ? . In cazul evictiunii vanzatorul trebuie sa comunice cumparatorului existenta sarcinilor care eventual greveaza bunul sau obligatia profesionistilor de a-i informa pe consumatori inainte de a incheia contractul -> acestea fiind obligatii specifice. OBLIGATIA DE INFORMARE 1864 -> i se recunosc efecte juridice. Leziunea . Beleiu . cauzele punerii sub interdictie existau si erau indeobste cunoscute. se afla. -> Chirica considera ca textul este inutil -> chiar daca nu este vorba despre persoana pusa ulerior sub interdictie puteam dovedi existenta insanitatii de spirit. Cele de conservare le pot incheia si fara autorizatie.viciu de consimtamant. Viciile de consimtamant si insanitatea de spirit (lipsa de discernamant a majorului) sunt doua lucruri diferite. 1864 -> i se recunosc efecte juridice inasnitatii de spirit chiar daca nu exista un text legal.la momentul incheierii contractului => un consimtamant exprimat in astfel de conditii nu este valabil. art. Acte de administrare -> contracte de locatiune -> asemenea acte erau anulabile. Nu de dispozitie. Ceea ce este nou NCC -> (2) De asemenea. Poate fi vorba despre o persoana care ulterior a fost pusa sub interdictie. major nepus sub interdictie) -> asadar este anulabil.1864 -> numai in cazul minorilor cu capacitate de exercitiu restransa ( 14-18 ani ) care incheiau acte de administrare.

Nici de consimtamant).doctrina clasica -> cauza imorala -> Sanctiune . dar nu pe motive de leziune => ci CAUZA IMORALA -> in cazul in care se demonstra ca una dintre parti a profitat de necunostinta. Leziunea -> diferenta intre prestatile partilor (ex: daca era vorba despre un minor intre 14-18 ani se considera ca s-a demonstrat ca minorul nu-si putea da bine seama de actele pe care le face -> incapacitate -> era vorba despre o chestiune care tine de capacitate.nu este viciu . Exceptie . pentru leziune. 951 -> Minorul nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de necapacitate. susceptibila de a fi pusa sub semnul intrebarii. 1864 -> majorii nu pot ataca un act pe motive de leziune. 25 Decret 32/1954 -> De la data intrarii in vigoare a Decretului numarul 31 -> cel referitor la persoanele fizice si juridice ->aplicarea dispozitiilor legale referitoare la actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care avand varsta de 14 ani impliniti incheie singuri fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui acte juridice pentru a caror validitate nu este necesara autorizarea prealabila a Autoritatii Tutelare daca aceste acte le priciunuiesc o vatamare.2. INCAPACITATE -> care functioneaza in caz de leziune. . ACTUALA REGLEMENTARE cu privire la Leziune inclusa in categoria vicilor de consimtamant -> Leziunea este inclusa in categoria viciilor. Nu de obiect. deci ca exista incapacitate si ca trebuie sa survina sanctiunea care era anularea.nulitate absoluta -> lipsa obiect sau obiect ilicit. art. . -> PREZUMTIE ABSOLUTA ca era intr-o stare de incapacitate ( minorul sau reprezentantul poate cere anularea ). ignoranta sau starea de constrangere a celeilalte -> contractul putea fi declarat NUL. decat in caz de leziune.practica + doctina -> s-a admis ca astfel de acte sa fie ataacate.civ 1864 -> Majorul nu poate. al. este suficienta sa exista o diferenta intre valoarea reala a bunului ca sa survina sanctiunea . 1165 C. In situatia in care se demonstra ca exista o diferenta intre valoarea reala a bunului si valoarea la care minorul a contractat se considera ca era dovedita imaturitatea minorului.3. art. (2) Actele juridice ce se incheie de minori care nu au implinit varsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate chiar daca nu este leziune .mai recent . incapacitate a minorului -> alta opinie . .art.ci se referea la obiect.agreeata -> ( Chirica ). Capacitatea este un element de validitate al contractului..Nulitate Relativa -> in joc sunt interese particulare. NCC -> cand in joc sunt interese particularea sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa. . sa exercite actiunea in resciziune. Paul Vasilescu . .

conceptiile care functioneaza in legatura cu leziunea : 3 conceptii 1.unidroit.La nivel de principii. Conceptia subiectiva . Ex : situatia vanzarii de cereale. decat valoarea propriei prestatii. stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare. Conceptia (tot) subictiva . de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti.art. -> este vorba despre o forma aparte de leziune. (Ex: intr-un contract de vanzare este stiplat un pret mult mai mic decat valoarea reala a bunului sau invers./italian.leziune calificata -> independent de vicierea consimtamantului. Conceptia obiectiva . (3) inspiratie cod Quebec -> Leziunea poate exista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala. -> una dintre formele de leziune -> asadar exista diferenta valorica. Important nu ar fi sa se analizeze pozitia subiectiva a celui lezat ( a celui care a incheiat contractul in conditii defavorabile pentru el ) ci faptul ca cealalata parte/contractant a profitat de o maniera neloiala ( asadar in mod culpabil si reprobabil ) de dezechilibrul contractual => sistem german/elvetian/p. Diferenta valorica intre prestatii este un element obiectiv care asa cum rezulta din acest text de lege nu este singur suficient pentru a atrage singur sanctiunile specifice leziunii. la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. . vanzari imobile -> pretul este mai mic de a -7/12 ( doisprezecime ) din valoarea lui reala .) -> In NCC nu s-a preluat aceasta conceptie a leziunii obiective. profitand de starea de nevoie.Leziunea => viciu de consimtamant => o persoana care incheie un contract dezechilibrat -> nu face acest lucru decat datorita unei erori spontane sau provocate. un contract in care pretul poate fi mult mai mare decat bunul ). Nu putem dispune anularea oricand este vorba despre o diferenta valorica. legea nefacand nicio distinctie ->sa fi incheiat singur fara acordul reprezentantilor sai legali sau incuviintarea instantei de tutela un contract indifenrent daca avea sau . 2. 1221 NCC : (1) inspiratie cod elvetian/german -> Exista leziune atunci cand una dintre parti.unidroit -> Existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului. fie temerii insuflate de o anumita constrangere => orice asemenea dezechilibru prezumand vicierea consimtamantului . -> Un minor indiferent de varsta lui -> nu mai exista chestiunea cu minorul cu capacitate de exercitiu restransa.sistem francez -> ( inspiratie ) => diferenta valorii prestatiilor => doar in cazuri anume prevazute de lege -> NU poate fi vorba despre o LEZIUNE GENERALA putand fi invocata oricand si de oricine. (2) inspiratie p. la data incheierii contractului. 3. ( sunt foarte putine textele care permit invocarea leziunii.

Chirica -> se poate cere si anularea si daune interese in caz de leziune. Ex: contract vanzare in care este stipulat pretul la o valoare mai mare decat valoarea reala a bunului => exista diferenta valorica intre prestatii => elementul obiectiv nu este singur suficient pentru a atrage sanctiunea. -> poate sa nu fie dezechilibru. si daune-interese sau. .nu capacitatea de exercitiu pentru aceasta. inafara de anulare. Sanctiunea care intervine nu datorita conduitei neloiale a cocontractantului. Legiuitorul exclude posibilitatea anulare + daune -interese ci doar fie anularea fie daune-intetrese. griji. 1257 NCC -> In caz de anulare pentru violenta sau dol. de a solicita numai reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatit. cel al carui consimtamant este viciat are dreptul de a pretinde. Termen de prescriptie pentru actiunea in anulare sau reducere obligatiilor pentru leziune -> 1 an -> termen special. tranzactia precum si alte contracte anume prevazute de lege.contractul fara a fi dezechilibrat nu prezinta un real interes pentru minor (ex: achizitionarea unui autoturism de lux ). .minorul personal sau prin reprezentantii sai legali indiferent daca actul este de administrare sau de dispozitie pot cere fie anularea pentru lipsa capacitatii in conditiile dreptului comun sau pot invoca leziunea. neplaceri -> ( luate din practica Quebec ). . ori chiar daca nu mai creeaza pentru minor incurcaturi. actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din . 1224 -> Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii. Leziunea nu poate surveni decat in contractele cu titlu oneros sau comutative nicidecum in cele gratuite si cele aleatorii. la alegerea sa. 1222 NCC (1) -> Partea al carei consimtmant a fost viciat prin leziune poate cere. contractul trebuie sa aiba stipulat in sarcina minorului o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala la avanatajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor.se mai cere ca. NCC -> sau anulare sau daune-interese. prezinta pentru el un pericol (ex: cand se angajeaza intr-o activitate comerciala neprofiabila care comporta riscuri ) -> ori sa fie vorba despre o situatie care presupune pentru minor cheltuieli nerezonabile in comparatie cu starea sa patrimoniala. 1221 (3) -> caz minor . Poate fi vorba nu numai de contracte dezechilibrate in favoarea minorului/ dieferenta intre prestatii. daca prefera mentinerea contractului. In cazul Leziunii privind pe minor pozitia subiectiva a cocontractantului nu mai joaca niciun rol => sanctiunea intervine la cerere chiar daca cocontractantul nu a profitat in niciun fel. art. anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. art. art. (2) Cu exceptia cazului prevazut de art.

Nu este vorba despre viciu de consimtamant. dar care nu obtine profitul respectiv profitand de starea de nevoie. Ex:p. urmarit cu rea-credinta in dauna celeilate parti contractante ci pur si simplu de profit disproportionat excesiv in favoarea unei parti contractante care stie sau ar trebui sa stie de existenta lui .valoarea pe care o avea. instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera. o majorare a propriei obligatii.unidorit-> clauza contractuala care prevede o perioada foarte scurta pentru notificarea defectelor sau servicii furnizate -> poate fi sau nu excesiv de avantajoasa pentru vanzator sau furnizor in functie de natura bunurilor sau servicilor. -> diferenta considerabila a prestatiilor nu este singura suficient pentru a atrage leziunea. (3) In toate cazurile. prestatie promisa sau executata de partea lezata.1221 NCC al. lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilate parti la data incheierii contractului. chiar si cel lezat poate sa i-l initieze -> oricum intervine sanctiunea. In cazul minorului nu se mai cere dezechilibru intre prestatii. in mod echitabil o reducere a propriei creante sau.3-10 -> exista situatii care nu se identifica cu situatiile de la alineatul 1 ( nu ne aflam in situatia in care o parte profita in mod neloial de starea de constrangere. la momentul incheierii contractului. nevoia sau nestiinta celeilate parti ) -> este vorba despre situatia in care se incheie contractul si o parte obtine un avantaj nejustificat si excesiv => nu este vorba despre profit neloial. lipsa de cunostinte . (1) " existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului" => p. Leziunea calificata -> nu mai poate fi retinuta obiectiv (cand exista simpla diferenta ) ci doar daca aceasta diferenta face ca cealalata parte sa profite cu rea-credinta. Disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare. Leziunea in cazurile anume prevazute de lege opereaza automat cand exista acest dezechilibru intre prestatii. art. (1)-> diferenta valorica trebuie sa subziste inca de la data incheierii contractului iar daca survine ulterior este vorba despre IMPREVIZIUNE. constrangere. ex: comision fix pentru mandatar din pretul bunurilor sau servicilor furnizate poate fi si justificata daca contributia mandatarului la incheierea . -> se mai cere ca partea in favoarea careia subzista dezechilibrul sa fi ajuns sa profite de acest dezechilibru datorita starii de nevoie.unidroit art. (2) nu face referire la al. Pozitia subiectiva a partii lezate nu conteaza ci reaua-credinta a celeilate parti contractante conteaza. Daca se cer daune-interese trebuie sa existe acel dezechilibru. dupa caz. Este indiferent cine initiaza contractul. Nu doar cel care stipuleaza clauza lezionara poate initia contractul .

cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat -> Contractele intuitu personae." al. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului -> eroarea obstacol. NCC -> Eroarea e si obstacol si viciu de consimtamant. art. EROAREA art. locatiune. Substanta materiala = substanta contractului: . (2) Eroarea este esentiala : 1.obiectul contractului: operatiune juridica -> vanzare.transferul cu titlu oneros-> ilicit. 1207 NCC -> al (1) " partea care in momentul incheierii contractului se afla intr-o eroare esentiala. dar si nejustificata daca contributia mandatarului a fost minora sau daca valoarea bunurilor sau servicilor este foarte mare. la momentul incheierii contractului. . trebuia sa stie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru incheierea contractului. 3. 1207 NCC -> (1) Partea care. Eroarea esentiala acopera realitati dieferite.obiectul prestatiei sa nu fie ilicit sau imoral : transfer proprietate. 2. art. Trebuie sa existe la momentul incheierii contractului. al (3) -> la fel si -> 1864 -> eroarea asupra simplelor motive nu e esentiala. . daca cealalta parte stia sau. se afla intr-o eroare esentiala poate cere anularea acestuia.transfer cu titlu gratuit-> licit. cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte imprejurari considerate esentiale de catre parti in absenta carei contractul nu s-ar fi incheiat -> vechea eroare asupra substantei obiectului contractului .contractului este una importanta sau procentul de care beneficiaza mandatarul este unul relativ redus. Ex: transfer sange . cu exceptia cazului in care asemenea motive au fost considerate hotaratoare.falsa reprezentare a realitatii. -> valabil -> donatie -> produce efecte.nu se refera la substanta materiala (ex: un contract poate avea ca obiect si bunuri imateriale care nu au legatura cu substanta materiala a lucrului). falsa credinta a cuiva despre ceva nu produce efecte decat daca aceasta a fost . ( ex: procent 5% / contract 1 miliard ) -> prestatie relativ minora din partea mandatarului = exista DISPROPORTIE intre prestatii . 1207 al (1) NCC-> Eroarea .-> nevalabil -> vanzare -> nu produce efecte. dupa caz. poate cere anularea contractului daca cealalta parte stia sau trebuia sa stie ca faptul asupra caruia purta eroarea era esential pentru incheierea contractului. 1864 -> Eroarea asupra substantei obiectului contractului => ceea ce partile au inteles sa obtina prin incheierea contractului. .

. 1208 NCC -> (1) Contractul nu poate fi anulat daca faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi. Consimtamantul .unii sustin ca poate invoca altii ca nu poate cere anularea. art. trebuia sa fie asumata de acesta. . art. ( -> cod elvetian ). Sanctiunea -> Nulitatea relativa.se poate cere in principiu anularea cand eroarea este imputabila pentru o parte si neimputabila pentru cealalata -> In pofida NCC ca nu se poate cere anularea pentru viciu de consimtamant fiind imputabila errans'ului -> daca se invoca -> survine raspunderea daca se afla in culpa. ( unul crede una. Eroarea imputabila errans .manifestare de vointa a celor 2 contractanti care poate fi afectata de eroare. dupa imprejurari. daca poate fi inteles textul legal.trebuie sa fie cunoscuta si de cealalata parte pentru a produce efecte.cealalta parte trebuie sa cunoasca pentru a fi aplicate sanciunile specifice !!! Nu ar putea invoca eroarea viciu de consimtamant acela care din culpa a ajuns sa fie in eroare.eroarea este mai precis reglementata in NCC dar nu este chiar perfecta. unul crede alta ) -> poate fi anulat. . 1209 NCC -> Eroarea asumata -> Nu atrage anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoca sau. . Ex: tablou scoala Rembrandt . 954 C. Accesibilitatea nu se refera la faptul daca a fost publicat sau nu -> se i-a in considerare omul mediu/modest.imi asum riscul sa apartina doar unui ucenic de-a lui Rembrandt. cunoscut cu diligente rezonabile. Interesul nu ii cere acest lucru pentru ca ar fi nevoit sa-l despagubeasca pe celalat contractant . NCC -> daca eroarea este imputabila errans'ului nu poate invoca sanctiunea pentru vicii de consimtamant ( eroare obstacol s-a realizat consimtamantul ). Daca eroare este imputabila celui care spune ca i s-a viciat consimtamantul -> poate cere anularea pentru ca nu l-a exprimat valabil. . ar putea fi vorba si despre un contract aleatoriu. eroarea respectiva de cealalta parte contractanta. Dar daca el este in culpa nu-l duce la exonerarea la raspundere. -> erorea asupra persoanei atrage anularea -> cauza principala. tinut sa repare paguba daca eroarea provine din propria-i culpa.civ -> eroare asupra substantei obiectului conventiei atrage anularea.esentiala pe de o parte si pe de alta parte sa fi fost cunoascuta. dupa imprejurari. EROAREA DE DREPT art. (2)Eroarea de drept nu poate fi invocata in cazul dispozitiilor legale accesibile si previzibile.

gerant.art. Dolul nu se presupune. (1) " Consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis.chiar daca eroarea nu a fost esentiala poti cere anularea. afara de cazul in care. 1206 NCC -> Dolul trebuie sa fie determinant -> Consimtamantul este viciat cand este 'surprins prin dol'.dol prin reticenta -> i se recunosc efecte. VIOLENTA . . Simplul respect care te . Temere reverentiara . -> determinat prin dol. . 1210 NCC -> Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului.este vorba despre incheierea contractului pe care nu ar fi vrut sa-l incheie. ci numai rectificarea. Dolul poate proveni de la un tert. prepus. dar cealalta parte declara ca doreste sa execute ori executa contractul asa cum acesta fusese inteles de partea indreptatita sa invoce anulabilitatea. -> in sensul ca fara dol nu s-ar fi incheiat contractul. sa i-l informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie " (2) Partea al carei consimtamant a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului. art. a fost esentiala pentru incheierea contractului. DOLUL art.eroarea trebuie sa fie determinanata ( autorii NCC nu au prevazut acest lucru ) -> daca esti inselat cu privire la un element colateral nu mai pot cere anularea pentru dol. Ex: o minciuna irelevanta care ar putea determina cocontractantul sa consimta -> nu se poate cere anularea. (1) " Daca o parte este indreptatita sa invoce anulabilitatea contractului pentru eroare. Trebuie sa fi vorba despre o chestiune determinanata pentru darea consimtamantului.dol comisiv. contractul se considera ca a fost incheiat asa cum l-a inteles aceasta dun urma parte " . Eroarea -> manoperele trebuie sa fie determinante. concretizanduse intr-o eroare asupra cantitatii. ..respect fata de parinti. => Confirmare contract -> nu mai pot cere anularea contractului.amenintare persoana/patrimoniu/cei apropiati care sa determine incheierea contractului ( intr-o stare de constrangere ). Nu se poate cere anularea contractului numai daca parintii te ameninta. Eroarea de calcul trebuie corectata la cererea oricareia dintre parti. in mod fraudulos. chiar daca eroarea in care s-a aflat nu era esentiala. 1213 NCC -> Adaptarea contractului al. 1214 NCC -> nu este vorba despre ceva diferit fata de 1864. . art. . Eroarea respectiva trebuie sa fie determinanta dar nu sensul celei esentiale.

.in functie de probatiune aplic sanctiunea: fie violenta fie leziunea. dupa caz. (2) Independent de anularea contractului. VIOLENTA . Nu pot fi introduse 2 actiuni ci doar alternativ nu cumulativ.ameninatare/constrangere/ NU inducere in eroare. Neindeplinirea obligatiei de informare concretizate intr-un dol prin reticenta trebuie sa subziste aceasta conditie a intentiei de a induce in eroare. .pot exista cazuri in care dolul poate fi exercitat de catre tert. -> dar daca cocontractantul nu a cunoscut si nici nu a putut sa cunoasca => tertul v-a trebui sa raspunda si fata de unul si fata de celalalt IMPORTANT -> sa fi fost viciat consimtamantul. . autorul dolului raspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. Cealalata parte nu are acces la aceste informatii. Celalalt text -> mandatar prepus -> a actionat prin ei insusi -> raspundere este a cocontractantului insusi. Anularea + daune interese. Se poate anula contractul fie pentru leziune fie pentru dol. 1215 NCC -> (1) Partea care este victima dolului unui tert nu poate cere anularea decat daca cealalta parte a cunoscut sau. OBLIGATIA GENERALA DE INFORMARE . Fortare prin amenintari.determina sa inchei un contract nu constituie violenta. -> este viciat consimtamantul unuia dintre contractanti. cel care nu a exercitat manoperele sa fi cunoscut. .exista o obligatia generala de informare NU numai atunci cand legea prevede expres o obligatie de informare in sarcina unei parti. minima diligenta ar fi putut afla. . Vicile se refera la toate contractele. Obligatia generala de informare era recunoscuta si anterior NCC.in situatia in care exista dezechilibru intre partile contractante ( una dintre ele cunoaste ceva care este important pentru cealalata parte iar cealalata parte nu cunoaste acest lucru) astfel nu poate sa ajunga sa cunoasca intr-un mod normal decat daca este informat. ar fi trebuit sa cunoasca dolui la data incheierea contractului. -> dolul prin retincenta e si viciu de consimtamant -> poate fi sanctionat pe temeiul raspunderii delictuale. Nu poate fi vorba .obligatia de informare nu poate fi sanctionata pe temeiul dolului dar poate fi sanctionata pe temeiul dreptului comun. Conditia pentru a fi aplicata sanctiunea -> cocontracatantul sa fi stiut. art.dolul prin reticenta presupune INTENTIE nu neglijenta care poate fi sanctionat pe temeiul raspunderii.nu poate fi invocat dolul indus de un tert decat daca cocontractantul ar fi putut sa cunoasca. .

. Nu mai poate sa se razgandeasca daca bunul corespunde. (3) In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat. Ex: vanzarea de autoturisme . se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe incercate. -> NU exista libertate pentru cumparator. bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori. (2) Vanzatorul pune la dispozitia eventualului cumparator bunul sa-l incerce => LEGEA prezuma ca bunul corespune -> e valabila -> in C. Daca pastrezi bun legea prezuma ca bunul corespunde. el a consimtit la vanzare. (2) Daca durata incercarii nu a fost convenita si din uzante nu rezulta altfel. Nu poti cere in principal anulare si pentru eroare si si pentru dol. potrivit naturii sale. . 1681 NCC -> (1) Vanzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub conditia suspensiva ca. Nu orice incercare care iti este permisa de catre proprietarul bunului este o vanzare pe incercate. -ACCEPTAREA a survenit la momentul initial cand s-a realizat acordul initial dar e supus conditiei suspensive ca bunul sa corespunda.art. . . VANZAREA PE INCERCATE . in urma incercarii. In principal poti invoca eroarea esentiala iar in subsidiar : dol + daune interese. conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 30 de zile de la predarea bunului. (1) exista un acord initial asupra lucrului si asupra pretului sub conditia suspensiva sa corespunda calitatii -> acord ferm cu privire la elementele esentiale.un acord initial prin care partile convin asupra lucrului si pretului cu conditia sa corespunda calitatilor. Legea prezuma ca s-a indeplinit conditia . . rezultatul este sub conditie suspensiva -> trebuie sa il cumperi atata timp cat corespunde calitatii.NU este vorba despre acceptare tacita . Starea de necesitate -> forma a violentei. in lipsa acestora. destinatia bunului. Ex: incerc un costum -> nu orice incercare este o vanzare pe incercate.dealer'ul te poate lasa sa te plimbi cu masina -> Nu este o vanzare pe incercate. Ex: iti cumperi un sistem informatic -> daca indeplineste conditile nu te mai poti razgandi pentru ca bunul corespunde caracteristicilor stabilite.civ nu era prevazut un text expres . Prezumtie legala ca bunul corespunde.despre dubla cerere de daune-interese.daca conditile sunt indeplinite nu mai pot reveni.existau reglementari si in 1864 si in NCC.

Rol confirmatoriu . Nu exista vanzare -> este pur subiectiva. dar nu a consimtit la vanzare.' . VANZAREA CU CLAUZA DE DEZICERE . Vanzarea/ contractul s-a incheiat. In cazul in care un asemenea termen nu exista -> 30 zile de la predare.in vanzarile comerciale poate fi stabilit un pret de piata daca partile nu au stabilit un pret.arvuna . dupa caz. Pretul nu este o penalizare -> nu mai joaca rol confirmatoriu. Aici nu mai joaca un rol de clauza penala. difera de vanzarea pe gustate. iar acesta nu se pronunta in termenul de 30 de zile. (3) prezumtie legala relativa-> mijloacele de proba pentru a demonstra contrariul..suma de bani/cantitate de bunuri fungibile care este data ca semn al incheierii contractului. .ce penalizeaza dezicerea ? -> dezicerea . dar 2 particulari nu pot stabili un pret de piata.partea in privinta careia nu s-a executat obligatia ramane cu dreptul de a opta intre a cere executare sau punere in miscare . Arvuna joaca un rol de clauza penala (preestimare a unui prejudiciu pe care il sufera una dintre parti atunci cand nu se executa contractul ) atunci cand arvuna este cu rol conformatoriu. cel care denunta contractul pierde arvuna data sau.rol -> pret al denuntarii ( libertate).arvuna cu rol confirmatoriu -> semn al incheierii contractului. . s-ar putea spune ca exista abuz de drept in caz de refuz atata timp cat bunul corespunde. trebuie sa restituie dublul celei primite. In vanzarile comerciale poate exista o vanzare pe gustate. suporta riscurile -> cumparatorul daca si-a exercitat dreptul abuziv.efectele sunt suspendate.vanzarea este o chestiune pur subiectiva. Ex: bun perisabil -> Vanzatorul il lasa la Cumparator un timp mai indelungat in care isi pierde calitatile . poate fi stabilit un pret de piata. vanzarea este considerata incheiata la expirarea termenului. Vanzarea nu e conditionala.arvuna nu este un avans. 1545 NCC -> arvuna penalizatoare = denumirea este gresita. 'Daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau ambelor parti de a se dezice de contract. art. -> este o vanzare conditionala -> exista acord cu privire la lucru si la pret. dar vanzare s-a incheiat. VANZAREA PE GUSTATE . (2) Daca bunul vandut se afla la cumparator.art. Norma supletiva . 1682 NCC (1) Vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor cumparatorului se incheie numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit ori statornicit de uzante. -> dispozitie absurda. .

art. riscul bunului este insa transferat cumparatorului de la momentul predarii acestuia. pretul contra a te lasa de contract cand vrei. FORMA VANZARII .ad validitatem-> imobile. . acesta se reduce de drept la 5 ani. . EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE 1864 . Rol dezicere -> platesti arvuna -> te dezici cand vrei. .partile pot ridica forma la rand de conditie de validitate prin acordul lor. 1758 NCC -> (1) Vanzarea cu optiune de rascumparare este o vanzare afectata de o conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de rascumparare bunul sau dreptul transmis cumparatorului. contract fiducie. B ->A.era recunoscuta si sub 1864.principiu . (2) Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani. .exceptii . importanta -> vanzarile comerciale -> cei care pot intra in procedura de faliment.clauza.se poate sa depinda si de vointa partilor. VANZAREA CU REZERVA DREPTULUI DE PROPRIETATE . -> Nu mai este un drept potestativ. cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate de pret.contractul se desfiinteaza cu efecte retroactive. obligatia de plata este garantata cu rezerva dreptului de proprietate. Vanzatorul mentine proprietatea cu titlu de garantie pana cand cumparatorul achita pretul integral. . restituind ceea ce a primit de la cumparator. VANZAREA CU CLAUZA DE RASCUMPARARE .Vanzare sub conditie rezolutorie -> conditia/modalitate : eveniment viitor si nesigur => elementul nu trebuie sa depinda de vointa partilor.i se da dreptul vanzatorului ca in interiorul termenului de 5 ani sa reia bunul. chiar daca pretul nu s-a platit si lucrul nu s-a predat -> regula supletiva. 1755 NCC -> Atunci cand. Trebuie sa fie prevazut expres si neindoielnic acest lucru. .se transmite proprietate nr. actiuni. . A -> B.consensuala. Cel care nu obtine pretul poate revendica proprietatea bunului.exista o singura vanzare -> desfiintare vanzare initiala. .dreptul potestativ de a obtine restituirea bunului -> 1864. In NCC . Daca s-a stabilit un termen mai mare. art.Principiu -> in contractul de vanzare proprietatea se transmite ca efect al contractului care opereaza ca efect de la data acordului de vointe. intr-o vanzare cu plata pretului in rate. -> sa tina suma respectiva sau sa i se restituie dublul -> daca clauza este in favoarea celeilalte parti. intretinere. iar dupa un termen prevazut in contract -> restituire o cantitate similara = 2 vanzari incrucisate. Reportul .

era suficienta o singura regula -> Chirica. Ex: recolta depozit "x" . toate animalele din turma mea de la munte . Poate fi o vanzare in bloc cand vinzi toata cantitatea. art. se poate sa ai proprietatea dar sa nu ai riscurile pentru ca inca nu s-a facut predarea -> Chirica sustine ca este o solutie legislativa eronata. toata cantitatea din hambarul "x". chiar daca bunurile nu au fost individualizate. Bunurile de gen trebuie sa fie individualizate pentru a transfera proprietatea. ( definitie eronata . Contracte Speciale 15. VANZAREA IN BLOC .11. art. Exista posibilitatea sa fi preluat bunul -> riscurile sa fie la el. obligatie de a face -> efect automant al contractului ( transferul proprietatii ).ceea ce se intampla dupa ce contractul a fost legal incheiat ? prima problema . 2 reguli supletive.riscurile se transmit la predare.Exceptii -> bunurile de gen -> proprietatea se transmite de drept doar la INDIVIDUALIZARE. Daca stabilesc pretul Nu unic si global ci determinabil.2011 Efectele vanzarii . proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat. Nu conteaza pretul. Tot vanzarea in bloc v-a fi chiar daca pretul este determinabil. . Curs 5.bunuri gen prin natura lor sunt intersanjabile/fungibile ( pot fi schimbate unele cu altele ) -> au aceeasi valoare dar care sunt separate de altele pentru a nu se confunda. 1674 NCC -> proprietatea se transmite ca efect al consimtamantului partilor. Exista posibilitate sa ai riscuri dar sa nu ai proprietate? Nu. Cand este vorba despre bunurile de gen trebuie individualizate.este o chestiune de probatiune. Vanzarea -> si act obligational si si translativ de proprietate.Chirica -> daca pretul nu ar fi stabilit global efectele nu ar fi la fel ? Ex: iti vand toate cerealele din hambarul "x".transferul proprietatii. pe pretul de 1000 euro/ tona. efectele ar fi aceleasi. . 1679 NCC -> Daca insa mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si global. Dar daca piere bunul? Pretul ? . nu la momentul transferului proprietatii.

ci trebuie predat bunul -> inscrierea in CF doar apoi se face transferul proprieatatii in urma acelei operatiuni. Intabularea e echivalentul transmiterii posesie-> in dreptul roman -> vanzare -> vanzarea e act obligational la fel ca in dreptul german( se urmeaza cu strictete vechiul drept roman) .se face tot ca urmare a acordului de vointa (in principiu) dar exista posibilitatea ca transferul proprietatii sa fie amanat la un alt moment decat cel al acordului de vointa -> termen suspensiv 1 luna ->proprietatea se transmite la acel moment .Proprietatea trece de la vanzator la cumparator in momentul realizarii acordului de vointa -> regula supletiva putea fi ocolita de parti prin prevederi contractuale care sa sune in alt fel -> doar atunci cand era vorba -> regula bunuri individual determinate . nu doar de acord vointe ci si de inscrierea CF -> vanzarea e act obligational in acest caz -> pentru ca trebuie sa se faca intablularea si pana cand nu se face nu se realizeaza transferul proprietatii . Cum se tranfsera proprietatea ? cand se implineste termenul de 1 luna ?-> se transmite automat ? in cazul actului obligational .debitorul trebuie sa faca ceva .> efectele care se produc intre parti conform regulilor evocate inainte. .vanzarea contract translativ de proprietate solo consensu (principiu).civ 1864 -> pentru ca vanzarea sa produca efecte fata de terti ea trebuie sa fie facuta opozabila lor .sa dea sa faca sau sa nu faca.) art. chiar daca in definitie ar fi vorba de act obligational.. Ex: bunuri imobile pentru a se face transferul proprietatii e nevoie nu doar de contract. 1295 C. -> aici nu face ceva e tot efect al contracului -> automat transfer de proprietate.1864 . -transferul in cazul bunurilor gen -> 1864 -> conta individualizarea . Individualizarea si predarea se pot face instantaneu dar alteori ele pot fi decalate in timp. Nu se naste dreptul de proprietate pentru cumparator odata cu realizarea acordului vointe . Raporturile cu tertii !!!! .vanzarea e doar un act obligational .(ICCJ ignora principiile aplicabile in materie. Proprietatea trebuie intr-o maniera sau alta sa treaca de la vanzator la cumparator. cand obiectul vanzarii il formau bunuri de gen trebuiau individualizate iar transferul proprietatii se realiza automant la momentul inividualizarii iar nu la momentul predarii => operatiunile pot fi decalate in timp. NCC . Ex: contract -> obiectul il constituie un bun individual determinat-> pret dat-> transferul proprietatii amanat la o luna de la data incheirii contractului . -> melanj NCC->diculatibil.vanzarea e definita ca fiind atata contract translativ de proprietate cat si contract din care se naste doar obligatia de a tranfera proprietatea. in caz imobile Legea 7 /1996 -> . .Vanzarea este un contract translativ de proprietate. Textele referitoare la transferul proprietatii nu sau schimbat mult ->NCC .

intre parti proprietataea se transmite prin efectul contractul dar fata de tertii proprietatea nu se transmite doar daca contractul de vanzare este facut opozabil. doar prin intabularea CF=> altfel nu poate fi facut dreptul opozabil fata de terti. -> L 7 /1996 => sunt de buna credinta aceia care s-au increzut la momentul dobandirii unui anumit drept in inscrierile din CF => DECRET 115/1938 e de rea credinta cel care a cunoscut pe alta cale decat inscrierile CF situatia juridica reala a imobilului. Sistemul de publicitate care este obligatoriu => nu poti opune unui tert . proprietarul deposedat inainte de 1989 a introdus o actiune in revndicare si a notatat-o ( actiunea in revendicare) in CF inainte ca. Vanzarile trebuie sa fie facute opozabile fata de terti => regulile nu pot fi ignorate. => la momentul cand chiriasul cumparator a solicitat inscrierea CF octombrie 1989 si fara aceasta inscriere fata de tert inclusiv proprietarul posedat abuziv inainte de 1989-> vanzarea nu putea produce efecte -> e de rea credinta din moment ce era inscrisa actiunea in revedicare in CF -> consecinta practica-> inopozabilitatea vanzarii -> nu produce efecte fata de terti -> tertul -> proprietarul deposedat abuziv inainte 1989 avea dreptul sa ignore contractul incheiat intre stat si chirias ca si cum acesta nu ar exista-> contrar hotararii Iccj care a data castig de cauza cumparatorului chirias care a incheiat inainte. In materie de vanzare si altele contracte translative de proprietate cand se pune problema unui conflict de interese ( dupa lege ) intre terti si cei care participa la incheiere act. cel care a dobandit dreptul in temeiul contractului de vanzare nu ar putea sa triumfe in fata celui care si-a notat actiunea in revendicare in CF. Ce sa intamplat din momentul inscrierii actiunii in CF ? pe cine protejeaza inscrierile facute in CF-> pe dobanditorii cu titlu oneros care au dobandit cu buna credinta. chiriasul/cel care a cumparat sa-si faca opozabil dreptul dobandit din contrctul de vanzare -cumparare> litigiu Iccj -> decizie irevovabila Iccj a decis in sensul k in aceasta situatie important e momentul incheierii contractului de vanzare -> iunie 1997 si ca notarea actiunii in CF de catre proprietatrul/deposedatul nu ar avea nicun efect. Inscrierile din CF apara in principiu pe dobanditorul cu titlu oneros si cu buna credinta . In acest interval de timp intre momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare intre stat si chiriasul cumparator. NCC-> introdusa din nou. Ex: o persoana care a fost deposedata abuziv de un imobil inainte 1989 -> s-a gandit sa revendice bunul respectiv dar in temeiul legii 112/1995 imobilul a fost vandut chiriasului/ dar acest contract de vanzarecumparare incheiat iunie 1997 nu a fost inscris CF decat anul urmator 1998.

Este important si momentul incheierii contractului dar si mai important momentul inscrierii CF->daca nu te-ai inscris CF nu poti sa ajungi sa castigi. nu cea inscrisa in CF. . S-a solicitata constataterea simulatie prin interpunere de persoane si nu sa solicitatat rectificarea CF-> prima instanta a dat castig de cauza reclamantilor si s-a admis ca e vorba de act simulat fara sa se ceara rectificarea dreptului inscris in CF-> imobilul fusese restituit in baza L 10/2001 unui mostenitor a doamnei care cumparase si se inscrisese CF . exista si alte cazuri -> pe rol Curte de Apel -> s-a incheiat in anul 1935 contract vanzare cumparare -> imobil situat intro zona in care era aplicabil Decretul 115. Cand poti revendica un bun fara sa ceri rectificarea ? mostenitorii doamnei Goga au revendicat bunul.apoi l-a instrainat unei SC-> societatea antrenata in proces -> mostenitorii doamnei Goga actiune simulatie. Poti promova o actiune in declararea simulatie fara sa cer rectificare? Actiunea este inadmisibila =>nu poti cere sa se constate altceva fara sa ceri radiera. -> atunci regulamanetele CF erau regulamentele de legislatia austriaca.S-a cerut declarea simulatie fara introducerea mostenitorilor in proces a domnei inscrise CF.decat drepturile opozabile in conditiile reglementate de legea care se refera la publicitatea imobiliara. Trbuie sa te judeci cu partile ->lucru elementar nerespectat. O revendicare de genu => este de-a dreptul inadmisibila . Ex: vine cineva si spune ca 'ce scrie in CF e gresit' =>nu poti face aceasta afirmatie doar daca rectifici CF-> exista reguli care trebuie sa fie respectate . Solutia Iccj nu este izolata. Cel inscris in CF e asigurat-> nu poate fi tulburat decat prin intoducere actiuni in rectificare .Cand poti revendica fara rectificare ? =>daca tu proprietar ai bunul inscris CF si nu esti in poesiea si in posesie se afla un tert => doar atunci nu ai nevoie de rectificare . Contractul vanzare autentic 1935-> cumparatoarea s-a inscris CF -> situatia a ramas asa cel putin in CF dupa 1945 imobilul a fost preluat de la domna care a cumparat imobilul-> mosternitorii unei alte doamne prietena cu doamna inscrisa in CF -> prietena -> domana Goga -> au sustinut mostenitorii ca actul respectiv de dobandire inscris in CF e unul simulat sustinand ca in realitatea cea care a dobandit e domna Goga. => L 7 /1996 cel care e inscris CF beneficiaza de prezumtia de existenta a dreptului inscris in favoarea lui care nu poate fi contrazis decat daca dreptul lui e radiat din CF. IMPORTANT realizarea opozozabilitatii fata de terti in contractul de vanzare nu e suficient sa inchei contractul=> ai nevoie si de de realizarea opozabilitatii fata de terti -> e valabil cand e vorba de imobile. Pentru opozabilitate cand contesti un act trebuie sa te judeci cu cei care au semnat actiunea respectiv.

Se poate intampla sa fi de buna credinta la momentul inchierii contractului si cand intrii in posesie poti fi de rea credinta. NCC 937 al 1 " Persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietar acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva" -> daca inchei contract azi si posesia o am peste 10 zile? Conteaza momentul intrarii in poesie nu momentul incheierii contractului.In materie de bunuri mobile -> princpiu => posesia realizaeaza publicitatea in functie de aceasta stabilesti cine e proprietar. opozabilitatea este extrem de importanta . art 938 -> e d buna credinta posesorul care nu cunoaste sau nu era obligat dupa imprejurari . In toate situatiile? ->Trebuie ca proprietarul sa se fi desesizat voluntar (depozit locatiune comodat) de bun si detentorul precar sa fi incheiat un act translativ de proprietate iar tertul sa nu fi stiut situatia juridica reala si sa nu fi putut sti . Transferul riscurilor Contractul vanzare-cumparare art.. 1274 NCC -> al 1 in lipsa de stipulatie contrara cat timp bunul nu este predat riscul ramane vanzator.1864 in materie de bunuri mobile posesia de buna credinta valoreaz titlu. Nu conteaza momentul incheierii contractului ci cel al intrarii in posesie -> esential -> textul legal gresit.( mobile imobile). In materie de transferul proprietatii in temeiul contractului de vanzare cumparare avem raporturi juridice intre parti => principiul dobandirii solo consensu iar pe de alta parte avem raporturi intre cumparator cu tertii si pentru ca acest cumparator sa-si poata impune dreptul dobandit din contractul de vanzare fata de terti trebuie sa indeplineasca conditiile/ cerintele referitoare la publicitate. se vorbeste despre posesor . In sistemul NCC riscul pierii fortuite nu mai e legat de transferul proprietatii ci de momentul predarii. In sistemul 1864 riscul pieirii fortuite erau legate de momentul transferului proprietatii daca se incheie un contract de vanzare avand ca obiect un bun individual determinat si proprietatea se transmitea solo consensu la cumparator chiar daca bunul ramanea la vanzator si urma sa fie predat dupa 1 luna de exemplu-> riscul era suportat de cumparator. aici important este momentul cand dobanditorul intra in poesia care doar asociata cu bunacredinta duce la dobandire proprietatii=> ca sa invoci posesia de buna credinta trebuie sa fi de buna credinta cand intrii in poesie nu in momentul incheierii contractului. Sa nu credem cumva ca este suficient sa inchei actul ca sa devii proprietar si ceilalati sa ti se supuna => trebuie sa ti se supuna daca ti-ai facut dreptul opozabil -> 1864 -> 1295 C civ. .. vanzarea ca sa poata fi facuta opozabila in conditiile legii trebuie realizata inscrierea CF. Predare inseamana si preluare ..

.efectiva sau nu ? Se poate ca obligatia de predare sa fie indeplinita de vanzator=> predare . In vanzarile internationale exista regulile INCOTERMS. este vorba despre un sistem de codificare a anumitor uzante aplicabile in contractele internationale.posibila intrebare la examen .' Predarea lucrului vandut inseamna punerea bunului care forma obiectul vanzarii la dispozitia cumparatorului pentru ca acesta sa il preia si sa faca ce vrea de cuviinta cu el. E schimbat comparartiv cu 1864. Unele pot fi mobile altele imobile .dpdv juridic este acceptatbila. .' art. 1864 -> 'predarea este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesia cumparatorului. 1865 NCC -> 'predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei. In relatiile comerciale internationale predarea bunurilor poate sa insemne si predarea catre transportator care trebuie sa duca bunurile de pe un continent pe altul sau sa deplasesze marfa la distante de mii de km. Ex-> 2 categorii bunuri se transmit unele inainte de 1 octombrie 2011 si altele dupa 1 octombrie. Regula este inversata fata de regula anterioara .vicii ascunse termen 1 an garantie termen 6 luni prescriptie. E buna si rezonabila solutia -> riscul este legat de predare bun -> conventia viena-> vanzarile internationale. Vanzatorul> obligatie negativa . -> nu orice text e criticabil poate fi bine -> atenti la ce ni se cere analizati critic aceste afrimatii !!! NCC riscurile nu se transmit odata cu proprietatea ci se transmit la momentul predarii -> este vorba despre o regula supletiva -> partile pot sa deroge dupa cum cred ele de cuviinta->fie sa lege transferul riscurilor de transferul proprietatii fie sa lege acest moment de o alta data care sa nu aiba legatura cu tranferul proprietatii nici cu transferul posesiei.obligatie negativa de a abandona bunul la dispozitia cumparatorului iar preluarea e o problema a cumparatorului. Aceasta obligatie de predare se refera nu numai la predarea fizica. OBLIGATIA DE PREDARE A LUCRULUI VANDUT art 1314 Cciv. . . materiala ci are si o componeneta juridica adica ca bunul respectiv sa beneficieze de toate drepturile care erau atasate acestuia in patrimoniul vanzatorului pentru ca cumparatorul sa beneficieaze de aceleasi drepturi ca si vanzatorul dupa preluarea bunului.sa nu faca nimic care sa-l impiedice pe cumparator sa preia bunul. In reglementarile internationale nu reglementeaza transferul proprietatii ( nici Conventia de la Viena nici regulile Incoterms) importanta -> momentul transferului riscurilor si acest moment este legat in principiu de PREDAREA bunurilor.

De asemenea trebuie sa existe o corespondenta intre ceea ce partile au prevazut in privinta cantitatii si ceea ce se preda efectiv de catre vanzator. Ex -> daca in contract este stipulat ca obiectul il constietuie 50.vanzatorul trebuie sa puna la dispozitia cumparatorului exact ceea ce partile au convenit prin contract. un apartmanet nu poate vanzatorul sa scoata geamurile si ferestrele si sa spuna ca obiectul sunt peretii -> sunt accesorii incorporate in bun care trebuie sa le predea. Calitatea este doar o anumita componeneta a conformitatii. daca exista acord cu privire la vanzarea uscatoriilor -> pot sa vanda toti coproprietarii ?-> L 114 nu pot fi instrainate separat -> ilegala aceasta actiune si anume cea a vanzarii uscatoriilor->folosinta apartamente afectata. In esenta vanzatorul trebuie sa puna la dispozitia cumparatorului exact ceea ce au convenit. Dpdv a calitatiilor s-a facut o asimilare a regimului juridic intre vicii aparente . art 1686 NCC -> obligatia de a preda bunul se intinde si la accesoriile sale precum si la tot ceea ce este destinat folosintei sale perpetue. Dar. Trebuie sa fie vorba atat de o conformitate materiala cat si una juridica care priveste atat partile principale lucrului vandut cat si elementele accesorii.civ 1864 nu era reglementata dar practica judiciara si doctrina au fost nevoite sa construiasca un sistem de reguli care sa fie aplicabile in aceasta materie. Predare .000 T pentru ca doar atata are. Vanzarea uscatoriilor ca apartamente .C. accesorii -> materiale si juridice! materiale -> Ex: daca se vinde o casa . Nu poate veni vanzatorul sa spuna -> predau mai multe bunuri sau predau mai putine sau predau altceva decat am convenit. -> Cumparatorul poate sa refuze preluarea sau sa ceara reducerea corespunzatoarea a pretului sau rezolutiunea contractului. Viciile aparente tin de partea care se refera la predarea conforma. -> accesorile nu pot forma obiectul unor vanzari autonome. roata de rezerva. Calitataea se refera la componenta functionala ca bunul sa poate fi utilizat conform destinatiei sau intelegerii partilor..vicii ascunse -> unificare -> NCC a unificat regimul lor juridic.obligatia de predare .000 T cereale atunci vanzatorul nu poate veni si sa spune ca nu poate sa predea decat 30. Ex: autoturism -> trebuie predate :certificat. Sanctiuni care nu sunt prevazute dar sunt recunoscute atat sub impreriul codului de la 1864 cat si in NCC in privinta neconformitatii predarii.vanzarea lucrului altuia sau actiuni dolosive. tot ceea ce tine de autourismul respectiv de bunul respectiv trebuie predate odata cu aceastea. . In materie de locuinta -> Legea 114 trebuie predat ceea ce este destinat folosintei comune a bunului trebuie predate drepturile indivize comune -> acoperis.

cantitate -> trebuie sa spuna despre ce este vorba . Verificarea se refera la faptul daca bunul corespunde potrivit cantitatii. art. Obligatia vanzatorului de a preda ceea ce au convenit partile prin contract iar nu sa se refere la starea bunului de la momentul incheierii contractului. O data este vorba despre predare apoi urmeaza preluarea -> care implica in primul rand o verificare a bunului care formeaza obiectul vanzarii. Daca cumparatorul invoca deficiente de calitate. CONFORMITATEA SI CALITATEA bunului care formeaza obiectul contractului. Cine trebuie sa faca dovada ca obligatia de predare a fost indeplinita? Vanzatorul trebuie sa demonstreze ca a pus bunul la dispozitia cumparatorului. Receptia este importanta atat in cazul vanzarii cat si in cazul antreprizei -> Cumparatorul are obligatia de a verifica altfel este decazut din dreptul de a invoca sanctiunile specifice in caz de neindeplinire a obligatiei de predare. . -> e vorba despre receptie .) NCC-> regim comun intre vanzarile dintre particulari si vanzarile dintre profesionisti sau profesionisti si particulari. (3) daca in urma verificarii se constata existenta unor vicii aparente cumparatorul trebuie sa il informeze pe vanzator despre acestea fara intarziere. (2)cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor.Cum se verifica ? RECEPTIE -> ACT juridic prin care se verifica conformitatea. -> expert verifica -> procedura in care instanta numeste un expert care nu depinde de niciuna dintre parti si verifica spusele partilor si va spune daca predarea este conforma sau nu -> astfel se angajeaza raspunderea vanzatorului daca predarea nu este conforma.-> DECADERA . MOMENTUL PREDARII 1864 -> cand era scadenta obligtia de predare ? la momentul platii. In lipsa informarii se considera ca vanzatorul si-a executat obligatia prevazuta la alineatul(1). art. Era mai corecta formularea ' starea in carea au convenit partile ' pot exista situatii -> exista diferente intre ceea ce au convenit partile si starea in care se afla bunul fara sa stie partile la momentul incheierii contractului. Daca este vorba despre un bun orice deficienta de calitate (ex: daca vopseaua este umflata pe anumite portiuni -> bunul trebuie sa fie perfect dar putem accepta bunul cu reducerea pretului -> cumparatorul nu mai poate cere un bun perfect. 1691 NCC -> daca se nasc divergente vanzator cumparator. 1690 NCC -> (1)bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla la moemntul incheierii contractului. Dovada ca predarea nu este conforma trebuie sa fie facuta de catre Cumparator. calitatii si a tuturor elementelor convenite de parti in contract.

Ex: Daca vanzatorul stie despre existenta viciilor si nu le aduce la cunostinta cumparatorului -> poate fi vorba despre o raspundere care sa acopere daunele interese. . Reglementarea e comuna si pentru vanzare si pentru antrepriza. nu avea nici-o importanta pozitia subiectiva a vanzatorului -> si daca stia despre existenta vicilor si daca nu stia garantia tot functiona -> garantie -> fiind vorba despre o raspundere obiectiva. 2530 NCC Dreptul la actiunea in raspundere pentru viciile aparente ' daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia dreptului la actiunea izvorata din transmiterea unor bunuri cu vicii aparente in cazurile in care legea sau contractul obliga la garantie si pentru asemenea vicii incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului -> receptia finala se refera la antrepriza.. al 2 -> se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite ori al lipsurilor . prescriptia art. civ 1864 nu existau reglementari dar practica judiciara si doctrina . ceea ce se putea observa la o simpla examinare tine de resortul predarii conforme iar ceea ce tinea calitatile functionale care puteau fi verificate numai dupa ce acest bun era utilizat era de resortul vicilor ascunse.termenele difera. poate fi vorba si despre un dol. acelasi regim juridic ca si garantia pentru vicii ascunse . in cazul in care nu cunoaste existenta lor nu are o raspundere pentru astea. dar nu in sensul erorii esentiale ci sa fie un element important pentru cumparator ( ex: in functie de acea chestiune sa se fi stabilit pretul ). NCC -> Garantie pentru vicii ascunse .. In legatura cu calitatile lucrului vandut in practica Ex: daca partile au prevazut in contract ca bunul trebuie sa intruneasca anumite standarde calitative fie stipulate in contract-> calitatile respective tin de predarea conforma iar nu de viciile ascunse. Vicii aparente <-> vicii ascunse -> 1864 -> ceea ce tinea de aparenta .C.prejudiciile pe care le-a suferit cumparatorul . 1864 -> existau 2 regimuri juridice diferite nu aveau raspunderea pentru predarea neconforma . Aceasta nu este o eroare esentiala in sensul viciului de consimtamant autonom care este eroarea esentiala dar poate fi vorba despre o eroare determinanata indusa print-o actiune dolosiva daca sunt intrunite conditiile dolului se poate solicita Anularea contractului. 1864=> viciile ascunse erau acoperite de o raspundere pentru vicii ascunse ceea ce ne-ar duce cu gandul la ideea ca ar trebui sa existe o culpa din partea vanzatorului in realitate nu este vorba despre o raspundere. Daca nu sunt intrunite conditiile dolului atuncea se pune problema numai a daunelor interese-> angajarea raspunderii contractuale a vanzatorului. Legiuitorul NCC le-a reunit. In orice conditii poate fi vorba despre un dol ? -> trebuie sa fie vorba despre un dol determinant-> inselaciunea sa se refere la un element esential al contractului.

NCC nu a reglementat in mod special problema sanctiunilor aplicabile in situatia in care obligatia de predare conforma nu este indeplinita. Raspunderea pentru securitatea produsului exista termen -> garantie 10 ani si -> termen prescriptie 3 ani si acolo in toate sistmele de drept care introduc reglemetarea -> daca 10 ani expira si cel interesat nu a introdus -> nu o mai poate introduce ulterior chiar daca s-ar afla in interiorul termenului de prescriptie. Curs 6. rezonabila). Daca viciile care au fost descoperite in interiorul termenului de 1 an nu au fost invocate atunci nu are cum sa curga termenul de prescriptie de la data expirarii termenului de garantie -> daca s-a solicitat angajarea raspunderii in temeiul garantiei pentru vicii ascunse dupa expirarea termenului de 1 an atunci inseamna ca prescriptia respectiva nu se mai sprijina pe garantie iar daca garantia nu mai este activa putem spune ca drepturile care decurg din garantie raman active? -> absurd . Contracte Speciale 22. cumparatorii au facut o nunta (a venit ploaia) -> apreciere de la caz. Asadar care sunt sanctiunile care se aplica in cazul neindeplinirii acestei . (calitate medie. 2531 NCC (1) 'daca prin lege nu se dispune altfel prescriptia dreptului la actiune pentru vicii ascunse incepe sa curga (a)-> in cazul unui bun transmis de la implinirea termenului de 1 de la data prdarii ori receptiei in fara cazului in care viciului a fost descoperit inainte cand prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii. Bunuri perisabile -> verificate imediat. Bunuri cum sunt produsele informatice se poate scurge o perioada mai lunga de timp sa se verifice daca predarea este conforma sau nu.2011 . NCC -> in sectiunea referitoare la predare nu sunt incluse sanctiuni. Predarea neconforma trebuie invocata de indata -> poate fi vorba despre bunuri complexe -> bunuri a caror predare conforma nu poate fi verificata chiar la momentul cand se preia bunul de catre cumpator. art. In privinta raspunderii pentru vicile aparente exista reglementari ca poate fi vorba nu numai despre caracteristicile fizice ci si de calitatile pe care partile le-au convenit.cantitative insa numai daca oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite fara cunostinte speciale printr-o verificare normala. Ex: obiectul vanzarii il constituia o prelata care se spunea ca e impermeabila.predarea conforma a lucrului vandut -> conditiile in care functioneaza obligatia vanzatorului.11. Calitataea se apreciaza de la caz la caz in cazul in care partile nu au stipulat care sa fie calitatea.

Cel care este in drept sa invoce rezolutiunea unilaterala . 2. cumparatorul poate solicita executarea silita. Rezolutiunea contractului -> exista dispozitii noi care difera de reglementarea din 1864. Daca o neexecutare este minima/predare neconforma minima -> Ex: cantitatea totala de predat este 1000 T si nu preda 50 kg. " Asadar in cazul in care vanzatorul/debitorul nu isi indeplineste obligatia de predare conforma cumparatorul poate cere rezolutiunea chiar pe cale unilaterala.obligatii? -> neavand sanctiuni speciale se aplica dreptul comun: 1. (1) " Rezolutiunea sau Rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit astfel (aici este vorba despre un pact comisoriu). 1556 : -> nu este ceva diferit de ceea ce era inainte .(2) " Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare a acestora. In aceasta situatie ar putea declara cumparatorul unilateral rezolutiunea? => trebuie sa fie vorba despre o neexecutare destul de insemnata care sa justifice aceasta sanctiune. NCC -> rezolutiunea nu este numai judiciara asa cum era sub imperiul codului de la 1864 sau contractuala cand era stipulat un pact comisoriu ci poate fi declararata si unilateral de catre partile contractante cand este vorba despre un contract sinalagmatic. dar in teorie acest lucru este simplu dar in practica vor fi probleme pentru ca => Ex: Vanzatorul nu si-a executat obligatia de predare conforma -> cumparatorul v-a fi reticent sa plateasca pretul nefiind sigur ca vanzatorul isi v-a indeplini obligatia si invers vanzatorul v-a fi reticent sa indeplineasca obligatia de predare conforma atata timp cat nu are pretul. Executarea silita -> Ex: daca vanzatorul a facut doar o predare partiala . asadar ar trebui ca in acelasi timp sa se faca PREDAREA si PLATA PRETULUI. 1552 NCC ->al.Exceptia de neexecutare -> cand functioneaza ? daca de ex: cumparatorul si-a indeplinit obligatia (a platit pretul) si vanzatorul nu isi indeplineste obligatia de predare -> ce poate face cumparatorul? => daca a platit pretul nu poate face nimic iar daca nu a platit pretul -> (NCC) in situatia in care partile nu au prevazut altfel si nu exista dispozitii legale care sa reglementeze intr-un anumit fel aceasta problema. 3. fiind vorba despre un contract sinalagmatic prestatiile trebuie exectate simultan. In principiu -> e posibil sa se invoce exceptia de neexecutare in conditiile dreptului comun -> dreptul comun in materia in NCC art. art. ( daca acest lucru este posibil ). cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intarziere" al.

. 1315 se prevedea ca " vanzatorul are 2 obligatii principale ( in NCC vanzatorul are 3 obligatii si anume transferul proprietatii .aceste garantii erau reglementate si de C.este vorba despre o obligatie distincta -> REGULA => transferul solo consensu ). iar in continuare acelasi cod cand detalia aceasta obligatie de a raspunde a vanzatorului se referea la ceea ce acel cod numea : Raspunderea pentru evictiune si Raspunderea pentru vicii ascunse. In codul civil Napoleon cand se referea la evictiune si vicii ascunse codul vorbea despre garantie pentru evictiune/ garantie pentru vicii ascunse in timp ce codul nostru de la 1864 vorbea despre raspundere. 1864 -> Vanzarea este un contract translativ de proprietate prin sine insusi astfel incat nu se putea concepe existenta unei obligatii distincte.poate sa o faca fara sa se adreseze instantei. In situatia in care vanzatorul era sau este de rea-credinta. 1864 -> era reglementata obligatia vanzatorului de a raspunde pentru lucrul predat/lucrul vandut.civ 1864 -> art. raspunderea sau consecintele pe care le suporta vanzatorul sunt mai ample decat cele pe care le suporta atunci cand nu stie nici el despre existenta cauzelor de evictiune sau de vicii ascunse. Exista o diferenta intre terminologia codului civil francez care a inspirat codul de la 1864 si terminologia acestui din urma cod. => Ceea ce doar se intrevedea in perioada anterioara adoptarii NCC este consacrat pe cale legislativa -> reglementarea este utila si foarte potrivita => care are aplicare si in cazul indeplinirii obligatiei de predare conforma. Prin ce se diferentiaza garantiile de raspundere ? -> Garantiile sunt obiective => NU are niciun fel de importanta pozitia subiectiva a celui care datoreaza garantia (in speta vanzatorul). adica cunoaste cauza de evictiune sau cunoaste existenta vicilor ascunse si nu spune nimic -> il lasa pe cumparator sa incheie contractul crezand ca totul este in regula. Intrbarea care s-a pus a fost daca exista vreo diferenta de esenta intre cele 2 reglementari iar concluzia la care s-a ajuns a fost ca in pofida terminologiei diferite realitatile erau altele si anume ca si in dreptul nostru era vorba nu despre o raspundere care stim ca in principiu este subiectiva adica se intemeiaza pe culpa celui care este tinut sa raspunda ci era vorba despre GARANTII. exista si la ora actuala. fiind indiferent daca la momentul incheierii contractului acesta cunostea sau nu daca existau cauzele de evictiune sau cauzele care antrenau consecintele sau sanctiunile pentru vicii ascunse. Intradevar anumite diferente puteau sa existe. Exista anumite remedii in dreptul consumului reglementate de Legea 449/2003 ( nu se da la examen ). dar atunci cand neexecutarea este minima isi asuma riscul ca instanta de judecata post factum sa constate ca rezolutiunea nu a fost exercitata in conditiile legii. GARANTIILE PENTRU EVICTIUNE SI PENTRU VICII ASCUNSE .

poate fi vorba si despre valorificarea unui drept de creanta (Ex: daca o persoana inainte de incheierea contractului de vanzare dintre A si B .civ " vanzatorul garanteaza pe cumparator de linistita posesiune a lucrului" -> dr. poate fi vorba despre valorificarea unui drept de ipoteca. In conceptia dreptului roman evictiunea se referea strict la aceasta situatie. important era ca vanzatorul sa asigure cumparatorului linistita posesie a bunului -> sa nu fie deranjat de nimeni in niciun fel. Ex: o vazare a lucrului altuia -> cel care a fost vanzator nu era proprietar la data incheierii contractului-> nu a putut transfera proprietatea cumparatorului si vine adevaratul proprietar -> introduce o actiune in revendicare in contra cumparatorului si obtine castig de cauza => este cazul tipic de evictiune=> dreptul tertului in exemplul dat este mai puternic decat dreptul cumparatorului astfel incat cumparatorul se vede in situatia de a constata ca ceea ce credea el ca a dobandit de la vanzator este doar o iluzie . iar C inainte de incheierea acestui contract de . Garantia pentru EVICTIUNE : .art. cand se pierdea dreptul de catre cumparator in totalitatea lui prin valorificarea unui drept de catre un tert -> drept care era mai puternic decat acela al cumparatorului. de folosinta.In esenta evictiunea si vicile ascunse erau acoperite de 2 garantii obiective care functionau indiferent de culpa vanzatorului => Lucrurile stau la fel si in NCC unde de aceasta data si din punct de vedere terminologic sunt utilizati termenii adecvati si anume se vorbeste despre: Garantie contra Evictiunii si Garantie contra Vicilor ascunse. A ii vine lui B un imobil. roman -> nu era important daca vanzarea transfera proprietatea sau nu. Evictiunea -> este vorba despre acele situatii in care cumparatorul este tulburat in folosinta bunului fie de un tert care invoca existenta unui drept care era in fiinta la data incheierii contractului dar pe care cumparatorul nu il cunostea si care este mai puternic decat dreptul cumparatorului astfel incat acesta se vede pus in situatia ca fie sa piarda proprietatea in intregime (in cazul evictiunii totale).civ Napoleon si C. Cel care dobandeste si anume cumparatorul poate fi tulburat nu numai prin valorificarea de catre un tert a unui drept de proprietate mai puternic decat al lui ci si prin valorificarea altor drepturi decat cel de proprietate ( poate fi vorba despre valorificare unui dezmembramant . dar daca dreptul de proprietate nu prin atributele pe care le confera titularului dreptului ii da acestuia posibilitatea de a se bucura liber si nestingherit de folosinta de uzul si de dreptul de a dispune liber de bun -> Atunci cand era tulburat in una din aceste componente puteau sa survina consecinte. 1336 (1) C.civ 1864 au reglementat vanzarea ca un contract translativ de proprietate aici trebuie sa se transfere in principal dreptul de proprietate. In conditiile in care C.drept de uz . ca nu este o realitate.

Indiferent care este obiectul . Daca este vorba despre un drept pe care vanzatorul pretinde ca il are ->ex: bunul care formeaza obiectul vanzarii a ramas la el fara sa se faca predare din oarecare motive si se intalnesc motivele uzucapiunii => vanzatorul teoretic ar putea sa se indrepte impotriva cumparatorului invocand acest drept. Aceasta garantie pentru evictiune este datorata de vanzator. drept care exista la data incheierii contractului de vanzare si despre care cumparatorul nu stia poate constitui un motiv de evictiune . In NCC art. deci de la vanzator dar il da in judecata pe B solicitand sa fie dezdaunat cu echivalentul valorii cu care imbunatatise bunul respectiv-> caz de evictiune ). Cine datoreaza garantia pentru evictiune-> vanzatorul mai intai . principiul este ca cel care este tinut la garantia pentru evictiune nu poate sa evinga si anume nu poate sa isi impuna un drept impotriva celui pe care este tinut sa il garanteze. Orice drept pe care un tert il poate valorifica impotriva cumparatorului. In ipoteza in care vanzatorul decedeaza ? patrimoniul lui se transmite la mostenitorii sai -> garantia o datoreaza mostenitorii sai -> toti mostenitorii ? -> doar mostenitorii universali sau cu titlu universal. In exemplul dat vanzatorul chiar daca intruneste conditiile cerute de lege pentru uzucapiune NU poate obtiune castig de cauza in fata cumparatorului. Cel care a incheiat contractul de vanzare este obligat sa garanteze. 1696 " Acela care este obligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga" => exista regula si sub regimul C. Mostenitorii cu titlu particular -> Nu datoreaza garantia. Tocmai pentru aceste tulburari de drept care provin de la un tert -> vanzatorul este tinut sa garanteze. civ 1864 desi nu era consacrata in mod expres de catre lege-> dar practica judiciara si doctrina au recunoascut existenta acestora. Dat fiind faptul ca vanzatorul este tinut la garantia pentru evicitiune. de sucesorii sai universali si cu titlu universal -> este indiferent daca vanzarea este incheiata intre particulari sau o vanzare incheiata intre un profesionist si un particular sau intre 2 profesionisti. Ex: imobilul vandut -> nu mai este in patrimoniul lui -> nu are cum sa ajunga la un tert proprietatea pe bunul respectiv. Ex: Defunctul are 3 fii -> toti 3 garanteaza in mod solidar-> tinuti la garantie fata de cumparator pentru intreg. Asadar oricare dintre ei poate fi urmarit pentru intreg si ulterior se desocotesc.Testatorul dispune in favoarea unui tert -> dar ulterior -> vinde bunul -> in acea ipoteza legatul devine caduc-> deci nu mai produce efecte => "x" nu mai poate deveni proprietar deci nu poate garanta un legatar particular. Evictiunea poate sa constea si in tulburari care provin de la vanzator.vanzare dintre A si B a adus imbunatatiri imobilului respectiv -> a facut cheluieli utile si necesare si nu a ajuns in situatia sa le recupereze de la A.

NU este necesar ca partile sa stipuleze in contract ca vanzatorul datoreaza garantia pentru evictiune -> este sufiecient sa incheie un contract de vanzare si daca nu prevad nimica in legatura cu garantia in temeiul normelor legale supletive se considera ca garantia face de drept parte din contract astfel incat vanzatorul v-a fi tinut sa garanteze chiar daca nu exista stipulatie expresa in contract. (doar cand partile au prevazut acest lucru in contract). In temeiul art. sau poate actiona in temeiul garantiei pentru evictiune ( dreptul comun) impotriva lui C. Exista o garantie provenid din fapta personala a vanzatorului si o garantie provenind din fapta tertilor. In contractul de donatie garantia pentru evictiune Nu functioneaza. in anumite cazuri /conditii se poate deroga de la ceea ce prevede legea. Garanatia pentru fapta personala a vanzatorului . 1706 NCC. astfel incat garantia pentru evictiune de care beneficia B.> este reglementata prin norme supletive. primul dobanditor se transmite la subdobanditorii succesivi indiferent daca acestia sunt cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Importanta are prima instrainare si anume dintre A-B. Se pune intrabarea daca ultimul subdobanditor are actiune intemeiata pe garantia pentru evictiune impotriva celui de la care a dobandit sau numa impotriva primului intstrainator-> A? D impotriva C poate exercita actiunea dupa cum ii dicteaza interesele. 1706 NCC " vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit". Exista cazuri in care garantia pentru evictiune poate fi inlaturata pe cale conventionala. Intr-o astfel de ipoteza se pune intrebarea daca ultimul subdobanditor D -> poate actiona pe temeiul garantiei pentru evictiune impotriva lui A si anume impotriva celui care a facut vanzarea initiala ? Raspunsul la aceasta intrebare este unul afirmativ => art. -> NUMAI daca a dobandit prin vanzare ! ATENTIE -> Daca D a dobandit de la C bunul prin donatie nu poate actiona impotriva lui C.vanzarii da nastere la garantia pentru evictiune. dar aici textul spune ca orice subdobanditor chiar si unul cu titlu gratuit-> ex: unul care a dobandit prin donatie beneficiaza de garantia pentru evictiune. Exista situatii in care un bun este transmis -> A ii vinde bunul lui B -> B il vine lui C -> C il doneaza lui D si asa mai departe. orice bun. care s-a facut prin vanzare. In contractul de vanzare cumparatorul poate fi de acord ca vanzatorul sa nu fie obligat sa il garanteze pentru evictiune. orice persoana-> garantia pentru evictiune e datorata chiar daca partile nu au prevazut acest lucru in contract. Garantia functioneaza cu privire la orice vanzare.(principiu) cine datoreaza garantia nu poate evinge. D poate actiona impotriva lui A. Garantia pentu Evictiune . Ca regula nu poate .

Ex: daca este vorba despre un fapt delictual -> vanzare apartament -> neplata pret ->vanzatorul . Astfel de drepturi pot fi valorificate de vanzator neintrand in sfera chestiunilor legate de evictiune. datorand garantia pentru evictiune. iar la garantia pe care o datoreaza vanzatorul nu se cerea aceasta conditie.spargere geamuri -> cumparatorul v-a actiona pe temei delictual nu pe temeiul garantiei pentru vicii ascunse. In schimb vanzatorul poate sa il tulbure in fapt pe cumparator. Motivul de evictiune trebuie sa subziste la data incheierii contractului de vanzare . S-a incheiat o promisiune sinalagmatica de vanzare cu privire la un fond de comert. Nu poate fi vorba despre invocarea exceptiei : cine datoreaza garantia nu poate evinge. el nu poate valorifica un drept al sau => Ex: are un drept de locatiune. Se poate intampla de pilda sa se incheie un contractul de vanzare care are ca obiect -> fond de comert. Dupa data incheierii-> peste 1 saptamana vanzatorul deschide o afacere identica la 2 cladiri mai incolo de sediul fondului de comert anterior care a format obicetul contractului. Tulburarea in fapt nu poate surveni decat dupa ce a fost incheiat contractul de vanzare. nu mai are nevoie de o alta dovada. De ce nu e vorba despre evictiune in aceste situatii? Cand se transmite cumparatorului proprietatea i se transmit cumparatorului toate ATRIBUTELE dreptului de proprietate. nu invocand un drept ci comitand anumite fapte. Dreptul cumparatorului este golit de continut -> caz tipic de evictiune in care cumparatorul e indreptatit sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune. tertii -> tulburari de drept nu si de fapt . Poate fi vorba despre tulburari de fapt care ating dreptul dobandit de cumparator prin contractul de vanzare -> ex: se cesioneaza un fond de comert -> care contine si clientela-> aptitudinea de a atrage clientii care sa asigure veniturile titularului fondului . uz despre care cumparatorul nu stie si pe care il impune in fata acestuia.ajunge vanzatorul sa il tulbure in drept pe cumparator. La actiunea reclamantului vanzator v-a opune exceptia si imediat v-a fi obligat sa respinga actiunea ca fiind inadmisibila. Este vorba despre o tulburare care afecteaza drepturile dobandite de catre cumparator? Da -> se afecteaza o parte din clientela. Cand vanzatorul pune in discutie interpretarea contractului sau pune in discutie rezolutiunea sau nevalabilitatea contractului NU discutam despre evictiune.este suficient ca acela care este cumparator sa invoce exceptia. (se va duce la el) . In situatia in care vanzatorul necunoscand principiul sau cunoscandu-l si ignorandu-l introduce totusi o astfel de actiune . Nu are legatura cu contractul de vanzare cumparare deci nu are legatura cu garantia pentru evictiune. promisiunea nu e translativa de proprietate-> s-a transmis in . -> Garantie pe care o datoreaza vanzatorul pentru evictiune -> fapte prin care tulbura pe cumparator.

promitentul-cumparator notifica-> declaratie de rezolutiune unilaterala-> NU invocand garantia pentru evictiune. Garantia pe care o datoreaza vanzatorul pentru fapta tertilor se refera la tulburarile de drept => numai la situatile in care un tert intemeindu-se pe un anumit drept => obtine castig de cauza in fata cumparatorului restrangandu-i drepturile pe care acesta le-a dobandit de la vanzator ( ex: exista un contract de locatiune incheiat inainte de incheierea contractului de vanzare despre care cumparatorul nu stie -> vine locatarul si obtine . -> contract aleatoriu -> asumare risc ! NCC nu poate fi solicitata nici restituirea pretului.in cazul in care un tert il tulbura pe cumparator in drept.. In privinta garantiei datorate de vanzator pentru faptele personale. Promitentul-cumparator => Refuzare perfectare promisiune -> refuz indreptatit -> este o situatie in care promitentul-cumparator poate sa nu incheie contractul. ! Daca vanzatorul stia la momentul incheierii contractului cauza evictiunii -> nu este vorba despre garantia pentru evictiune.fapt fondul de comert in folosinta promitentului-cumparator -> el a platit o parte din pret si dupa o saptamana de la incheierea contractului si de la preluarea de catre promitenul-cumparator. Ex: daca vanzatorul cesioneaza o inventie nebrevetata si pe urma obtine brevetul/exclusivitatea ne aflam intr-o situatie in care s-a produs o evictiune -> daca nu ii transmite si exclusivitatatea cumparatorului -> caz evictiune -> pot fi angajate sanctiunile garantiei pentru evictiune ( incalcarea obligatiei de a nu tulbura prin evictiune). Ex: o persoana a cumparat un teren agricol -> il cultiva si cand sa culeaga recolta vin hotii si fura recolta: in aceasta situatia cumparatorul nu are nicio actiune pe temeiul garantiei pentru evictiune impotriva vanzatorului. Garantia pentru Evictiune nu poate fi angajata-> nu sunt intrunite conditile legii.. promitentul-vanzator deschide o afacere similara in proximitatea fondului de comert. motiv pentru care legea ii permite cumparatorului sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune in cazul in care vanzatorul savarseste asemenea fapte. Garantia pentru fapta tertilor . de fapt provenite de la terti => cumparatorul trebuie sa se apere SINGUR -> nu poate sa il puna pe vanzator sa il garanteze. Conditie estentiala sa fie incheiat un contract de vanzare pentru a putea cere garantia pentru evictiune. dar poate sa refuze perfectarea promisiunii si sa ceara obligarea promitentului-vanzator la daune interese. s-a incalcat o obligatie de a nu face.. Impotriva unor astfel de tulburari. este vorba despre acele fapte care intr-o forma sau alta golesc de continut fie total fie partial ceea ce a dobandit cumparatorul de la vanzator. sau rezolutiune unilaterala (incalcare grava esentiala)=> e de drept pus in intarziere. => chiriasii cumparatori .

1695 NCC (2) " garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentile unui tert numai daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior si care nu a fost adus la cunostinta cumparatorului pana la acea data " => garantia pentru evictiune nu poate functiona decat daca la momentul incheierii contractului cumparatorul nu cunostea existenta cauzei de evictiune. cand este vorba despre terti nu poate fi vorba decat despre o tulburare de drept . in castig iese vanzatorul sau cumparatorul=> situatie tipica de contract aleatoriu. apoi incheie un al doilea contract cu C si transmite posesia lui C. civ 1864 + doctrina si jurisprudenta franceza considera ca garantia pentru evictiune poate functiona in situatia in care cumparatorul fara a-si asuma riscul survenirii evictiunii stie despre existenta cauzei de evictiune.castig de cauza fata de cumparator-> deci este obligat cumparatorul sa respecte dreptul de locatiune => intr-o astfel de situatie ceea ce a dobandit el sau mai bine spus ce credea el ca a dobandit cumparatorul de la vanzator : dreptul de proprietate deplina. Care este diferenta intre cele doua situatii ? In cea de a 2. => NU poate fi vorba despre angajarea garantiei pentru evictiune/a sanctiunilor specifice pentru evictiune deoarece partile au mizat pe riscul respectiv -> una crezand ca riscul v-a surveni si ca v-a castiga ea ->cealalta invers. Cand insa cumparatorul doar stie despre existenta cauzei de evictiune dar. In situatia in care o persoana vinde de 2 ori acelasi bun : intai incheie un cotract de vanzare cu A . nu mizeaza nici el nici vanzatorul pe chestiunea respectiva -> deci nu fac contractul aleatoriu -> in acea ipoteza se admitea ca garantia pentru evictiune functioneaza. dar pentru fapta personala a vanzatorului. dar numai in conditii mai restranse in sensul ca in astfel de situatie cumparatorul putea solicita doar restituirea pretului nu . art. Sunt intrunite conditile garantiei pentru evictiune. iar C la momentul la care dobandeste posesia este de buna-credinta.obiectul contractului il constituie un bun mobil. Spre deosebire de garantia pentru fapta vanzatorului care este de obicei sau intotdeauna o tulburare de fapt. nu de fapt.lea contract de vanzare -> aici este vorba despre o tulburare de fapt => fapta vanzatorului. .a situatia.posesia ramane la A ( contractul initial ).C. uzul. cand si-a asumat riscul survenirii atunci contractul devine aleatoriu -> in functie de faptul daca evictiunea survine sau nu. Ex: tertul valorifica un drept impotriva cumparatorului. Tulburarile care provin de la terti nu pot avea decat temeiuri de drept anterioare/inaintea incheierii contractului de vanzare. . Una este sa stii si alta sa-ti asumi riscul survenirii evictiunii. Este vorba despre o tulburare care provine din fapta vanzatorului care incheie un al 2. folosinta sau dreptul de libera dispozitie este ingradit in sensul ca nu beneficiaza de uz -> astfel incat poate sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune.

ca el avea anumite informatii . dar este vorba despre garantie -> nu este o raspundere in sensul celei delictuale cand una dintre conditii este culpa debitorului. art 1202 -> Legea de punere in aplicare care contrazice alineatul (1) al articolului 6 NCC. Se vor aplica dispozitile in vigoare inainte de 1 octombie 2011. 1. Se poate intampla ca tertul care are "nu stiu ce" drept sa nu il valorifice -> Nu poate fi vorba despre garantie pentru evictiune. Nu se poate invoca faptul ca garantia nu functioneaza daca cumparatorul cunostea existenta cauzei de evictiune la data incheierii contractului. Legea civila nu poate retoactiva. => daca dreptul sau este evident. dar putea ultraactiva. Deci se aplica regulile care erau in vigoare la momentul cand s-a incheiat contractul. 2. Dar exista situatii in care cumparatorul actioneaza in justitie->vanzatorul poate veni sa spuna ca nu erau intrunite conditile de evictiune . iar cumparatorul este rational atunci nu se v-a opune cumparatorul pentru ca stie ca v-a pierde. Daca prin ipoteza cumparatorul nu l-a chemat in garantie . Chiar daca exista un caz de evictiune dar nu exista o amenintare actuala ci doar una teoretica Nu poate veni cumparatorul sa solicite sanctiunile specifice garantiei pentru evictiune. ratiunea impune ca atunci cand cumparatorul este actionat de tert care tinde sa isi valorifice un drept fata de el sa il cheme . 6 NCC (1)-> Legea civila se aplica doar atata timp cat este in vigoare. iar daca nu il chema pe vanzator in garantie se supune riscului ca vanzatorul dupa ce cumparatorul a fost evins sa poata dovedi ca avea mijloace prin care ar fi putut combate actiunea tertului. ca detinea anumite acte. 1695 NCC al (2) -> difera de reglementarea 1864. art. Este un risc pentru cumparator. sa existe o cauza de evictiune sau pericolul survenirii acestuia => atunci cand a survenit cazul de evictiune (ex: un tert si-a valorificat dreptul) ==> pericolul trebuie sa fie unul IMINENT si ACTUAL. pierderea pe care o sufera cumparatorul poate fi una totala ( bunul s-a vandut altuia si vine adevaratul proprietar si catiga in fata cumparatorului )=> Tertul poate triumfa in fata cumparatorului fie in justitie. urmatoarele sunte exceptile.daune-interese. In materie de contract el este guvernat de legea sub imperiul careia s-a incheiat. desi nu impune legea dar. dar este recomandabil chiar obligatoriu.fie pe cale amiabila. Avem dispozitie tranzitorie. . (cumparatorul il poate chema in garantie pe vanzator atata timp cat a fost actionat de tert dar nu are aceasta obligatie). Conditile de angajare a raspunderii.alineatul 1 este Regula. Daunele-interese in cazul evictiunii sunt destul de extinse.=> Ce se intampla in ipoteza in care s-a incheiat un contract de vanzare inainte de 1 octombrie 2011 si se pune problema evictiunii acum dupa intrarea in vigoare a NCC ? art.

art. .in garantie pe vanzator pentru a il pune pe acesta in pozitia de a formula toate apararile de care dispune pentru a combate pretentile tertului.1695. conflictul vanzator . Vanzatorul are interesul. cumparatorul trebuia sa verifice. 1864 -> caz distinct de evictiune -> cazul in care se vindea un bun si acesta era grevat de anumite sarcini care nu erau declarate de catre vanzator (ex: exista un drept de servitute si cumparatorul nu a stiut despre acest lucru.dreptul francez-> profeionistii sunt in culpa daca nu au cunoscut ceva si trebuiau sa cunoasca. Ex: dupa incheierea contractului vanzatorul constituie un anumit drept -> e evictiune ? nu e . NCC -> nu se mai regaseste acest caz de evictiune inscriindu-se in cazul general al evictiunii reglementat in NCC.gaz -> astfel incat cumparatorul suporta anumite restrictii (nu poate face fundatie) -> caz de evictiune pentru care vanzatorul trebuie sa raspunda chiar daca nu avem o reglementare expresa similara 1864=> acest caz de evictiune subzista si in prezent. iar vanzatorul nu i-a spus nimic-> exista un caz special de evictiune intemeiat pe nedeclararea sarcinilor). Dar daca unul zice ca a stiut celalalt ca nu a stiut ==> Instanta angajeaza garantia pentru evictiune pentru ca cel care trebuia sa faca proba nu a facut-o.tert -> fara implicatia cumparatorului. Ex: s-a vandut un teren si exista mai multe sarcini urbane -> in subsol se afla niste cabluri de curent electric. Nu poate fi invocata de catre cumparator garantia pentru evictiune decat daca la momentul cand s-a incheiat contractul nu cunostea existenta acesteia. Sunt situatii in care cel putin in parte cauza este imputabila si cumparatorului => Speta solutionata de Casatia franceza -> s-au vandut drepturile de difuzare ale unui film -> cumparatorul care era un profesionist nu a verificat daca vanzatorul detinea drepturile de difuzare pentru filmul respectiv si ulterior a venit tiularul dreptului si i-a obligat la daune-interese pentru folosirea fara drept a dreptului de difuzare. tevi de titei. poate face proba pozitiva ca stiut. Evictiunea poate fi totala=> atunci cand cumpartorul pierde dreptul de proprietate ex: cand s-a vandut bunul altuia) sau poate fi vorba despre o evictiune partiala (ex: un tert isi valorifica un drept de locatiune sau un drept de creanta in contra cumparatorului ). vanzarea lucrului altuia. el doar afirma. . Cine trebuie sa dovedeasca acest lucru ? Practic ce se intampla? Vanzatorul -> el trebuie sa dovedeasca fapta pozitiva nu cumparatorul ca nu a cunoscut. => Litigiu nascut intre vanzator si cumparator s-a pus problema daca cumparatorul poate fi obligat sa suporte in parte prejudiciul pe care l-a suferit adica sa nu aiba dreptul sa puna in intregime prejudiciul in sarcina vanzatorului pornind de la ideea ca fiind profesionist. (la noi Nu).

In privinta continutului garantiei pentru evictiune exista precizari in NCC la art.iar cumparatorul nu mai are ce restitui pentru ca bunul se afla la altcineva. Dstinctie intre cheltuielile necesare si utile si cele voluptorii. Cheltuielile de judecata existau 1864. Deci nu vorbeste textul despre faptul ca a cunoscut sau trebuia sa cunoasca.NCC -> Daca cumparatorul se prezuma ca stia nu ar mai putea sa solicite angajarea raspunderii vanzatorului pe temeiul garantiei pentru evictiune. + restituire prestatii -> contractul se desfiinteaza cu efecte retroactiv. art 1702(2) NCC -> " vanzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului sau sa faca sa i se ramburseze de catre acela care evinge toate cheltuielile pe care le-a efectuat" => imbunatatirile aduse bunului. vanzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestei deteriorari. 1701 " (1) vanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime chiar daca la data evictiunii valoarea bunul a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate fie din neglijenta cumparatorului. iar in cazul celor voluptorii doar in cazul in care vanzatorul a comis un dol -> e de rea. In situatia in care sunt intrunite conditile cerute de lege pentru angajarea raspunderii pe temeiul garantiei -> in cazul in care evictiunea este totala -> singura solutie este REZOLUTIUNEA. Pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii -> orice castig nerealizat ->? principiul este : in caz de neexecutare debitorul raspunde pentru prejudicile previzibile. Pentru cele necesare si utile are dreptul in orice situatia.-> 1864 la fel (3) "Daca lucrul vandut are la data evictiunii o valoare mai mare din orice cauza vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului pe langa pretul vanzarii sporul de valoare acumulat pana la data evictiunii. art 1703 NCC Efectele evictiunii partiale ? survine in situatia in care cumparatorul mai ramane cu ceva.-> 1864 la fel art. (2)"Daca vanzatorul a obtinut un beneficiu in urma deterioararii cauzate bunului. Prin exceptie insa in situatia in care a comis un dol.-> se regasea si 1864. Daca acel contract a fost incheiat inainte de intrarea in vigoare a NCC =>Rezolutiunea nu poate fi decat judiciara sau daca exista un pact comisoriu deci nu se poate apela la dispozitile NCC care permit rezolutiunea unilaterala. Vanzatorului i se poate imputa un dol cand a cunoscut cauza de evictiune sau trebuia sa o cunoasca si nu a adus-o la cunostinta cumparatorului. nu oricand si oricine. 1702 NCC -> Intinderea daunelor interese -> valoarea fructelor pe care vanzatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins -> la fel 1864 . fie din caz de forta majora". art 1695 (2) NCC -> cauza anterioara care nu a fost adusa la cunostinta cumparatorului pana la acea data. trebuie restituit pretul . (ex: trebuie sa plateasca unui tert o .credinta.

Reglementarea referitoare la garantie pentru evictiune e in principiu supletiva -> partile pot extinde garantia si la situatii la care codul nu se refera de ex. O dispozitie care Nu exista 1864 -> art. daunele-interese sunt extrem de generoase. Daca a exagerat cumparatorul platind niste sume exagerate -> vanzatorul nu are interes sa faca platile .cand ii da un alt bun -> prin plata valorii bunului dat sau a tuturor cheltuielilor aferente vanzatorul-> il v-a face cand ceea ce a dat cumparatorul tertului este rezonabil. Vanzatorul este eliberat de urmarile garantiei: 2 cazuri => 1. Cauzele de evictiune in care el le cunostea si nu le aduce la cunostinta -> dol prin reticenta . Exista constrangeri care se refera la faptul ca ele nu sunt valabile cand vanzatorul e de rea credinta art. Nu e valabila . Exista situatii in care cumparatorul nu are interesul sa solicite rezolutiunea. NCC la fel ca 1864 permite clauzele de modificare sau inlaturare conventionala ale garantiei pentru evictiune. Principiu-> Garantia poate fi modificata prin intelegerea partilor (extindere/restrangere/inlaturare)-> clauzele pot fi modificate de parti dar cu anumite limite -> 1695 NCC. 1699 NCC -> chiar daca s-a convenit ca vanzatorul nu v-a datora nicio garantie va raspunde prin faptul sau personal. Daca ar exista o exludere de raspundere pentru evictiune pentru fapta vanzatorului care se produce dupa data incheierii contractului->daca ar exista o astfel de clauza ar insemna ca i s-ar permite vanzatorul/debitorul sa goleasca de contiunt ceea ce confera prin contractul de vanzare.sa agraveze garantia pentru evictiune -> nu exista ingradire. NU poate fi exclusa garantia survenind din faptul personal al vanzatorului-> Nu poate fi exclusa pentru ca nu s-a obligat -> ar fi vorba despre o obligatie sub condtie suspensiva .despagubire neinsemnata -> nu se poate pune problema rezolutiunii) -> Se poate pune problema rezolutiunii pentru evictiune partiala ? Da. .prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala -> vanzatorul trebuie sa plateasca cumparatorului ceea ce acesta a platit tertului.-> in functie de gravitate. cand ea e insemnata si se poate prezuma ca cel care a contractat nu ar fi incheiat contractul daca ar fi cunoscut cauza de evitiune. Ar putea cumparatorul sa ceara anularea pentru dol? -> ar putea. 2. dar practic nu are interese -> daunele sunt mai extinse in cazul garantiei pentru evictiune -> astfel de clauze sunt nevalabile . 1704 NCC-> inlaturarea evictiunii de catre cumparator "atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului evingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun " In raport cu tertul cumparatorul: plateste sau -> da alt bun-> il dezintereseaza pe tert .

o a doua garantie pe care o datoreaza vanzatorul cumparatorului care rezulta atat din dispozitile 1864 cat si din dispozitile NCC -> Vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator pentru vicile ascunse. Garantia pentru vicii ascunse . Exista situatii in care exista deficiente care nu pot fi observate la data cand se preia bunul -> pentru astfel de situatii este reglementata garantia pentru vicii ascunse -> exista deficiente care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei. dar nu principiul insusi a garantiei respective). In continuarea obligatiei de predare conforma -> in principiu acopera deficientele aparente care pot fi observate cu ocazia receptiei. iar daca nu semnaleaza existenta unor deficiente aparente -> o neconformitate contractuala (ex: i se da o cantitate mai mica sau bunul are o alta forma decat cea pe care ar fi trebuit sa o aiba ) => atunci cumparatorul v-a invoca executarea neconforma a obligatiei de predare. . Cand plata cumparatorului e exagerata ?-> il obliga pe vanzator doar la ceea ce este rezonabil. Diferente totusi exista in sensul ca atunci cand vanzatorul stie despre existenta vicilor sau trebuia sa stie in aceasta situatie el raspunde si pentru dauneinterese -> pentru prejudicile suferite de cumparator -> lucru care Nu se intampla in cazul in care vanzatorul este de buna-credinta. ii micsoreaza valoarea astfel incat se poate presupune ca cel care a cumparat nu ar fi dat ceea ce a dat daca ar fi cunoscut existenta acestora.11. Si in cazul vicilor ascunse avem de-a face cu o garantie. ci este vorba si in acest caz de o garantie obiectiva => aceasta insemna ca in principiu pozitia subiectiva a vanzatorului adica daca stie sau nu stie despre existenta vicilor Nu are eficienta asupra principiului garantiei pentru vicii ascunse. Contracte Speciale 27.2011 Garantia pentru evictiune o datoreaza vanzatorul cumparatorului -> tulburarile de drept provenind de la terti sau pentru tulburarile de fapt care provin chiar de la vanzator. curs 7.Cumparatorul poate actiona pe temeiul garantiei pentru evictiune. Instanta apreciaza de la caz la caz plata cumparatorului catre tert . Este vorba despre o garantie obiectiva la fel ca si in cazul evictiunii (reaua-credinta poate influenta eventual intinderea despagubirilor pe care le datoreaza. Nu cu o raspundere intemeiata pe culpa. Cumparatorul are obligatia de a verifica sumar bunul atunci cand il preia. Vicile ascunse sunt anumite defectiuni sau lipsuri ale lucrului vandut care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei sale sau daca nu este impropriu/neutilizabil.

O. In cazul in care este vorba despre o vanzare intre un profesionist si un consumator exista anumite termene de garantie -> la autoturismele noi acum sunt 5 ani. In interiorul acelor termene de garantie orice defectiune apare in interiorul termenului de 5 ani -> deficienta respectiva trebuie sa fie reparata de catre vanzator. Garantia de buna functionare este reglementata de O. la expirarea termenului respectiv produsul isi pierde calitatile-> daca il consumi ulterior -> faci acest lucru pe riscul tau ).G 21/1992 si dreptul comun ele nu se exclud. Atunci cand este vorba despre garantii de buna functionare acordate in temeiul O.G..G mai reglementeaza -> termen de valabilitate in cazul produselor perisabile (cele alimetare " a se consuma de preferinta inainte de termenul de . eventual si daune-interese.G 21/1992 ==> Vanzatorul raspunde pentru orice deficiente. dar ==> orice deficiente care sunt datorate lucrului.G se refera la protectia consumatorilor -> la raporturile dintre profesionisti si consumatori . Cand se pune problema raportului intre aceasta reglementare speciala intre O.G nu a fost abrogata. autoturism) => se acorda o garantie de buna functionare. Cumparatorul are alegerea.. Daca consumi in interiorul termenului de valabilitate. dar reglementarile din ordonanta sunt mult mai favorabile pentru el decat cele din dreptul comun. ca sunt mai slabi din punct de vedere al cunostintelor legate de lucrul care formeaza obiectul vanzarii si atunci legiuitorul ii protejeaza. avem reglementari similare si in NCC -> O.Distinct de garantia pentru vicii ascunse care este reglementata atat 1864 cat si NCC exista si o garantie de buna functionare pentru produsele de folosinta indelungata. masina de spalat. (ex: telefon. rezilierea vanzarii. O. Astfel aceste reglementari referitoare la garantia pentru buna functionare in cazul bunurilor de folosinta indelungata este una mai favorabila pentru cumparatori.raporturi considerate ca fiind dezechilibrate.". iar daca nici acest lucru nu este posibil -> restituirea pretului. ci functioneaza. In situatia in care prejudiciul rezulta din atitudinea cumparatorului actiunea/inactiunea lui -> nu raspunde vanzatorul decat pentru deficientele care privesc lucrul in sine. Chiar in cazul in care este vorba despre o vanzare incheiata intre un profesionist si un consumator functioneaza pe de o parte atat regulile de drept comun cat si regulile speciale care decurg din aceasta reglementare. iar acel bun nu este in regula -> poate fi vorba despre o raspundere pentru produse care este o raspundere . A Nu se confunda garantia pentru vicii ascunse care este reglementata de dreptul comun cu garantia de buna functionare. Iar in cazul extrem in care nu poate fi remediata se ajunge pana la obligatia de a fi inlocuit bunul. Consumatorii sunt considerati ca au cunostinte mai putine. 21/1992.

G 21/1992. In cazul in care vanzatorul cunostea deficienta si nu o aducea la cunostinta cumparatorului-> termenul de prescriptie era de 3 ani. . In cazul constructilor termenul de garantie era de 3 ani. .obiectiva care garanteaza securitatea produselor si daca nu corespunde atunci raspunde. Lege speciala 449/2003 -> vanzarea produselor si garantiile aferente acestora -> este vorba despre transpunerea in dreptul nostru a unei directive europene care reglementeaza raporturile dintre profesionisti si consumatori -> cam acelasi lucru cu O.G 21/1992 care trebuie corelate cu reglementarile din dreptul comun.exista regimul de drept comun reglementat de Codul Civil si aceste regimuri speciale care se aplica raporturilor dintre profesionisti si consumatori. Daca in interiorul termenului de valabilitate un produs alimentar isi pierde calitatile sau se dovedeste a fi fost daunator pentru consumator -> in acea situatie raspunde vanzatorul. Pentru ca sunt reglementate anumite perioade de utilizare normata -> ex: la autoturisme -> termenul de garantie de 5 ani -> in interiorul caruia se repara orice deficienta si termenul de utilizare normata este altul ( care poate fi de 1015 ani ) => acestea sunt termene stabilite de producator.G 21/1992 nu exista garantie pentru vicii ascunse ? -> Exista o garantie intemeiata pe vicile ascunse -> si este una mult mai favorabila decat cea din dreptul comun. pe durata de utilizare normata (aceea de 1015 ani ) ==> Vanzatorul raspunde pentru vicii ascunse -> daca apar vicii asunse ele trebuie sa fie reclamate de catre cumparator potrivit dreptului comun. Garantia pentru vicii ascunse functioneaza in orice fel de vanzare indiferent care este obiectul acesteia inafara de cazul -> exceptie -> reglementata si in 1864 si NCC => este vorba despre vanzarile silite care se intemeiaza pe o cerere a unui creditor care scoate la vanzare bunurile debitorilor => garantia nu functioneaza. 1864 -> Termenul de garantie in cazul in care vicile Nu erau ascunse cu rea-credinta era 1 an iar termenul de prescriptie era de 6 luni. cu conditia sa nu se datoreze (deficienta) conduitei cumparatorului=> in cazul in care a expirat termenul de garantie. sau poate fi vorba despre o raspundere in temeiul O.G 21/1992. La aceste bunuri la care se refera O. dar aici termenul de garantie este mult mai mare decat cel din dreptul comun de garantie pentru vicii ascunse. iar in cazul in care dupa expirarea teremenului de garantie in care vanzatorul trebuie sa remedieze orice deficienta neavand importanta daca este vorba despre un viciu ascuns sau daca este vorba despre un viciu aparent. iar termenul de prescriptie era de 6 luni sau 3 ani in functie de buna sau reaua-credinta a vanzatorului. In cazul vanzarilor incheiate intre profesionisti si consmatori avem aceste dispozitii speciale ale O.

-> daca nu sunt prevazute in contract -> garantia functioneaza. Cand nu functioneaza garantia ? -> in cazul in care cumparatorul isi asuma prin contract riscul de a apare vicii ascunse -> contractul este aleatoriu. imobile => orice bun care formeaza obiectul contractului de vanzare. Ex: o persoana a cumparat o barca. iar . Daca survin elementele specifice garantiei pentru vicii ascunse -> garantia functioneaza. Nu este necesar ca in fiecare contract de vanzare sa se prevada ca vanzatorul garanteaza pentru vicii ascunse. dar si aici depinde care este factorul aleatoriu. sa nu fie prevazuta o clauza de excludere a acestor garantii. garantia este inlaturata de catre parti -> inseamna ca regulile referitoare la vicile ascunse sunt supletive. -> trebuie sa fie vorba despre un defect inerent lucrului. 1352 -> 1864 -> deficiente care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei sau ii scad utilitatea. respectiv pentru evictiune. Conditiile de fond ale garantiei pentru vicii ascunse art. Daca este vorba despre un autoturism obisnuit -> trebuie sa fie apt pentru a se circula cu el. la un autoturism folosit este legitim/normal ca persoana care l-a cumparat sa se astepte ca autoturismul sa poata fi utilizat. Se considera ca fac parte de drept din contract. Dar daca contractul este aleatoriu din alte motive ( ex: vanzarea unui bun viitor -> a unei recolte viitoare ) . Bunul trebuie sa fie impropriu utilizarii conform destinatiei. Garantia functioneaza indiferent de obiectul vanzarii -> poate fi vorba despre bunuri materiale. nu avem in vedere si vanzarile care se fac la licitatie prin vointa celui care organizeaza licitatia -> deci nu sunt obligatorii. Poate fi vorba despre defectiuni care fara a face lucrul complet inapt utilizarii conform destinatiei ii reduc utilitatea practica. Acum in NCC al (5) art 1707 -> in vanzarile silite nu se datoreaza garantie pentru vicii ascunse. 1. mobile. Reglementarea anterioara care se referea la vanzarile publice -> era vorba doar despre executarile silite. In acele vanzari in care prin vointa partilor. Aceasta apreciere a necorespunderii lucrului din punctul de vedere al calitatilor in mod obisnuit se face in abstracto -> conduita unei persoane normale in situatia respectiva -> la ce se putea astepta cumparatorul la momentul incheierii contractului. Garantia pentru vicii ascunse nu functioneaza in cazul unor vanzari aleatorii. bunuri imateriale. trebuie sa existe un viciu -> o defectiune care trebuie sa fie de o anumita gravitate. Chiar daca este vorba despre un autoturism cumparat la mana a doua. Este suficient sa fie vorba despre un contract. Daca nu este apt din cauza defectiunilor pe care le are -> exista vicii.A nu se confunda vanzarile silite cu vanzarile la licitatie (care pot fi facute fara sa existe o executare silita ).

Unele au germinat (cald) . conditile sunt mult mai dificile. In speta de fata vanzatorul nu datoreaza garantia pentru vicii ascunse pentru ca nu avea de unde sa stie unde avea de gand cumparatorul sa planteze. deficienta respectiva trebuie sa fie inerenta. In mod normal. In anumite situatii se poate intampla ca la momentul incheierii contractului -> momentul predarii ( se poate scurge un anumit termen intre data incheierii contractului si momentul predarii ) -> cumparatorul . In situatia in care vanzatorul nu si-a angajat o garantie speciala si anume sa garanteze izolarea fonica perfecta -> in cazul unui apartament obisnuit -> nu poate fi vorba despre angajarea garantiei pentru vicii ascunse. -> zgomot care provenea de la o centrala termica -> contractul a fost incheiat in timpul verii -> s-a admis angajarea garantiei pentru vicii asunse. Ex: obiectul vanzarii l-au constituit niste seminte. Ex: obiectul contractului de vanzare l-a constituit un apartament.defectiunile trebuie sa fie legate de calitatile normale ale bunului care formeaza obiectul vanzarii. niste seminte au fost plantate intr-o zona mediteraneeana unde clima era in regula. . altele nu au germinat (frig) -> erau aceleasi seminte -> doar atunci cand vanzatorul specifica ca semintele germineaza si la nord poate fi vorba despre o calitate asumata prin contract. 2.a venit hotul si a furat -> inseamna ca sistemul nu era functional -> situatie in care s-a dovedit ca existau vicile ascunse.trebuie sa fie vorba despre un defect care afecteaza existenta lucrului respectiv. sa fie legata strans de lucrul respectiv.. . Nu putem discuta despre vicii ascunse atunci cand ceea ce nu ii convine cumparatorului nu are legatura cu bunul. Ex: obiectul vanzarii l-a constituit o cantitate de nisip si cumparatorul a descoperit o bomba -> cumparatorul a invocat actiunea pentru vicii ascunse -> actiunea i-a fost respinsa -> bomba nu avea legatura directa cu lucrul respectiv.. numai intamplator se afla acolo. iar altele au fost plantate in nord unde este mai frig. Ex: furnizare dischete virusate sau sisteme informatice virusate -> afectate de vicii ascunse. un om cu diligenta medie se asteapta ca barca sa pluteasca. Ex: vanzare seminte de grau care nu germineaza -> exista vicii ascunse.cand a pus-o pe apa s-a scufundat . ca autoturismul sa te duca :)) . Ex: o persoana a cumparat un imobil la un moment cand era seceta si pe urma au venit niste ani foarte 'ploiosi' -> pivnita s-a umplut de apa -> drenajul din jurul acelei constructii era defectuos -> e vorba despre un viciu ascuns. iar cumparatorul invoca dupa un timp faptul ca era prea mare zgomotul care se aude in interior. Ex: s-a cumparat un sistem antifurt .

In situatia in care este vorba despre cesiunea unui pachet majoritar -> . (ex: tratament plante impotriva daunatorilor -> persoanei i se recomanda 2 produse sustinand ca sunt compatibile-> le foloseste si distruge recolta => exista vicii ascunse pentru ca. la recomandarea altui medic iei alt medicament -> ele se dovedesc a fi incompatibile. Daca vanzatorul iti vinde 2 produse si spune ca ele sunt compatibile si in realitate se dovedeste ca ele nu sunt compatibile. . compatibilitatea a fost asumata prin contract. NCC art. Ex: se poate intampla ca la momentul incheierii contractului vicile sa nu poata fi observate -> contractul avea ca obiectul o haina de blana -> tranzactia s-a incheiat vara. Nu poate veni cumparatorul unui pachet de actiuni sa spuna ca exista vicii ascunse -> utilajul s-a dovedit a fi defect la momentul la care s-a facut predare. -> se poate intampla ca vicile sa survina dupa data incheierii contractului dar inainte de predare. (3) garantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului.R. Contractele care au ca obiect cesiunea de drepturi sociale la S. Vanzatorul este de rea-credinta -> vicile au aparut intre data incheierii contractului si predare si nu ii aduce la cunostinta cumparatorului existenta vicilor. iar la primul ger blana respectiva s-a destramat foarte usor ( in conditii de ger nu rezista la cusaturi ) -> exista vicii ascunse -> se poate ca vicile ascunse sa nu fie intrunite la data la care se face predarea.verifica daca exista deficiente la momentul predarii -> la momentul cand se face receptia.C sau parti sociale la S.L => daca obiectul contractului il constituie actiunile -> acestea de regula nu au legatura cu vicile bunurilor materiale care fac parte din capitalul social al societatii. " (4) vanzatorul nu datoreaza garantie contra cumparatorului contra vicilor pe care cumparatorul le cunostea la incheierea contractului. De ce nu poate fi angajata garantia pentru vicii ascunse ? Pentru ca obiectul vanzarii i-l constituie actiunile -> chestiuni abstracte -> ele nu au o legatura directa cu bunurile materiale care fac parte din capitalul social. Se pot ivii situatii in care un bun este incompatibil cu un alt bun -> la recomandarea unui medic iei un medicament.NCC riscurile se transmit la momentul predarii. Incompatibilitatea nu tine de substanta lucrurilor respective-> nu pot fi invocate vicile ascunse. este o calitate a ambelor bunuri -> in acest caz bunurile nu corespund destinatiei conform carora partile au convenit. 1707 (2) -> " este ascuns acel viciu care la data predarii nu putea fi descoperit fara asistenta de specialitate de catre un cumparator prudent si diligent ". Exista prospecte -> pentru ca producatorii sa isi limiteze raspunderea.

nu sunt indivizibil legate -> daca deficientele afecteaza doar unul sau unele dintre bunuri -> se angajeaza garantia pentru vicii asunse doar in legatura cu bunurile cu deficiente/vicii -> in rest contractul este valabil. In cazul in care obiectul vanzarii -> bunuri care nu sunt legate intre ele.intregul pachet de actiuni la o societate comerciala si vicile care afecteaza actiunile care fac parte din capitalul social sunt de o asemenea natura in care societatea nu isi poate desfasura activitatea conform actelor statutare => s-a recunoscut posibilitatea ca celui care a cumparat in aceste conditii sa poata sa actioneze pentru vicii ascunse => ceea ce este atasat capitalului social trebuie sa fie apt sa asigure acea activitate. In ceea ce priveste in caz de litigiu maniera in care se apreciaza daca cumparatorul avea posibilitatea sau nu sa cunoasca deficientele care pot constitui vicii ascunse exista anumite diferente intre situatia in care cumparatorul este un profan si situatia in care cumparatorul este un profesionist. NCC -> nu i se cere cumparatorului sa apeleze la un expert. Cumparatorul nu era profesionist dar se poate spune ca se 'pricepea' la cai si a apelat la . nu i se putea cere cumparatorului sa vada cum e lemnaria -> el a avut obligatia sa se uite in mare si daca nu a constat nimic care sa ii 'sara in ochi' -> este antrenata garantia pentru vicii ascunse. In situatia in care este vorba despre un profan asa cum rezulta din dispozitile NCC spre deosebire de vechiul Cod civ care nu puncta aceasta problema. Daca nu se asigura continuitatea acelei activitati -> poate fi angajata garantia vanzatorului pentru vicile ascunse. " . Era o exigenta care nu avea acoperire in textele de lege. In cazul in care obiectul vanzarii i-l constituie un ansamblu de bunuri care sunt legate intre ele (ex: se vinde un autocamion cu remorca si vicile afecteaza fie autocamionul fie remorca -> se poate pune problema angajarii garantiei pentru vicii ascunse cu privire la intregul contract -> trebuie sa functioneze impreuna cele doua ). Ex: cumparatorul a apelat la un specialist. -> constructie ridicata fara autorizatie => Evictiune -> viciu juridic exista la data incheierii contractului => nu este vorba despre un viciu ascuns. era vorba despre un cumparator care a cumparat un cal de curse care era si scump. art 1707 (2) NCC -> " este ascuns acel viciu care la data predarii Nu putea fi descoperit fara asistenta de specialitate de catre un cumparator prudent si diligent. ci el trebuie sa verifice (om normal in situatia respectiva -> lucrurile se apreciaza de la caz la caz). Ex: cumparatorul a invocat ca viciu ascuns faptul ca lemnaria acoperisului era afectata de insecte 'x'.1864 -> doctrina si jurisprudenta au sustinut -> cel care cumpara este obligat sa apeleze la experti atunci cand cumpara.

NCC -> art. Nu poate fi tras la raspundere vanzatorul pentru vicii ascunse. In ipoteza in care cumparatorul apeleaza la un specialist atunci exigentele sunt cele pentru specialisti. -> pact comisoriu -> cand survine un viciu este vorba despre neexecutarea obligatilor contractuale.servicile unui specialist care era si profesor universitar-> veterinar iar acesta a spus ca totul este in regula -> ulterior s-a dovedit ca acel cal era bolnav. Nu doar cand era vorba despre vicii mai grave se putea apela la actiunea redhibitorie si atunci cand era vorba despre vicii mai putin grave se putea apela la actiunea estimatorie. fie i le aduce la cunostinta vanzatorul.fiind vorba de norme supletive partile pot sa prevada : "orice viciu apare. 1864 -> in cazul vicilor ascunse remedile erau 2 -> fie posibilitatea de a solicita rezolutiunea in temeiul actiunii redhibitorii -> actiune pentru desfiintarea contractului. reducerea corespunzatoare a pretului . Dar el nu v-a raspunde in temeiul garaniei pentru vicii ascunse ci v-a surveni o raspundere contractuala in temeiul contractului de antrepriza/prestare servicii. germenii bolii existau la data predarii. Daca ii preda un bun care este afectat de vicii chiar daca nu stie despre ele este o problema care tine de neexecutarea contractului. iar daca specialistul a gresit v-a raspunde el." . rezolutiunea vanzarii " (2) "la cererea vanzatorului tinand seama de gravitatea si de scopul pentru care contractul a fost incheiat precum si de alte imprejurari poate dispune o alta masura prevazuta la alineatul ( 1 )decat cea solicitata de cumparator. sanctiunea este rezolutiunea ". 4. inlocuirea bunului vandut cu unul de acelasi fel dar lipsit de vicii. dar poate fi tras la raspundere expertul care a dat o solutie gresita -> nu a observat ceea ce trebuia sa observe orice specialist prin simpla consultare a unei radiografii facute calului. Ceea ce era specific acelui cod este ca atunci cand existau vicile ascunse cumparatorul avea libera alegere intre cele 2 actiuni. cumparatorul sa nu cunoasca existenta vicilor la momentul PREDARII -> daca intr-o forma sau alta stie despre existenta vicilor. fie pe alta cale (ex: agentul imobiliar care a intermediat vanzarea unui imobil i-a atras atentia asupra faptului ca sunt insecte 'x' sau instalatia sanitara nu este in regula -> cumparatorul nu poate sa actioneze pe temeiul garantiei pentru vicii ascunse ). 1710 -> Sanctiunile sunt urmatoarele (1) " inlaturarea vicilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia. sau actiunea estimatorie. se putea constata ca sufera de o boala . vicile sa prezinte o anumita gravitate -> nu orice deficienta cat de mica poate duce la angajarea raspunderii pentru vicii ascunse. ci cumparatorul avea facultatatea de a alege intre cele doua. Vanzatorul are obligatia de a transmite cumparatorului un bun lipsit de vicii. 3. Este o .

daca nu ai actionat in interiorul termenului de prescriptie chiar daca dreptul material la actiune nu este prescris ( ex: s-au descoperit vicile inainte cu 10 zile de expirarea termenului de garantie de 1 an -> nu a fost introdusa actiunea in acest interval de 10 zile cat mai erau din termenul de garantie ci a introdus-o dupa o luna de la data cand au aparut vicile => deci dupa ce a expirat termenul de garantie. sa aiba o cauza anterioara predarii -> si sub regimul 1864 tot la data predarii/ receptiei se verifica bunul -> dar acum este consacrata legislativ. Daca viciul este descoperit inainte. Cand ai cumparat un bun folosit iti asumi anumite riscuri. => interpretare doctrinara. dar nu mai traziu de 1 an de la data predarii bunului daca era vorba despre un bun mobil sau 3 ani daca era vorba despre o constructie. termenul curge din acel moment. Hotararile judecatoresti au efect declarativ si efectele lor se produc in raport cu momentul cand s-a .3 ani )-> art 11 teza 2 => Actiunea pentru repararea pagubei nu poate fi introdua dupa implinirea a 10 ani de la data la care producatorul a pus produsul respectiv in circulatie.10 ani . dar nu mai tarziu de 1 an de la data predarii !!! .forma de neexecutare a contractului -> pot fi aplicate sanctiunile specifice. Cand se pune problema aprecierii gravitatii vicilor intr-un fel vor fi apreciate ele cand este vorba despre o vanzare care are ca obiect un bun nou si alta este situatia cand obiectul il constituie un bun folosit. .in cazul in care vanzatorul era de rea.credinta termnul de prescriptie 3 ani -> era tot de la data aparitiei si constatarii/descoperirii vicilor. Este vorba despre doua termene de garantie unul de 1 an si unul de 3 ani in interiorul carora trebuiau sa apara si sa fie descoperite vicile. 5. Corelatie termen garantie-prescriptie -> directiva europeana -> raspunderea pentru produse -> pentru securitatea produsului -> (dreptul nostru 240/2004. Conditiile de exercitare ale actiuni -1864 => Decretul 167 -> in situatia in care existau vicii ascunse care nu erau ascunse cu rea-credinta/viclenie termenul de prescriptie era de 6 luni de la aparitia si descoperirea viciului. cand nu apare in interiorul termenului de garantie AUTOMAT la expirarea acestui termen de garantie -> INCEPE sa curga termenul de prescriptie de 6 luni sau de 3 ani. 2531 NCC " Daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia dreptului la actiune pentru vicile ascunse incepe sa curga : in cazul unui bun transmis altul decat o constructie de la implinirea unui an de la data predarii " . viciul sa existe. In situatia in care vicile nu apar in interiorul teremnului de un an. termen de prescriptie . + termenele de prescriptie : 6 luni si 3 ani. art.) => Directiva europeana (termen garantie .

pe nimic. apelanta-reclamanta avea dreptul de a remedia pe riscul si spezele paratei defectiunile constatate la piesele cu privire la care a invocat vicii ascunse si ca fara a dovedi ca parata a ascuns vicile cu viclenie.introdus actiunea ori in exemplul dat a introdus actiunea dupa o luna de la expirarea termenului de garantie ==> deci nu mai exista garantia !!! pe ce se sprijina dreptul subiectiv respectiv chiar daca nu este prescris ? Nu mai are garantia.C -> 1 dintre ele cheama in judecata o S. iar introducerea actiunii la 19 decembrie 2007 s-a facut peste termenul prevazut de lege.C solicitand sa oblige instanta pe parata la plata unei sume de bani reprezentand contravaloarea a 73 piese -> obiectul contractului erau aceste 73 de piese -> prin sentinta primei instante actiunea reclamantei a fost respinsa ca fiind prescrisa intrucat spunde instanta " prin raportare la termenul de 6 luni prevazut de art. dar nu inainte de a se fi implinit termenul de garantie conventional care era de 12 luni prevazut in . Solutia aplicabila securitatii produselor 240/2004 ar trebui aplicata si in cazul garantiei pentru vicii ascunse altfel solutia este ilogica !!! art. propria neglijenta a reclamantei in valorificarea unui drept recunoscut de lege nu poate fi opusa paratei spre a obtine castig de cauza. cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea Inaintea implinirii teremenului de garantie. Se ajunge in recurs ICCJ -> cele 2 instante de fond + apel au facut o gresita aplicare a dispozitilor art 11 al (3) din Decretul 167/1958 neluand in considerare ca prescriptia dreptului la actiune privind vicile ascunse ale lucrului transmis incepe sa curga de la data descoperirii vicilor. 5 din Decretul 167/1958 (-> si anume termenul de prescriptie pentru situatia in care vicile Nu au fost ascunse cu viclenie ) dreptul la actiune sar fi nascut la data de 7 mai 2007 cand reclamanta a constatat existenta vicilor ascunse. In contract era o clauza prin care se spunea ca daca piesele erau afectate de vicii ascunse beneficiara/cumparatoarea avea dreptul sa remedieze piesele respective in termen de 7 zile pe cheltuiala vanzatoarei-> lucru pe care nu l-a facut astfel incat trebuie respins apelul si mentinuta hotararea primei instante. invocand neindeplinirea de catre parata a obligatiei de inlocuire a pieselor defecte in termen de 7 zile de la data de 7 mai 2007. lit d " -> nu poti cere rezolutiunea -> insemna ca si daca nu ai denuntat vicile intr-un termen rezonabil poti sa ceri celelalte sanctiuni -> se contrazice cu -> art 1718 NCC -> garantia pentru buna functionare -> sub sanctiunea decaderii din dreptul de garantie. Decizie a Sectiei Comerciale din 2009 / inainte de NCC -> intre 2 S. 1710 al (1). In apel solutia a fost mentinuta unde s-a retinut ca dandu-se efect unor clauze contractuale. 1709 NCC -> denuntarea vicilor (1) " cumparatorul care a descoperit vicile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil stabilit potrivit cu imprejurarile sub sanctiunea decaderii din dreptul de a cere masura prevazuta la art.

dar dupa indeplinirea termenul de garantie de minim 12 luni respectiv de la data de 31 iulie nu de la 7 mai 2007. ". -> repararea trebuia facuta intr-un termen rezonabil. Termenul de garantie contractuala care se refera la remedierea oricarei deficiente pe cheltuaila vanzatorului.Descoperirea vicilor .rezolutiunea sau rezilierea contractului sau reducerea propriei obligatii corelative. sa obtina (rezolutiunea) daca obligatia este contractuala . 1516 NCC (1) " creditorul are dreptul la indeplinirea integrala. In practica -> o persoana cumpara un autoturism care vede ca nu functioneaza bine. Cumparatorul trebuie sa actioneze rapid. !!! -> termen de garantie .. cumparatorul care de regula nu este specialist in domeniu trebuie sa apeleze la o expertiza de specialitate. art. 1709 -> punerea in intarziere a vanzatorului cand apar vicii ascunse => profesionisti !!! -> fiind vorba despre vicii ascunse trebuie sa le repare. in speta exista un termen de garantie de 12 luni de la data predarii. Termenul de garantie 167/1958 -> dreptul comun. debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere.. Cum livrarea produselor s-a realizat pana la 31 iulie 2006 (-> data pana la care piesele au fost livrate -> ) acestea avand numeroase deficiente ce s-a incercat a fi remediate de catre furnizor. creditorul poate la alegerea si fara a pierde dreptul la daune interese daca i se cuvin : 1. sa fie informat de cumparator. (2) atunci cand fara justificare. sa foloseasca orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea . Momentul descoperirii vicilor este acela cand este stabilit in raportul de expertiza care sunt cauzele. 2.contract " perioada de garantie pentru valabilitatea produselor este cea solicitata de achizitor . comentariu Chirica -> Daca avem stipulat un termen de garantie contractual -> orice deficienta trebuie reparata . exacta si la timp a obligatiei. trebuie sa stie. Pentru a stabili care este momentul descoperirii vicilor. cand 71 de piese se aflau inca in reparatii efectuate in perioada de garantie.au aparut deficiente -> sunt semnalate de catre cumparator iar vanzatorul preia -> termenul nu mai curge -> Termenul de garantie se suspenda ( pe durata remedierii bunurilor ) . Cod comercial -> denuntare a vicilor 2 zile -> decadere !!! art. Furnizorul a recunoscut si a incercat sa le remedieze-> termenul de prescriptie pentru vicii ale respectivelor bunuri curge de la descoperirea acelor vicii. iar daca bunurile au fost remediate se restituie cumparatoarei si continua sa curga termenul contractual stabilit de parti -> cat a mai ramas din termenul de garantie stabilit de ele . iar dupa expirarea termenului stabilit de parti curge termenul de garantie prevazut de Decretul 167/1958 -> curge termenul de 1 an de la data aparitiei vicilor. Aparitia . 3. sa ceara sau sa treaca dupa caz la executarea silita a obligatiei.

Ex: s-au invocat vicii ascunse minereu -> dupa punere in productie -> fara rost . 1522 NCC (4) " pana la expirarea termenului prevazut la alineatul (3). Intr-o legislatie normala ar trebui ca cel care este cumparator sa denunte vicile intr-un termen foarte scurt care poate fi prevazut de lege ( cod italian-> 8 zile sau sa fie vorba despre un termen rezonabil cum spune NCC care se apreciaza de la caz la caz ). NCC -> in principiu prescriptia curge de la expirarea termenului de garantie cu exceptia cazului in care vicile au fost descoperite inainte. care difera de la caz la caz -> inspiratie -> art 1495 (1) -> C. Decaderea -> daca nu denunti vicile imediat sunt probleme serioase de Probatiunea. insa nu poate invoca celelalte drepturi prevazute la art. Pentru celelalte sanctiuni care sunt prevazute la articolul 1710 NCC -> raman sa fie aplicate in continuare. Contracte Speciale 13. NCC -> termenul de prescriptie nu mai este de 6 luni cum era inainte si cum este si in C. NCC -> in situatia in care vicile nu sunt denuntate in acest termen rezonabil opereaza sanctiunea decaderii. Dreptul nostru -> termenul de prescriptie este de 3 ani iar termenele de garantie -> 1 an si 3 . daca nu are sanctiune inseamna ca nerespectarea termenului rezonabil -> poti sa denunti vicile cand vrei.2011 NCC -> atunci cand apar vicii ascunse potrivit art.12. Ori. ne putem imagina ca vicile sa apara dupa expirarea termenului de 1 an -> vanzatorul sa poata dovedi acest lucru. 1709 NCC intelegem ca denuntarea ar putea sa aiba loc si inafara unui termen rezonabil. civ Italian la ora actuala. civ italian. 1516 NCC . . dar numai in privinta sanctiunii care consta in rezolutiunea contractului.dreptului sau. Chirica considera ca e gresit -> sanctiunea trebuia sa fie ca in C. Curs 8. Efectele punerii in intarziere/nepunerii in intarziere -> art. 1709 NCC -> ele trebuie sa fie denuntate de catre cumparator -> intr-un termen rezonabil. In cazul in care Nu se respecta acest termen de 8 zile sau termenul rezonabil sanctiunea ar trebui sa fie automata -> Decaderea cumparatorului din posibilitatea de a invoca vicile. poate cere daune . debitorului in cazul in care este pus in intarziere -> creditorul poate suspenda executarea propriei obligatii.interese. dar avand in vedere reglementarea din NCC el v-a fi tinut sa raspunda pentru vicii ascunse -> Chirica -> o absurditate. termenul de executare pe care trebuie sa il dea creditorul. Civ italian -> termenul in care trebuie denuntate vicile este de 8 zile.potrivit art.

) OBLIGATILE CUMPARATORULUI Cumparatorul are obligatia de a prelua bunul corelativ obligatiei de predare ( care este in sacina vanzatorului ) + obligatia de a plati pretului + obligatia de a plati cheltuielile vanzarii in cazul in care partile nu au stipulat altfel.ani.art. Locul platii -> art. dar mai rezonabila era regula anterioara si anume ca plata trebuie facuta la momentul predarii. -> Chirica -> regula absurda. NCC -> spre deosebire de 1864 -> regula supletiva este ca momentul platii este acela al transferului proprietatii Nu acela al predarii bunurilor. Ce rost are ca plata sa se faca la locul unde el numai intamplator a depozitat bunurile respective si nu are niciun interes anume. ( Oricum partile pot sa prevada altfel iar daca consultantii partilor nu se uita in cod ca locul platii este acela in care se afla bunul in momentul incheierii contractului se pot ivii probleme in practica. In cazul in care plata se face prin virament bancar : momentul platii Nu este acela cand cumparatorul isi debiteaza contul ci momentul cand este creditat contul vanzatorului. ) 1864 + NCC => cumparatorul poate suspenda plata pretului daca exista . Ex: Daca bunurile se afla pe un alt continent decat acela unde isi are sediul vanzatorul. Obligatia de plata a pretului . Putem accepta aceasta regula. Daca partile au stabilit in contract unde si cand se plateste pretul -> partile urmeaza aceasta regula. Importanta practica este daca plata s-a executata sau nu conform contractului. Practic se mai pot dovedi vicile in acel moment ? -> (Chirica -> 'se indoieste'. 1361 -> " plata se face la ziua si locul determinat prin contract " -> regula ramane valabila si la ora actuala. . Asadar se poate discuta de vicii ascunse la 5 ani de la data incheierii contractului.1864 -> art. ( . Norma supletiva si in vechiul cod civil si in NCC este ca aceste cheltuieli cad in sarcina cumparatorului. 1720 NCC -> " In lipsa unei stipulatii contrare cumparatorul trebuie sa plateasca pretul in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa. 1720 NCC " Acela in care bunul se afla in momentul incheierii contractului". Dar. partile se pot intelege sa cada in sarcina vanzatorului sau sa le imparta. in cazul in care in contract Nu se prevede nimica atunci norma supletiva care in vechiul cod era ca plata se face la momentul predarii -> regula care a fost abandonata de legiuitorul nostru. Dar." => NCC -> momentul platii s-a modificat -> Nu mai este acela al predarii ci este acela al transferului de proprietate. Momentul realizarii platii este momentul creditarii contului vanzatorului Nu cel al debitarii contului cumparatorului. sa gaseasca alte procente de repartizare a cheltuielilor.daca sunt pe continente diferite termenul poate fi mai lung ).

.ca PRINCIPIU obligatia cumparatorului INTOTDEUNA consta in plata unei sume de bani. Nu se cere ca evictiunea sa fi survenit efectiv ( se vorbeste despre pericol ). 1864 -> functiona principiul nominalismului monetar => debitorul trebuie sa plateasca exact suma stabilita in contract indiferent de fluctuatile monedei. Nu orice amenintare sau idee de amenintare care exista in cugetul cumparatorului poate sa stea la baza suspendarii platii pretului. 1864 -> art. Ce se inteleg partile Subsecvent Nu mai are importanta din punctul de vedere al calificarii contractului ca fiind unul de vanzare. regula dedusa din art. putandu-se ajunge pana la rezolutiunea contractului nemaitrebuind sa se plateasca pretul. . Daca survine evictiunea se aplica regulile refritoare la evictiune.pentru ca discutam despre vanzare cumparatorul intotdeauna trebuie sa plateasca o suma de bani. 1578 care se refereau la contractul de imprumut. sa cada de acord asupra vanzarii unui anumit bun. 1364 -> " suspendarea poate opera daca au survenit tulburari care pun in pericol dreptul cumparatorului " -> ceea ce intelegem prin evictiune. desi in practica s-a procedat altfel uneori. dar practica judiciara si doctrina au recunoscut acest principiu. Schimbul in principiu urmeaza aceleasi reguli ca si vanzarea dar din punct de vedere juridic este vorba despre Schimb nu despre vanzare. Daca evitiunea a survenit problema care se pune este aceea a punerii in miscare a Garantiei pentru evictiune. Cu toate ca pretul este scadent potrivit dispozitilor contractuale sau potrivit regulilor supletive -> cand exista pericolul de evictiune cumparatorul poate suspenda plata pretului pana la momentul la care vanzatorul ii da garantii suficiente ca nu v-a fi tulburat sau ii v-a da despagubiri suficiente ca nu v-a suferi niciun prejudiciu.exista posibilitatea ca partile sa convina un contract de vanzare. Ex: 1989 a survenit inflatia -> . Ex : O parte se obliga sa transmita proprietatea unui apartament si cealalata sa transmita proprietatea unui autoturism => este vorba despre un Schimb Nu despre vanzare.un pericol de evictiune. Pericolul de evictiunea trebuie sa fie unul Real si suficient de Temeinic. Obiectul platii . => Este o expresie a exceptiei de neexecutare -> institutie care are un efect dilatoriu : ii da dreptul cumparatorului sa amane plata pretului ( nu il scuteste de plata ). sa stabileasca pretul si fie prin aceeasi intelegere fie prin una subsecventa sa dea dreptul cumparatorului sa se achite de obligatia de plata a pretului fie prin transferul proprietatii unui alt bun sau prin efectuarea unui serviciu DAR trebuie sa retinem ca despre vanzare Nu putem vorbi decat daca exista o intelegere pentru transferul proprietatii unui bun contra platii unui pret.

Profitand de aceasta situatie. Acest principiu este inclus in NCC cu caracter general la art. Dar daca s-ar fi aplicat principiul nominalismului monetar nu ar fi avut dreptul sa faca acest lucru.. astfel incat se devaloriza pretul de la o luna la alta. Antecontractul a fost incheiat in luna martie 1990. ).. A stat 2 ani si ceva si apoi a venit cu o actiune si a solicitat sa se pronunte hotararea care sa tina loc de act autentic. In practica judiciara s-au ivit situatii in care Intre momentul incheierii contractului si momentul platii survenind inflatia au existat mari diferente intre ceea ce reprezenta valoarea reala a monedei la data cand s-a incheiat contractul si momentul cand plata trebuia facuta. astfel incat instanta Nu poate . Alte situatii -> dupa septembrie 1990 -> dupa momentul liberalizarii -> ideea cu impreviziunea Nu mai mergea.vanzator teoria impreviziunii care stim insa ca trebuie sa fie o situatie care sa fie de impreviziune -> in speta subzistau conditile. au facut pretorian actualizari ale pretului. nu pur juridic ). Daca principiul este acela al nominalismului inseamna ca debitorul Nu poate fi obligat decat la plata sumei respective. daca intre momentul incheierii contractului si momentul in care s-a facut plata s-a constatat ca au existat anumite procente de inflatie ( de ordinul sutelor ). Partile pot sa inlature principiul nominalismul monetar -> norma fiind una supletiva.au existat hotarari judecatoresti care au neglijat principiul. Ex: S-a incheiat o promisiunea sinalagmatica de vanzare . Atunci au fost primele reglementari care au 'dat drumul' la inflatie. Atunci cand in situatii de inflatie -> partile este bine sa includa in contracte clauze de indexare si anume sa raporteze pretul din contract fie la anumite bunuri principale ( Franta : reactualizarea rentelor viagere . se raporteaza la grau . in materie de contract de imprumut. A nu se confunda clauzele de indexare cu clauze de hardship ( clauze care sunt inserate in contractele comerciale internationale -> obligatia partilor de a negocia cu buna . nici consemnatiunea ).cumparare care avea ca obiect un imobil -> teren + constructie. 1488 NCC . In martie 1990 nu aveau de unde sa stie partile ce se v-a intampla in septembrie. dar totusi instantele si in contractele de vanzare si in cele de locatiune ( si altele ) . Instanta nu si-a pus problema de a reactualiza pretul cu rata inflatiei ci doar a pronuntat o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de act autentic. ( in echitate. promitentul cumparator care nu si-a executat obligatia ( nu a facut oferta reala.credinta contractul . Intr-o astfel de situatie s-ar fi putut invoca din partea promitentului . S-a ajuns in luna septembrie 1990 cand s-a produs liberalizarea preturilor. Pretul care a fost stipulat in promisiune era unul cu totul nesemnificativ ca valoare reala in raport cu ceea ce el reprezenta la momentul cand s-a incheiat promisiunea. din diverse motive promisiunea Nu s-a executata.

) Au existat situatii in care nu au existat nici clauze de indexare nici clauze de harship si instantele au aplicat procente de indexare. 1535 NCC -> " Daunele moratorii in cazul obligatilor banesti -> " in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta. care se putea realiza prin actiune in justitie iar pana la acel moment Nu curgeau nici dobanzi. partile au obligatia de a renegocia. Executorul judecatoresc poate indexa sumele datorate de catre debitor dar numai in ceea ce priveste inflatia produsa dupa data hotararii judecatoresti respective. art. Pot exista dispozitii legale care sa prevada posibilitatea indexarii -> ex: OG -> somatia de plata -> cand exista debite constatate prin acte scrise recunoscute de catre debitor. . dar. inspiratie C. Ex : Vanzatorul a livrat produsul. creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadenta pana la momentul platii" -> dispozitie generala . Este de recomandat ca in contract sa fie trecute clauze de indexare care sa permita partilor sa procedeze la indexare. Daca debitorul se afla in intarziere lucrurile stau diferit -> NCC . Dintr-o perspectiva juridica care respecta principile in contractele in care nu erau prevazute clauza de indexare sau clauze de hardship instantele nu ar trebui sa acorde indexari. nu in cele comerciale -> termenele stipulate pentru plata in contract nu produceau nicio consecinta decat daca debitorul era pus in intarziere. In aceasta situatie se poate apela la aceasta procedura a somatiei de plata -> astfel instanta poate sa dea o hotarare care sa tina loc de titlu executoriu.interveni direct . In situatia in care contractul imi permite ca plata sa se faca ulterior transferului proprietatii sau predarii bunurilor care fac obiectul vanzarii si in contract nu s-au prevazut clauze de indexare chiar daca a survenit o variatie valorica monetara ( in sus sau in jos ) .credinta. art. civ italian -> dobanzi datorate pe langa dobanzile pentru neplata la termen a pretului. NCC -> debitorul este de drept in intarziere. a emis factura. cumparatorul nu a facut nicio obiectiune dar nu plateste." -> neclar text de lege. 1721 NCC -> Dobanzi asupra pretului -> " In cazul in care Nu s-a convenit alfel cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului din ziua dobandirii proprietatii. instanta poate sa o oblige la daune interese pe temei delictual pentru ca este o actiune inafara contractului. iar daca se demonstreaza ca una dintre parti este de rea . nu este o dispozitie care se aplica doar in raporturile comerciale asa cum se intampla 1864 unde intarziere in privinta obligatilor banesti nu putea sa survine decat dupa actionarea in justitie a debitorului. ori din ziua predarii daca bunul nu produce fructe insa procura alte foloase. cumparatorul trebuie sa plateasca ceea ce este stabilit in contract si putem sa evitam ca vanzatorul sa piarda prin inflatie stipuland clauze de indexare. 1864 -> in raporturile juridice civile . daca bunul produce fructe civile sau naturale.

trebuia sa se afle la cumparator ). Plata pretului este garantata cu un privilegiu mobiliar si cu o ipoteca cand obiectul vanzarii este un imobil. Obiectul contractului -> bunuri frugifere sau bunuri care puteau da dreptul cumparatorului sa beneficieze de producte -> ex: cariera. De la acele momente debitorul este in intarziere indiferent de faptul daca este sau nu este profesionist. proprietatea se afla la cumparator ). padure spre exploatare ->> cumparatorul datora dobanzi echivalente dobanzii legale. el profita de bunurile respective care dadeau nastere la fructe sau beneficia de producte si atunci ca o contraprestatie se dadea dreptul vanzatorului la aceste dobanzi. 1535 NCC -> Rezolutiunea sau reziliera -> al (1) -> 3 situatii -> 1. 1 " Vanzatorul beneficiaza de un privilegiu sau dupa caz de o ipoteca legala asupra bunului vandut. 1723 -> trimitere -> art. Putea cere vanzarea lui silita fara a mai beneficia de privilegiu. Acest privilegiu era asociat cu o actiune in revendicare care ii permitea vanzatorului ca in termen de 8 zile de la data la care a predat bunul cumparatorului si nu s-a stipulat in contract un termen de plata. ( adica sa ii revina detentia in ideea ca vanzatorul sa isi valorifice privilegiul. art 2386 pct." Subzista privilegiul vanzatorului de bunuri mobile" -> Acum este vorba despre un termen de 15 zile. art. daca partile au prevazut astfel. indiferent daca este vorba despre profesionisti sau particulari. daca cumparatorul nu a facut plata sa solicite restituirea bunului. vanzatorul nu putea urmarii bunul in mana tertului. Indiferent ca este vorba despre un raport juridic civil sau comercial este de drept in intarziere cand obligatia a ajuns la scadenta. Nu este vorba despre un termen de prescriptie ci despre un termen de decadere care daca se scurgea vanzatorul nu mai putea solicita restituirea bunului. Pretul propriu-zis . In NCC -> Garantarea obligatiei de plata a pretului art. 2339 al 1 lit (a). Exista riscuri -> exercitare drept fara . 1523 NCC (lipsita de obiect) lit (d) intarzierea opereaza de drept in cazul in care nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi. cand debitorul se afla de drept in intarziere -> art. 2.1864 + NCC exista garantii ale platii pretului -> Privilegiul Vanzatorului de bunuri mobile -> exista un drept de preferinta fara urmarire ( daca bunul ajungea in posesia unui tert. termenul este cel al transferului proprietatii -> ( termen implicit ). Nu mai trebuie punere in intarziere in orice raport juridic.Daca este stipulat in contract un termen sau daca nu este stipulat un termen in care trebuie platit pretul. In cazul in care cumparatorul nu isi indeplineste obligatia de plata a pretului spre deosebire de reglementarea anterioara care nu ii dadea dreptul sa rezolutioneze contractul unilateral decat daca exista un pact comisoriu NCC -> rezolutiunea poate fi declarata in mod unilateral. -> text cam eliptic.

al (2) -> " In cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de valoare. Obligatia de plata a cheltuielilor vanzarii NCC + 1864 -> norma supletiva -> acestea cad in sarcina cumparatorului daca partile nu au prevazut altfel.respectarea conditilor post factum daca e sau nu indeplinita conditia cu daune interese. . . => Vanzatorul i-l poate pune in intarziere si ca urmare a punerii -> riscurile lucrului se transfera direct la cumparator. 1625 NCC. Din punctul de vedere a-l vanzatorului. Ex : obiectul vanzarii i-l constituie un apartament iar cumparatorul nu vine sa preia cheile la data cand s-au inteles partile. posibila si pe temeiul dreptului comun. autentificare ) cu cheltuielile pentru ridicarea bunului ( care cad in sarcina cumparatorului. Cand este vorba despre bunuri mobile -> executarea coactiva sau rezolutiunea contractului cand cumparatorul nu isi executa obligatia si este vorba despre bunuri mobile -> art. Atunci cand obiectul vanzarii i-l constituie un imobil nu e atat de grav daca cumparatorul nu preia bunul. Vanzatorul facand predarea si punanadu-l in intarziere pe cumparator in legatura cu preluarea. Contractul de Furnizare .transfer proprietate bun -> contra altui transfer de proprietate a altui bun. Schimbul poate fi facut cu sulta -> daca exista o oarecare diferenta valorica intre cele doua bunuri care formeaza obiectul schimbului se echilibreaza aceasta diferenta prin plata unei sulte ( suma de bani care compenseaza aceasta diferenta ). Obligatia de preluare a lucrului vandut 1864 -> nu era reglementata. . A nu confunda cheltuielile vanzarii ( incheiere contract. chiar si prin vointa unilaterala.) Contractul de Schimb . vanzarea si-a produs toate efectele. Obligatie plata suma de bani -> prin simpla ajungere la termen -> de drept pus in intarziere. cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor atunci cand nu le-a preluat in termenul convenit chiar daca pretul a fost platit sau atunci cand a solicitat predarea fara sa fi platit pretul " ( art.in principiu contractului de schimb i se aplica regulile de la vanzare. Astfel incat contractul produce efecte in continuare.nu transferul proprietatii contra unui pret cum este in cazul vanzarii. riscurile s-au transferat la cumparator.1370 -> 1864 -> dispozitie similara ).obiect -> transfer proprietate sau transfer servicii. NCC art. trebuie platit pretul. Cand este vorba despre astfel de bunuri se poate proceda la rezolutiune. 1725 -> " In cazul in care vand bunuri mobile cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la indeplinirea obligatilor sale daca la scadenta nici nu a platit pretul nici nu a preluat bunul ".

Trust -> o proprietate -> a beneficiarului fiduciei si cealalta proprietate este a fiduciarului => o suprapunere de doua proprietati. . Civil Quebc -> fiducia este reglementata la materia proprietatii. -> fiducia introdusa la drepturile reale. garantii ori alte drepturi patrimoniale ori un ansmablu de asemnea drepturi prezente sau viitoare catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat in folosul unuia sau mai multi beneficiari. -> 2 proprietati distincte . . bunul respectiv ramanea in proprietatea imprumutatorului. 773 NCC -> reglementare. amic cu obligatia de a pastra bunurile si a le remite celui gratificat la momentul in care acesta poate sa primeasca bunul. Dreptul roman: o persoana care vroia sa transmita anumite bunuri unei alte persoane care la momentul respectiv nu putea primi liberalitati. art.nu se cere la examen. C.art. Fiducia cum creditore -> situatie in care o persoana obtinea un imprumut si cu titlu de garantie transmitea proprietatea unui anumit bun pentru ipoteza in care nu se restituia imprumutul. Putea fi gratificata o peroana de incredere care avea obligatia de a pastra si remite obiectul legatului adevaratului gratificat la momentul cand acesta putea sa primeasca bunul respectiv.chiar si in dreptul nostru in materie succesorala se recunosteau anumite efecte fiduciei -> ex: o persoana vroia sa gratifice un copil neconceput si nenascut -> neputand fi gratificat pentru ca nu are capacitate de folosinta. Contractul de Fiducie . fiecare vanzare care v-a fi facuta in timp v-a fi facuta in conditile de pret de la momentul cand se face predarea -> cu servicile la fel. instraina bunurile respective unui cunoscut. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniul fiduciarului. Au loc vanzari sucesive in baza unor intelegeri cadru initiale. Raporturi juridice care se intind pe o anumita durata de timp -> contract cadru." Quebec -> proprietatea nu este unica si indivizibile ci proprietatea poate fi una dubla. Fiducia -> etimologic -> un contract care se bazeaza pe incredere. 773 NCC -> Fiducia este un contract translativ de proprietate -> " Acea operatiune juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale. drepturi de creanta. nu drepturi pe cote-parti.numitor comun : factorul " timp ". dar esenta este cea din codul civil franceznu din Codul Civil Quebec. . Este ori un contract de vanzare care se intinde in timp -> Ex: un producator de autoturisme incheie un contract de distributie cu un anumit comerciant pe 10-15 ani.

Din punct de vedere legal este proprietar. Administrarea bunurilor altuia are legatura cu patrimoniul fiduciar ( autorii NCC nu si-au dat seama ) . In situatia in care beneficiarul este un tert mecanismul de formare al contractului este cel al stipulatiei pentru altul = beneficiarul atata timp cat nu a acceptat beneficile fiduciei nu are niciun fel de obligatie. civ Quebec unde este reglementat la patrimoniu se refera la patrimonile de afectatiune care sunt doua -> patrimoniul fiduciarului si patrimoniul beneficiarului.Patrimoniul fiduciar nu are niciun proprietar de aceea in acest cod dupa Fiducie urmeaza administrarea bunurilor altuia -> preluat si in NCC. In dreptul nostru Fiducia are efecte translative de proprietate nu mai este nevoie sa reglementezi administrarea bunurilor altuia pentru ca proprietar este fiduciarul. Intradevar are anumite restrictii in privinta scopului. afecteaza bunurile unui anumit scop. Prin Fiducie se pot crea patrimonii de afectatiune prin care o persoana creeaza un patrimoniu pe care il afecteaza unor scopuri de binefacere. nu este parte in contract -> Nu este obligat sa primeasca ceea ce constituie beneficiul fiduciei ( poate sa nu accepte niciodata acest beneficiu ). Nu exista 2 tipuri de proprietate in dreptul nostru si francez asa cum exista in sistemele de drept anglo-saxon. nicidecum printrun act unilateral. In dreptul nostru fiducia nu poate fi constituita decat prin contract translativ de proprietate. In principiu este o operatiune juridica intre 3 persoane. in C. 3. In sistemele de drept continental si in dreptul nostru fiduciarul este proprietar. fie Fiduciarul. dar poate fi si numai intre 2 : constituitor si fiduciar ( beneficiarul fiind ori constituitorul ori fiduciarul ). Constituitorul -> cel care da bunurile respective. fie un Tert. In contractul de fiducie exista trei parti: 1.in practica poate fi utilizata in foarte multe cazuri. Spre deosebire de regimul anglo-sanxon unde patrominile fiduciare pot fi create si prin acte unilaterale -> ex: eu in patrimoniul meu pot sa separ o parte din bunuri afectandu-le unui anumit scop. Intradevar se creeaza un patrimoniu de afectatiune. sa preia patrimoniul respectiv si sa actioneze in scopul in care am stabilit eu ca si constituitor. Scoprile in care poate fi utilizat contractul de fiducie in dreptul nostru sunt 2 : 1. 2. Fiduciarul -> preia in proprietate bunurile care constituie patrimoniul de afectatiune/patrimoniul fiduciar. . Are importanta atat in raporturile juridica comerciale cat si in raporturile civile. Scop de administrare a unui patrimoniu : ex: o anumita persoana care detine o avere insemnata si care nu vrea sa gestioneze patrimoniul . Beneficiarul -> care poate fi : fie Constituitorul. Totdeauna am nevoie de o alta persoana care sa fie fiduciar.

Scop de garantie : se transmite in patrimoniul fiduciarului unul sau mai multe bunuri pe durata de timp care este stabilita pentru restituirea unui imprumut. transmite sumele respective fiduciarului care are obligatia de a gestiona acel patrimoniu si de a transmite beneficile persoanelor instituite de catre constituit. Interdictie de a face liberalitati prin fiducie a fost instituita in dreptul francez in ideea de a preveni spalarea banilor. nu poate pleca pentru ca trebuie sa faca dovada ca asigura intretinerea minorului pana ajunge sa isi termine studile -> instanta poate sa i-l oblige pe cel tinut la plata intretinerii sa constituie un patrimoniu fiduciar -> asigurare platii pensiei de intretinere. societatile de asigurare si reasigurare legal infiintate precum si notarii si avocatii. 775 ( Chirica considera ca acest text legal nu are nicio ratiune )-> contractul de Fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o donatie indirecta in folosul beneficiarului. constituie un patrimoniu fiduciar. 774 NCC -> " este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica si trebuie sa fie expresa" . Restrictile in acest caz nu isi au rostul. Donatile pot fi si directe si dechizate. art.a functie si anume cea de liberalitate : in dreptul francez se prevede expres ca prin fiducie nu se pot realiza liberalitati de niciun fel. 3. In dreptul nostru fiducile pot fi constituite atat de persoanele fizice cat si de persoanele juridice. . 2. -> ( pentru a putea fi controlate aceste patrimonii fiduciare pentru a nu fi utilizate in scopuri ilicite -> ex:"inarmare teroristi"). -> nu prea are ratiune. Ex: o persoana care datoreaza o pensie de intretinere si vrea sa plece sa se stabileasca la polul nord. -> in niciun alt sistem nu este ceruta forma autentica ad validitatem. . fie instantei de judecata. Izvoarele fiduciei art. In dreptul nostru donatile indirecte nu sunt valabile dar cele directe sunt valabile + cele dechizate -> fara ratiune. Fiducia poate avea si o a 3.776 NCC -> Partile contractului de fiducie -> orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractele de fiducie. societatile de investitii si administrarea investitilor.in alte sisteme de drept Fiducia poate fi constituita si prin hotarare judecatoreasca -> ar fi fost util. art. Beneficiraul fiduciar -> un atribut de resortul exclusiv al constituitorului.respectiv. Nu exista niciun fel de restrictie. Nu exista nicio situatie in care beneficiarul sa poata fi stabilit de o alta entitate. In schimb in ceea ce priveste fiduciarii acestia nu pot fi decat : institutile de credit. Fiducie constituita in scop de liberalitate -> ex: in favoarea unor categorii de persoane defavorizate -> este normal sa acorzi dreptul de a distribui veniturile fiduciei fie fiduciarului.

778 NCC -> " In absenta unei stipulatii contrare constituitorul poate in orice moment sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa exercite drepturile nascute din contractul de fiducie. 779 NCC -> continutul contractului de Fiducie " sub sanctiunea nulitatii absolute contractul trebuie sa contina mentiuni referitoare la drepturile reale. identitatea fiduciarilor/fiduciarului. asadar fiduciarul trebuie sa utilizeze patrimoniul in scopul stabilit de constituitor. art. contractul este afectat de nulitate absoluta. dispozitii cu privire la durata transferului care nu poate depasi 33 ani. Sau atunci cand in patrimoniul fiduciar sunt incluse si imobile trebuie facute mentiuni in Cartea Funciara in legatura cu apartenenta acelor imobile patrimoniului fiduciar." -> atunci cand constituitorul nu vrea sau nu se prea pricepe poate apela la o terta persoana care sa ii reprezinte interesele si sa urmareasca maniera in care fiduciarul isi indeplineste obligatile. In dreptul nostru nu exista fiducie creata prin act unilateral. identitatea constituitorilor/ constituitorului. 782 NCC -> " Atunci cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare el trebuie sa faca mentiune expresa in acest sens cu exceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. intotdeauna trebuie sa existe un acord intre doua sau mai multe persoane. 780 NCC -> se instituie obligatii care privesc inregistrarea fiscala: al (1) -> sub sanctiunea nulitatii absolute contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cerera fiduciarului in termen de 1 luna de la data incheierii acestora la organul fiscal competent -> trebuiau sa fie numai sanctiuni de ordin administrativ. garantiile si orice alte drepturi transferate prin care se constituie patrimoniul fiduciar. drepturile de creanta. In lipsa oricareia dintre aceste mentiuni. identitatea beneficiarului sau beneficiarilor sau regulile care permit stabilirea acestora si scopul fiduciei -> intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarilor ori ale fiduciarului. art. . Patrimoniul fiduciar este constituit intr-un anumit scop. art. Fiducia -> contract translativ de propietate. 783 -> Obligatia fiduciarului de a da socoteala constituitorului. " -> dispozitii valabile in contractul de mandat. Astfel incat trebuie sa dea socoteala constituitorului de ceea ce face cu bunurile respective. nu de ordin civil.art. Fiducile trebuie inregistrate la organele fiscale cu scopul de a se plati impozitele stabilite de lege + obligatia de a inregistra orice fiducie nu numai la organele fiscale ci si inregistrarea la Arhivele Electronice de Garantii Reale Mobiliare. Nu poate fi urmarit de creditorii persoanali ai fiduciarului bunurile din patrimoniul fiduciar. Faptul daca fiduciarul intra in insolventa nu afecteaza patrimoniul de afectatiune care ramane distinct. art.

. iar intinderea acestora este determinata sau determinabila " (2) " Este aleatoriu contractul care prin natura lui sau prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi ce depinde de un eveniment viitor si incert ". fiecare da in considerarea faptului ca pimeste -> este vorba despre obligatile corelative si interdependente : fiecare isi are cauza in prestatia celuilalt. Pe cand si in cazul contractelor aleatorii si aici avem de-a face cu un echilibru. art. in cadrul contractelor aleatorii echilibrul nu mai este pe prestatii. Pot exista contracte care fara a fi sinalagmatice sunt oneroase ( imprumutul cu dobanda ). Diferenta : In cazul contractelor comutative partile isi imagineaza de la inceput ca prestatile lor sunt intr-un anume echilibru. 1173 NCC reluare a art. (2) " Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde pentru una sau toate partile de un eveniment incert. In cazul contractelor aleatorii este voba tot despre contracte sinalagmatice in care exista obligatii reciproce si interdependente. 947 -> 1864 -> Impartirea contractelor in comutative si aleatorii se referea si se refera la contractele SINALAGMATICE ONEROASE. nu doar la cele oneroase. dar aici echilibrul nu mai este pe prestatile pe care partile le fac ci echilibru este pe SANSE. Dar. Nu am de unde sa stiu la momentul incheierii contractului chiar daca este comutativ daca in final se v-a ajunge la executarea efectiva sau nu. Orice contract este o proiectie a ceea ce se v-a intampla in viitor.Fiducia poate fi facuta cu titlu de donatie directa sau donatie dechizata. Contractele Aleatorii -> art 1173 NCC -> (1) " este comutativ contractul in care la momentul incheierii sale existenta drepturilor si obligatilor partilor este certa. In contractele comutative echilibrul este pe prestatii. NCC -> contractul este aleatoriu atunci cand confera cel putin uneia dintre parti sansa de castig sau de pierdere rezultand ca nu trebuie sa fie obligatoriu -> sansa egala pentru ambele parti -> gresit. 947 (1)" Contractul cu titlu oneros este comutativ atunci cand obligatia unei parti este echivalentul obligatiei celeilalte". Un contract nu poate fi aleatoriu pentru una dintre parti si comutativ pentru cealalata. dar tot echilibru exista. 1864 -> art." Codul francez -> Este comutativ contractul daca fiecare dintre parti se angajeaza sa dea sau sa faca ceva care este privit ca echivalent a ceea ce se da sau a ceea ce se face iar alineatul urmator -> atunci cand echivalentul consta in sansa de castig sau de pierdere pentru fiecare dintre parti depinzand de un eveniment incert contractul este aleatoriu. pe ceea ce isi imagineaza partile ca vor obtine una de la cealalta atunci cand se executa contractul ci echilibrul este pe sansele egale de castig sau de pierdere.

( primeste 25. primesc dividende -> iese in castig dar daca societatea merge prost actionarii nu primesc dividende iesind in pierdere. a oricarui element aleatoriu cu existenta unui contract aleatoriu.000 euro pe care a platit-o cedentului si nu primeste nimic. factor exterior care depinde de hazard partile pot iesi in castig sau in pierdere impreuna. Pe acest motiv se poate intampla intr-un contract ca sansa de castig sau de pierdere sa fie numai pentru cesionar caci doar el isi asuma acel risc. cand se soldeaza actiunea ( fie intr-un sens.000 euro ). In cazul contrtactelor aleatorii sansa de castig sau de pierdere nu se apreciaza la momentul incheierii contractului ci la final. Exista elemente aleatorii si in alte contracte. Si un contract comutativ poate sa prezinte elemente aleatorii. dar cesionarul a castigat procesul ).000 euro ). -> exemplul Nu este bun. A nu se confunda prestatile cu rezultatul final al operatiunii. ( atunci cand se stie cine a iesit in castig si cine in pierdere ) sa spuna cel care a iesit in pierdere sa spuna ca acel contract este lezionar. se cesioneaza 25. fie in altul ). Asadar exista elemente aleatorii care pot influenta si un contract comutativ. => exista sansa de castig sau de piedere exista si pentru cedent. Ex: se instraineaza o recolta viitoare pe un pret "x" pe tona.000 euro => in aceasta situatie orice s-ar intampla. Exista contracte care in functie de un element aleatoriu.000 euro pierzand diferenta si suferind o pierdere. Este imposibil ca sansa de castig sau de pierdere sa fie numai la o parte. In cazul in care castiga procesul obtine diferenta iar in situatia in care pierde a pierdut suma de 25. A nu se confunda existenta unui elemen aleatoriu. Intotdeauna in contractele aleatorii se intampla acest lucru: una castiga si una pierde. Ex: In cazul unui contract de societate. Contractul este aleatoriu doar atunci cand partile mizeaza pe sansa ca una sa castige si cealalta sa piarda.000 euro. Alta este situatia in care dupa ce se poate stabili daca v-a castiga cesionarul sau nu ducand pana la capat procesul care a facut dreptul litigios. A nu se confunda prestatile care pot fi determinate pentru una dintre parti chiar de la data incheierii contractului cum e situatia in care cedentul instraineaza si primeste 25.Ex: ( autorii NCC) : se cesioneaza un drept litigios ( dreptul valoreaza in realitate 100. atunci putem solda actiunea sa vedem cine a iesit in castig si cine a iesit in pierdere pentru ca se poate intampla ca cedentul sa iasa in pierdere. el nu mai trebuie sa dea nici sa primeasca nimic. fie ca se pierde -> cedentul nu poate obtine mai mult decat s-a stipulat in contract ( si anume 25. fie ca se castiga procesul. daca societatea merge bine castiga toti actionarii. Se poate intampla ca recota sa nu se realizeze. Pentru ca miza este pe sansa nu poate veni atunci cand s-a soldat actiunea. dar toti .

impreuna ori castiga ori pierd ). ( proportional fiecare cu ce este stipulat in contract. Pe cand in cazul conditiei este vorba despre o modalitate / o chestiune exterioara care nu tine de elementele de validitate. Nu trebuie confundate aceste evenimente viitoare care sunt : conditia + termenul cu contractul aleatoriu. Contract de comision -> Ex: comisionul este de 1%. . dar efectele se produc in functie daca se realizeaza sau nu conditia si in functie de faptul daca conditia este suspensiva sau rezolutorie. La conditie poate fi vorba despre un eveniment viitor si necert de care depinde stingerea sau nastere acelei OBLIGATII / Nu a contractului. Astfel de contracte nu sunt aleatorii. ori numai despre un eveniment care depinde de momentul implinirii acestuia. Contractul se naste la data acordului de vointe. Una este sa depinda de evenimentul respectiv existenta obligatilor si alta este ca de evenimentul respectiv sa depinda rezultatul. Poate fi vorba despre o conditie care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Aleatorii sunt contractele in care exista o sansa reala de castig sau de pierdere la MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI. Deack) -> si in cazul contractelor aleatorii avem de a face cu contracte afectate de modalitati. Nu mai exista element aleatoriu la data incheierii contractului si nici incertitudine in legatura cu cine v-a iesi in castig si cine v-a iesi in pierdere. Ex: se incheie un contract de intretinere cu o persoana care este tanara/ intretinator si o persoana cu o varsta inaintata si si cu o boala grava incurabila. ( este afectat contractul in esenta lui). Corelatia intre contractul aleatoriu si aleatoriul care decurge din existenta unor conditii sau unor termene ( modalitati care afecteaza obligatile ) : Conceptie ( Fr. vanzarile sunt foarte mari => in acest caz castiga si comitentul si comisionarul. Intre contractele aleatorii si contractele conditionale diferenta este neta pentru ca de evenimentul incert in cazul contractului conditional depinde existenta obligatilor din contractul respectiv pe cand in cazul contractului aleatoriu depinde rezultatul contractului.merg ori in sensul de a castiga ori toti in sensul de a pierde. Deack. s-ar putea accepta ca exista elemente de apropiere intre cele doua categorii -> Chirica -> eroare majora. Ex: In contractul de renta viagera => intotdeauna avem de-a face cu un contract afectat de un termen incert -> Fr. In cazul contractelor aleatorii evenimentul acela viitor si incert este un element esential de validitate al contractului si daca elementul nu exista in realitate. Pot exista contracte care sa fie afectate de modalitati : de conditie sau de termen. ==> Intr-o astfel de situatie contractul este NUL pentru ca ii lipseste un element de validitate => ii lipseste CAUZA.

renta viagera + intretinere ( intindere lor ). cand este vorba despre un termen extinctiv. fiind un element esential al contractului iar nu unul accesoriu. contractele de renta viagera cu titlu oneros ( pot fi si cu titlu gratuit -> atunci nu pot fi aleatorii ). este indiferent cand survine termenul care poate sa survina imediat ( a 2-a zi ). Pe cand in cazul contractelor afectate de un termen extinctiv. In momentul in care decedeaza intretinutul -> nu avem de-a face cu contracte afectate de un termen incert. Atunci cand este despre durata vietii intretinutului sau despre durata vietii credirentierului -> aici nu este vorba despre un simplu termen extinctiv ci este chiar esenta contractului pentru ca atunci cand dintr-un motiv sau altul in realitate lipseste acest eveniment la data incheierii contractului. nu poate veni niciuna dintre parti sa spuna ca acel contract nu este valabil pentru ca evenimentul a survenit imediat si nu in viitor. contractul nu mai este valabil. In cazul contractului de intretinere momentul mortii intretinutului duce la incetarea obligatilor intretinatorului dar acest eveniment in cazul dat are valente mult mai extinse decat acelea alea termenului extinctiv. nici aceasta nu poate fi acceptate deoarece termenul ca modalitate a actului juridic fie amana executarea obligatilor la implinirea sa ( e vorba despre un termen suspensiv ) => ceea ce nu este cazul in situatia examinata.In cazul contractelor conditionale sunt intotdeauna contracte COMUTATIVE ( fiecare parte stie de la data incheierii contractului care ii sunt drepturile si obligatile precum si intinderea acestora NUMAI nasterea acelor obligatii depinzand de hazad ). dar exista si contracte care prin natura lor sunt comutative : o vanzare. incert in momentul cand v-a surveni in sensul ca ar constitui un termen incert : ex: durata vietii intretinutului. In cazul contractelor aleatorii cel putin obligatile uneia dintre parti prezinta incertitudini la momentul incheierii contractului fie in privinta chiar a existentei lor : in cazul contractului de asigurare obligatilor pentru asigurator . fie stinge obligatile la implinirea lui. Exista contracte care sunt aleatorii prin natura lor : contractele de asigurare pe viata. Cat despre sustinerea ca momentului indeplinirii elementului aleatoriu sigur in privinta indeplinirii sale dar. Termenul ca si conditia reprezinta clauze accesorii ale contractului iar nicidecum clauze principale asa cum se intampla in cazul contractului aleatoriu. factorul alea depinde de durata vietii credirentierului sau a intretinutului. . dar care intr-un caz sau altul pot sa fie aleatorii : ex: se instraineaza uzufructul sau nuda proprietate -> desi avem de-a face cu o vanzare contractul este aleatoriu pentru ca in functie de durata vietii uzufructuarului pot rezulta castig sau pierderi pentru nudul proprietar sau invers pentru uzufructuar. de termenul respectiv se sting obligatile.

deci pana atunci obligatia este datorata de cel care supravietuieste tuturor celorlalti. 1864 -> credirentierul obtine de la debirentier in schimbul transferului proprietatii unui bun o prestatie constand intr-o suma de bani pe durata vietii credirentierului. Renta viagera poate fi constituita nu numai cu titlu oneros. art. contract de renta viagera incheiat pe o perioada determinata. situatie in care credirentierul da ceva in schimbul rentei ci poate fi constituita si cu titlu gratuit atunci cand credirentierul primeste doar renta fara sa dea nimic in schimb. credirentierului sau a unui tert. 2243 NCC -> (1) " Renta poate fi constituita cu titlu oneros sau cu titlu gratuit". (2) " Atunci cand renta este stipulata in favoarea unui tert chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit contractul nu este supus formei prevazute pentru donatie. Astfel se poate intampla sa nu fie aleatoriu. In practica dreptului nostru contractele de renta viagera sunt foarte putine. Durata pe care se incheie contractul poate fi fie pe durata vietii credirentierului fie pe durata vietii debirentierului fie a unui tert.1864 -> nu era definit acest contract.Exista contracte care prin natura lor sunt comutative. persoana care nu este parte in contract. " In lipsa de stipulatie contrara obligatia de plata a rentei inceteaza la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane ". Un contract care prin natura lui este aleatoriu poate fi facut prin vointa partilor comutativ? -> Da se poate . E numai renta. " Daca nu s-a . nu viagera pentru ca nu depinde de durata vietii nimanui.3 credirentieri sau mai multe persoane. 2245 NCC -> Renta poate fi constituita pe durata vietii mai multor persoane -> pot fi 2. art. -> donatie indirecta care este valabila si fara forma autentica. art 2242 NCC -> (1) " Prin contractul de renta viagera o parte numita debirentier se obliga sa efectueaze in folosul unei persoane numite credirentier prestatii periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile " (2) Renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului daca partile nu au stipulat constituirea acestuia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate. NCC -> prestatia poate sa constea nu numai intr-o suma de bani ci si in orice bun fungibil/ bunuri de gen. Contractul de RENTA VIAGERA . dar care poate fi facut prin vointa partilor aleatoriii stabilind anumite clauze care sa il faca ca atare. Partile prin vointa lor pot sa stabileasca orice durata care poate sa nu aiba legatura cu durata vietii debirentierului.

convenit altfel, obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in privinta credirentierilor". Ex: Daca erau 4 credirentieri suma totala a rentiei este de 100.000 euro, daca unul dintre ei decedeaza ceilalti trei beneficiaza de 100.000 euro, dar de aceasta data impart in 3 nu in 4. Si aici este vorba despre o norma supletiva, prin contract se poate stipula altfel si anume divizibil nu indivizibil. Consecinta este in exemplul dat ca in cazul in care unul dintre ei decedeaza debirentierul/debirentierii datoreaza renta doar celor care supravietuiesc tuturor celorlalti/ scazand valoarea rentei celui decedat. art. 2346 -> " Este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unui tert care este decedat la ziua incheierii contractului " -> tot asa se intampla cand credirentierul este decedat . art. 2247 NCC -> " Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe durata vietii unei persoane care, la data incheierii contractului suferea de o boala din cauza careia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data " In 1864 -> durata era de 20 de zile. - se prezuma lipsa cauzei + elemntul aleatoriu. Exemplu ( atentie !!! -> intrebare de genu` la examen ) : se incheie contractul cu o persoana care sufera de o boala grava dar care nu decedeaza in 30 de zile ci decedeaza in 60 de zile de la data incheierii contractului./era iminenta moartea. - renta trebuie platita la 3 luni -> dupa NCC. -> sa luam ipoteza in care nici credirentierul nu stie de boala sa, se declanseaza si moare in 60 de zile. Nu mai este nevoie de alta proba, ajunge sa dovedesti faptul ca s-a incheiat contractul si ca au trecut mai putin de 30 de zile si ca suferea credirentierul de boala si din aceasta cauza a decedat ca sa se ajunga la concluzia ca in temeiul articolului ca la momentul incheierii contractului ... e o chestiune de proba, este o prezumtie legala absoluta ca in momentul incheierii contractului nu subzista elementul aleatoriu -> asadar contractul sa fie nul. Dar daca s-a depasit termenul atunci nu mai beneficiezi de prezumtia legala dar aceasta nu inseamna ca in conditile dreptului comun nu poate fi dovedit ca elementul aleatoriu lipsea. In exemplul dat indiferent daca credirentierul sau debirentierul stia faptul ca credirentierul suferea de o boala grava pot sa solicit si sa obtin constatarea nulitatii contractului / relative/ lipsa cauzei la momentul incheierii contractului / lipsa elementului aleatoriu, -> era iminent sa decedeze inainte de 30 de zile de la data incheierii contractului dar poate deceda si la 1 an de la data incheirii contractului dar era sigur ca nu exista element aleatoriu, fiind cert ca debiretierul v-a castiga.

Totul este o chestiune de probatiune ca nu exista factorul aleatoriu la data incheierii contractului si se poate cere anularea/obtinerea anularii contractului pentru lipsa cauzei. Nu excludem posibilitatea de a dovedi ca lipsea elementul aleatoriu sa existe la data incheierii contractului. Nu automat se transforma in contract de donatie, se poate pune problema recalificarii dar cu conditia de a dovedi ca a existat intentia de a gratifica. Ex: Daca sunt rude apropiate -> se poate retine printr-o prezumtie simpla ca a dorit sa gratifice. ( bunicul a facut un astfel de contract cu nepotul ) -> se poate ajunge la concluzia ca este vorba despre o donatie. Din simplul fapt ca nu este aleatoriu contractul nu pot sa trag automat concluzia ca este vorba despre donatie. Chiar daca decesul are loc dupa data prevazuta in NCC, mai mult de 30 de zile totusi se poate pune in discutie nevalabilitatea contractului -> lipsa elementului aleatoriu. Cand contractul s-a incheiat valabil si unul decedeaza inaintea celorlalti ( credirentieri ), iar daca contractul nu este valabil incheiat nu se pune problema efectelor/nici a indivizibilitatii. Exemplu ( intrebare de genu` la examen ): daca obligatia indivizibila este de 100.000 euro/ 4 credirentieri si fata de unul lipsea elementul aleatoriu/nulitate partiala. 75.000 euro -> dreptul indivizibil al credirentierilor. Profitul survine cand contractul s-a incheiat valabil si unul decedeaza inaintea celorlalti. Si in cazul intretinerii se poate pune problema lipsei elementului aleatoriu la data incheierii contractului. Plata ratelor de renta -> art. 2248 NCC -> norma supltiva -> " Daca partile nu au stipulat altfel, se platesc trimestrial un avans si ca sunt indexate in functie de rata inflatiei " -> contracte de lunga durata, legiuitorul a prevazut indexarea. Chiar daca survine in interiorul termenul de 3 luni plata in avans, dupa 2 zile de la plata survine decesul -> plata valabila -> nu poate fi invocata repetitiunea ,datoria era scadenta exigibila. 1864 -> renta este datorata numai in proportie cu durata vietii credirentierului, puteai cere inapoi, acum NCC Nu mai poti cere restituirea daca ai platit in avans. art. 2249 NCC ->" Pentru garantarea obligatiei de plata a rentei constituite cu titlu oneros, prevedrerile art. 1723 -> garantiile platii pretului -> privilegiu -> mobile si ipoteca-> imobile se aplica in mod corespunzator ". Ex: Credirentierul in schimbul rentei instraineaza un imobil, in temeiul legii in favoarea lui exista o ipoteca legala pe care notarul trebuie sa o inscrie din oficiu in CF la momentul cand se inscrie transferul de proprietate, nu se poate renunta la aceasta garantie, trebuie inscrisa pentru

ca tertii sa ia cunostinta. Orice instrainare a unui asemnea bun fiind grevata de aceasta ipoteca in cazul imobilelor v-a gasi mai greu cumparator. Teoretic se poate instraina in situatia in care consemneaza pretul vanzarii, poate sa constituie un fond fiduciar. Cumparatorul in intelegere cu vanzatorul constituie un fond fiduciar care sa asigure plata rentei, asigura garantiile suficiente care sa duca la concluzia ca plata rentei este garantata => caz in care s-ar putea solicita radierea ipotecii. Executarea silita a ratelor art. 2250 NCC -> "In caz de neindeplinire a ratelor, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debitorului pana la concurenta unei sume suficiente pentru a asigura plata rentei in viitor" In conditile in care exista garantii, privilegiul si ipoteca, mai poate cere credirentierul executarea silita ? Poti exercita abuziv acest drept. al (2) -> chestiuni de procedura. In cazul in care debirentierul nu isi indeplineste obligatile, credirentierul trebuie sa procedeze la executarea silita a debirentierului. art 2251 NCC -> (1) " Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezolutiunea contractului daca debirentierul nu depune garantia promisa in vederea executarii obligatiei sale ori o diminueaza" (2) " Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea fara justificare a obligatiei de plata a obligatiei de catre credirentier". (3)" In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta deja platite" -> credirentierului nu-i da dreptul sa ceara rezolutiunea decat in situatia in care nu exista bunuri ale debitorului care sa garanteze ca renta v-a fi platita la termenele stipulate in contract -> rezolutiunea nu poate fi ceruta decat in conditii restrictive. Nu poate veni credirentierul oricand : ex: cand debirentierul nu si-a executat o rata si sa ceara rezolutiunea. Debirentierul poate cere rezolutiunea ? ex: pentru vicii ascunse sau pentru faptul ca credirentierul refuza sa primeasca renta. Exista posibilitatea sa se faca oferta reala si consemnatiunea, dar mai are posibilitatea sa ceara si rezolutiunea? Daca ratele platite sunt mai mari decat valoarea bunului i-ar conveni plata. Din punct de vedere probatoriu cum ar putea demonstra ca fara sa faca oferta reala si consemnatiunea sa plateasca ? Practic nu poate cere rezolutiunea doar dupa ce face oferta reala si consemnatiunea doar dupa ce face oferta reala si consemnatiunea platile sunt la dispozitia credirentierului -> nu mai poate invoca neexecutarea. art 2252 NCC -> (1) " Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si renuntand la restituirea ratelor platite" (2) Debirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta, oricat de impovaratoare ar

putea deveni prestarea acesteia." - dispozitie legala care se regasea si in 1864 -> contractul este aleatoriu, (daca i s-ar permite ceea ce interzice textul debirentierului atunci i s-ar permite sa inlature efectele contractului aleatoriu daca obligatia pentru el ar deveni prea oneroasa, schimband datele fundamentale care au stat la baza incheierii contractului.) art. 2253 NCC -> Renta viagera cu titlu gratuit este insesizabila. Contractul de Intretinere - 1864 + NCC => obiectul prestatiei intretinatorului consta in asigurarea tuturor celor necesare traiului intretinutului pe durata vietii acestuia si a-i asigura la data decesului acoperirea cheltuielilor de inmormantare ( art. 2257 (3) NCC). - contract care este aleatoriu dintr-o dubla perspectiva, atat din perspectiva elementului incert care este alcatuit de durata vietii intretinutului cat si pentru cheltuielile necesare pentru asigurarea ingrijirilor medicale. Obligatie specifica acestui contract -> in cazul in care se imbolnaveste intretinutul, intretinatorul trebuie sa asigure sumele care sa acopere aceste necesitati. - spre deosebire de renta viagera contractul de intretinere este solemn. art. 2256 NCC -> in principiu se aplica regulile de la renta viagera. art. 2257 NCC -> " Debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod echitabil ( se refera la continutul obligatiei de intretinere) tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului" Spre deosebire de renta viagera la intretinere nu se stabileste de la inceput cat sa coste intretinerea, trebuie sa-i asiguri un trai decent + ingrijire medicala daca se imbolnaveste. Curs 9. Contracte Speciale 20.12.2011 LOCATIUNEA -> si locatiunile comerciale sunt guvernate ca drept comun de reglementarile din Codul Civil. -> 1864 -> Contractul de locatiune -> art. 1413 locatiunea se referea la contractul de inchiriere care avea ca obiect bunuri mobile si bunuri imobile, se referea la contractul de arendare care avea ca obiect bunurile agricole , se referea la prestarea lucrarilor + servicilor -> ceea ce prezinta contractul de munca si se referea la locatiunea servicilor si antrepriza ). Contractul de antrepriza -> se considera ca ceea ce constituie obiectul contractului este o inchiriere a serviciului pe care urma sa il faca antreprenorul ( dar aceste conceptii sunt cu totul depasite ). In cazul contractului de locatiune 1864 + NCC -> contract in care o parte

a unui pret a unei prestatii care este numita chirie. Principiul este ca este vorba despre un contract consensual dar din . Ceea ce diferentiaza net cele doua contracte pe de o parte locatiunea pe de o parte comodatul este ca in cazul locatiunii folosinta bunului este pus la dispozitia locatarului cu titlu oneros INTOTDEUNA ( este vorba despre plata unei chirii care poate sa fie o suma de bani. nu trebuie o anumita forma. -> nici aici nu este vorba despre o cerinta ad validitatem. In contractul de locatiune nu mai avem de-a face cu un contract translativ de drepturi ( cum a fost in cazul vanzarii sau in cazul schimbului ). 1777 NCC rezulta ca este vorba despre un contract oneros -> pentru ca atunci cand o parte pune la dispozitia unei alte parti folosinta unui bun cu titlu gratuit ( operatiune juridica care este valabila avem de-a face cu ceea ce se numea in dreptul roman comodat + ora actuala -> imprumut de folosinta ) . -> nu trebuie ad validitatem incheiat contractul. nu mai este de comodat. atunci cand folosinta este acordata cu titlu gratuit atunci contractul este de comodat. La ora actuala atunci cand este vorba despre chirie poate sa constea atat intr-o suma de bani. alt bun sau o alta prestatie -> este vorba despre un contract oneros care se diferentiaza de contractul de comodat care INTOTDEAUNA este cu titlu gratuit -> Daca in schimbul folosintei bunului cel care beneficiaza de folosinta trebuie sa faca. tot ad probationem este. art. dar aceste venituri trebuie sa fie declarate la Fisc ( pentru a calcula impozitele care sunt prevazute de lege ). Din ratiuni care tine de necesitatile de a proba existenta contractului cand este contestat este necesar ca el sa fie incheiat in scris. sa dea sau sa execute ceva atunci devine automat de locatiune. aici este vorba despre un contract prin care se asigura folosinta unui bun. Invers. sau un alt bun sau o alta prestatie ) -> dispozitia care rezulta din art. 1864 + NCC -> Locatiunea este un contract consensual. In principiul contractul este valabil cand s-a realizat acordul de vointa asupra bunului a carui folosinta este pusa la dispozitia locatarului si asupra chirie. -> nu este nici contract real.numita locator se obliga sa asigure celeilalte parti care se numeste locatar folosinta unui bun pentru o anume perioada de timp in schimbul unei chirii. Esenta contractului de locatiune. a oricarui contract de locatiune o constituie folosinta unui bun care este pus la dispozitia locatarului de catre locator. 1780 NCC. 1864 -> chiria nu ar fi putut consta decat in plata unei sume de bani ca si la vanzare. Atunci cand se incheie contracte de inchiriere se realizeaza anumite venituri.

Folosinta poate fi pus la dispozitia unei alte persoane si cu titlu gratuit in temeiul unui contract de comodat sau poate fi vorba despre o simpla toleranta. i-l lasa sa foloseasca bunul si atunci nu se aplica rigorile care se aplica unui sau altuia dintre contracte. Locatiunea este un contract comutativ. cum au procedat se pun probleme de probatiune. Daca contractul a inceput sa fie executat. dar nici aici contractul de vanzare prin natura lui nu se intinde in timp ). In principiu locatiunea atat din partea locatorului cat si din partea locatarului este un act de administrare. nu implica anumite drepturi si obligatii. Dreptul comun in materie de locatiune il reprezinta reglementarile din art. In practica se regasesc situatii de toleranta care nu implica incheierea unor raporturi juridice care implica raporturi contractuale. Din punct de vedere terminologic art. In practica se intampla ca el sa nu fie incheiat in scris si atunci se pun problemele care tin de proba contractului. Atunci cand nu este consemnat in scris.ratiunile expuse mai sus totusi contractul se v-a incheia in scris. Arenda este tot o locatiune dar are un obiect specific. 1413 si urmatoarele. oneros. Exista si locatiuni care au anumite reguli care deroga de la dreptul comun: ex: inainte era legea locuintei -> Legea 114. Au existat si exista reglementari mai aparte care se refera la locatiune iar in aceste situatii se aplica pe de o parte dreptul comun in masura in care reglementarea speciala nu contine derogari si in masura in care contine derogari se aplica acea reglementare care este specifica unei situatii sau alteia. 1778 NCC -> " Locatiunea bunurilor mobile sau imobile se numeste inchiriere " -> aceeasi denumire era si sub regimul 1864. 1777 si urmatoarele. bunul a fost pus la dispozitia locatarului este un inceput de proba. iar locatiune bunurilor agricole se numeste arenda. la ce s-au gandit partile cand au procedat. consensual. iar in cazul locatiunii intinderea in timp tine de esenta contractului ( nu poate fii vorba despre folosinta unui bun instantanee ci trabuie sa fie vorba despre un timp in care bunul este pus la dispozitia locatarului ). Daca in contractul de vanzare avem de-a face cu un contract cu executare uno ictu -> dintr-o data ( poate fi vorba despre un contract cadru urmat de contracte de vanzare succesive sau poate fi vorba despre un contract care reprezinta o promisiune urmata de o vanzare sau despre o vanzare care se executa mai tarziu care depinde de o conditie sau un termen. Tot asa si sub regimul 1864 art. in prezent si in NCC avem reglementari speciale care se refera la inchirierea locuintelor. sinalagmatic ( pentru ca implica drepturi si obligatii reciproce si interdependente) si intotdeauna un contract cu executare succesiva in timp. deci Nu este un act de dispozitie in . Ex: O persoana pune la dispozitia unui persoane fara sa intentioneze sa incheie un contract.

Daca este vorba despre o locatiune sub 5 ani este un act de administrare ( poate fi facut de persoanele care pot incheia acte de adiministrare doar ). Partile care incheie actele respective trebuie sa aiba capacitatea de a dispune. 1777 NCC => obiectul contractului de locatiune este asigurarea folosintei unui bun. in cazul in care este vorba despre bunuri de gen consumptibile atunci nu poate fi vorba despre inchiriere => atunci este vorba despre imprumut de consumatie care poate fi gratuit sau oneros. Si denuntarea contractului si incheierea lui in cazul si conditile prevazute de lege urmeaza acelasi regim. fie mobil. fie imobil poate constitui obiect al unei locatiuni. imobil cat si un bun incorporal ( ex: un drept de liceenta care poate fi dat in locatiune ). deci orice bun : fie material. lucru care in exemplele date nu se poate intampla pentru ca padurea e taiata. fie imaterial. Cine pot incheia acte de administrare ? -> minorii cu capacitate de exercitiu restransa. art. avand obligatia de a-l RESTITUI exact asa cum l-a primit.Contractul de depozit ( delimitare ) . In aceste situatii se poate pune problema calificarii juridice a contractelor respective si anume daca este vorba despre contracte de locatiune ( ex: s-ar putea spune ca s-a pus la dispozitie folosinta terenului contra unei contraprestatii => dar aceasta idee nu poate fi insa retinuta dat fiind faptul ca locatiunea presupune restituirea bunului asa cum a fost primit de la locator.principiu. dar in anumite conditii poate fi un act de dispozitie." => Per a contrario pentru locatiunile care au o durata mai mare de 5 ani e vorba despre acte de dispozitie. Bunul inchiriat poate fi atat unul mobil. Cand este vorba despre bunuri consumptibile atunci ( obligatia esentiala a locatarului este sa conserve bunul si sa il restituie in natura ). iar in cazul minorilor sub 14 ani actele se incheie prin reprezentantii lor legali si cu incuviintarea Instantei de Tutela. art. 1784 NCC -> " Daca legea nu prevede altfel locatiunile incheiate de persoanele care potrivit legii nu pot face decat acte de administrare NU pot depasi 5 ani. Contractul de locatiune . Peste 5 ani. In situatia in care se consuma substanta bunului : Ex: Se pune la dispozitia unei parti de catre cealalata parte un teren pe care se afla o padure care este data spre exploatare spre taiere sau un teren pe care se afla o cariera care urmeaza sa fie exploatata. iar cand este peste 5 ani este vorba despre un act de dispozitie si atunci trebuie sa fie indeplinite cerintele legale. Este de esenta locatiunii ca locatarul sa aiba doar FOLOSINTA BUNULUI. cariera este exploatata astfel incat in aceste cazuri avem de-a face cu contracte de vanzare de bunuri mobile prin anticipatie ceea ce urmeaza sa se exploateze sunt bunuri viitoare mobile prin anticipatie) -> Nu este vorba despre contracte de locatiune.

aceasta inseamna ca el este independent sa hotarasca el ce si cum sa faca adica in conditile pe care el le stabileste. La antrepriza antreprenorul trebuie sa presteze o munca. Exista si obligatia de a restitui bunul asa cum l-a primit. Poate fi vorba despre parcari care sunt cu titlu oneros platite si exista si obligatia de a raspunde ( parcare la hotel ) . Pe cand aici cand se pune la dispozitie o masina cu un sofer. In aceasta situatie s-a incheiat un contract de locatiune .-> in cazul contractului de depozit o persoana se obliga fata de o alta persoana sa preia un anumit bun al deponentului si sa il pastreze urmand sa il restituie la termenul stipulat in contract sau la cererea deponentului. dar cine este proprietarul parcarii nu are obligatia sa raspunda. Si aici exista o preluare a bunului de catre depozitar. platesti un anumit pret pentru treaba respectiva. Contractul de Locatiune . Daca este vorba despre o parcare nepazita este vorba despre o locatiune -> ti s-a pus la dispozitie folosinta. Prestatia principala este spectacolul astfel incat se aplica regula raportului dintre principal si secundar. nu te duce unde vrea el => din acest motiv avem de-a face cu o locatiune. In cazul in care locatiunea are ca obiect o locuinta.Contractul de Antrepriza ( delimitare ) Ex: Intr-o sala de spectacol cumperi un bilet si ai dreptul sa folosesti un scaun. De aceea cand inchiriezi o masina si spui " plimba-ma pe unde vrei tu " => este vorba despre o antrepriza. Ex: Atunci cand mergem cu masina 'nu stiu unde' este. In cazul depozitului exista obligatia de a conserva si nu are dreptul depozitarul de a folosi bunul -> ex: hotelierul nu se poate urca in masina sa se plimbe cum poate face locatarul. Prin ce se diferentiaza contractul de locatiune de cel de depozit? Depozitarul are obligatia de a conserva bunul pe cand locatarul ( nu trebuie sa distruga bunul raspunzand in astfel de situatii ) are ca obligatie/drept principala nu aceea de a conserva bunul ci aceea de a-l folosi conform destinatie sale. nici sa conserve bunul => astfel incat nu raspunde pentru furturi ( vine cineva sparge masina si fura ceva ) => Nu te poti adresa titularului dreptului de proprietate a parcarii ca sa raspunda. locatarul are dreptul sa stabileasca sau sa permita persoanelor apropiate ca sa locuiasca impreuna . dar o face cum crede el de cuviinta. o parcare nepazita si se parcheaza acolo ( platita ). soferul nu este stapan. Ex: Se pune la dispozitia unei persoane de catre o societate specializata un autoturism cu un sofer pentru ca cel care contra unui pret preia folosinta bunului sa se deplaseze unde vrea el => este vorba despre un contract de locatiune . Nu este tutelat de cealalta parte. La antrepriza cel care presteaza serviciul face acel lucru pe riscul lui.

lea ) => trebuie sa asigure folosinta bunului caci daca nu se asigura contractul nu poate sa isi produca efectele specifice. nu este vorba despre un contract real care nu i-a nastere pana nu se preda bunul. este o obligatie esentiala. Sunt si obligatii ale locatorului care sunt esentiale si de la care nu se poate deroga prin conventia partilor. aici nu conteaza eforturile pe care le-ai depus ci conteaza rezultatul => pentru ca altfel ar fi lipsit de obiect contractul. Pentru ca obiectul contractului este asigurarea linistitei folosinte a unui bun ( esenta contractului de locatiune ). Nu poate fi golit contractul de esenta lui chiar daca partile fiind de bunacredinta au prevazut acest lucru ( rezultatul depindea de un al . dar nu poate fi executat pentru ca nu se putea preda bunul chiar daca nu era in culpa locatorul. libera. Exista si prevederi contractuale prin care nu se poate deroga de la obligatiile esentiale -> Ex: obligatia de a pune bunul la dispozitia locatarului liber.credinta. Si potrivit dreptului comun exista clauze care pot fi stabilite de parti si care nu sunt imperative ( partile pot conveni -> ex: locatorul sa nu raspunda pentru vicii ascunse sau sa nu raspunda pentru evictiune cum exista reglementare de drept comun supletiva in acest sens -> astfel de dispozitii sunt valabile ) . in aceasta situatie locatorul sa nu raspunda. secretul vietii de familie si dreptul de a decide singur in aceasta privinta ". desi acesta a facut toate demersurile.cu el -> In aceasta privinta a existat un litigiu care s-a pus in fata instantelor franceze in care intre locator si locatar s-a incheiat o conventie de locatiune si s-a stipulat in ea ca locatarul nu poate locui decat singur acolo neavand dreptul sa isi aduca parintii sau sotia sau alte persoane => s-a ajuns pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului -> Conventia Europeana A Drepturilor Omului incalcata -> " incalcare drept viata de familie. celalalt fiind de rea .3 . neplecand de acolo. aici contractul a fost valabil incheiat. Ex: Locatorul si locatarul au convenit ca locatorul v-a face toate demersurile necesare pentru a pune la dispozitia locatarului locuinta. adica sa nu fie nimeni in ea si au convenit partile ca in ipoteza in care locatorul nu v-a reusi sa il evacueze pe cel care fusese locatar inainte si a-l carui contract expirase. NCC art. In ipoteza respectiva contractul s-a incheiat valabil. S-a pus problema naturii juridice a obligatiei locatorului de a preda bunul liber locatarului => este vorba despre o obligatie de rezultat. S-a ajuns la concluzia ca este vorba despre o obligatie esentiala a locatorului care nu poate fi transferata pe umerii locatarului. neocupat de alte persoane. Pe cand intr-o astfel de situatie ce ii pune la dispozitie locatorul ? -> nimica.1784 -> spre deosebire de 1864 sunt reglementate anumite incapacitati de a incheia contractele de locatiune -> al (1) -> trimitere " .

In NCC -> chiar proprietar fiind. chiar daca este proprietar exclusiv. art.. Aceasta posibilitate nu exista din punct de vedere legal => Proprietarul poate invoca inopozabilitatea.-> Nulitate absoluta -> bunuri litigioase.Incapacitatile referitoare la vanzare -> stabilite la art. 715 NCC -> (1) " Uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau de a arenda bunul primit in uzufruct " -> esenta uzufructului este aceea de a conferi uzufructuarului dreptul de a beneficia de fructe. 1683 NCC. daca folosinta este afectata. Daca sotul proprietar incheie un contract de locatiune ignorand dispozitile legii -> cel care nu a fost de acord. niciunul dintre soti. Trebuie sa existe acordul scris al celuilalt sot care Nu este proprietar. Este problema celor 2 "y". Locatiunea poate fi incheiata si de o persoana care nu are nici dreptul de proprietate si nici dreptul de uzufruct. 1655 NCC " -> mandatar. acest lucru nu mai este posibil.1654. nu poate veni "y" sa inchirieze bunul si sa spuna ca este opozabila locatiunea inscrisa pe "x" chiar daca e inscrisa CF. 322 NCC al (1) -> Locuinta Familiei -> dispozitie speciala ->" Fara consimtamantul scris al celuilalt sot . fata de el actul nu produce niciun efect."x". cel care nu este proprietar poate cere anularea contractului dar si el poate fi in situatia in care sa isi exercite abuziv acest drept. Unul dintre soti. Ceea ce e valabil in materie de vanzare e aplicabil si in materie de locatiune. nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar afecta folosinta acesteia ". proprietar pe un bun propriu -> sub reglementarea anterioara bunul care se afla la dispozitia titularului putea sa faca ce vrea cu bunul. Locatiunea fiind un contract prin care se asigura folosinta unui bun. Daca bunul este inscris in CF pe "x". art. acestea sunt fructe civile. Ex: Uzufructuarul incheia contractul de locatiune si pe urma decedeaza -> intr-o astfel de situatie locatiunea nu inceteaza chiar imediat ci mai tine o anumite perioada de timp. tutore . locatiunea poate fi incheiata nu numai de catre proprietarul bunului ci si de catre uzufructuar. art. .. el tocmai prin inchiriere poate sa obtina fructele respective. 1819 NCC -> Desfiintarea titlului locatorului -> (1) " Desfiintarea dreptului care permite locatorului sa asigure folosinta bunului inchiriat . caz in care v-a interveni instanta si pe temeiul abuzului de drept poate sa cenzureze acest lucru. NCC -> Vanzarea lucrului altuia este valabila fiind supusa doar rezolutiunii cu atat mai mult este valabila locatiunea lucrului altuia. dar aici se pun probleme de opozabilitate sau de inopozabilitate.se aplica si incapacitatile de la art. Este firesc ca el sa poata incheia astfel de contracte.

locatiunea in principiu este valabila. Nu se confunda buna . la momentul cand se incheie locatorul este proprietar. dar este inopozabila fata de cei care nu au participat. Buna . 641 NCC -> " Actele de administrare si de dispozitie incheiate de coproprietari " (1) Actele de administrare. precum incheierea ori denuntarea unor contracte de locatiune. al (2) " Daca locatarul a fost de buna . art. cu privire la bunul comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor parti " => Spre deosebire de ce era valabil in 1864 -> asemnea acte puteau fi incheiate dar erau inopozabile fata de cei care nu au incheiat -> locatiunea este in principiu valabila.credinta la data cand s-a incheiat contractul. Pentru ca eroarea comuna si invincibila presupune mai mult decat simpla buna credinta ( opinia celui care dobandeste ca a incheiat contractul cu cine trebuie )si anume + orice om rezonabil aflat in situatia celui care a contractat sa creada ca a incheiat contractul cu adevaratul proprietar. Aceasta reglementare. Locatarul e de buna . Daca sunt intrunite conditiile erorii comune si invincibile? Ce text se aplica ? Erorii comune si invincibile i se recunosc in mod expres efecte juridice. Inainte actul nu putea fi valabil decat cu acordul tuturor. -> Ex: Se incheie contractul. dar actuala reglementare: trebuie sa fie acordul majoritatii. iar ulterior contractul lui este anulat sau rezolutionat -> contractul inceteaza de drept. ci cu acordul majoritatii. (3) " Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune in mod abuziv la efectuarea unui act de .determina incetarea de drept a contractului de locatiune". In pofida acestui text de lege contractul de locatiune produce efecte daca sunt intrunite conditile erorii comune si invincibile fara sa poate fi limitat de aceste dispozitii.credinta ? -> locatarul nu cunostea vicile titlului ( ca era anulabil sau ca era rezolubil ) . Daca unul dintre coproprietari incheie un contract de locatiune fara sa ceara acordul celorlalti.credinta colectiva. o astfel de locatiune nu este valabila cu acordul tuturor coproprietarilor. locatorul nu detine niciun drept asupra bunului ? => Locatorul a avut titlul la inceput si il pierde pe parcurs atunci contractul inceteaza.credinta cu eroarea comuna si invincibila. Dar daca inceteaza de drept pentru ca locatorul pe parcursul locatiunii pierde titlul ? -> Contractul nu este valabil daca locatorul la momentul incheierii contractului. Se bate ' cap in cap ' cu textul care spune ca vanzarea lucrului altuia este valabila. locatiunea/contractul v-a produce efecte pe durata stabilita de parti dar nu mai mult de 1 an ". Bunul este detinut in proprietate comuna de 2 sau mai multi coproprietari.

actele de folosinta cu titlu gratuit. 1786 NCC -> Obligatiile principale ale locatorului sunt: sa predea locatarului bunul dat in locatiune. Cand este vorba despre o locatiune incheiata pe o perioada mai mare de 3 ani este un act de dispozitie si in aceasta situatie trebuie acordul tuturor coproprietarilor. linistita si utila folosinta a lucrului pe tot timpul locatiunii. nu sa suplineasca consimtamantul. Este o exceptie de la aceea a locatiunii din dreptul comun. ci se mai cere ca pe tot timpul locatiunii locatorul sa asigure linistita folosinta ( -> garantiile pentru vicii. Si aici avem de a face cu incapacitati. ci sa sanctioneze abuzul de drept. locatorul trebuie sa asigure locatarului (3) . Este vorba si aici de asa ceva. -> Toate reparatiile care tin de elementele cele mai importante a bunului care formeaza obiectul contractului.administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau valorii bunului " -> normal era ca instanta constatand abuzul de drept. . Efectele contractului de locatiune Obligatiile Locatorului ( cel care da in chirie ) -> in mare obligatiile care erau prevazute in Vechiul Cod Civil sunt prevazute si in NCC. NCC -> " sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii " art. cesiunile de venituri imobiliare. trebuie sa fie suportate de locator. -> nu este o simpla obligatie de a nu face. este o obligatie de prestare. Tot la aceleasi efecte ajungea. -> 1864 -> obligatia locatorului de a mentine lucrul in buna stare de functionare. (4) " Orice acte juridice de dispozitie privind un bun comun. dar respectand regulile de drept. locatiunile incheiate pe termene mai mari de 3 ani ". recunoaste doar cele 3 categorii de obligatii care pot forma obiectul contractului . ci trebuie sa puna la dispozitia locatarului. pentru evictiune ). Nu este suficient doar abandonul. pentru ca spre deosebire de vanzator. sanctiuni care intervin atunci cand nu se respecta aceste dispozitii legale referitoare la actele de administrare sau de dispozitie. 1788 NCC -> (1) " Locatorul este obligat. nu mai mare de 5 ani cum este in dreptul comun al locatiunii. NCC. In principiu este vorba de o obligatie similara celei a vanzatorului : obligatie de a abandona bunul la dispozitia celeilalte parti. sa efectueze toate reparatile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii conform destinatiei stabilite " . Ex: daca este vorba despre o constructie trebuie sa asigure ca aceasta este stabila. a nu face ). sa repare acoperisul. prin a considera actul valabil. Aici termenul de locatiune este act de dispozitie cand termenul este mai mare de 3 ani. a face. dar numai in prima parte. sa nu se strice fundatiile. -> art. Nu s-ar putea incadra in una dintre cele trei categorii de obligatii ( a da. nu si pe cea de prestare.

Aici textul nu mai prevede ca locatarul sa se adreseze instantei ci poate sa treaca el direct la reparatii in contul si pe seama locatorului cu conditia sa il fi instiintat pe acesta. Ex: Daca obiectul locatiunii il constituie o locuinta aceasta trebuie sa fie in stare de a fi locuita. Cu conditia sa-l fi anuntat in prealabil pe locator. Ce poate face locatorul daca cheltuielile nu erau justificate ( acoperisul era albastru. (3) " Daca dupa incheierea contractului se investe nevoia unor reparatii. era vorba de o obligatie de a face care era in sarcina locatorului iar daca nu si-o indeplinea avea dreptul sa ceara incuviintarea instantei. In mod obisnuit in practica se face un proces verbal de predare-preluare. care sunt in sarcina locatorului iar acesta din urma incunostiintat nu incepe sa i-a de indata masurile necesare. Locatorul trebuie sa predea bunul astfel incat acesta sa poata fi utilizat conform destinatiei lui.(2) " Sunt in sarcina locatarului reparatile locative a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului " : Ex: Daca este vorba despre un aparatament : sa zugraveasca. Este de recomandat sa se faca procese-verbale de predare-preluare si la . iti i-a acoperisul. locatarul poate intervenii atat timp cat este afectata folosinta normala. dar daca vrea el sa preia lucrarile si in contul chiriei viitoare investeste el. Locatarul constata de la bun inceput ca lucrul nu este apt de a fi utilizat conform destinatiei sale. sa repare o incuietoare la o broasca. daca o astfel de intelegere nu exista principiul este ca locatorul trebuie sa predea bunul in starea in care el sa poata fi folosit conform destinatiei lui. iar el il vrea roz ) ? Abuzul de drept sau chiar inexistenta dreptului. litigiul nascandu-se inainte ca locatarul sa inceapa sa faca reparatiile respective. o astfel de intelegere intre parti este valabila. Locatorul ar putea obtine pe cale de ordonanta presedentiala sistarea lucrarilor. prezumtia este ca s-a predat in stare normala de functionare si ca locatarul la randul lui trebuie sa il restituie in stare corespunzatoare. Totul este facut pe riscul locatarului. sa il igienizeze." 1864 -> inainte locatarul trebuia sa ceara instantei. locatorul poate sa spuna ca nu sunt indeplinite conditiile. Ex: vine o furtuna mare. Pentru ca daca nu se face un astfel de proces atunci cand inceteaza contractul. Locatarul dupa ce a facut cheltuielile se indreapta impotriva locatorului. in care se mentioneaza starea in care se preda bunul. se regleaza post factum. Dar. daca nu poate fi locuita : partile ar putea sa convina . reparatiile pot fi facute de locatar. Dar. -> nu mai este timp de ordonanta presedentiala . daca nu se inscrie in conditiile cerute de lege raspunde el. Ca urmare a notificarii.

diminua sau stanjeni o asemenea folosinta ". Efectele garantiei contra vicilor -> art. el poate rezilia contractul in conditile legii -> chiar si pe cale unilaterala. Tot timpul locatorul trebuie sa asigure aceasta posibilitate loctarului de a folosi bunul conform destinatiei sale. . Ex: Nu poate locatorul sa inchirieze o motocicleta locatarului si pe urma cand vrea sa se plimbe cu ea -> nu poate goli de continut obiectul intelegerii lor. In practica s-a pus intrebarea daca locatorul de exemplu ar putea sa desfasoare o activitate concurenta. iar in cazul in care vicile sunt atat de grave incat daca le-ar fi cunoscut locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune. ci si ulterioara. " (2) Nu raspunde pentru vicile aparente -> ceea ce se putea observa la momentul cand s-a predat bunul locatarului -> este vorba despre garantia pentru vicii ascunse. 1790 NCC -> (1) " Locatorul garanteaza contra tuturor vicilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosinta lui chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea contractului si fara a tine seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. S-a pus intrebarea daca se contravine obligatiei acesteia a locatorului de a asigura linistita folosinta a bunului. Aceasta obligatie trebuie sa fie una constanta. 1789 NCC -> " Locatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului fiind dator sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica. dar aici specificul este ca garantia functioneaza nu numai pentru vicile care aveau o cauza anterioara sau concomitenta predarii. art. Daca in contract este stipulata o clauza de exclusivitate in acea situatie locatorul nu poate nici el nici sa inchirieze bunul altora ca sa desfasoara o activitate de natura celei care era desfasurata de locatar. Daca nu exista o clauza de neconcurenta locatorul nu are aceasta obligatie si poate sa inchirieze alte spatii similare unor alti profesionisti cu activitati similare.inceputul locatiunii si la sfarsitul ei. presupunand ca locatarul este un profesionist. locatorul poate fi obligat la daune-interese inafara de cazul cand dovedeste ca nu le-a cunoscut si ca potrivit imprejurarilor nu era dator sa le cunoasca ". Aceasta datorita faptului ca avem de-a face cu un contract cu prestatii succesive in timp. locatarul are dreptul la o scadere proportionala a chiriei. (2) " Atunci cand viciile aduc vreun prejudiciu locatarului. 1791 NCC -> (1) in esenta se spune ca daca locatorul nu inlatura vicile in cel mai scurt termen. Ex: Obiectul locatiunii este un cabinet medical si locatorul este si el medic si desfasoara o activitate similara in imobilul respectiv. Locatorul are obligatia sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pentru tot timpul locatiunii. art.

nu a intrat in posesia bunului -> potrivit acestui text de lege -> locatorul este obligat sa il apere. inchiriere comerciala. art. s-a aplicat un sechestu asigurator pe bunul respectiv. 1793 NCC -> " Locatorul nu este tinut sa il garanteze pe locatar de tulburarea cauzata prin fapta unui tert care nu pretinde vreun drept asupra bunului afara numai daca tulburarile incepute inaintea predarii bunului il impiedica pe locatar sa il preia.art. sa il de-a in judecata pe tertul respectiv si sa se judece cu el. Ex: S-a incheiat un contract de locatiune. 1793 NCC -> nu trebuie interpretat intr-un sens foate restrictiv. caz in care art. art. Locatarul invocand garantia pentru evictiune a locatorului. a cerut dauneinterese ( in temeiul textului din vechiul cod civil ). nu a dat pe nimeni in judecata. sa i se restituie chiria. . dar locatarul nu a fost tulburat in folosinta decat peste o jumatate de an de la data incheierii contractului. art. locatorul este dator sa il apera pe locatar chiar si in lipsa unei tulburari de fapt ". dar inainte de a se incheia contractul de locatiune datorita unui litigiu dintre locator si un tert care isi revendica proprietatea bunului. -> in continuare se prevede -> Daca locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului locatorul trebuie sa il despagubeasca pentru toate prejudicile suferite din aceasta cauza. Pe de o parte avem situatia in care exista numai amenintarea din partea unui tert dar fara ca locatarul sa fie tulburat. situatie in care nu se poate pune problema acordarii de daune-interese. pentru ca nu exista un prejudiciu. 1792 NCC -> ca si in materie de vanzare -> Garantia pentru lipsa calitatilor convenite : obligatia de predare conforma -> functioneaza si aici. 1794 NCC al (2) sunt aplicabile ". folosinta a lucrului pe toata durata locatiunii are obligatia de a preveni astfel de situatii si daca nu le previne survine raspunderea lui. unul dintre colocatari fata de care locatorul datoreaza garantia provenind din tulburari pentru fapta tertilor. Si potrivit reglementarilor 1864 -> atunci cand era vorba despre garantiile pentru fapta tertilor principiul era ca locatorul nu raspunde decat pentru tulburarile de drept provenind de la terti Nu si pentru cele de fapt. Ex: Daca vine un tert si spune ca el are un drept de locatiune care este preferabil dar inca nu tulbura pe nimeni. Ex: Tulburare provenita din fapta unui colocatar. este tulburat de un alt locatar care ii cauzeaza anumite prejudicii nerespectand conditile de locuit in comun => Locatorul raspunde -> in astfel de situatii colocatarii sau prepusii Nu sunt terti pentru ca se afla in raporturi juridice cu locatorul si acesta avand obligatia aceea de a asigura linistita posesiune.1794 NCC -> " Daca vreun tert pretinde un drept asupra bunului dat in locatiune.

-> art 1794 NCC. Sigur ca din momentul in care nu l-a mai avut la dispozitie alta era situatia -> Administratorul bunului l-a invitat pe locatar sa renegocieze contractul. locatarul poate cere o scadere proportionala a chiriei -> textul contrazice solutia pe care am spus-o inainte -> orice amenintare din partea unui tert poate fi producatoare de consecinte pe temeiul garantiei pentru evictiune daca locatorul nu intervine imediat . dar in principiu ele sunt asemanatoare cu cele din materie de vanzare. pentru ca acesta sa il apere atunci locatarul. Ex: Punere la dispozitie a bunului fara preluare. Din punct de vedere fizic avea linistita posesiune. Daca locatarul care este amenintat cu pericolul evictiunii nu il instiinteaza pe locator. (2) -> " Indiferent de gravitatea tulburarii. exista pericolul unei tulburari. daca el preia riscul incepe sa se judece cu cel care evinge. Acelasi alineat mai preavede ca daca tulburarea este atat de grava incat daca ar fi cunoscut-o locatarul nu ar fi contractat poate rezilia contractul in conditile legii. Si in materie de locatiune functioneaza garantiile pentru evictiune si pentru vicii ascunse. daca pareaza nu se pune problema pericolului. " 1864 -> obligatia de a intrebuinta bunul ca un bun proprietar conform destinatiei sale. prin conventia lor pot sa amenajeze conditile in care raspunde si pentru vicii ascunse si pentru evictiune locatorul mergand pana la a inlatura raspunderea locatorului. Exista o diferenta cand cunoaste riscul de evictiune dar nu isi asuma.. a avut bunul la dispozitie. si aici partile . 1796 NCC -> " Sa i-a in primire bunul dat in locatiune . Ca si la vanzare. -> art.Actiunea i-a fost respinsa pe motiv ca nu a fost tulburat practic. lucru care este foarte dificil si evictiunea ar fi survenit si daca locatorul ar stiut si ar fi fost introdus in proces. Dispozitii care sunt legale afara de situatia in care locatorul cunoaste ( cand este vorba despre un dol ) existenta viciilor sau a cauzei de evictiune si nu le comunica locatarului . asadar potrivit dreptului comun. nu a vrut sa il renegocieze => Desi in drept era aplicat sechestrul. daca i-a comunicat-o locatorului fara ca acesta sa o inlature de indata. in conditii mai speciale. fara sa aiba motive . Decat in ipoteza in care poate demonstra. pentru ca el a avut folosinta bunului. nu i s-au acordat despagubri. isi asuma riscul de a nu mai putea sa ceara despagubiri de la locator. totusi garantia pentru evictiune nu a fost angajata datorita faptului ca avea linistita posesiune. (3) " Locatarul care la incheierea contractului cunostea cauza de evictiune nu are dreptul la daune-interese" -> la vanzare nu functineaza daca cunoaste. dar daca nu reactioneaza ideea este de a-l determina pe locator sa aiba o reactie imediata ca sa evite pericolul evictiunii. Obligatiile Locatarului art.. 1795 NCC -> cum poate fi introdus in proces locatorul.

nu este reglementare. s-a intrat in executarea contractului care a fost incheiat pe o perioada de 10 ani. la un moment dat locatorul avand nevoie de niste fonduri s-a adresat bancii spunandu-i ca vrea niste bani. Daca a fost incheiat pe o perioada nedeterminata. nu si-a executat aceasta obligatie. afara de uzura normala. rezilierea. se apeleaza la dreptul comun => este vorbe despre o neexecutare a unei obligatii legale -> poate fi ceruta rezolutiunea. Ex: Contract incheiat intre 2 profesionisti : o camera de comert si o banca. ba chiar ca nu a existat dreptul de a denunta si pe urma a invocat locatorul si faptul ca atat timp cat bunul nu a fost adus in starea anterioara nu putea fi denuntat in mod unilateral. 1796 lit. Principiul este ca atunci cand contractul a fost incheiat pe o perioada determinata nu poate fi denuntat unilateral de niciuna dintre parti. art. dar in dreptul comun nu poate fi denuntat daca a fost incheiat un termen. spunand ca nepreluand bunul nu datoreaza chiria. Locatarul s-a opus si locatorul a spus ca contractul nu s-a incheiat in conditii legale. Locatarul are obligatia sa restituie bunul la incetarea locatiunii indiferent de cauza care a cauzat incetarea. luate masuri specifice de protectie. Intelegerea partilor a fost ca banca are dreptul sa amenajeze spatiul conform nevoilor : sa amenajeze camera de tezaur : care trebuie sa fie blindata. Obiectul il constituia un spatiu in care banca respectiva voia sa desfasoare o activitate specifica. Banca a solicitat prin actiune sa i se restituie chiria platita in avans pe durata pe care conform viziunii ei nu a mai folosit bunul legitim ca a survenit denuntarea. astfel s-a nascut un litigiu intre parti. In NCC in materie de inchiriere de locuinte ' locatarul poate sa denunte ' . Era o prevedere in contract care spunea ca nu putea fi reziliat de niciuna dintre parti decat in caz de forta majora sau in cazul in care una dintre parti nu isi executa obligatiile.legitime !? . banca spunand ca nu ii poate da dar ca ii da in avans chiria pe 2. Daca nu este preluat bunul de catre locatar. ani si a platit chiria in avans pe 2 ani si dupa vreo 2 luni dupa plata chiriei in avans. o parte notifica pe cealalta. fara sa invoce unul dintre cele doua motive denunta unilateral contractul si a dat un preaviz de 60 de zile. Locatarul a efectuat acele lucrari. dar nu l-a readus in starea anterioara. Principiul este ca locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care l-a primit. In practica. Dupa ce a dat acel preaviz s-a si mutat din spatiu. -> 1864 -> obligatia de a intrebuinta bunul ca un bun proprietar a bunului conform destinatiei. sa nu ii schimbe structura. c NCC -> Locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta. -> obligatia sa nu ii schimbe destinatiai fara acordul locatorului. e posibil sa se denunte unilateral contractul dar daca exista o prevedere . => In situatia in care contractul s-a incheiat pe o durata determinata.

ceea ce se obtine in final. ci important este rezultatul. iar tu sa platesti chiria. principiul este ca trebuie sa respecti termenul. 1410 Codul Civil -> se vorbea despre locatiunea serviciului sau a lucrarilor. Contractul era in fiinta atata timp cat nu a fost adus in starea anterioara. antreprenorul. Daca locatarul nu si-a executat obligatia respectiva. pentru ca in esenta obiectul antreprizei este efectuarea unei lucrari. Neaducerea bunului in situatia anterioara -> obligatia locatarului la incetarea contractului de locatiune este de a readuce bunul in starea in care l-a primit/ anterioara amenajarilor specifice pentru banca. Obligatia are natura contractuala : nu poti spune ca contractul a incetat daca nu ti-ai indeplinit obligatia. . care sa dea dreptul la asa ceva. dar si antrepriza care era privita ca o locatiune de lucrari sau de servicii. art. Daca nu ai o astfel de prevedere sau daca este echivoca. Cand ai stipulatie contractuala si cand nu ti se poate reprosa nimica poti denunta unilateral contractul. Se considera ca ceea ce se pune la dispozitia beneficiarului este folosinta muncii celui care presteaza serviciul. ceea ce se numea locatiunea lucrarilor si in prezent antrepriza era o chestiune care tinea de punerea la dispozitia altuia a unui anumit serviciu.2012 ANTREPRIZA 1864 -> antrepriza era si ea o loctiune. Curs 10. Desi Codul Civil de la 1864 reglementa de o asemenea maniera ceea ce astazi numim antrepriza totusi in practica judiciara si doctrina s-a considerat ca antreprinza nu este o locatiune. Nu are importanta punerea la dispozitia muncii celui care se pricepe la ceva. 1490 -> erau reglementate unele aspecte ale contractului de antrepriza numit ca atare in art 1413 Codul civil. Daca ai platit chiria in avans chiar daca ai o clauza de denuntare asteptarea legitima a locatarului este de a mentine folosinta bunului cel putin cat ai platit chiria in avans. termenul trebuie respectat. 1470. inafara de cazul in care se stipuleaza in contract situatia in care o parte sau alta posibilitatea denuntarii contractului. Trebuia respinsa actiunea bancii si pe aceste temeiuri. Contracte Speciale 10. s-a incheiat contractul. art. art.contractuala neechivoca in acest sens. Conceptia Codului de la 1864 era tributara conceptiei dreptului roman.01. o obligatie de a face o lucrare sau de a presta un serviciu. Contractul a incetat la data denuntarii sau nu ?! Cand este vorba despre un contract incheiat pe termen. Acolo erau reprezentate si raporturile juridice de munca si raporturile juridice decurgand din contractul de transport. E permisa dezicerea.

art. Tocmai aceasta activitate si rezultatul ei constituie obiectul specific al antreprizei. Obiectul obligatiei antreprenorului este una de a face. al antreprenorului. In cazul antreprizei obiectul obligatiei specifice este una de face si chiar daca este vorba despre un transfer de drepturi aceste lucruri se petrec numai cu titlu accesoriu nu cu titlu principal. in care antreprenorul INTOTDEAUNA desfasoara o activitate. numai trebuie sa il lase pe locatar sa foloseasca bunul. in acest caz exista o prestatie. aici locatorul in principiu nu trebuie sa faca nimic pozitiv. dar exista si prestatia care seamana cu cea de la vanzare. -> antrepriza este un contract oneros pentru ca lucrarea sau prestarea serviciului se fac contra platii unui pret. Insa exista situatii in care exista si un efect translativ de proprietate : ex : in stituatia in care antreprenorul se obliga sa confectioneze un bun nou ( un costum ). masura. 1655 Cod italian. . realizand lucrarea sau prestand serviciul respectiv. cu materialul lui. Antrepriza -> contract prin care antreprenorul se obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita lucrare materiala sau intelectuala sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar in schimbul unui pret. un anumit efort din partea debitorului cu obligatia de prestare. art. In esenta antrepriza se caracterizeaza prin urmatoarele elemente : -> realizarea de catre antreprenor pentru beneficiar a unei lucrari materiale sau intelectuale. deci nu sta ca si locatorul. -> antreprenorul efectueaza aceasta lucrare sau presteaza serviciul pe riscul sau. ori prestarea unui serviciu. cum este de ex: cea a locatorului in contractul de locatiune -> locatorul trebuie sa asigure folosinta bunului. sa puna bunul la dispozitia locatarului si sa creeze conditiile ca acesta sa se bucure de o linistita folosinta a bunului. in exemplul dat ( sa se confectioneze costumul respectiv ). ori prestarea unui serviciu. face un anumit efort. de a transfera un drept din patrimoniul lui in patrimoniul cumparatorului. o activitate pozitiva de a coase. Ceea ce o diferentiaza de alte contracte cum este de exemplu cel de vanzare : unde obligatia specifica a vanzatorului este aceea de a da. ajusta costumul. Se poate intampla ca intr-un contract de antrepriza sa se desfasoare activitatea specifica. la antrepriza nu exista asa ceva. 2098. 1851 NCC => obligatia specifica a antreprenorului este realizarea pentru beneficiar a unor lucrari materiale sau intelectuale. Esenta obligatiei antreprenorului este una de a face. Cand este vorba despre o obligatie de a face este vorba despre o activitate pozitiva. ci executa ceva. iar dupa ce s-a realizat lucrarea are loc si transferul proprietatii dar sigur ca acest lucru este accesoriu fata de principalul -> este munca care a fost prestat de croitor . A nu se confunda obligatia de a face care este una pozitiva care presupune o anumita activitate.NCC -> inspiratie Cod Quebec -> art.

antreprenor. Pe de alta parte si in cazul vanzarii, este posibil ca si vanzatorul sa fie obligat la indeplinirea unor obligatii de a face. Ex: in cazul aparitiei unor vicii ascunse trebuie sa remedieze viciile, sa readuca bunul in starea in care trebuia predat cumparatorului, dar aici spre deosebirea antreprizei aceasta obligatie de a face este accesorie, in raport cu obligatia principala de a transfera proprietatea. Exista si contracte, intelegeri al caror obiect specific, este o obligatie de a nu face, o parte isi asuma obligatia de a nu o concura pe alta parte : desfasurarea unei activitati comerciale => in niciun caz un astfel de contract nu este unul de antrepriza pentru ca antrepriza nu poate sa aiba niciodata ca obiect, o obligatie de a nu face ci intotdeauna are ca obiect o obligatie de a face. Niciodata nu putem avea de-a face cu un contract de antrepriza al carei obiect sa fie o obligatie de a Nu face. Cand este vorba despre lucrari materiale sau intelectuale este vorba despre prestatii cat se poate de diferite, astfel incat poate fi vorba despre activitati care se rasfrang asupra unor obiecte materiale, cum ar fi cazul in care se confectioneaza un bun care nu are existenta inainte de aceasta, cum este cazul confectionarii unor obiecte de imbracaminte, incaltaminte, obiecte artizanale, ( de la astfel de lucrari simple pana la lucrari foarte complexe cum sunt constructiile de hale industriale, de locuinte, de uzine, de nave si aeronave ),poate fi vorba si despre repararea unor bunuri nu neaparat despre confectionarea lor. Si aici poatea sa se refere la reparatii foarte simple ( se strica un telefon sau ceasul si te duci la 'mestesugar' si il repara ), pana la reparatii care se refera la navele interspatiale care sunt foarte complexe. Aceste lucrari care pot forma obiectul contractului de antrepriza, pot fi nu numai de natura materiala, ci si de natura pur intelectuala cum este cazul elaborarii unor opere artistice, stiintifice, de proiectare a unor anslamble de locuinte. Lucrarile pot sa fie atat materiale cat si intelectuale. In ceea ce priveste prestarea de servicii ca obiect al prestatiei specifice a antreprenorului, acestea pot consta nu numai in lucrari de natura materiala sau intelectuala, cum este cazul atunci cand este vorba despre lucrari ci si in ceea ce se numesc prestari de servicii, de la cele mai simple cum este cazul serviciilor de frizerie, de curatenie, de intretinere corporala de acordarea unor meditatii pana la prestatii intelectuale care sunt mult mai complexe cum este prestarea de servicii medicale, de consultanta de orice fel, juridica, economica. Paleta activitatilor care pot forma obiectul contractului de antrepriza este forarte diversa; de la lucrarile materiale, pana la prestatile pur intelectuale. Spre deosebire de lucrari, care pot fi apropriate de catre beneficiar, poate sa le preia in patrimoniul lui -> ex : se confectioneaza un bun, beneficiarul devine proprietarul lui si isi aproprie bunul. Intra in

proprietatea lui, apoi in posesie si il utilizeaza conform destinatiei. In cazul serviciilor aceste prin natura lor nu pot fi apropriate. Nu poti spune ca ai devennit proprietarul unui tuns sau a unui fitness. Nu toate contractele care au ca obiect prestarea unui serviciu sunt contracte de antrepriza. Exista si prestari de servicii care nu sunt specifice antreprizei, ci sunt specifice unor alte contracte. Ex: Depozitarul asigura deponentului un serviciu, pastreaza bunul si il remite atunci cand deponentul il solicita. Mandatarul si el de asemeneaza presteaza un serviciu, care in esenta consta in incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului. Astfel de servicii nu formeaza obiectul contractelor de antrepriza. Ceea ce diferentiaza contractele de depozit, mandat de contractele de antrepriza este ca obiectul specific al contractului de antrepriza este caracterul specific al fiecareia dintre aceste servicii. Prestarile de servicii in genral oricare ar fi natura lor reprezinta genul, iar unele activitati mai specifice cum sunt cele desfasurate de depozitar, ori de mandatar, sunt specii ale genului, parti ale unei categorii mai largi care este genul. Activitatile specifice antreprizei sunt reziduale, ceea ce ramane de la ceea ce nu e alt contract cu un obiect specific care consta in prestarea unor servicii este contract de antrepriza. Realizarea lucrarii sau prestarea serviciului se fac pe riscul antreprenorului. Desi Codul Civil de la 1864 -> nu prevedea in mod expres ca lucrarea sau prestarea serviciului trebuiau facute pe riscul antreprenorului, acest lucru era totusi unanim admis, cu atat mai mult acum cand si NCC enumera printre elementele care caracterizeaza antrepriza si faptul ca activitatea se desfasoara pe riscul antreprenorului. In esenta activitatea desfasurata pe riscul antreprenorului semnifica faptul ca spre deosebire de contractul de munca unde angajatul este subordonat angajatorului, deci trebuie sa asculte de acesta, sa respecte programul, disciplina muncii, exista un raport de subordonare. In cazul contractului de antrepriza, in principiu antreprenorul este independent, nu in sensul realizarii lucrarii pe care o vrea el fara sa asculte indicatiile beneficiarului, ci in sensul ca odata stabilit ce trebuie sa faca antreprenorul acesta are o anumita independenta de aceea atunci cand contractul nu are un caracter intuituu personae poate sa faca contracte de subantrepriza, cu un subantreprenor, sa delege unor alte persoane indeplinirea unora dintre seriviciile la care s-a obligat el personal. Angajatul in cazul contractului de munca nu poate face astfel de lucruri. Antreprenorul este independent in principiu, sigur ca nu trebuie sa mergem pana la absurd, trebuie sa avem in vedere dispozitile art. 1661 NCC => beneficiarul are dreptul ca pe propria sa cheltuiala, sa controleze lucrarea in cursul executarii acesteia. Ex: Obiectul il reprezinta ridicarea unei constructii, si antreprenorul nu-l

mai lasa pe beneficiar. Beneficiarul poate urmarii pe parcursul executarii modul in care se indeplinesc lucrarile si antreprenorul este obligat sa tina cont de observatiile acestuia. Aceasta nu inseamna ca poate veni beneficiarul si in contra a ceea ce s-au inteles initial sa spuna ca nu mai vrea o casa cu 3 camere ci o casa cu 10 camera si sa o faca in cadrul intelegerii initiale. Este vorba despre acele obligatii asumate de parti prin contract, beneficiarul vine si constata ca ceva lucruri nu sunt in regula, face observatii iar antreprenorul este obligat sa tina seama de acestea. Si aceasta in anumite limite, el raspunde pentru lucrarea pe care o face. Retinem principiul independentei cu faptul ca beneficiarul poate sa intervina si sa urmareasca lucrarile, si chiar sa faca observatii pe care antreprenorul trebuie sa le indeplineasca. In considerarea independentei sale, poate prin contractele de antrepriza, sa delege anumite lucarari, sa le puna in sarcina unor subantreprenori, dar intotdeauna raspunzator ramane antreprenorul => Exista dispozitie expresa care il obliga -> art. 1852 NCC -> antreprenorul raspunde pentru faptele subantreprenorului, ca si pentru faptele lui. Aceasta independenta a antreprenorului, pentru ca orice libertate are si un pret este respunzator pentru ceea ce face. Are libertate, dar are si raspundere. Uneori raspunde si pentru faptele altuia nu strict pentru faptele lui, cand este vorba despre subantrepriza. Antreprenorul desfasoara activitatile specifice, pe riscul sau. A nu se confunda desfasurarea activitatilor pe riscul sau cu riscul pieirii fortuite a bunurilor cu care se fac lucrarile. Lucrarile pot fi facute fie cu materialele puse la dispozitie de antreprenor, daca lucrarea intr-un anumit stadiu piere inainte de a fi predata, riscul pieirii fortuite este a antreprenorului, se poate intampla insa ca materialele cu care se efectueaza lucrarea sa fie a beneficiarului. Si in aceasta situatie daca lucrarea, intr-un anumit stadiu piere fortuit fara culpa antrprenorului, in aceasta situatie, riscul este suportat de catre beneficiar ( trebuie din nou sa dea material ). Sa nu confundam independenta si riscurile pe care si le asuma antreprenorul, in executarea lucrarilor cu riscul pieirii fortuite a materialelor cu care se realizeaza lucrarile. Cine este proprietar la momentul cand survine cazul fortuit suporta riscul, deci e pe riscul lui, nu poate sa puna consecintele nefavorabile in sarcina celeilalte parti. Lucrarea sau prestarea serviciilor se fac contra platii unui pret. Acest lucru rezulta expres din articolul 1851 NCC -> ceea ce inseamna ca acest contract este unul oneros. Exista si situatii in care se presteaza servicii, se fac lucrari cu titlu gratuit. La ora actuala spune textul expres ca trebuie sa fie contra platii unui pret. Inainte -> 1864 nu era prevazut acest lucru in mod expres. Si in cazul prestarilor facute cu titlu gratuit, poate sa exista o anumita raspundere a celui care presteaza serviciul respectiv sau face o lucrare =>

banca nu a contestat in . speta dinainte -> contractul incheiat valabil. a intrat intr-o discutie contradictorie cu unul dintre adminsitratorii bancii respective pe o anumita problema. cerandu-i da faca o consultanta de specialitate. Profesorul dupa ce a predat lucrarea a facut o factura si a trimis-o bancii. opinia juridica formulata -> semnare ca oaspeti. dar regimul codului de la 1864 -> diferenta esentiala intre vanzare si antrepriza era ca la vanzare pretul trebuia sa fie determinat sau determinabil pe cand la antrepriza pretul putea sa nu fie determinat deloc. si a solicitat obligarea lor in solidar la plata sumei reprezentand onorariul si avocatul cand l-a sunat pe profesor nu au vorbit nimic despre pret. Chiar si sub regelementarea anterioara. Antrepriza nu este un contract cu titlu gratuit. dar pretul poate fi ajustat de instanta. In ceea ce priveste caracterele juridice din textul art. l-a sunat pe acesta si i-a spus care este problema. Si pentru a se lamuri avocatul respectiv. Chirica -> nemuritoare opinia /:) . care il cunostea pe un profesor de la facultatea de drept din Versailles. Aici trebuie sa fim atenti caci in practica se pot ivii situatii de genul urmator -> Speta solutionata de curtea de Apel Versailles -> un avocat care consilia o banca. Si in materie de vanzare se poate apela la pretul pietei acolo unde exista. in momentul in care avocatul s-a inteles cu profesorul ce trebuie sa faca si acesta s-a apucat de treaba => s-a incheiat contractul. sa-l aduca la valoarea corespunzatoare muncii pe care a depus-o antreprenorul sau mandatarul. si cei de la banca nu au fost multumiti de solutia pe care a dat-o profesorul in urma studiului pe care l-a intreprins. iar banca a refuzat sa plateasca. Pretul poate sa constea la ora actuala in orice.contract de asistenta benevola => raspunderea este mai atenuata. Acesta a apelat si la cunostintele unui alt coleg. 1851 nu rezulta ca s-ar cere sa se indeplineasca o anumita forma asadar este vorba despre un contract consensual. a facut o lucrare. Ex: antreprenorul recunoscuse ca a gresit la prioiectare. Semnatura consiliului de administratie fara semnificatie juridica. Dar din punctul de vedere al antreprizei este un contract cu titlu oneros -> presupune plata unui pret. a prezentat lucrarea. cei mai multi autori sustineau ca. contractul nu poate fi decat oneros. In contractul de antrepriza ca si in contractul de mandat de altfel. pentru ca este vorba despre un contract consensual. Pretul este esential. este prevazut acest lucru. care era de ordin juridic. Implicit apeland la servicile lui. prestatorul poate fixa pretul unilateral. Litigiu -> prestatorul a dat in judecata atat pe avocatul care l-a contactat cat si pe banca. nu numai intr-o suma de bani. In exemplul dat contractul era valabil. Pretul poate sa fie nu numai o suma de bani ci pretul poate sa constea si in prestrea in contrapartida a unui serviciu sau efectuarea unei lucrari sau transmiterea proprietii unui bun. banca prin avocat inseamna ca si-au asumat si obligatia de a plati pretul.

si la mndatul este valabil consensual. Daca exista raporturi apropiate intre parti cum exista intre avocatul respectiv si profesor -> se admite ca proba sa fie facuta cu orice mijloc de dovada. Solutia se impune din ratiuni cat se poate de practice. dar cand materialele sunt furnizate de antreprenor. Chiar si atunci cand partile au stabilit de comun acord pretul in cazul antreprizei. daca materialul este al beneficiarului contractul este intotdeauna de antrepriza. Serviciul a fost prestat. Ex: se confectioneaza un bun nou cu materialul antreprenorului. nu exista o alta solutie. depunerea unui efort pentru realizarea unei lucrari sau presatrea unui serviciu. Bun viitor -> 1864 si NCC -> diferente . Orice contract care prin natura lui este comutativ. Conceptia calificarii distributive potrivit acestei conceptii pana la confectionarea bunului raporturile juridice dintre parti sunt specifice anteprizei. nu numai banca ? Exista mandatul de increderea in care mandatarul isi asuma obligatii alaturi de mandant -> exista raporturi de incredere intre cele doua parti si atunci fata de terti mandatarul se obliga ca si cand ar fi mandantul. nu a aspus ca lucreaza in numele lui -> nu avea un mandat expres in sensul acesta cu toate ca si-a asumat calitatea de manadatar. si antrepriza in anumite condirii -> numai prin exceptie poate sa fie aleatorie. comutativ in principiu. In final banca a suportat fiindca ea era mandantul. Antrepriza are ca obiect prestarea unui serviciu. Delimitare Vanzare/Antrepriza -> obiectul vanzarii -> obligatia de a da -> transferul proprietatii. Si onorarile avocatilor pot fi reduse de instanta. Avocatul a spus ca vorbeste in numele bancii. De ce in cazul contractului de antrepriza se admite ca pretul sa fie fixat post factum? -> alta solutie rationala nu exista. poate fi ajustat de instanta. a unei activitati. inainte era numai intre comercianti.. De ce a fost actionat in judecata si avocatul. Este vorba despre un raport juridic intre profesionisti. cel putin in parte sau chiar in intregime se pot pune probleme intre a delimita antrepriza de o vanzare de bunuri viitoare. iar dupa aceea sunt specifice vanzarii -> solutia s-a dovedit a nu fi corespunzatoare. oneros. Instanta nu putea decat sa oblige la plata. Instanta a dispus plata onorariului atat a bancii cat si a avocatului. dar fata de antreprenor si-a asumat raspunderea si avocatul respectiv. Antrepriza este un contract consensual. Antrepriza este un contract sinalagmatic care da dreptul la obligatii reciproce si interdependente. Este o chestiune de probatiune. Trebuie sa se demonstreze ca a existat o anumita intelegere. 1864 -> 1.niciun fel onorariul. dar in principiu este comutativa. . poate prezenta elemenete aleatorii.

-> " un contract in care partea preponderenta a obligatiei partii care furnizeaza marfurile consta in furnizarea manoperei sau a altor servicii este un contract de antrepriza " -> deci nu este vanzare -> nu este supus Conventiei de la Viena din 1980. Distinctie intre productia de serie care inseamna ex : -> contract de vanzare -> cand beneficiarul nu are niciun fel de pretentie . avand tot felul de pretentii. ( sa nu confundam pretentile beneficiarului cu optiunile pe care le pune la dispozitie fabricantul care intra tot in productia de serie doar daca este ceva inafara optiunilor. Acest criteriu al muncii specifice care in ultima instanta distinge intre productia de serie sau standardizata si productia pe masura a fost supusa in ultimii ani unor subtile si substantiale observatii aratandu-se -> " vanzarea unui bun ce urmeaza a fi fabricat se caracterizeaza prin faptul ca este una afectata de un termen suspensiv pe durata necesara fabricarii ( operatiunea de fabricare ramane straina contractului ). 3. au avut in vedere ca le intereseaza mai mult munca si prestarea lucrarii caz in care este vorba despre o antrepriza sau au avut in vedere valoarea materialelor in mod preponderent. situatie in care contractul este de antrepriza -> nici aceasta nu este la adapost de critici. -> nici aceasta conceptie nu este tocmai buna. contractul este de antrepriza iar daca ne aflam in situatia inversa contractul este de vanzare -> conceptie care a fost preluata de Conventia de la Viena -> vanzarea internationala de marfuri. ceva ce trebuie sa fie diferit decat este in mod obisnuit -> astfel il obligi pe antreprenor sa depuna o munca specifica -> nu mai este vorba despre o productie de serie ci despre o munca adaptata -> caz in care contractul este considerat a fi de antrepriza ). aceasta fiind exclusiv problema vanzatorului fara ca dobanditorul sa aiba vreun drept de a controla activitatea acestuia. se cumpara un autoturism de serie -> in aceasta situatie chiar daca contractul se incheie astazi si livrarea se v-a face peste 3 luni. Calificarea contractului dupa un criteriu subiectiv -> adica ar trebui sa avem in vedere ce au gandit partile atunci cand au incheiat contractul. nu trebuie sa depuna o munca specifica. autoturism nefiind inca fabricat la momentul in care inchei contractul => intr-o astfel de situatie contractul este de vanzare de bunuri viitoare pentru ca cel care produce. Daca in exemplul dat beneficiarul are bani multi si vrea ca masina lui sa fie mai deosebita decat a altora. Calificarea contractului dupa criteriul economic aici in functie de criteriul daca valoarea muncii este mai mare decat valoarea materialelor sau a materiei din care se confectioneaza bunul. se multumeste cu ceea ce ii ofera fabricantul.2. nu il intereseaza pe beneficiar cum procedeaza cealalata parte la confectionarea bunului. 4. Calificarea dupa criteriul existentei sau inexistentei unei munci specifice. face ce face el in mod obisnuit -> este o productie de serie. pe cand " in cazul .

1855 NCC -> " Contractul este de vanzare. daca nu s-a conferit un astfel de drept celui care v-a dobandi bunul atunci este vorba despre o vanzare. vointa partilor poate fi dovedita cu orice mijloc de proba putand avea relevanta in sensul calificarii contractului ca fiind de antrepriza -> Ex: faptul ca prin contract i s-a conferit beneficiarului dreptul de a influenta executarea lucrarii. avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furnizate " -> inspiratie cod Quebec insa acolo este aplicabil criteriul economic nu cel subiectiv.antreprizei din contra obiectul contractului este tocmai organizarea confectionarii bunului. 1861. In ceea ce priveste criteriul principal de calificare a contractului acesta potrivit textului citat este acela al vointei partilor. daca apar anomalii este obligat sa il anunte pe beneficiar pe cand in cazul celalalt producatorul nu trebuie sa il anunte pe viitorul dobanditor al bunului ca el are dificultati in productie -> in acest din urma caz este vorba despre o operatiune prograsiva nu mai este vorba despre un transfer de proprietate la termen cum este in cazul vanzarii ci este o operatiune progresiva in care beneficiarul urmareste cum se produce bunul putand intervenii cu sugestii si observatii astfel incat in functie de aceste elemente putem stabili daca contractul este de vanzare sau este de antrepriza. de altul sau de ambii. daca se desfasoara normal sau nu. 1877 NCC -> care reglementeaza tocmai aceste relatii de colaborare dintre antreprenor si beneficiar. Antreprenorul avand obligatia de a-l informa pe beneficiar despre cum decurg lucrarile. Creeaza confuzii acest text in legatura cu valoarea bunurilor furnizate -> nefiind clar daca s-a avut in vedere valorea bunurilor furnizate de antreprenor. iar nu de antrepriza atunci cand potrivit intentiei partilor executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului. Daca proprietatea apartinea beneficiarului atunci contractul era de antrepriza. Ceea ce am spus inainte este valabil in cazul bunurilor mobile iar in privinta bunurilor imobile -> se considera ca in temeiul principiilor ‘superficie solo cedit’ -> cel care este proprietarul terenului in principiu devine proprietarul asupra edificatului si a regulii potrivit careia accesoriul urmeaza soarta principalului -> daca terenul este bunul principal atunci inseamna ca materialele cu care se realizeaza constructia sunt accesoriul iar daca proprietatea aupra terenului aparatinea antreprenorului atunci cantractul era unul de vanzare. 1866. antreprenorul si beneficiarul aflandu-se intr-un raport juridic in care colaboreaza la realizarea bunului dovada -> dispozitiile articolelor 1858. art. ori faptul ca bunul ce urmeaza a fi confectionat este special creeat pentru nevoile celui care le-a comandat -> este o vanzare orice contract al carui obiect este unul impersonal fara ca sa aiba . valoarea bunurilor furnizate de beneficiar ori valoarea bunurilor furnizate si de unul si de celalalt stiind ca materia poate fi furnizata de unul.

art. locatiunea fiind ceva marginal. alegerea depinzand de posibiliatile de dovedire a vointei partilor contractante : fie poate fi vorba despre o calificare distributiva ( ex: in cazul acela cu schelele ). Constructie -> 10 ani. de a incheia acte juridice in numele si pe seama . In realitate la o analiza mai atenta. Delimitare Antrepriza/Locatiune . valoarea bunurilor furnizate presupunem ( de antreprenor ). acestea sunt elementele principale si astfel in temeiul principiului ca accesoriul urmeaza soarta principalului contractul poate fi calificat ca fiind unul de antrepriza daca serviciul este preponderent. sa oferi date. Vicii ascunse -> cand este vorba despre constructii atunci avem o lege speciala cae reglementeaza 10/1995. O intelegere a partilor include atat elemente ale antreprizei cat ei elemente ale locatiunii -> Ex: O societate specializata pune la dispozitia unei alte persoane folosinta unui ansmablu de schele pentru realizarea unei constructii contra platii unei chirii lunare pe durata folosintei obligandu-se totodata sa monteze si sa demonteze schelele respective sau. In materie de vicii -> regimul juridic a fost unificat. 1855 -> nu este un criteriu autonom. Delimitare Antrepriza/Mandat -> in cazul manadatului este vorba despre prestarea unui serviciu dar unul cu totul special. sa trimiti sms. daca se pot separa distinct activitatile de instalare si de demontare. Ex : cazul in care o societate specializata pune la dispozitia unei persoane folosinta unui dispozitiv electronic -> un telefon mobil -> asigurandu-i si serviciul de telefonie aferent contra platii unei sume acoperind chiria lunara.caracteristici speciale cum este de regula dar nu intotdeauna -> cazul bunurilor fungibile. sa primesti date ). nici macar secundar ori subsidiar de calificare a contractului ci unul complementar -> criteriului vointei partilor in functie de aceasta valoare urmand a se stabili vointa prezumata a partilor -> Criteriu subiectiv pe care il putem stabili sau deduce avand in vedere si valoarea bunurilor ca un criteriu printre altele de natura celor date inainte cu titlu exemplificativ. care sunt activitati specifice unui contract de antrepriza si sa le separam de restul care este un contract de locatiune sau poate fi vorba despre o calificare unitara cand probele ne permit o astfel de concluzie cum se poate intampla in cazul cu telefonul . ti se pune la dispozitie telefonul -> platesti o chirie pentru el dar aici principalul de obicei este serviciul ( sa poti sa telefonez.la locatiune este vorba despre punerea la dispozitie a unui bun si asigurarea linistitei folosinte pe cand in cazul antreprizei este vorba despre realizarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu. Exista 2 posibilitati.

si din oarecare motive s-au pierdut buteliile. Pe el l-a interesat serviciul.. in timp ce dormea ). daune. care invoca vicii ascunse. Delimitare Antrepriza/Depozit -> si aici este vorba despre prestarea unui serviciu -> depozitarul pastreaza bunul si il restituie deponentului cand solicita acesta pe cand la antrepriza este vorba despre executarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu. sa il alerge. pe care trebuie sa-l si hraneasca si sa il si intretina fizic. Ex: o persoana gazduieste un cal. se poate ca cel care reclama sa fie antreprenorul pentru ca de pilda nu a fost platit. situatie in care el este cel care el trebuie sa dovedeasca. Daca serviciul este gratuit atunci nu este antrepriza. insa nu se prea poate stabili care este obligatia principala . mandatul delega puteri mandatarului pentru ca acesta. Se poate intampla -> Ex: atunci cand o persoana vrea sa isi repare autoturismul. Pretul antreprizei -> 1864 -> desi formal art. Ex: O persoana i-a spus unui prieten " i-a buteliile astea si dute si le incarca la societatea care se ocupa de asa ceva si vino cu ele inapoi ". Societatea nu incarca buteliile daca nu incheia un contract.. sau invers poate sa fie vorba despre situatia in care reclama beneficiarul. Nu il interesa pe cel care a dat sarcina celuilalt sa incarce buteliile sa incheie in numele si pe seama lui cu societatea care incarcaa buteliile. In niciun caz nu poate fi vorba despre mandat. 1413 (3) . Incheierea si proba contractului de antrepriza -> se aplica regulile din dreptul comun. mandatarul sa incheia in numele si pe seama lui acte juridice. Cel care a incredintat acest serviciu prietenului l-a dat in judecata si a cerut sa fie despagubit. il duce la atelier si il lasa acolo => obligatia principala este aceea de a repara. In ceea ce priveste proba ceea ce trebuie sa retinem -> sarcina probatiunii revine celui care reclama. Daca insarcinarea se face fara a fi platit cel insarcinat atunci nu poate fi vorba despre antrepriza. spre deosebire de vanzare. E un serviciu gratuit care implica o raspundere mai atenuata. nu incheiarea actului juridic. pe el l-a intersat doar sa aiba buteliile pline. tocmai datorita faptului ca nu este vorba despre o antrepriza ci despre un contract oneros unde poate fi tinut riguros antreprenorul la indeplinirea obligatilor specifice de antrepriza. caz in care el trebuie sa faca dovada contractului si a conditiilor in care s-a incheiat acesta. ( e depozit daca s-a imbolnavit in grajd. " Antrepriza este luarea unei lucrari drept un pret determinat " -> totusi s-a admis ca in materie de antrepriza. In cazul de fata nu este vorba despre o delegare de putere. La mandat trebuie sa fie vorba despre o delegare de putere.mandantului. contractul putea fi valabil chiar si in lipsa unui pret nu numai determinabil ci si un pret .

Daca pretul este stabilit forfetar nu poate veni o parte sa ceara sporirea. pe care ar invoca-o ulterior. sau poate sa nu fie de acord si atunci se adreseaza instantei. codul -> ofera criterii pe baza carora poate fi stabilit pretul si daca partile nu l-au determinat prin contract. Beneficiarul poate fi de acord cu pretul fixat unilateral. iar ea ajusteaza pretul -> ajustarea poate survenii chiar daca pretul a fost stabilit de parti initial. vine codul si stabileste ca atunci cand contractul nu cuprinde clauze referitoare la pret beneficiarul datoreaza pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii. ca au survenit imprejurari exceptionale -> Ex: a sporit costul materiei prime. pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului avandu-se in vedere si uzantele existente. determinat sau cel putin determinabil. aici in principiu este mai mult decat indicativa . de ansamblu care se face conform unui deviz de lucrari care este un stat descriptiv al tuturor lucrarilor materialelor si a costurilor aferente “ => antreprenorul trebuie sa justifice orice crestere a pretului. Plata -> act juridic i se aplica regulile de drept comun. pret care in principiu poate fi stabilit de parti dupa cum cred ele de cuviinta iar la al (3) al aceluiasi text de lege . NCC -> art. iar cealalata scaderea. spune cat costa. Maniere in care poate fi stabilit pretul in contractul de antrepriza : art. pentru a obtine o plata suplimentara. In principiu pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil. apoi factureaza serviciul. situatii in care poate sa ceara sporirea pretului. Pretul acela estimativ care sub regimul Codului de la 1864 avea doar o valoare indicativa.nedeterminat. In celelate cazuri in care pretul nu este forfetar se poate proceda la ajustare. Pretul trebuie contestat imediat. cu exceptia cazului in care poate dovedi antreprenorul. 1854 (1) -> " pretul poate sa constea nu numai intr-o suma de bani ci si in orice alte bunuri sau prestatii ". ca si in cazul in care profesorul presteaza serviciul. nu poate spune platesc dar contest -> e posibil. 1865 NCC -> spre deosebire de reglementarea anterioara -> 1864 potrivit careia pretul estimativ nu avea decat o valoare relativa in sensul ca in functie de imprejurari pretul final putea fi mai mare sau mai mic decat valoarea estimata -> " la momentul incheierii contractului pretul lucrarilor sau servicilor a format obiectul unei estimari sau aprecieri anticipate. Diferente fata de reglementarea din . In practica in cazul in care pretul nu a fost stabilit in contract el v-a fi stabilit de antreprenor unilateral. trebuie sa fie un pret anume. sau in lipsa unor asemenea prevederi legale. 1854 -> (2) -> pretul trebuie sa fie serios. evenimente exterioare care lau determinat sa faca lucrari pe care nu le-a prevazut. art. Ajustarea poate fi facuta si in sus si in jos. pretul stabilit in functie cu munca depusa si cheltuielile necesare. a sporit costul mincii.

materiale. 1866 NCC. el trebuie sa suporte aceste costuri. 1867 NCC -> Pretul forfetar poate fi stabilit in orice contract de antrepriza.2012 Antrepriza -> in materie de stabilire a pretului acesta poate fi stabilit in mai multe . Stabilire pret intr-o maniera forfetara -> situatia in care se realiza o constructie si se fixa un pret global pe intrega lucrare antreprenorul asumandu-si riscul ca valoarea sa fie mai mare. despre servicile deja prestate si despre cheltuielile deja efectuate.Codul civil anterior. Cod Quebec -> semnificatia reglementarii este cu totul alta : art. Contracte Speciale 17. antreprenorul fiind obligat sa ii dea la cerere toate informatile necesare. antreprenorul este tinut la cererea beneficiarului. mana de lucru. 2108 Cod Civil Quebec -> se refera la contractul cu pret de cost majorat si are in vedere contractul de antrepriza in care antreprenorul este remunerat in functie de costurile sale reale rezultate in executarea lucrarilor. echipamente. servicilor prestate sau a bunurilor furnizate. ci si ca a fost imposibil sa il prevada. Eroarea este asumata de el. Ex: Daca antreprenorul a crezut ca solul pe care se ridica constructia este unul obisnuit si cand se apuca de lucru vede ca este o stanca si ca trebuie sa depuna eforturi mult mai serioase -> nu poate invoca un astfel de eveniment ( pentru ca nu este imprevizibil ) pentru a obtine sporirea pretului -> e foarte restrictiv textul.01. art. sau beneficiarul asumandu-si riscul sa plateasca mai mult decat il costa pe antreprenr -> contract aleatoriu. Curs 11. luate din practica si doctrina Quebec -> Antreprenorul nu trebuie sa dovedeasca numai faptul ca circumstantele invocate sunt pentru el un eveniment imprevizibil. art. Accentul trebuie pus pe caracterul imprevizibil al imprejurarilor. majorate cu un procent pentru acoperirea cheltuielilor sale generale si a profitului -> este vorba despre un contract de antrepriza cu pret variabil. 2108 Codul civil. pe care le invoca antreprenorul pentru a solicita sporirea pretului. 1866 NCC -> " Daca pretul este stabilit in functie de valoarea lucrarilor executate. NCC -> instituire obligatie de informare in sarcina antreprenorului -> art." reluare -> art. sa ii dea socoteala despre stadiul lucrarilor. care depinde de costurile efective ale antreprenorului si care nu pot fi estimate la incheierea contractului motiv pentru care i se da posibilitatea beneficiarului de a lua cunostinta de acestea pe parcursul executarii lucrarilor.

Ex: survine un caz de forta majora : antreprenorul s-a apucat de lucrare. Reglementarea NCC spre deosebire de vechea reglementare. -> art.maniere : pretul de deviz sau pe ansamblu lucrarii. se admite ca in cazul in care dupa ce pretul a fost stabilit forfetar de catre parti si acesta a devenit in esenta lui aleatoriu daca beneficiarul solicita si alte lucrari care nu erau incluse in planurile initiale. Garantiile pentru vicii ascunse in materie de antrepriza -> in principiu se . Pretul forfetar -> si in reglementarea 1864 exista o reglementare speciala in aceasta privinta -> art. nu mai este restrictia de la art. a facut fundatiile. 1484 Codul Civil care restrangea reglementarea speciala doar la constructii realizate pe baza unui plan. 1867. pentru beneficiar sa coste mai mult decat credea el ca v-a fi costul real. Si sub regimul reglementarii anterioare si cu atat mai mult celei actuale. In aceasta situatie : cand pretul este forfetar -> contractul devine aleatoriu pentru ca se poate intampla ca lucrarile sa coste mai mult decat a estimat antreprenorul sau invers. NCC -> pretul forfetar poate fi stabilit in raport cu orice lucrare sau orice prestare de serviciu -> si aici daca pretul este forfetar contractul este aleatoriu. daca pretul este stabilit de o asemenea maniera. 1866 NCC -> pretul de cost majorat : cheltuielile cu materile si cu munca antreprenorului + cu o marja de castig a acestuia. Intr-o astfel de situatie se vorbea despre o bulversare a contractului. iar antreprenorul le accepta contractul isi pierde caracterul aleatoriu deci nu i se mai aplica regulile specifice ci devine un contract cu un pret stabilit pe deviz. era vorba despre constructii noi. iar ulterior sa majoreze pretul ). O reglementare similara exista si in NCC -> art. a conditilor economice in care a fost el incheiat dar o astfel de schimbare a naturii juridice a contractului nu poate surveni decat atunci cand partile de comun acord aduc modificari intelegerii initiale. 1484 Codul Civil care se referea insa doar la constructii care s-au realizat pe baza unui plan. iar ratiunea era ca antreprenorul sa nu profite de pozitia lui ( ex: antreprenorul sa ii spuna initial ca este vorba despre un pret rezonabil. In aceasta situatie potrivit acestui text de lege pretul NU putea fi modificat decat daca beneficiarul consimtea in scris -> aici nu era vorba numai despre o cerinta de probatiune ci despre o cerinta ad validitatem. Chiar daca este vorba despre un pret forfetar partile pot sa se inteleaga altfel decat rezulta din dispozitile acestui text de lege. a inceput sa cladeasca si vin niste mari inundatii ce distrug ce a cladit el acolo -> se aplica regulile contractelor aleatorii : -> nu poate veni antreprenorul sa spuna ca s-au modificat conditile pe care le-am avut initial in vedere -> trebuie sa vina beneficiarul sa plateasca in plus. daca intervin imprejurari ulterioare pe care partile nu le-au prevazut la data incheierii contractului se admite revizuirea pretului.

In mod normal la receptia finala. viciile ar trebui sa fie reglementate. Una este sa decada din drept daca nu au fost reclamate viciile cu ocazia receptiei si alta este situatia cand cu ocazia receptiei viciile sunt semnalate. s-au formulat rezerve in procesul verbal de receptie si urmeaza ca antreprenorul sa le remedieze. deci nu este vorba despre vreo incongruenta. lege care inca este in vigoare si in temeiul careia exista o garantie de 10 ani. La aceste remedieri se aplica termenul de prescriptie. acestea trebuie reclamate cu ocazia intocmirii procesului verbal de receptie : fie cu ocazia receptiei preliminare. art. Si in contractul de antrepriza obiectul este ca debitorul sa faca ceva si astfel s-au pus probleme intre a stabili ce trebuie sa faca unul si ce trebuie . In ceea ce priveste viciile aparente. Despre prescriptie putem discuta atunci cand viciile aparente au fost invocate. In materie de constructii exista o reglementare speciala : Legea 10/1995 referitoare la calitatea in constructii. MANDATUL -> reglementarea Codului Civil de la 1864. in reglementarea din NCC se spune : -> prescriptia opereaza si pentru viciile aparente -> art. dar in cazul in care este vorba despre viciile aparente. Prescriptia dreptului la actiune in situatia in care exista vicii ascunse sau vicii aparente : in materie de vicii ascunse se aplica dispozitiile in materie de vanzare. in aceea situatie constructorul. 1880 (1). Atunci se mai poate vorbi aici de prescriptie ? Ex: Daca beneficiarul desi vicile erau aparente nu le invoca. fara plata.aplica regulile de la vanzare si in privinta termenelor de prescriptie si in privinta celorlalte reguli. arhitectul sau orice subantreprenor sunt tinuti sa raspunda perpetuu. asadar Nu mai putem discuta despre prescriptie. spre deosebire de garantiile de drept comun care sunt de 3 ani. Ex: Daca la 30 de ani de la data ridicarii constructiei se produce un cutremur si cu acea ocazie cladirile se prabusesc pentru ca nu s-au respectat regulile de proiectare sau de construire. fie cu ocazia receptiei finale. 1532 -> " contract in puterea careia o persoana se abliga. iar pentru structura de rezistenta garantia este perpetua. deci se face receptia cu obiectiuni si in privinta lucrarilor sau remedierilor pe care trebuie sa le faca antreprenorul in privinta acestora se aplica acest text de lege care vorbeste despre prescriptia dreptului la actiune. Daca nu au fost invocate cu ocazia intocmirii procesului verbal opereaza Decaderea. de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit imputernicirea ". aici sunt de 10 ani. exista anumite limitari in legea respectiva -> ex: constructiile ridicate in sate si comune nu intra in incidenta legii. deci pentru chestiunile care tin de structura de rezistenta. ( Chirica -> indiferent unde sunt ele situate trebuie sa se aplice aceasta reglementare ). Dispozitiile Legii 10/1995 nu se aplica tuturor constructiilor.

Ceva din capacitatea subiectiva a mandantului se transmite la mandatar care este indreptatit in temeiul acelei imputerniciri sa exercite drepturile in numele si pe seama mandantului. Delegi o persoana sa incheie acte juridice in numele si pe seama ta iar cand nu mai ai incredere in ea poti revoca.sa faca celalalt. Acolo tatal s-a decis sa faca o plata. Mandatul fara reprezentare -> in care mandatarul incheie acte juridice pe seama mandantului. cu reprezentare. este si revocabil -> aceasta inseamna ca initiativa este a mandantului. desi in final mandantul v-a fi cel care v-a beneficia de efectele actului. Mandatul este esentialmente revocabil chiar si in cazul in care partile au stipulat ca este irevocabil. cheama creditorii si plateste datoriile => NCC -> trebuie doar sa fie incheiate acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti. si fiul se afla in situatia fericita ca tatal ii plateste datoriile. La mandat -> contract bazat pe incredere. NU exista mandat. Definitia este aplicabila in cazul manadatului clasic. 2009 NCC -> " Mandatul -> contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti numita manadant". art. Este esential ca in definirea contractului de mandat sa retinem ca este vorba despre o delegare de putere. dar si in partea cealalta mandatarul poate renunta. art. dar fara sa actioneze in numele si pe seama mandantului ci actioneaza in numele lui. Fara delegare de putere Nu exista mandat -> definitia din NCC este incompleta. La mandat este vorba despre a presta un serviciu special si anume de a incheia acte juridice in numele si pe seama manadantului. sa-l duca la locul unde se afla creditorul => aici este vorba despre un contract de antrepriza -> intra in categoria prestatiilor specifice antreprizei. In exemplul de mai sus. In cazul contractului de antrepriza antreprenorul se obliga sa realizeze o lucrare sau sa presteze un serviciu ( servicile pot fi de cele mai diferite naturi ).2030 NCC. Mandantul poate revoca contractul cand vrea el dar poate fi . Fara o asemenea delegare de putere. Ex: Cand un debitor insarcineaza pe un curier sa duca plicul cu bani -> din nou nu exista o delegare de putere pentru ca acel curier nu are nicio putere transmisa de la mandant ci doar trebuie sa duca plicul asa cum este el. 2039 si urmatoarele din NCC. Mandatul fara reprezentare spre deosebire de reglementarea de la 1864 in prezent e reglementata la art. poate fi vorba despre o donatie indirecta. pe cand in cazul manadatului spuneam ca obiectul obligatiei mandatarului este tot una de a face dar care consta in una foarte speciala si anume : incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului. La antrepriza acest lucru nu este posibil -> nicio parte nu se poate lasa unilateral de contract. fiul nu a facut nicio delegare de putere. Ex: un fiu face datorii.

manadatul electoral -> are asemanari cu mandatul dar nu se confunda. In practica din punct de vedere terminologic. A nu confunda raporturile juridice de mandat care sunt raporturi contractuale cu alte forme de mandat : ex: 1. tot mandat se numeste si instrumentul probatoriu.obligat la plata unor daune-interese in anumite conditii/ cand mandatul este oneros. Atunci cand incercam sa definim mandatul trebuie sa retinem ca intotdeauna putem retine existenta unui mandat cand este vorba despre o delegare de puetere. Exista si un manadat verbal => care este VALABIL. 2. si mandatar. de asemenea se mai utilizeaza si notiunea de procura care inseamna imputernicire. dar de cele mai multe ori mandatarul pentru a demonstra ce putere are. in faza initiala raporturile se defasoara intre manandat ( cel care delega puterea ). In principiu contractul de mandat este un contract bilateral. inseamna ca intotdeauna operatiunea este in 3 persoane -> mandant. mandat al administratorilor S.C. -> desi se aplica unele reguli de la mandat : raspunderea administratorului fata de tertii cu care contracteaza Nu este una contractuala ci este una delictuala -> Nu este vorba despre un contract de mandat aici. cel cu care manadatarul demonstreaza fata de terti care sunt puterile pe care el le-a primit. Cand manadatul este cu reprezentare. mandatul reprezentarii legale care functioneaza intre soti cu privire la regimul bunurilor comune. Regula este in principiu sa poti sa revoci mandatul fara sa fi obligat sa dai vreo explicatie fiind un drept potestativ si alta este raspunderea care poate surveni in momentul in care revoci intr-o situatie in care mandatarul are dreptul sa fie despagubit. de probatiune partilor -> trebuie sa faca dovada in conditiile in care o fac partile. 3. ci este necesar sa existe o delegare de putere din partea mandantului catre mandatar si acesta sa incheie actul pe baza acelei delegari de puetere. prezinta o imputernicire si acea imputernicire se numeste si ea mandat ca si contractul -> se mai numeste si procura sau in raporturile sintre avocatai si clienti se numeste delgatie. Nu este suficient ca cineva sa incheie un act juridic pentru altul. Este vorba despre o incheiere a unor acte juridice pe seama mandantului. Mandatarul nu este legat in principiu de contractul pe care l-a incheiat in numele si pe seama manadantului. ca urmare a incheierii contractului intre manadatar si tertul contractant efectele contractului se produc direct intre manadant si tertul contractant. Intotdeauna in cazul mandatului avem de-a face cu o operatiune in 3 persoane asfel incat atunci cand se pun probleme de probatiune : tertul contractant desi e tert nu e parte directa in contractul cu mandantul -> i se aplica regulile aplicabile in aceasta materie. . chiar si mandat tacit. mandatar si tertul contractant.

Si sub reglemantarea codului de la 1864 -> nu era de esenta contractului de mandat gratuitatea . Initial -> dreptul roman -> mandatul esentialmente gratuit. notari alti profesionisti : contractul de cele mai multe ori este oneros. prezumtia este ca mandatul este oneros. 2010 NCC. raspunderea este putin mai atenuata iar cand este cu titlu oneros raspunderea este mai accentuata. mandatarul trebuie sa actioneze cu diligenta pe care o depune in propriile lui afaceri. dar asta nu inseamna ca nu poate fi si gratuit. ceva inafara contractului ca in dreptul roman. Mai poate exista un raport de reprezentare judiciara prin imputernicirea pe care o da o instanta de judecata in cazul procedurii de insolventa si faliment lichidatorului. . actioneaza profesionisti pe diferite categorii. dar inafara contractului. art. Trebuie sa fie incheiat un contract in acest sens. 2018 NCC -> atunci cand mandatul este oneros. reprezentarea legala de catre parinti. NCC -> art. Elvetia -> activitatea medicilor este o activitate specifica mandatarilor pe cand in dreptul nostru prestatile pe care le fac medicii sunt specifice antreprizei. Pe urma s-a spus ca in categoria prestatiilor specifice mandatului intra prestatiile intelectuale cum sunt si cele ale medicilor si ca aici onorariul pe care il primeste medicul nu este pretul muncii sau a talentelor pe care le are ci este asa un fel de donatie. Putea fi gratuit dar putea sa fie si oneros in raporturile juridice dintre profesionisti.4. Una este sa fii obligat sa fii diligent la un nivel abstract a unui bun proprietar si alta este sa fii obligat sa fii diligent la nivelul la care esti tu in mod obisnuit. Pe cand in cazul mandatului gratuit. Cand este gratuit. Elvetienii pastreaza sistemul dreptului roman. tutori pe minori. Exista situtii in care exista delegare de putere dar care sunt guvernate de alte dispozitii decat cele din Codul Civil. avocati. Chiar si intre particulari de regula este oneros. diligenta mandatarului trebuie sa fie aceea a unui bun proprietar. lucru care era la fel si sub regimul Codului de la 1864. 1532 Cod 1864 -> prestatia aceasta se face fara plata -> gratuit. e problema mandantului care te-a imputernicit stiind ca nu esti in regula. La ora actuala cand in calitate de mandatar. Aceasta inseamna ca diligenta lui este apreciata in abstract adica la nivelul unui bun proprietar virtual. art. Nu o imputernicire care rezulta din dispozitile legii sau din alte acte normative. Nu caracterizeaza gratuitatea mandatul. Ulterior -> S-a admis ca daca mandantul este multumit de prestatiile mandatarului poate sa il gratifice pe acesta dar inafara contractului in semn de multumire.

. mandantul trebuie sa il plateasca pe mandatar ). Cod civil Napoleon -> reglementarea era in sensul ca doar acordul de vointa al mandatarului poate fi implicit sau tacit si atunci existau discutii daca din partea mandantului lucrurile pot sa stea la fel. In principiu este un contract consensual pentru ca legea nu impune ad validitatem o anumita forma. si din partea mandantului si din partea mandatarului consimtamantul sa nu fie expres ci dat doar implicit. tatal sustinea ca a dat niste sume de bani cu care fiul a cumparat un anumit bun. mandantul nu vrea sa se stie ca el este in realitate cel care incheie afacerea respectiva si atunci in aparenta raportul se incheie intre manadatarul lui si tertul contractant. numai ca in aceasta sitatie nu se mai leaga acel raport juridic direct intre tertul contractant si mandant. A fiind plecat.. pe cand din NCC => ca numai acordul mandatarului ar putea sa fie tacit.In principiu exista mandatul cu reprezentare : acela in care mandatarul actioneaza in numele si pe seama mandantului : Ex: A. neavand chef sa se duca la notar . art. proprietar al unui bun il imputerniceste pe B ca in numele si pe seama lui sa ii vanda lui C un bun. se intemeiaza pe increderea intre parti. Daca nu apare mandantul pentru ca tertul contractant sa se desocoteasca. Situatie in care din anumite considerente. 1533 -> vechiul cod => Mandatul poate fi si tacit.. In final s-a impus . Ex: principiile dreptului european al contractelor -> in situatia in care s-a incheiat un mandat fara reprezentare -> si tertul contractant il invita pe mandatar sa ii comunice numele mandantului si acesta nu o face intr-un termen rezonabil atunci mandatarul v-a fi tinut la executarea obligatiilor decurgand din contract ca si cand ar fi incheiat el contractul. atunci are la dispozitie pe mandatar care nefacand public numele mandantului v-a fi tinut el sa il despagubeasca sau sa suporte consecintele actului juridic. Pot exista si forme de mandat fara reprezentare : contractele de imprumut de nume -> Ex: Litigiul era intre un tata si un fiu . Este o situatie in care se rezolva problemele tertului contractant. In final manadatarul si intr-o astfel de ipoteza se v-a desocoti cu mandantul ( bunurile vor fi transferate mandantului. art. Asa cum rezulta din reglementarile si din vechiul cod si din NCC . -> norma supletiva => Prezumtia este ca mandatul este cu reprezentare. mandatul este un contract intuitu personae. Mandatul -> este un contract prin care o persoana transmite mandatarului puterea de a incheia in numele si pe seama sa sau doar in contul sau acte juridice. dar in final se face desocotirea intre mandant si manadatar. 2012 NCC -> " Daca din imprejurari nu rezulta altfel mandatarul il reprezinta pe mandant la incheierea actelor pentru care a fost imputernicit ". => in aceasta situatie B actioneaza in numele si pe seama lui A .

iar sotia nu spune nimic -> exista un acord tacit din partea sotiei. Intrebarea care se pune este daca din partea mandantului nu ar putea exista un acord implicit? Ex: Intre 2 soti ( sotia detine niste imobile. In mod traditional se sustine ca din punctul de vedere al capacitatii de a incheia contractul de mandat doar mandantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu pe cand mandatarul se spune ar putea fi si o persoana care nu are capacitatea deplina si exista si in Vechiul Cod un articol care spunea ca femeia maritata ca si minorii neemancipati ( 14-18 ani ) -> pot fi alesi mandatari doar ca intr-o astfel de situatie mandantul nu are o actiune impotriva celor lipsiti de capacitate decat in limita in care au profitat de contractul de mandat.1533 ca poate fi tacit acordul si din partea mandantului. nu e doar un postas. Pentru imobile legea impune forma autentica ad validitatem aceasta. Atat mandantul cat si mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Pornind de la dispozitile acestui text si urmand traditia romana s-a spus mult timp ca nu este nevoie ca mandatarul sa aiba capacitate de exercitiu. In dreptul nostru autorii Codului Civil de la 1864 -> stiind despre aceste probleme au prevazut expres la art. S-a sustinut ca poate fi chiar un minor sub 14 ani. fraza a 2-a -> acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. bunuri proprii ). Mandatul poate fi valabil si atunci cand acordul mandantului este dat doar implicit ? Si in principiile dreptului european al afacerilor se spune in mod expres ca mandatul poate fi TACIT. chiar si un nebun poate fi mandatar -> conceptie criticata -> o persoana care nu are discernamant sa poata fi mandatar. inseamna ca mandatul trebuie sa imbrace aceeasi forma deci nu este suficient ca intr-o astfel de situatie ca mandatul sa fie verbal sau implicit ci trebuie sa fie expres si incheiat in forma solemna. In ceea ce priveste intinderea mandatului. deci practic ramanea perdant mandantul. NCC -> art 2012.conceptia ca poate fi tacit si acordul din partea mandantului. nu este numai problema mandantului. In privinta capacitatii trebuie atat unul cat si celalat. intinderea puterilor pe care poate sa le primeasca mandatarul : poate fi vorba despre un mandat . sotia i se plange sotului ca un tert a intrat pe proprietatea ei si sotul zice ca merge sa angajeze un avocat sa revendice bunurile. Mandatarul are o anumita independenta. Pentru ca ceea ce face mandatarul cand incheie actul juridic exprima un consimtamant si daca el nu are discernamant nu e valabil. Caracterul consensual este unul de principiu pentru ca atunci cand legea impune actului juridic in vederea caruia s-a incheiat mandatul : Ex : A imputerniceste pe B ca in numele si pe seama lui sa incheie un contract de vanzare care are ca obiect un imobil.

Cum se rezolva o astfel de situatie? . Nu se pune problema ca ar fi un motiv de nevalabilitate decat in cazutile de exceptie. El poate incheia doar acte de administrare si acte de conservare. Obligatiile Mandatarului 1.general : A ii spune lui B ca il imputerniceste cu toate afacerile lui pentru ca el pleaca in strainatate sa lucreze si atunci spune sa ii gestioneze afacerile de aici. in NCC art. La vanzare intr-o astfel de situatie ne aflam intr-o stare de incapacitate care este expresa. F. Pe A il imputerniceste sa vanda un bun iar pe B sa cumpere si C in calitate de mandatar si a lui A si a lui B incheie actul in aceasta calitate. Exista situatii cand o persoana actioneaza in numele si pe seama alteia. La ora actuala. in numele si pe seama mandantului si in calitate de cumparator in numele sau propriu. Mandatarul trebuie sa actioneze in limitele imputernicirilor pe care le-a primit. Este problema dublei reprezentari. se poate pune problema ratificarii ulterioare daca mandantul doreste acest lucru. Este valabil mandatul cand o persoana care este mandatar incheie actul cu sine insusi ? : pentru mandant de o parte si pe de alta parte in numele sau. Efectele mandatului Fiind vorba despre un contract care atunci cand este oneros este un contract sinalagmatic. 1658 NCC. lucru care se intampla de regula atunci exista drepturi si obligatii reciproce. Daca depaseste limita imputernicirilor? . Poate fi vorba despre un mandat special si prin care mandatarul este imputernicit sa vand un bun al manadantului iar in acea situatie are aceasta putere de a face actul de dispozitie dar pentru asta trebuie sa aiba o imputernicire expresa. Raspunderea delictuala survine cand tertul contractant a stiut sau a putut sa stie care sunt limitele imputernicirii mandatarului. 1535 ). Deak a sustinut ca astfel de contracte nu ar fi valabile pentru ca ar exista un dol. nu poate incheia acte de dispozitie. 1304 -> in principiu un astfel de contract este valabil. Nu exista dol pentru ca nu are intentia. In situatia in care este oneros. adica de a incheia actul juridic cu care a fost imputernicit de mandant. 2016 NCC si anterior art. pentru ca acolo nu exista contract. un mandat special. ( art. Ex: Il imputerniceste sa vanda un bun si mandatarul incheie actul si in calitate de vanzator. vanzator pentru mandat si cumparator pentru el se aplica dispozitile de la incapacitate -> art. In practica s-a pus intrebarea daca un mandatar poate sa fie dublu reprezentant. Sa i-l reprezinte pe A si pe B. Este problema mandatului aparent. Atunci cand este vorba despre o vanzare : e si vanzator si cumparator. iar atunci cand este gratuit este un contract unilateral. dar in realitate nu exista mandatul respectiv. Obligatia de a indeplini mandatul. sunt intrunite conditile erorii comune si invincibile. iar daca nu va raspunde fata de tertul contractant pe temei delictual.

Ex: Administrator al unei firme a incheiat un contract in numele firmei si pe urma firma al carei administrator era a invocat faptul ca nu a avut mandat special in acest sens. In ceea ce priveste mandatul aparent practica judiciara si doctrina au ajuns la concluzia ca aceasta cerinta nu se impune si ca este suficient sa existe doar o eroare legitima si din partea mandatarului nefiind intrunite conditiile erorii comune si invincibile. 17 este reglementata eroarea comuna si invincibila. Spre deosebire de instrainarea lucrului altuia cand trebuie intrunite conditile erorii comune si invincibile adica sa existe o credinta colectiva si aparenta ca cel care instraineaza este proprietarul bunului. In cazul in care exista o aparenta de mandat atunci efectele sunt acelea a unui contract de mandat propriu-zis.cumparare. Aici nu sunt intruncite conditiile speciale ale erorii comune si invincibile in care orice persoana ar fi trebuit sa isi dea seama daca este sau nu vorba despre o situatie sau alta. s-a validat contractul de imprumut pornind de la ideea ca nu avea de unde sa stie ca administratorul respectiv nu a primit imputernicirea speciala pentru a instraina. Reprezentare in instanta de catre un avocat -> in aceea situatie avocatul trebuie sa prezinte imputernicirea care are valoare de act prin care . Dar pornind de la faptul ca cei 2 cumparatori erau persoane foarte simple : cazangiu. Nu poate fi vorba doar despre transmiterea proprietatii de catre un neproprietar. a facut oferta de vanzare in numele si pe seama doamnelor a gasit cumparatorii care erau 2 soti si dupa ce cei 2 soti au fost gasiti ca si cumparatori au declarat ca accepta oferta facuta in numele si pe seama celor 2 doamne care detineau proprietatea imobilului. Mandantul v-a fi legat de actul juridic incheiat de mandatarul aparent in conditiile respectiva. Agentul a cautat cumparatorii. ea -> nu isi puteau da seama ce putere are agentul imobiliar si el s-a folosit de calitatea lui de agent imobiliar . dar in realitate sa se demonstreze ca nu este asa. Aparenta cum ca face astfel de operatiuni in mod curent si ca in mod obisnuit ar trebui sa aiba imputernicirea in sensul intelegerii lor => Este vorba despre o eroare legitima care ii indreptateste pe cei 2 acceptanti sa poata beneficia de incheierea valabila a contractului de vanzare . fara serviciu. Aici banca a beneficiat de conditiile mandatului aparent. Nimeni nu poate constituie sau transmite mai multe drepturi decat are el insusi. Sunt situatii in care sunt intrunite conditiile a ceea ce se numeste mandat aparent. cele 2 doamne razgandindu-se au invocat faptul ca agentul imobiliar nu a primit imputernicirea de a incheia contractul de vanzare si au zis ca nu a existat un mandat special pentru acest lucru si chiar nu exista in speta respectiva.NCC -> art.el. Speta solutionata de Casatia franceza : un agent imobiliar a fost imputernicit de doua doamne care detineau proprietatea unui imobil sa caute cumparatori.

Se pune problema ce putere are avocatul intr-un proces ? Ex: Daca poate sa incheie o tranzactie sau nu -> trebuie sa se verifice imputernicirea. (2) " Daca in temeiul mandatului. 2019 (1) -> " Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale chiar daca ce a primit nu a fost datorat mandantului" . 2. 1541. Daca nu este prevazuta in contract data scadentei -> momentul incetarii . mandatarul nu are dreptul in principiu sa foloseasca numai daca i-a spus mandantul ca poate cheltui. Sub reglementarea anterioara. In mod normal. art. Textul se aplica cand nu se prevede nimic in contract. Aici se acordau dobanzi chiar din ziua cand folosea sumele pentru ca era vorba despre un DOL => Pentru ca ai primit sumele sa le cheltuiesti in scopul obligatiilor decurgand din contractul de mandat si tu le folosesti pentru tine -> cand este vorba despre o indeplinire contrara in mod vadit a obligatiilor contractuale. Acelasi text de lege mai precizeaza ca pentru sumele cu care a ramas dator din ziua in care a fost pus in intarziere. este reglementata si in NCC la art. Mandatarul mai are obligatia de a da socoteala mandantului -> 1864 -> art. 1535 (1) NCC -> " atunci cand obligatia consta in plata unei sume de bani dobanzile sunt datorate de la data scadentei " -> contradictie. sa-i spuna mandatarului : restituie-mi sumele pe care ti le-am dat si pe care nu le-ai cheltuit -> mandatarul a primit anumite sume de la mandant si pentru a indeplini obligatiile nu le-a cheltuit nici in interes propriu. Daca prin contract s-a stipulat ca mandatarul poate folosi sumele respective atunci nu sunt datorate dobanzile astea. nici in interesul executarii mandatului si atunci se pune problema restituirii acelor sume. Atunci este vorba despre un DOL. compromis nu rezulta decat dintr-un mandat special -> sunt considerate acte de dispozitie si trebuie sa existe mandat expres in acest sens. Este vorba despre sumele cu care a ramas dator. mandatarul primeste anumite bunuri pentru mandant are obligatia de a conserva aceste bunuri in conditile legii ".confirma semnatura mandantului si ca a primit imputernicirea in temeiul contractului. intradevar trebuia sa fie pus in intarziere.2020 NCC -> " Mandatarul datoreaza dobanzai pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand chiar din ziua intrebuintarii " => Asadar daca primeste de la mandant anumite sume in vederea indeplinirii obligatiilor din contractul de mandat si intr-o forma sau alta cheltuieste sumele ( e o mica delapidare pentru ca in mod normal nu ar avea acest drept) => mandatarul datoreaza dobanzi din ziua cand foloseste sumele respective. Sub imperiul Codului Civil anterior in principiu cand era vorba despre obligatii banesti trebuia sa fii pus in intarziere si punerea in intarziere nu se putea realiza decat printr-o cerere de chemare in justitie. puterea de a incheia o tranzactie.

de exemplu solicita sa i se plateasca remuneratia -> astfel incat el trebuie sa dovedeasca. In aceasta situatie reclamantul poate fi tertul contractant. cel putin peste o anumita valoare proba trebuie facuta cu inscris. dar pentru asta trebuie sa existe o stipulatie contractuala expresa. 3. Daca mandatul poate fi tacit si stipulatia poate fi implicita.mandatului. ceea ce trebuie sa dovedeasca partile este in primul rand existenta contractului. Ex: s-a vandut un bun al mandantului si mandantul nu asigura garantia pentru evictiune sau pentru vicii ascunse. afara de cazul in care au prevazut o alta data a scadentei. 1535 NCC. Mandant . iar cand este vorba intre raporturi intre particulari proba trebuie facuta cu inscrisuri. este valabila si clauza.tert contractant. Obligatie de a raspunde pentru obligatiile tertilor : art. raportul juridic e legat direct intre el -> cand mandatul este cu reprezentare -> cel care trebuie sa dovedeasca existenta mandatului este mandantul. Reclamantul poate fi tertul contractant. Asadar datoreaza dobanzi de la momentul scadentei care poate sa difere. Din acest punct de vedere trebuie facuta diferenta daca raporturile sunt intre profesionisti. Se poate intampla ca reclamantul sa fie mandatarul. Din punct de vedere al probatiunii tertul contractant este supus acelorasi reguli ca si partile contractante deci ca si mandantul si mandatarul si in functie de cel care actioneaza. Cand se pune problema dovezii contractului de mandat. Una este proba existentei contractului : una este cand este vorba despre profesionisti proba este libera. dar cand este vorba despre raporturi intre particulari atunci una este proba existentei manadatului si una este proba continutului acestuia. Exista anumite chestiuni care tin de proba contractului de mandat -> operatiunile de mandat referindu-se in esenta la incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului duce la realizarea unei operatiuni in 3 persoane. In situatia in care mandatarul isi asuma obligatia ca in situatia in care tertul contractant nu isi indeplineste obligatiile care deriva din contractul de mandat sa le indeplineasca el atunci mandatarul in cazul neindeplinirii obligatiilor din partea tertului contractant v-a raspunde el.mandatar. 2021 NCC -> este vorba despre ceea ce se numeste : obligatie de incredere. se poate intampla ca cel care actioneaza sa fie mandantul : Ex : -> Nu s-au indeplinit obligatiile decurgand din contractul de mandat -> se indreapta impotriva tertului contractant. iar atunci proba poate fi facuta cu orice mijloc de dovada. Proba existentei in raporturile dintre particulari nu se poate face decat cu inscris dar dupa ce s-a dovedit cu inscris ( in . Si el chiar daca nu a participat direct la incheierea contractului trebuie sa faca proba contractului in conditiile in care trebuie sa le faca partile. Nu mai este nevoie de punere in intarziere => Se aplica art. Daca mandatul este valabil.

In raporturile dintre particulari dupa ce s-a dovedit existenta contractului. Potrivit acestui text mandantul trebuie sal plateasca. In situatia in care contractul nu se poate executa din motive mai presus de vointa partilor => Contractul INCETEAZA -> NCC art. Existau prevederi 1864 -> art. 2155 Cod Quebec -> nu vorbeste despre executarea mandatului ci se refera -> " daca afacerea nu a reusit " -> e obligatie de mijloace iar daca nu ajungi la rezultat trebuie sa fie achitata remuneratia cuvenita . 2023 -> NCC. Mandatarul raspunde pentru faptele persoanei sau persoanelor pe care le substituie in indeplinirea mandatului. 3. Neindeplinirea obligatiei de consiliere in cazul in care avocatul nu isi indeplineste aceasta obligatie si il intereseaza doar onorariul. 1542 . mandatul nu a putut fi executat" -> aberatie. 2025 (1) NCC . -> art. recunoasterea apeland la proba cu martori. Mandatarul are obligatia de a-l consilia pe mandant. 5. mandatul nu se executa. nu despre proba lui adica a existentei lui. 2027 NCC -> " Daca mandatul este cu titlu oneros. Obligatiile Mandantului 1. Ex: O persoana imputerniceste pe un avocat ca in numele si pe seama ei sa introduca o actiune in justitie. Ex: O persoana anagajeaza pe un avocat sa introduca o actiune in justitie. !!! art. Mandantului ii revine obligatia in primul rand de a pune la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru indeplinirea mandatului -> art. 1557 -> Contractul inceteaza de drept. onorariul este 'x' iar avocatul inainte de a redacta si introduce actiunea moare. 1547 . Una este proba existentei alta este proba continutului. Chiar daca legea nu prevede mandatarul are obligatia de a-l consilia pe mandant. Nu e antrepriza -> se aplica raportul intre principal si secundar. In privinta continutului. 2026 NCC -> Mandantul este obligat sa repare prejudiciul suferit de mandatar in executarea mandatului daca prejudiciul nu provine din culpa mandantului. 2. a limitelor imputernicirilor mandatului poate fi facuta cu orice mijloc de dovada => pentru ca aici este vorba despre interpretarea contractului. proba continutului este libera. 4.principiu ) pentru ca exista derogari : imposibilitatea fizica sau morala de a preconstitui inscrisuri e posibila completarea. art. Obligatia de a-l remunera pe mandatar daca mandatul este cu titlu oneros. art. Obligatia mandantului de a-l dezdauna pe mandatar in cheltuielile facute in executarea mandatul 1864 -> art. mandantul este obligat sa plateasca mandatarului chiar si in cazul in care fara culpa mandatarului.

pentru ca nu ai garantat rezultatul ->Ai depus toate diligentele dar nu s-a ajuns la rezultat astfel este posibil sa raspunda mandantul . Riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat -> avocatul care a murit -> mostenitorii nu pot cere acest plata . Nu se poate pune pe picior de egalitate -> executare contract. Dupa NCC se poate -> aberatie colosala. neajungerea la rezultatul scontat de parti la incheierea contractului. . => incetare contract -> forta majora -> aplicare reguli in materie de riscuri. Nu se poate pune intr-o astfel de situatie problema ca mandantul sa fie tinut la plata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful