Curs 1. Contracte Speciale 4. 11.

2011 Proprietatea este un raport intre titularul dreptului si bunul asupra caruia poarta dreptul respectiv.Persoanele fizice persoanele juridice nu implica raporturi. Legea civila nu are putere retroactiva. CONTRACTULUI CU EXECUTARE SUCCESIVA IN TIMP I SE RECUNOSC EFECTE SUB IMPERIUL LEGII SUB CARE S-A INCHEIAT CHIAR DACA LEGEA A FOST ABROGATA. (in doctina clasica) Ex: obiectul contractului este imposibil de executat=> e valabil contractul dupa NCC dar dupa teoriile cauzaliste e nul pentru ca nu se poate executa, lipsit de cauza-> element de validitate al contractului => contracul este ineficace. NCC -> vanzarea e un contract translativ de proprietate, dar la al (2) vanzarea creeaza obligatia vanzatorului de a tranfera proprietatea. 11/2001 -> Ex: preluat imobil fara titlu in perioada comunista -> cel deposedat nu si-a pierdut proprietatea dar nu-si poate valorifica dreptul ci are nevoie de o hotarare judecatoreasca. Dreptul de proprietate este imprescriptibil. Ex: -> avulsiune ->rapa nerevendicata intr-un an se prescrie. (exemplu unic). Contractul - contractul este acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau a stinge un raport juridic. 1265 NCC -> contractul este un izvor de obligatii. art. 1164 NCC : Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina o prestatie datorata. art. 1165 NCC : obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din oricare act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii. Asadar contractul este un izvor de obligatii. art. 1166 NCC:Obiectul: modificare, stingere, constituire un raport juridic. a da, a face, a nu face. 1864-> Contractul: conventia prin care una sau mai multe persoane se obliga fata de una sau mai multe persoane de a da a face a nu face. Obiectul contractului : a creea obligatii. Crearea raportului juridic nu este scopul final ci mijlocul prin care ajung la scopul final este aceea de a crea obligatii. Simplele acorduri de vointa nu presupun existenta unui contract intra doua sau mai multe persoane => trebuie sa duca la nasterea unei obligatii

aceste acorduri. Pentru a fi vorba despre un contract trebuie sa fie cel putin 2 parti, nu 2 persoane. -> trebuie s existe interese contrare. Ex: 3 coindivizari se inteleg sa vanda un bun -> este acord de vointa dar nu este contract -> nu s-a obligat nimeni la nimic. Chiar daca este vorba despre un contract unilateral cum este donatia trebuie sa fie cel putin 2 parti. FIDUCIA: cum amico si cum creditore( scop de garantie). Ex: o persoana care detine un patrimoniu il incredinteaza unui prieten pentru a-l administra iar apoi sa fie restituit unui prieten. In cazul fiduciei se transmite proprietatea de la fiduciant la fiduciar cu toate efectele ei. Fiduciarul are anumite obligatii cu un anumit scop binefacere, garantie. Dreptul francez -> Fiducia este un contract translativ de proprietate. Contractul -> raport intre doua sau mai multe parti intre care se creeaza obligatii, raportul creditor-debitor intre cei care realizeaza acel acord de vointe. Contractul trebuie sa dea nastere la obligatii -> a da, a face, a nu face !!! INTOTDEAUNA. Contractele Speciale: set de norme care se aplica in legatura cu contractul respectiv. Se aplica normele generale dar exista posibilitatea sa existe o suprapunere iar atunci se aplica si normele generale si cele speciale. In materie de consimtamant, capacitate -> se aplica dreptul comun. 1864: Contractelor nenumite li se aplica doar dispoiitiile generale nu si speciale. 2011: Contractelor nenumite li se aplica atat dispozitiile speciale cat si cele cu care contractul este cel mai apropiat. Ex: se incheie un contract prin care o persoana transmite proprietatea unui lucru in schimbul realizarii unor lucrari -> nu era vorba despre vanzare care implica transferul proprietatii contra platii unui pret. Aici este vorba despre transferul proprietatii contra unui serviciu.-> contract nenumit -> se aplicau regulile de la contractul de vanzare -> referitoare la evictiune, garantia pentru vicii ascunse. Contract nenumit: nu beneficiaza de o reglementare speciala. art. 1168 NCC: Contractelor nereglementate de lege li se aplica prevederile prezentului capitol, iar daca acestea nu sunt indestulatoare , regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult. In NCC contractul de Intretinere este un contract numit la fel ca Renta Viagera. Acordul de negociere => CONTRACT => partile se obliga sa NEGOCIEZE cu buna credinta care poate duce la angajarea raspunderii in situatia in care partile nu negociaza cu buna-credinta. -> nu sa ncheie un contract.

Contractul Cadru art 1176 -> este acordul prin care partile convin sa negocieze sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acestea. Ex: producator autoturisme -> contract pe 5 ani la comanda ta furnizez automobil iar tot la comanda ta furnizez tipul de automobil=> vanzare succesiva care v-a avea loc la comanda dealer`ului=> intelegere de ansamblu care cuprinde intelegerile succesive => Nu are nimic de-a face cu negocierea. In NCC nu mai exista diferente de regim juridic intre contractele numite si cele nenumite. Contractele comerciale - contractele civile s-au reunit. Imprumutul de consumatie -> contract translativ de proprietate. Fiducia -> contract translativ de proprietate. Intratinerea + Renta viagera -> contracte aleatorii -> contracte translative de proprietate. Calificarea Contractelor Calificare UNICA: unul dintre elemente este prevalent asupra celuilat (sau se analizeaza rezultanta obligatiilor). Ex: denumirea poate fi una iar efectele pot fi altele. Ex: vanzarea fara pret real sau pe un pret simbolic => primeaza vointa reala a partilor :=> chestiune de probatiune. - Nul ca vanzare : neseriozitatea pretului. - Liberalitate: ( Donatie deghizata) daca se dovedeste intentia de a gratifica. - Act cu titlu oneros( vanzare) sau contract nenumit. Ex: o firma de paza incaseaza sumele de bani iar firma de paza colecteaza sumele si se obliga se le aduca la sediul central -> Mandat -> incaseaza in numele si pe seama firmei respective sumele respective. -> obligatia principala este cea caracteristica mandatului. Ex: mandatarul primeste si pastreaza sume de bani in contul mandantului => primirea si pastrarea sunt obligatii(principale) ale mandatarului => nu este in niciun caz vorba despre depozit. Calificare DISTRIBUTIVA: Acord de vointa guvernat de regulile a doua contracte niciunul neavand prevalenta asupra celuilalt. Ex: Antreprenorul construieste pe terenul sau un imobil apoi sa il transmita beneficiarului => pana la ridicarea edificiului contractul este de antrepriza apoi unul de vanzare. Mandatul este esentialmente revocabil iar Antrepriza nu poate fi revocata/ nu poate fi denuntata unilateral => consecinte de ordin practic. art. 1855 NCC: Contractul este de vanzare, iar nu de antrepriza, atunci cand potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor

art. transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprieteate sau orice alt drept.garantie).C-> odata cu actiunile se transmite si dreptul de a vota. (2): Poate fi. . Transferul poate avea ca obiect bunuri individual determinate=> transmisiuni cu caracter particular => nu poate fi transferata o cota parte sau un patrimoniu intreg prin vanzare . servitutile). Fiducia -> contractul este incheiat cu scop de garantie. trebuia ca bunul sa fie predat pentru ca proprietatea sa se transmita efectiv.furnizare. Vanzarea . Ex: obiectul contractului -> constructie care inainte sa fi fost vanduta a fost printr-o deteriorata printr-o fapta ilicita din partea unui tert -> drept despagubire in favoarea proprietarului in acel moment -> deteriorata constructia care forma obiectul vanzarii-> Nu se transmit -> doar drepturile strans legate de dreptul respectiv sau obligariile propter rem( ex: actiuni la o S. Ceea ce se transmite de la instrainator la dobanditor sunt doar drepturile respective nu si elementele de pasiv care au legatura cu dreptul respectiv. Trebuiau intrunite 2 elemente -> o data acordului de vointe -> proprietatea ramanea tot la vanzator . In situatia in care constructia este instrainata impreuna cu aceasta se v-a transmite si hotararea/obligatia de demolare.2011 In contractul de vanzare transferul este definitiv. se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca.Cumpararea art. dar poate fi vorba si despre un transfer provizoriu. Contractul de vanzare: transferul proprietatii provizoriu ( pact de rascumparare ). 1294 C. Transferul proprietatii poate fi definitiv dar poate fi vorba despre un transfer provizoriu (Fiducia . dupa caz.' Dreptul roman -> act obligational -> se nastea doar obligatia de a transfera proprietatea dar proprietatea nu se transmitea decat atunci cand se facea predarea bunului. Prin acte juridice intre vii nu poate fi transmis 1/2 dintr-un patrimoniu -> acestea se fac doar prin succesiuni. de asemenea. Ex: o constructie fara autorizatie -> instanta poate dispune demolarea.Civ : ' Conventie prin care doua parti se obliga intre sine una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul acelui lucru. Curs 2: Contracte Speciale 11. 1650 NCC (1): Vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau.10.

art. chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost inca platit. Ex: Un producator autoturisme incheie un contract cu un dealer pe o perioada de 10 ani -> obiectul si pretul urmeaza sa fie negociate=> este contract cadru -> apoi urmeaza contractul de vanzare propriu-zis. daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen.(contractul sinalagmatic ) Caracterele juridice ale contractului de vanzare: Consensual. Instantaneu. Tot direct de transmite. ori prin individualizarea bunurilor. Proprietatea se transmite ca efect al consimtamantului partilor. totusi transferul si toate efectele nu se pot produce numai dupa ce se realizeaza acea forma. Sinalagmatic-Bilateral. vointa partilor nu mai conteaza. Ex: Autoturismele se inregistreaza la politie avand doar o valoare . art. Proprietatea se transmite automat. 1273 NCC al (1): Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor. => transferul proprietatii se face solo consensu. chiar daca bunurile nu au fost predate. Cheltuielile de vanzare: cumparatorul. daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate. Ce mai trebuia sa faca debitorul sa transmita proprietatea? Nimic -> Exceptii : bunuri gen -> individualizare. art. Ex: vanzare de bunuri de gen -> Vand 100 T din productia mea de 1000 T -> le individualizez apoi le transmit=> Nu exista OBLIGATIA de a transfera proprietatea. -> exista acord de vointa . 1178 NCC: Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o formalitate pentru incheierea valabila. proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului. 1242 NCC (2): Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma. imobile -> inscriere CF. 1864 -> Ex: Cand partile convin ca un anumit contract de vanzare pentru care legea nu impune forma autentica ad validitatem. Contractul de furnizare este si contract translativ de proprietate . contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata. -> 1864. pe care legea nu o cere. Comutativ-Aleatoriu. Vanzarea este un contract translativ de proprietate.Doctrina si Jurisprudenta : vanzarea -> translativ proprietate solo sonsensu. este si contract de prestare servicii-> si vanzare si antrepriza => Hibrid. -> principiul consensualismului. 1674 NCC: Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul. art. nu produce efecte doar dupa ce fost incheiat in forma convenita de parti. Oneros. Se referea nu numai la vanzare ci la orice contract translativ de proprietate.debitorul.

=> Contractul este NUL-> dar poate fi vorba despre o donatie daca se poate dovedi intentia de a gratifica. dar echilibru pe sanse. maine . primeaza vointa partilor ) daca se dovedesete intentia de a gratifica. Vanzarea este intotdeuna contra unui pret. DELIMITAREA DE ALTE ACONTRACTE Donatie -> intentia de a gratifica. iar intinderea acestora este determinata sau determinabila. art 1173 NCC(1): Este comutativ contractul care. In situatia in care cumparatorul este iertat de plata pretului -> e tot vanzare. (2) Este aleatoriu contractul care. Partile stiu de la bun inceput ce datoreaza si ce drepturi au. Ex: daca vanzarea are ca obiect un bun viitor -> pe care vanzatorul se obliga sa il realizeze in viitor care poate sa nu se mai realizeze.administrativa aceasta formalitate=> este vorba despre o obligatie de a face => RADIEREA=> poate fi dat in judecata. -> sanse de castig sau de pierdere. prin natura lui sau prin vointa partilor. Intelegere chiar consensuala care produce efecte. la momentul incheierii sale existenta drepturilor si obligatiilor este certa.. Este o vanzare propriu-zisa. dar cand donatia este cu sarcini ( ex: se transmite proprietatea unui imobil contra platii unei sume de bani pe totata durata vietii dispunatorulu-> daca depinde contractul de durata vietii donatorului -> aletaoriu -> Numai daca s-ar stabili un termen -> ii plateste lunar o suma pe un termen determinat atunci putem verifica daca sarcinile sunt mai mari sau egale decat valoara bunului. dar cand e intinsa . ce depinde de un eveniment viitor si incert. bilateral. Vointa partilor poate sa spuna ca transferul proprietatii sa fie : azi o zecime . Ex. Contractul este aletoriu in situatia in care plata se face pe intreaga viata => exista sanse de pierdere si de castig. Contractul nu poate fi pentru o parte comutativ si pentru cealalta aleatoriu. 1864 -> clauza penala nu putea fi redusa sau augumentata. iar acesta este in ultima faza. In NCC -> poate fi. ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi. Lipseste factorul aleatoriu -> cand o persoana incheie un contract de intretinere cu un muribund -> care este diagnosticat cu cancer. Ex: tata .. Nu conteaza ceritudinea obligatilor ci ceea ce prevad partile.fiu -> contract vanzare -> autoturism pret mic/derizoriu: Nu este valabil ca vanzare pentru lipsa pretului ca element de validitate dar este valabila ca donatie ( prin recalificare. Vanzarea este un contract instantaneu care produce efecte dintr-o data chiar si atunci cand pretul se transmite in rate -> proprietatea nu se poate transmite in rate. Este vorba despre un echilibru. Dar vanzarea este un contract care isi produce efectele dintr-o data in privinta transferului de proprietate.

Pretul este un element esential al vanzarii. e determinabil. Trebuie sa fie determinat sau determinabil. Daca intelegerea la inceput a fost : " se transmite proprietatea contra platii unui pret si chiar a doua zi partile spun -> Nu mai imi dai pretul ci imi dai nu stiu ce bun -> Contractul ramane de vanzare -> partile pot nova ulterior chiar daca intelegerea initiala a fost de vanzare. Cand este vorba despre bunurile mobile: 3 teorii -> teoria subiectiva. Se poate intampla ca prestatia sa constea din partea antreprenorului sa ridice o constructie => depinde de proprietarul terenului. Regula este ca proprietarul terenului devine prin accesiune proprietarul accesoriului. Lucrul vandut poate fi orice drept care se refera la un bun corporal sau incorporal. Antrepriza-> este vorba despre prestarea unor servicii contra platii unui pret iar la vanzare este vorba despre transferul unor drepturi contra platii unui pret. iar in C . .civ e -> obiect material. Ex: Vand 1 teren => Nu este valabil -> Nu poate fi determinat. am criteriul. Lucrul Vandut NCC => dreptul . dar cand nu am in contract elemente care duc la concretizarea idei pe care au avut-o partile in momentul cand au incheiat contractul atunci nu putem accepta ideea ca acel contract este valabil. La vanzare totdeauna trebuie sa fie transferul contra platii unui pret . Lucrul trebuie sa existe la momentul cand se incheie contractul : vanzarea . Ex: Vand 1 teren din cele 10 pe care le am si tu il alegi pe cel pe care il vrei => e valabil -> obiectul poate fi determinat. Ceea ce conteaza este dreptul Nu bunul material. Sau eu vanzatorul aleg care este bunul atunci contractul devine valabil. Daca avem elementele vanzarii : transfer de proprietate contra platii unui pret NU mai are importanta cum se plateste efectiv pretul -> poate fi chiar iertat cumparatorul -> vanzatorul poate spune ca nu ii mai cere pretul cumpartorului -> contractul nu devine de donatie ci contractul ramane de vanzare. Acum toate imobilele sunt supuse regimului de Carte Funciara.prestatia respectiva pe toata durata vietii dispunatorului atunci sunt intrunite conditile contractului aleatoriu -> este sansa de a castiga si de a pierde si de o parte si de alta ) Aportul in natura a capitalului societatilor comerciale -> exista elementul de transfer de proprietate. Dar daca unul da un bun contra unui serviciu -> este vorba despre un contract nenumit.prestatia pe care trebuie sa o faca debitorul.elemente identificare: imobil CF -> bun cert. dar nu exista elementele care tin de plata pretului. Schimbul -> un transfer incrucisat de bunuri -> unul da un bun contra altui bun. teoria economica (valoarea bunurilor) si teoria care spune ca ceea ce conteaza este munca specifica.

Clientela Comerciala. cumparatorul dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat.cel care cumpara poate apela la clientela civila. Ex: Vanzarea unui bun domeniu public=> NUL ABSOLUT.liberala. Exista cazuri de inalienabilitate stabilita prin vointa omului -> o sarcina stabilita/liberalitate. art. dar se intampla sa se incheie un contract cu privire la un bun viitor. Clientela Civila. Se vinde un fel de 'speranta' care poate sa se materializeze sau nu. Bun viitor -> se refera si la cel pe care nu il are vanzatorului la data incheierii contractului. . Lucrul trebuie sa se afle in circuitul civil. -> nu pot fi instrainate. Atunci cand bunul de gen nu se realizeaza contractul nu produce niciun efect. in cazul vanzarii unor bunuri de gen limitat care nu exista la data vanzarii.cabinet medical . In cazul bunurilor de gen limitat prin individualizare are loc transferul proprietatii. Orice contract poate prezenta un element de 'alea' . Lucrul vandut trebuie sa apartina vanzatorului: trebuie sa ai proprietatea unui bun pentru a-l vinde. dar partile trebuie sa stie ca este vorba despre un bun viitor. Neavand obligatia clientela sa opteze in acest fel. Ex: Vand 100 Tone din recolta mea de ((1000 Tone)) => gen limitat. Poate fi cesionata. 1228 NCC -> " si lucrurile viitoarea pot forma obiect al vanzarii". dar nu in sensul in care este vorba despre cel din definitia contractului aleatoriu.doar o cantitate din respectiva recolta= bunuri de gen. Ex: Daca partile contracteaza crezand ca bunul exista dar care in realitate nu exista sau a pierit in intregime sau obiectul este imposibil de executat => VALABIL -> NCC dar lipseste CAUZA care este un element esential. . cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul individualizarii de catre vanzator a bunurilor vandute. Vanzarea are ca obiect drepturi care se refera la lucruri care exista fizic sau juridic dar si la bunuri viitoare ca nu au existenta fizica in patrimoniul vanzatorului la data incheierii contractului. art. Bunurile care nu pot fi apropriate nu pot fi obiectul unor contracte de vanzare. 1658 NCC -> " daca obiectul vanzarii il constituie un bun viitor.F " -> constructii sau terenuri -> pot fii bun viitor. Bunul trebuie sa se realizeze.de bunuri viitoare este permisa si in NCC. In principiu -> lucrul trebuie sa existe la momentul incheierii contractului. in privinta constructilor sunt aplicabile dispozitile corespunzatoare in materie de C. dar daca nu se realizeaza nu se formeaza vanzarea.

Bunuri mobile: buna-credinta valoreaza titlu de proprietate. NR pe care o putea invoca doar cumparatorul nu si adevaratul proprietar. el stie ca a fost preluat de statul comunist in mod abuziv. Vanzarea este un contract translativ de proprietate prin sine insusi deci nu mai este vorba despre neexecutarea vreunei obligatii.viciu de consimtamant. Vanzarea lucrului altuia: 3 opinii -> Alexandresco -> este un contract care este lipsit de cauza si este NUL absolut. -> pe motiv ca ii lipseste obiectul -> corelatie cu dispozitile 1311 C. Actele normative fiind in contradictie cu Constitutia. dar in acest caz nu poate fi considerat de buna-credinta. -> REZOLUBILA -> trebuie sa accepti faptul ca vanzarea este un act obligational nu un act translativ de proprietate. imobil CF -> se aplica regulile in materie de rectificare. In situaia vanzarii lucrului altuia vanzatorul are la dispozitie : actiunea in revendicare . ( ex: statul a vandut un imobil luat fara titlu). Legea 10/2001 -> Lege de reparatie pentru acele fapte ilicite comise de statul comunist. ea nu este o lege speciala. Legea Voiculescu : imobilele vandute chiriasilor in conditile legii nu se vor restitui in natura . dar daca sunt intrunite conditile articolului 1909. Exproprierea nu se poate face decat pentru utilitate publica si cu o justa despagubire. . Eroarea comuna si invincibila functioneaza cand nu i se poate reprosa nimic dobanditorului. Principiul recunoscut de toata lumea si anume: cel care a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea => el o poate revendica. Adevaratul proprietar nu si-a pierdut proprietatea. Legea Voiculescu 2009 -> 2 inovatii 1 . Cine a fost deposedat fara titlu nu si-a pierdut proprietatea si si-o poate revendica.Legea 112/1995 s-au vandut apartamentele chiriasilor dar inainte de a se adopta legea 10/2001 prin care s-a spus -> preluarile facute de statul comunist sunt abuzive -> deci statul a vandut bunul altuia. Tu chirias care ai cumparat in 1995 un bun care a fost dobandit de stat in perioada comunista. Adevartul proprietar trebuie sa dovedeasca reaua-credinta a actualului proprietar. -> NULITATE RELATIVA care se intemeiaza pe o eroare . Daca in acel termen nu ai facut cerea de reparatie -> decazut din acel drept de proprietate care este imprescriptibil -> inadmisibil. civ : " daca lucrul vandut era pierit in tot la momentul incheierii contractului si lipsa proprietatii in persoana vanzatorului echivaleaza cu aceasta situatie " => Anulabil. Daca chiriasul este de buna credinta el ramane proprietar. statul poate vinde Imobilele luate cu titlu si si cele luate fara titlu.nu pot fi abrogate principile.

a dobandit proprietatea de la cel pe care l-a mostenit -> nu este acelasi lucru ca si cum ar dobandi de la vanzator. Reguli: . 1713 Codul Quebec: Vanzarea unui bun de catre o persoana care nu este proprietar poate fi lovita de nulitate absoluta iar daca Vanzatorul devine proprietarul bunului nu mai este lovita de nulitate. iar partile se inteleg ca pretul sa fie achitat printr-o dare in plata (transfer proprietate bun.drepturile inscrise in CF se prezuma ca exista si doar daca le radiezi poti invoca alte drepturi. Contracte Speciale 19. transfer servicii ) => VANZARE. 1864 -> daca pretul nu era stabilit la momentul incheierii contractului sau daca nu erau stabilite criterile dupa care urma sa fie stabilit acest contract era considerat NUL pentru ca lipsea un element esential. el dobandeste de la de cujus -> aberatie. Ex: Transferul proprietatii unui bun contra unui serviciu Nu este vanzare pentru ca nu are stipulat un pret. fie prin orice alt mijloc direct ori indirect care procura cumparatorului proprietatea acestui bun. Nu poate fi vorba despre o alta prestatie (ex: serviciu) la momentul incheierii contractului dar este tot vanzare daca ulterior de realizeaza o Dare in plata. Daca partile se inteleg : iti vand bunul cutare contra pretului cutare. pretul poate fi stabilit astfel. Curs 3. iar bunul are o anumita cota pe piata ). Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil.initial trebuie ceruta Rectificara abia apoi Revendicarea. 1864 -> Determinarea pretului poate fi stabilita de un tert => tertul . -> ultima parte nu este formulata corect.10. fie prin ratificarea vanzarii de catre proprietar(tertul care este proprietar). Daca dobandesti proprietatea prin mostenire sau prin uzucapiune ( in aceasta situatie cand cumparatorul a dobandit prin mostenire atunci pretul pe care l-a platit are o cauza ? nu. . art. art 1683 (2) NCC: Obligatia Vanzatorului se considera ca fiind executata fie prin dobandirea de catre acesta a bunului. nu are) -> s-a deschis mostenirea. CF.2011 Vanzarea lucrului altuia este Rezolubila. In vanzarile comerciale pretul poate sa nu fie stipulat in contract dar sa fie determinabil ( Vanzatorul este producator al unui anumit bun si livreaza bunul pe piata. Formarea Vanzarii Pretul este prestatia cumparatorului iar acesta trebuie sa constea intr-o suma de bani.NCC => vanzarea este Rezolubila ceea ce inseamna ca nu este translativa de proprietate ci subzista obligatia vanzatorului de a transfera proprietatea cumparatorului. Una este ca vanzatorul sa devina proprietar iar alta ca cumparatorul sa devina proprietar pe orice alta cale.

Libertatea de a vinde si de a cumpara Principiul .a cumpara. -> vreau sa vand la un iubitor de animale -> un caine -> exista aceasta posibilitate.functioneaza in conditii egale de pret. care are cunostinte stricte de specialitate fara sa existe relatii de incredere intre parti si el -> prevedere legala incorecta (Chirica). instanta poate desemna un expert care sa stabileasca pretul. ( art 1662 NCC dar exista si in 1864) Din punctul de vedere al vanzatorului pot exista anumite incapacitati si restrictii. NCC nu mai exista acesta incapacitate => Sotii pot incheia intre ei contracte de vanzare. . sa nu le afiseze si sa nu faca oferte. Nu este vorba despre un drept de creanta -> nu exista nicio obligatie de a . -natura juridica-> este un drept potestativ . Se poate -> daca este vorba despre comercianti. Codul 1864: incapacitatea sotilor de a-si vinde unul altuia bunuri dintre cele proprii. -> NR Ingradirea libertatii de a vinde Regula: Oricine poate vine oricui atunci cand vrea si cui vrea.desemnat de ambele parti => mandatar comun al acestor parti. Trebuie sa i-l exercite intr-o anumita perioada.exista posibilitatea sa existe restrictii legale -> in restaurantele care isi rezerva dreptul de a-si alege clientel (ex: tinuta obligatorie ). Daca sotii incheie contracte de vanzare inainte de 1 octombrie 2011 aceste contracte de vanzare sunt nule. In NCC daca tertul nu fixeaza pretul. nu particulari.beneficiarul preemtiuni (in favoarea caruia este instituita preemtiune) poate sa exercite acest drept/preferinta devenind el proprietarul bunului sau sa nu exercite acest drept/preemtiunea => vanzatorul este liber sa instraineze cand si cui vrea.a vinde . Ex: Vanzatorul este comerciant => are obligatia legala de a vinde iar in situatia in care nu vinde unei persoane incalca regulile concurentei atunci cand din motive subiective refuza sa incheie contractul cu o anumita persoana -> daca face o oferta iar aceasta este acceptata => contractul este considerat format => Vanzarea este incheiata. Daca comerciantul nu vrea sa vanda trebuie sa scoata bunurile din circuit. Ex: valoarea de circulatie a unui teren=> Nu orice tert care stabilea pretul era in situatia unui expert => contract mandat conform Codului 1864. iar daca mandatarul din nu stiu ce motive nu putea fixa pretul=> Vanzarea nu se putea forma.( aproximativ acelasi regim juridic) Ex: bunuri care fac parte din patrimoniul cultural. NCC: preferintele pot sa decurga din lege sau din cotract. Dreptul de preemtiune/preferinta .daca cel care detine proprietatea acestor bunuri doreste sa le vanda -> statul are prioritate.

potrivit Codului 1864: Nulitatea Relativa. practicienii insolventa. (b)parintii. Si in cazul bunurilor mobile (nu exista regim de publicitate) vanzarea este tot sub conditie suspensiva ( dreptul care nu este facut opozabil NU poate fi impus celui care nu a stiut si nici nu a avut obligatia legala de a cunoaste acel drept ). (c)functionarii publici. Dreptul de preemtiune trebuie notat in CF in cazul bunurilor imobile pentru realizarea opozabilitatii. -> acelasi principiu !!! NCC art. NCC art. administratorul provizoriu. Sanctiunile . atata timp cat nu este exercitat abuziv.este tot un drept potestativ.b) si nulitate absoluta(c). tutorii.o alta ingradire a libertatii de a vinde. curatorii. Substituirea titularului dreptului de preemtiune in locul/dreptul tertului cumparator si Nulitatea Absoluta. Cumparatorul are libertatea de a cumpara sau de a nu cumpara. 1655. -> partile pot sa convina ca instrainarea drepturilor sociale de catre oricare dintre actionari sa nu poata fi facuta fara ca ceilalti actionari (cei care nu participa la cesiune) sa-si dea agrementul ( sa fie de acord ca persoana care cumpara actiunile respective sa intre in societate ) = ingradire a libertatii vanzatorului/dreptului de a vinde-> astfel incat vanzatorul nu poate vinde oricui existand dreptul celorlati actionari de a-si exprima agreementul. -> conflict de interese intre cel care vinde si cel care cumpara aceste bunuri. Orice vanzare facuta inainte de exercitarea dreptului de preemtiune este facuta sub conditia suspensiva care retroactiveaza. ->Ex: in cadrul unor S. . In caz de exercitare abuziva a agreementului->intervine instanta iar daca refuzul nu este abuziv-> instanta nu mai poate interveni vanzatorul este obligat sa aleaga alt cumparator care sa fie agreeat de ceilalti. Uneori aceste drepturi potestative pot fi exercitate abuziv -> creere prejudiciu -> intentie de a face rau -> instanta poate interveni sa cenzureze acel refuz al agreementului.C. 1653.face pentru debitor. Incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase-> sub . . NCC: Substituirea Preemtorului in dreptul tertului cumparator. Clauzele de Agreement . Ex: Cand exista dreptul de preferinta in favoarea beneficiarului si se incheie contractul cu un tert in dispretul dreptului de preferinta ->Titularul dreptului de preemtiune se poate substitui in drepturile cumparatorului. executorii => direct sau prin persoane interpuse sau chiar prin licitatie publica. Sanctiunea : nulitatea relativa(a. Incapacitati de a cumpara:(a) mandatarii. judecatorii sindici.raporturile dintre parti pot avea o coloratura accentuata de "intuitu personae".

1242 (2): Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma. Chiar daca promisiunea nu este translativa de proprietate. Trebuie sa se intalneasca oferta cu acceptarea pentru a lua nastere vanzarea. Ex: persoana care a cumparat un drept litigios era avocat si contractul nu era de vanzare cumparare ci era doar o promisiune => interdictia functioneaza. avocati. Codul 1864: doctrina si jurisprudenta -> daca legea nu prevede o forma ad validitatem partile prin acordul lor de vointe pot sa ridice la rang de validitate/esentializare acest acord. 1178: Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor capabile de a contracta daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila=> Principiul Consensualismului. urma sa se incheie vanzarea -> exista aceasta interdictie. judecatori. in timpul negocierilor. -> ingradire care decurge din acordul partilor. Codul 1864: vanzarea este contractul care se naste instantaneu. Ex: sa cada de acord asupra vanzarii unui anumit bun pentru pretul "x" dar sa convina partile ca acel contract nu v-a produce efecte -> adica el nu este o vanzare decat atunci cand el este incheiat in forma autentica. Exceptiile => interpretare stricta. Cand dreptul nu mai este litigios -> exista acest drept de a cumpara-> doar atunci! Oferta / Acceptare orice contract -> vanzarea-> se naste -> acord de vointe intre vanzator si cumparator. nu este vorba despre aplicarea lui in timp considerandu-se ca atunci cand se intalneste oferta cu acceptarea contractul a luat nastere ( intre momentul cand o parte face oferta ( poate sa provina atata de la vanzator cat si de la cumparator ) si cel al acceptari). Ex: Producatorul sa vanda doar celor agreeati. Din punct de vedere legal-obiectiv cand se incheie o promisiune sinalagmatica -> incheierea ei nu mai poate fi intoarsa-> este ca si cum ai fi incheiat vanzarea. contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata. Exista si restrictii care rezulta din conventii incheiate intre parti=> Contractele cadru de distributie -> ex: produs cumparat doar de la o persoana. NCC art. o parte insista sa se ajunga la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite . procurori. Pretul era mai mic decat cel real. pe care legea nu o cere. practicieni insolventa. indeplinirea acestei formalitati. Contradictie| NCC 1185: Atunci cand.sanctiunea nulitatii absolute. Oferta (initiativa) nu este echivalentul oricarei initiative ( ex: eu as vinde imobilul "x"! -> NU este oferta => Oferta nu este ferma si nici determinata. Libertatea de a vinde si de a cumpara -> principiul libertatii depline. NCC art.

Locul predarii este ridicat la element de esentializare. Ex: Exista lucru->imobil. un obiect determinat si licit.( element neesential). 4. daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoanei careia i-a fost incredintata determinarea lor nu i-a o decizie. NCC art. de natura acesteia si de intentia partilor. Ex: Parile stabilesc de comun acord un mandatar pentru a desemna pretul -> contractul nu i-s nastere pana ce nu este stabilit pretul pentru ca este element esential. chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. -> nu exista vanzare si nici promisiune de contract. 1182: (1) Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta. completarea contractului. (3) In conditiile prevazute la alineatul (2).forme. instanta v-a dispune. Exista un acord -> raspunderea este contractuala -> s-a realizat un acord de vointa -> se v-a vinde bunul cutare -> pe un pret ce v-a fi determinat -> si una dintre parti spune NU -> survine raspunderea contractuala pentru ca una dintre parti nu si-a indeplinit obligatile asumate initial. conditia de validitate care se refera la capacitate. dar nu se inteleg pe un element neesential.este afectat obiectul. Contractul nu este valabil decat in momentul in care se indeplineste FORMA. o cauza licita si morala. (2) Este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului(in cazul vanzarii pretul si obiectul vanzarii). dupa imprejurari. -> vanzarea este incheiata dupa NCC . 1179: Conditiile esentiale pentru validitatea contractului: 1. Exista acord asupra elementelor esentiale (pret-lucru vandut). consimtamantul partilor. 1180: Poate contracta orice persoana care nu este declarata de lege ca incapabila si nici oprita sa incheie anumite contracte. NCC art. 2. . capacitatea de a contracta. iar daca este lasat la stabilirea mandatarului ulterior=> Nu este vanzare! Raspunderea este una contractuala daca mandatarul nu isi indeplineste ulterior obligatiile. contractul nu se incheie pana nu se ajunge la un acord u privire la aceasta. Incheierea contractului NCC art. Pretul ca element esential trebuie sa fie stabilit la momentul acordului de vointe pentru a lua nastere vanzarea. exista pret dar nu este stabilit locul predarii <. tinand seama. Interdictia de a incheia un anumit contract . Incapacitatea de a incheia/instraina un anumit contract (restrictie in privinta capacitatii) nu este totuna cu Oprirea de a instraina ( inalienabilitate). la cererea oricareia dintre parti. 3.

modalitate de plata ) dar trece la rang de conditii obiectiv => NU se poate nesocoti vointa partilor. C. care a si izbucnit intre Irak si SUA -> Intreprinzatorii : cei care se ocupau cu exploatarile petroliere si-au dat .Credinta in negocieri .Unidroit -> Existenta contractului Nu v-a fi afecatata dar numai cu conditia sa existe un mijloc alternativ de a defini clauza respectiva care sa fie rezonabila in circumstantele date in ceea ce priveste intentia partilor .elvetian -> instanta poate interpreta vointa partilor si sa considere contractul incheiat in anumite conditii. Partile nu lasa loc de interpretare prin acordul lor cu toate acestea elementele neesentiale pentru contract instanta le poate interpreta( ex: Daca nu imi dai in rate.element subiectiv important : partile vorbesc depre el ca fiind subiectiv ( predare.principiul general al dreptului civil care se aplica si in faza formarii contractului. Locul predarii: norma supletiva-> predarea nu este element esential. . ! poate fi impartit prejudiciul. daca acordul asupra acelui punct nu se realizeaza. jurrisprudenta + doctrina => Acordul de negociere este un contract nenumit -> partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta -> retragerea intempestiva atrage raspunderea contractuala atata timp cat a fost incheiat un acord de negociere. nu cumpar -> in cazul platii in rate). interpretare contractului = completarea contractului ( autorii NCC) care de fapt sunt doua notiuni diferite. 1242(2) NCC. Chirica-> Vanzarea nu s-a incheiat. aduc ca element de esentializare locul predarii -> contractul ar fi nevalabil cf.Potrivit alineatului (3) instantei i se permite sa completeze contractul. art. Ex: situatia in Golful Persic era tot mai incordata. Buna . (2): Daca totusi una dintre parti refuza sa incheie un contract in lipsa acordului asupra unui anumit punct NU exista contract. Instanta nu poate completa contractul fara sa tina seama de acordul partilor deja existent. Instanta nu poate construi contractul nesocotind vointa comuna a partilor. Acordul de negociere atrage raspunderea delictuala atunci cand partile in prealabil nu incheie un contract -> negocierele trebuie purtate tot cu buna credinta. Instanta nu poate construi contractul nesocotind vointa comuna a partilor.> sa Primeze VOINTA PARTILOR. era iminenet razboiul. dar daca contractul nu permite nicio interpretare ba dimpotriva vointa partilor este clara -> Daca nu ajung la un acord cu privire la plata pretului in rate -> Contractul nu s-a format -> INSTANTA NU poate sa DISPUNA. Principiile UNIDROIT art. Conform normei supletive -> partile nu sunt de acord cu ea. trecand peste vointa partilor. 2114 P.

Ex: ofertantul este din Bucuresti. art. nu valoreaza oferta ( ca Regula ). dar cand s-a terminat razboiul firma care a investit sa produca substantele respective a dat faliment. Asteptarile pe care le avea nu s-au indeplinit. dupa imprejurari. care propune ultimul element esential al contractului => pot fi oferte. art. care ii determina continutul sau. 1188 NCC : Oferta de a contracta. dar numai partial. dar ar . dar exista si o imprudenta din partea firmei producatoare care a crezut ca razboiul nu se v-a termina.-> datele pe care ajung sa le cunoasca partile in cursul negocierilor nu trebuie divulgate. NCC art. (ex: emitere oferta imobil-> Nu poate fi valabila ca vanzare. Instanta a admis actiunea. Nu valoreaza in principiu ca oferta. (2) Oferta poate proveni de la persoana care are initiativa incheierii contractului. dupa imprejurari. 1186 NCC : Momentul si locul incheierii contractului (1) Contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant chiar daca acesta nu i-a cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. razboi -> vor fi afectate puturile petroliere -> combatere poluare -> 2 firma s-au inteles sa realizeze investitii in aceasta privinta. trimite din Viena la moment la care ofertantul se afla in Hong-Kong => deci se aplica legea din H-K -> aberatie. 1187 NCC : Forma Ofertei si Acceptarii : Oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege pentru incheierea valabila a contractului. ci. Firma producatoare solicita despagubiri pentru ca nu a fost executat contractul cu buna-credinta. art. art. Data incheierii contractului este aceea cand ofertantul primeste acceptarea. 1189 NCC: Propunerea adresata unor persoane Nedeterminate: (1) Propunerea adresata unor persoane nedeterminate. chiar daca nu este precisa. acceptantul este din Viena. solicitare de oferta sau intentie de negociere. Afacerea a mers bine 2 ani.seama de ceea ce urma : bombardamente. Firma denunta contractul dupa terminarea razboiului. Reaua-credinta se poate manifesta si prin refuzul de a incheia contractul. contraoferte. Se pot schimba oferte contraoferta pana ce se ajunge la rezultatul final. Era vorba despre un contract cadru -> executie pe masura ce trece timpul. (1) O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de catre destinatar => trebuie realizat un acord care ulterior trebuie acceptat. -> locul incheierii nu e prezentat. 1184 : Obligatia de confidentialitate in negocierile precontractuale. Ex: anunt -> vand imobil. nici ca promisiune). cat a durat razboiul.

oferta de a contracta. din uzante ori. !!! Orice oferta poate fi retractata atat timp cat nu a ajuns la destinatar. trebuie mentinuta un termen rezonabil. prin ea insasi. Ea nu este obligatorie decat dupa ce a ajuns la destinatar. e irevocabila. din imprejurari. Oferta este obligatorie. Codul 1864: oferta este irevocabila. ai timp sa te gandesti -> e promisiune. dupa caz. dupa imprejurari. pret. neinterpretarbila vointa de a incheia contractul. (2) Declaratie de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. propunerea valoreaza oferta daca aceasta rezulta astfel din lege. -> Ex: termen o luna .putea valora oferta. pentru ca destinatarul sa o primeasca . 1190 NCC : Solicitarea de a formula oferte. art. Daca este vorba despre ACORD este vorba despre promisiune sau despre pact de optiune care au un alt regim juridic. Daca este vorba despre o persoana care nu este prezenta oferta trebuie mentinuta un termen rezonabil pentru a expedia acceptarea. De la emiterea . revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produc efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta. irevocabila atunci cand poate fi considerata astfel in temeiul acordului partilor(=> nu e act unilateral este vorba despre promisiune/pact optiune -> Chirica). Contradictie | (2) Revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeascas acceptrea sau.=> Atata timp cat intentia este neinterpretabila in legatura cu incheierea contractului + exista acord cu privire la elementele esentiale => Propunerea valoreaza oferta. al practicilor statornice intre acestea. E oferta. al continutului ofertei ori al uzantelor. Oferta este. Oferta cu termen este irevocabila -> este act unilateral-> izvor de obligatii. In aceste cazuri. adresata unei persoane care nu este prezenta. art. art. adresata uneia sau mai multor persoane determinate. 1192 NCC: Termenul de acceptare curge din momentul in care oferta ajunge la destinatar. al negocierilor. (2) Cu toate acestea. art. 1191 NCC : (1) Oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. (3) Ofertantul raspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei inaintea expirarii termenului. inaintea savarsirii actului ori faptului care determina incheierea contractului. Daca exista lucru. sa o analizeze si sa expedieze acceptarea. nu constituie. 1193 NCC: (1) Oferta fara termen de acceptare. e obligatorie. de asemenea.

acceptare tardiva. decesul sau incapacitatea ofertantului (. acceptarea nu ajunge la la ofertant in termenul stabilit sau termenul rezonabil . Ex: Oferta care se refera la un mare regizor care sa creeze filme -> daca a decedat regizorul nu mai poate fi realizat filmul in conditile in care le-ar fi realizat el si astfel oferta devine caduca... Orice oferta are ori un termen expres ori unul implicit (rezonabil. astfel cum aceasta a fost formulata. art. contraoferta.ofertei si pana cand ajunge la destinatar poate sa fie retrasa. -> situatie in care oferta a ajuns in termen dar din motive mai presus de vointa acceptantului nu ajunge la timp -> destinatarul acceptarii daca nu invoca ca termenul a fost depasit se considera ca contractul a fost incheiat. art. 1200 NCC : (1) Oferta. din uzante sau din alte imprejurari. 1197 NCC :acceptarea necorespunzatoare a ofertei . adresata unei persoane prezente ramane fara efecte daca nu este acceptate de indata) + telefon. Doar prin exceptie -> cand oferta este intuitu personae. Retragerea ofertei inainte sau concomitent cu ajungerea la destinatar = Retractare. Oferta fara termen facuta unei persoane prezente trebuie acceptata de indata ( + oferta facuta prin TELEFON ). produce efecte doar daca ofertantul nu il instiinteaza despre aceasta de indata. 2. art. art. -> . dar ajunsa la ofertant dupa expirarea termenului. Si in cazul ofertei fara termen aceasta este obligatorie -> trebuind sa fie mentinuta un termen rezonabil. si ajunge in termen la autorul ofertei. Prin exceptie . precum si revocarea acestora produc efecte numai din moementul in care ajung la destinatar. 1198 NCC : (1) Acceptarea tardiva produce efecte numai daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant despre incheierea contractului. art. din practicile statornice dintre acestea.doar la ofertele care au un caracter intuitu personae ) -> regula este ca oferta se transmite prin mostenire. (2) Tacerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaza acceptare (ca regula) decat atunci cand aceasta rezulta din lege. destinatarul o refuza. Alineatul urmator spune ca totusi poate fi retrasa oferta atata timp cat nu a fost acceptata. chiar daca acesta nu i-a cunostinta de ele din motive care nu ii sunt imputabile.) art. 3. (2) Acceptarea facuta in termen. 1195 NCC : Caducitatea Ofertei: 1. acordul partilor. Retragerea ofertei dupa ce a ajuns la destinatar = Revocare. acceptarea. 1196 NCC : (1) Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare daca indica in mod neiandoielnic acordul sau cu privire la oferta. 1194 NCC: Oferta fara termen de acceptare . din motive neimputabile acceptantului.

limitarea dreptului de a opune exceptii . in mod expres. Ex: Promitentul : iti vand imobilul x la pretul x daca te hotarasti in termen de 1 luna sa cumperi acest bun.. 1202 NCC : (2) Sunt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociata cu cealalta parte. Ex: societatile de asigurari . promitentul-vanzator se obliga ferm : Vand bunul x la pretul x in timp ce acceptantul este de acord sa se gandeasca.poate fi vorba despre preemtiune -> NCC.. antecontracte. Beneficiarul poate opta liber pentru aceasta. Nu poate veni o parte ulterior si sa spuna ca ale sale conditii generale sunt . 1201 NCC : Daca prin lege nu se prevede altfel.. 1203 NCC : Clauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii. art. daca aceasta din urma persoana se hotaraste sa cumpere in viitor intr-un termen determinat sau nedeterminat. partile sunt tinute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere(-> conditii generale). Promisiunea . pentru vanzator ). dar se recunoastea valabilitatea lor -> promisiuni. dar revocarea -> acceptarea e irevocabila -> nu mai vorbim de revocare. art.terminologic retragerea ofertei inaintea de a ajunge la destinatar sau cel putin concomitent cu ajungerea la destinatar -> retractare iar razgandirea ulterioara = revocare. Promisiunea unilaterala de a vinde sau de a cumpara Cod 1864: Contract prin care o persoana numita Promitent. Acord=> Promitent si Beneficiar -> care are dreptul sa accepte sau sa nu accepte oferta Promitentului. pe un anumit pret (determinat sau determinabil). intelegeri prealabile. Aceste conditii fac parte din contract doar daca acest lucru s-a prevazut in contract.oferta decalata in timp. Pentru ca daca spune de la inceput ca nu accepta propunerea- . de cealalta parte. de a suspenda executarea obligatiilor. art. sa accepte sau sa nu accepte aceasta oferta care i-s fost pusa la dispozitie de catre promitent. Pot exista si in cazul vanzarii (conditii pentru cumparator. Exista si posibilitatea ca intre parti inaintea incheierii contractului propriu-zis care au un anumit regim juridic sa survina anumite intelegeri prealabile (adevarate contracte ).. dat sa se semneze conditile generale de incheiere a asigurarii. Beneficiarul nu este in situatia de a accepta oferta promitentului ci el are dreptul sa mediteze. 1864 -> nu existau texte. Promisiunea unilaterala ( 2 vointe). se obliga ferm fata de o alta persoana numita Beneficiar sa ii vanda un anumit bun. dar poate fi vorba despre .acord de vointa intre parti se poate realiza instantaneu. => clauze importante in mod obisnuit=> NU produc efecte decat daca sunt acceptate. dreptul de a denunta unilateral contractul. in scris.

sa incheie contractul promis. iar cealalta sa o poata accepta sau refuza. art. 1669 NCC :(1) Cand una dintre partile care au incheiat o promisiune bilaterala de vanzare refuza. (3) Pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie. 1327 NCC : (1) Oferta facuta cu intentia de a se obliga independent de acceptare il leaga numai pe autor. efectele privesc faza executarii unui contract valabil incheiat. (3) Dreptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii. art. -> efectele. acea declaratie se considera o oferta irevocabila si produce efectele. dupa caz. daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite. art. ( termen rezonabil ). in conditiile convenite de pact. cat si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care partile urmaresc sa il incheie. . Promisiunile au aplicabilitate in faza formarii contractului. dar acest acord se referla la faptul ca se v-a gandi. nejustificat. cealalta parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract. (2) Atunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare. aceea a expirarii termenului de optiune Nu se poate dispune de bunul care formeaza obiectul pactului. 1668 NCC + art. Exista un acord din partea beneficiarului. (2) Destinatarul actului poate sa refuze dreptul astfel nascut. insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte. 1278 NCC : (1) Pactul de optiune -> Atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa. Actul unilateral ( 1 singura vointa ). art. (3) Daca autorul actului nu a stipulat expes un termen. oferta se considera facuta pentru o anumita durata. potrivit cu natura bligatieisi cu imprejurarile in care a fost asumata. astfel incat acesta sa se poata incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii. dreptul de optiune se noteaza CF. -> ca nu poate reveni asupra ei. nefiind insa obligat sa cumpere bunul si anume sa incheie contractul de vanzare. intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau.> nu mai putem discuta despre acord -> nu mai este promisiune unilaterala. 1669 NCC => Pactul de optiune si promisiunea unilaterala sunt 2 lucruri deferite conform NCC dar Chirica este de parere ca suna unul si acelasi lucru. (4) Contractul se incheie prin exercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre beneficiar a declaratiei de vointe a celeilalte parti. art. (5) Atat pactul de optiune. 1668 NCC :(1) In cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat.

Promisiunea unilaterala este un contract. Pactul de optiune are autonomie : Promitentul da consimtamantul la incheierea vanzarii nu mai revine daca survine acceptarea => Vanzarea este incheiata . Promisiunea unilaterala : exista un acord al promitentului in sensul de a incheia contractul -> obligatia ofertantului de a mentine acordul + o noua consimtire. nu sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de contract/vanzare atunci cand partile nu vor. 10 zile mobile 30 zile imobile .preemtiunea este reglementata unitar. Nu mai exista consimtamantul la vanzare. Beneficiarul pactului de preferinta/preemtiune la conditii egale de pret poate sa beneficieze ca in cazul in care s-a incheiat o vanzare cu nerspectarea pactului de preemtiune. Aceasta obligatie trebuie sa persiste in timp pana la momentul in care beneficiarul declara ca accepta lasand sa se inteleaga ca daca promitentul se razgandeste -> contractul nu se mai poate forma. de a nu face se schimba in dezdaunari (art. beneficiarul sa se substituie direct in . Vanzarea este incheiata => Instanta poate doar sa constate survenirea/existenta acordului de vointe. promitentul poate sa nu vanda niciodata bunul respectiv. -> mai recent-> Beneficiarul trebuie sa reitereze consimtamantul. Deack) La noi instanta poate suplini Consimtamantul beneficiarului pentru a se forma contractul. dar pentru ca este vorba despre incalcarea unei obligatii contractuale are dreptul la dezdaunari. doctrina clasica -> Promisiunea unilaterala -> Promitentul = > obligatie de a face si anume reiterarea consimtamantului iar daca nu isi executa obligatia de a face. il v-a prefera in conditii egale de pret pe cel cu care se intelege in acest sens. Pactul de preferinta/preemtiune . Instanta poate sa constate ca s-a incheiat contractul. 1075 Cod 1864 ). -> ulterior -> Promitentul nu se mai poate razgandi .Ex: Oferta care e irevocabila -> survine Acceptarea iar ulterior ofertantul se razgandeste.este vorba despre o obligatie de a face ( daune interese ).este tot o promisiune prin care promitentul isi asuma obligatia ca in cazul in care se v-a hotara sa vanda (poate fi vorba si de pact de preferinta venind din partea cumparatorului). -> mai aproapte de zilele noastre -> Obligatia de a face este sa mentina oferta iar promitentul sa nu mai poata reveni pe durata termenului stabilit de parti.(F. Este o problema de executare. In situatia in care se hotaraste sa vanda => este vorba doar despre instrainarea prin vanzare -> nu donatie sau aport in natura. ( Nu reiterare consimtamant).

Promitentul trebuie sa respecte sa respecte dreptul de preferinta al beneficiarului. 6 NCC => Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. In acest din urma caz . art. art. Durata pactului nelimitat: daca nu a fost stipulat un termen -> Pactul se naste doar cand Promitentul se hotaraste sa vanda.-> Promitentul nu este obligat sa vanda ( inca nu si-a exprimat dorinta).=> Legea in vigoare la data incheierii lui este cea aplicabila chiar daca a fost incheiat inainte de 1 octombie 2011=> Pactul nu se limiteaza la perioada de 5 ani pentru ca masura este luata anterior 1 octombrie 2011. Exista situatii in care sunt facute doar propuneri exploratorii -> conditile vanzarii nu sunt fixate. iar daca a fost stabilit un termen acesta se reduce la 5 ani. . Beneficiarul poate accepta sau Nu. Ex: embatic. altfel nu poate fi OPUS tertului. 1740 NCC : Dreptul conventional de preemtiune se stinge prin moartea preemtorului. => Prioritatea este doar la PRET EGAL . -> un promitent diligent trebuie sa se adreseze beneficiarul sa-l intrebe daca este de acord. Ex: daca promitentul incheia un contract de locatiune si locatorul beneficia in temeiul legii de de un drept de preferinta care este preferabil .dreptul de preemtiune in legatura cu un imobil se noteaza in CF. daca accepta Promitentul poate incheia contractul sau nu. cu exceptia situatiei in care a fost constituit pe un anume termen. Cand este vorba despre un raport juridic contractual incheiat sub imperiul unei legi este aplicabila legea sub imperiul careia a fot incheiat chiar daca ea a fost abrogata. Promitentul trebuie sa respecte acest drept de preferinta al beneficiarului. Aceasta nu are putere retroactiva.drepturile tertului care a incheiat contractul. Ex: Eu as vinde bunul x . !!! art. 1731 NCC : Vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemtiune legal sau conventional se poate face catre un tert numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemtiune de catre preemtor ( atata inainte cat si dupa ). Ex: ( posibil subiect de examen ! ) In 30 septembrie 2011 a fost incheiat un pact de preemtiune pe o durata nelimitata sau pe o durata de 30 ani. Un contract este guvernat de legea in vigoare la data incheierii lui. Legea civila poate ultraactiva si dupa abrogarea ei -> in cazul contractelor cu executare succesive -> sau recunoscut efecte. .o preferinta a preferintei -> Dreptul legal este mai puternic decat dreptul conventional -> in aceasta situatie -> masura conservatorie -> ocolit-> pact de preferinta. daca a fost stipulat un termen mai lung -> ca sa limiteze in timp durata pactului. Stingerea dreptului de preemtiune : moarte preemtor-> mostenitori. emfatioze -> drepturi reale perpetue ! dispozitii aplicabile sub imperiul legii sub care s-a incheiat. termenul se reduce la 5 ani de la data constituirii.

casatorie . 1945 -1950 . obligatie de a face -> aici trebuie o noua consimtire. la fel si promisiunea de donatie iar promisiunea sinalagmatica conform NCC nu trebuie sa respecte aceasta .Situatie jurdica . Atata promisiunea cat si contractul trebuie sa fie incheiate in mod solem -> ad solemnitatem. Nu s-a transferat proprietatea. Executarea vanzarii = ad probationem. Aici nu se aplica principiul ultractivitatii.tutela. -> se aplica sanctiunea din noul cod -> este de imediata aplicare. Oferta trebuie sa respecte conditiile de forma ale contractului/conditia trebuie ceruta ad validitatem.vanzarea nu putea fi incheiata decat la un moment ulterior-> Pana la obtinere autorizatie unul sau altul se razgadea. 1958 . NCC -> prevede aceasta posibilitate si anume de a construi contractul de catre instanta. lege ulterioara -> dobanda legala este 5% -> norma imperativa -> dobanda ramanea 10 % -> o lege abrogata ultraactiva. Nu s-a incheiat vanzarea. Promisiunea Sinalagmatica . dobanda legala 10 %. Sanctiunile -> in functie de momentul incheierii lui. se angajeaza reciproc sa incheie contractul intr-o anumita forma prevazuta de lege.imobilele nu puteau fi instrainate decat cu forma autentica si autorizarea organelor administrative-> daca partile au incheiat o promisiune in forma scrisa iar daca o parte nu isi indeplinea obligatia de a incheia. Instanta nu poate construi contractul daca o parte nu vrea sa incheie contractul in forma ad validitatem. Nu pentru valabilitate ci pentru publicitate este ceruta forma autentica.Promitentul Vanzator si Beneficiarul/ Promitentulcumparator se obliga sa incheie o anumita vanzare-> e determinat obiectul vanzarii sau cel putin determinabil . 1989 .pentru validitate -forma autenticanotariala + autorizatie administrativa .dr. Pactul de preferinta => Asumarea obligatiei promitentului ca in cazul in care se hotaraste sa vanda sa il prefere in conditii egale de pret pe beneficiarul acestei promisiuni. O promisiune sinalagmatica produce efecte -> pot fi cerute daune interese.ambele parti . Partile dintr-un motiv sau altul nu doresc sa incheie contractul propriu-zis. instanta poate pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic. ci principiul aplicarii imediate a legii noi. Conditiile de validitate Promisiunea consensuala nu este un contract solem. francez => nu prevede forma autentica ad validitatem pentru incheierea vanzarii -> Pentru realizarea opozabilitatii se cere forma autentica. Cand o parte nu incheia in forma autentica pentru publicitate se putea pronunta o hotarare pentru executare. Contract nu este egal cu situatie juridica !!! Ex: s-a incheiat un contract de imprumut.instrainari imobile .

CONSIMTAMANTUL 1864 .11. ingerare anumite substante) . Exprimarea consimtamantului in cunostinta de cauza -> trebuie sa fie vorba despre consimtamantul unei persoane informate (care stie tot ce trebuie sa stie in legatura cu contractul pe care il incheie ) + o persoana care are discernamant. nu contracteaza doar "in joaca". In cazul promisiunii sinalagmatice si a celei unilaterale -> consimtamintele pot sa fie consensuale-> dispozitiile legale care impun forma autentica ad validitatem pot fii golite de continut de la caz la caz -> instanta putand acoperii cerintele de forma.2011 PROMISIUNI -> Chirica -> Intre pactul de optiune si promisiunea unilaterala nu exista nicio diferenta. Libertatea consimtamantului -> acesta nu trebuie sa fie afectat de unul sau altul dintre vicile de consimtamant. Curs 4. -> autorii NCC sustin ca intre Pactul de optiune si Promisiunea unilaterala exista diferenta. Pactul de optiune: se face oferta -> respectand conditile de forma ad validitatem( ex: un imobil . smuls prin violenta sau surprins prin dol. Consmitamant serios -> acela prin care cel care consimte isi asuma in mod real obligatile despre care este vorba.art. liber si exprimat in cunoastinta de cauza -> dispozitie legala normala.nu se mai cere sa fie indeplinite conditile de forma.Civ -> Consimtamantul nu este valabil. NCC confera instantei posibilitatea suplinirii consimtamantului in cazul in care una dintre parti refuza autentificarea -> sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic. Contracte Speciale 8. art.oferta care este fixata prin pactul de optiune trebuie sa fie facuta in forma autentica). 953 C. (-> pronuntand o hotarare care sa tina loc de act autentic ). cand este dat prin eroare. 1204 NCC -> Consimtamantul partilor treuie sa fie serios. Promisiunea unilaterala . explicatie -> In sudul tarii exista mii de cazuri in care s-au incheiat astfel de promisiuni (ex: taranul care incheie la bufet o promisiune este la fel de obligat ca si cel care merge la notar ). Insanitatea de spirit -> contractul nu este valabil -> major nepus sub interdictie -> lipsa discernamant (ex: boala.forma a contractului care urmeaza sa ia nastere.

1864 -> i se recunosc efecte juridice inasnitatii de spirit chiar daca nu exista un text legal. Cele de conservare le pot incheia si fara autorizatie.la momentul incheierii contractului => un consimtamant exprimat in astfel de conditii nu este valabil. (2) Contractul incheiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie poate fi anulat daca. Leziunea . -> Chirica considera ca textul este inutil -> chiar daca nu este vorba despre persoana pusa ulerior sub interdictie puteam dovedi existenta insanitatii de spirit.art.nu e minor. Exista o obligatie generala de informare careia i se recunosc efecte juridice in orice contract. Insanitatea de spirit intradevar daca este dovedita si poate fi dovedita prin orice mijloc de proba ducand la anularea contractului -> pentru ca cel care a dat un astfel de consimtamant nu l-a dat in conditile cerute de lege.1864 -> numai in cazul minorilor cu capacitate de exercitiu restransa ( 14-18 ani ) care incheiau acte de administrare. art. . 953 C. intr-o stare care o pune in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale ( -> insanitate de spirit . -> este asemanator cu art.1. 1206 NCC -> (1) Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare. Poate fi vorba despre o persoana care ulterior a fost pusa sub interdictie. Beleiu . consimtamantul este viciat in caz de leziune. Nu de dispozitie. In cazul evictiunii vanzatorul trebuie sa comunice cumparatorului existenta sarcinilor care eventual greveaza bunul sau obligatia profesionistilor de a-i informa pe consumatori inainte de a incheia contractul -> acestea fiind obligatii specifice. la momentul incheierii acestuia.viciu de consimtamant. Care era temeiul juridic ? . Sa nu le punem pe picior de egalitate. cauzele punerii sub interdictie existau si erau indeobste cunoscute. fie numai vremelnic. dar cauzele nu erau indeobste cunoscute. la momentul cand actul a fost facut. Viciile de consimtamant si insanitatea de spirit (lipsa de discernamant a majorului) sunt doua lucruri diferite. se afla. Ceea ce este nou NCC -> (2) De asemenea. surprins prin dol sau smuls prin violenta. Acte de administrare -> contracte de locatiune -> asemenea acte erau anulabile.Civ 1864 . VICII DE CONSIMTAMANT . 1205 NCC -> (1) Este anulabil contractul incheiat de o persoana care. major nepus sub interdictie) -> asadar este anulabil. OBLIGATIA DE INFORMARE 1864 -> i se recunosc efecte juridice.

(2) Actele juridice ce se incheie de minori care nu au implinit varsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate chiar daca nu este leziune .. al. ACTUALA REGLEMENTARE cu privire la Leziune inclusa in categoria vicilor de consimtamant -> Leziunea este inclusa in categoria viciilor. art.art.nulitate absoluta -> lipsa obiect sau obiect ilicit. 25 Decret 32/1954 -> De la data intrarii in vigoare a Decretului numarul 31 -> cel referitor la persoanele fizice si juridice ->aplicarea dispozitiilor legale referitoare la actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care avand varsta de 14 ani impliniti incheie singuri fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui acte juridice pentru a caror validitate nu este necesara autorizarea prealabila a Autoritatii Tutelare daca aceste acte le priciunuiesc o vatamare. Exceptie . Leziunea -> diferenta intre prestatile partilor (ex: daca era vorba despre un minor intre 14-18 ani se considera ca s-a demonstrat ca minorul nu-si putea da bine seama de actele pe care le face -> incapacitate -> era vorba despre o chestiune care tine de capacitate. deci ca exista incapacitate si ca trebuie sa survina sanctiunea care era anularea. Paul Vasilescu . incapacitate a minorului -> alta opinie . 951 -> Minorul nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de necapacitate. .nu este viciu . . NCC -> cand in joc sunt interese particularea sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa. In situatia in care se demonstra ca exista o diferenta intre valoarea reala a bunului si valoarea la care minorul a contractat se considera ca era dovedita imaturitatea minorului. art. pentru leziune. INCAPACITATE -> care functioneaza in caz de leziune. . . . Nici de consimtamant).civ 1864 -> Majorul nu poate. ignoranta sau starea de constrangere a celeilalte -> contractul putea fi declarat NUL. 1864 -> majorii nu pot ataca un act pe motive de leziune. sa exercite actiunea in resciziune. decat in caz de leziune.practica + doctina -> s-a admis ca astfel de acte sa fie ataacate.3. Nu de obiect.mai recent . -> PREZUMTIE ABSOLUTA ca era intr-o stare de incapacitate ( minorul sau reprezentantul poate cere anularea ).agreeata -> ( Chirica ). este suficienta sa exista o diferenta intre valoarea reala a bunului ca sa survina sanctiunea . Capacitatea este un element de validitate al contractului.2.Nulitate Relativa -> in joc sunt interese particulare. susceptibila de a fi pusa sub semnul intrebarii.ci se referea la obiect. 1165 C. dar nu pe motive de leziune => ci CAUZA IMORALA -> in cazul in care se demonstra ca una dintre parti a profitat de necunostinta.doctrina clasica -> cauza imorala -> Sanctiune .

Important nu ar fi sa se analizeze pozitia subiectiva a celui lezat ( a celui care a incheiat contractul in conditii defavorabile pentru el ) ci faptul ca cealalata parte/contractant a profitat de o maniera neloiala ( asadar in mod culpabil si reprobabil ) de dezechilibrul contractual => sistem german/elvetian/p.leziune calificata -> independent de vicierea consimtamantului.art. la data incheierii contractului. (Ex: intr-un contract de vanzare este stiplat un pret mult mai mic decat valoarea reala a bunului sau invers. Diferenta valorica intre prestatii este un element obiectiv care asa cum rezulta din acest text de lege nu este singur suficient pentru a atrage singur sanctiunile specifice leziunii. un contract in care pretul poate fi mult mai mare decat bunul ). la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. 3. legea nefacand nicio distinctie ->sa fi incheiat singur fara acordul reprezentantilor sai legali sau incuviintarea instantei de tutela un contract indifenrent daca avea sau . -> una dintre formele de leziune -> asadar exista diferenta valorica. Conceptia obiectiva . -> este vorba despre o forma aparte de leziune. Ex : situatia vanzarii de cereale. . (3) inspiratie cod Quebec -> Leziunea poate exista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala. fie temerii insuflate de o anumita constrangere => orice asemenea dezechilibru prezumand vicierea consimtamantului .) -> In NCC nu s-a preluat aceasta conceptie a leziunii obiective. 2.Leziunea => viciu de consimtamant => o persoana care incheie un contract dezechilibrat -> nu face acest lucru decat datorita unei erori spontane sau provocate. profitand de starea de nevoie. ( sunt foarte putine textele care permit invocarea leziunii.unidroit. vanzari imobile -> pretul este mai mic de a -7/12 ( doisprezecime ) din valoarea lui reala .sistem francez -> ( inspiratie ) => diferenta valorii prestatiilor => doar in cazuri anume prevazute de lege -> NU poate fi vorba despre o LEZIUNE GENERALA putand fi invocata oricand si de oricine. Nu putem dispune anularea oricand este vorba despre o diferenta valorica. Conceptia subiectiva . stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare. de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti./italian. -> Un minor indiferent de varsta lui -> nu mai exista chestiunea cu minorul cu capacitate de exercitiu restransa. conceptiile care functioneaza in legatura cu leziunea : 3 conceptii 1.La nivel de principii. decat valoarea propriei prestatii. (2) inspiratie p. 1221 NCC : (1) inspiratie cod elvetian/german -> Exista leziune atunci cand una dintre parti. Conceptia (tot) subictiva .unidroit -> Existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului.

1257 NCC -> In caz de anulare pentru violenta sau dol. Ex: contract vanzare in care este stipulat pretul la o valoare mai mare decat valoarea reala a bunului => exista diferenta valorica intre prestatii => elementul obiectiv nu este singur suficient pentru a atrage sanctiunea. Termen de prescriptie pentru actiunea in anulare sau reducere obligatiilor pentru leziune -> 1 an -> termen special. 1222 NCC (1) -> Partea al carei consimtmant a fost viciat prin leziune poate cere. art. . In cazul Leziunii privind pe minor pozitia subiectiva a cocontractantului nu mai joaca niciun rol => sanctiunea intervine la cerere chiar daca cocontractantul nu a profitat in niciun fel. de a solicita numai reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatit. cel al carui consimtamant este viciat are dreptul de a pretinde. actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din . . neplaceri -> ( luate din practica Quebec ). contractul trebuie sa aiba stipulat in sarcina minorului o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala la avanatajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. griji. la alegerea sa. . anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. inafara de anulare. 1224 -> Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii. Legiuitorul exclude posibilitatea anulare + daune -interese ci doar fie anularea fie daune-intetrese. 1221 (3) -> caz minor . si daune-interese sau.se mai cere ca. (2) Cu exceptia cazului prevazut de art. Leziunea nu poate surveni decat in contractele cu titlu oneros sau comutative nicidecum in cele gratuite si cele aleatorii. -> poate sa nu fie dezechilibru. daca prefera mentinerea contractului. NCC -> sau anulare sau daune-interese. Poate fi vorba nu numai de contracte dezechilibrate in favoarea minorului/ dieferenta intre prestatii. prezinta pentru el un pericol (ex: cand se angajeaza intr-o activitate comerciala neprofiabila care comporta riscuri ) -> ori sa fie vorba despre o situatie care presupune pentru minor cheltuieli nerezonabile in comparatie cu starea sa patrimoniala. art.contractul fara a fi dezechilibrat nu prezinta un real interes pentru minor (ex: achizitionarea unui autoturism de lux ). tranzactia precum si alte contracte anume prevazute de lege.nu capacitatea de exercitiu pentru aceasta. Chirica -> se poate cere si anularea si daune interese in caz de leziune. ori chiar daca nu mai creeaza pentru minor incurcaturi. Sanctiunea care intervine nu datorita conduitei neloiale a cocontractantului. art.minorul personal sau prin reprezentantii sai legali indiferent daca actul este de administrare sau de dispozitie pot cere fie anularea pentru lipsa capacitatii in conditiile dreptului comun sau pot invoca leziunea.

unidorit-> clauza contractuala care prevede o perioada foarte scurta pentru notificarea defectelor sau servicii furnizate -> poate fi sau nu excesiv de avantajoasa pentru vanzator sau furnizor in functie de natura bunurilor sau servicilor. Este indiferent cine initiaza contractul. Nu doar cel care stipuleaza clauza lezionara poate initia contractul . (3) In toate cazurile. art. dar care nu obtine profitul respectiv profitand de starea de nevoie. prestatie promisa sau executata de partea lezata. Daca se cer daune-interese trebuie sa existe acel dezechilibru. In cazul minorului nu se mai cere dezechilibru intre prestatii. urmarit cu rea-credinta in dauna celeilate parti contractante ci pur si simplu de profit disproportionat excesiv in favoarea unei parti contractante care stie sau ar trebui sa stie de existenta lui . o majorare a propriei obligatii.unidroit art. (1)-> diferenta valorica trebuie sa subziste inca de la data incheierii contractului iar daca survine ulterior este vorba despre IMPREVIZIUNE. instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera. Leziunea in cazurile anume prevazute de lege opereaza automat cand exista acest dezechilibru intre prestatii. in mod echitabil o reducere a propriei creante sau. Ex:p. Leziunea calificata -> nu mai poate fi retinuta obiectiv (cand exista simpla diferenta ) ci doar daca aceasta diferenta face ca cealalata parte sa profite cu rea-credinta. ex: comision fix pentru mandatar din pretul bunurilor sau servicilor furnizate poate fi si justificata daca contributia mandatarului la incheierea . -> se mai cere ca partea in favoarea careia subzista dezechilibrul sa fi ajuns sa profite de acest dezechilibru datorita starii de nevoie. nevoia sau nestiinta celeilate parti ) -> este vorba despre situatia in care se incheie contractul si o parte obtine un avantaj nejustificat si excesiv => nu este vorba despre profit neloial. dupa caz. (2) nu face referire la al. Disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare. Pozitia subiectiva a partii lezate nu conteaza ci reaua-credinta a celeilate parti contractante conteaza. -> diferenta considerabila a prestatiilor nu este singura suficient pentru a atrage leziunea. Nu este vorba despre viciu de consimtamant.valoarea pe care o avea.3-10 -> exista situatii care nu se identifica cu situatiile de la alineatul 1 ( nu ne aflam in situatia in care o parte profita in mod neloial de starea de constrangere. la momentul incheierii contractului. lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilate parti la data incheierii contractului. lipsa de cunostinte . constrangere. chiar si cel lezat poate sa i-l initieze -> oricum intervine sanctiunea. (1) " existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului" => p.1221 NCC al.

3. NCC -> Eroarea e si obstacol si viciu de consimtamant.transfer cu titlu gratuit-> licit. Substanta materiala = substanta contractului: . se afla intr-o eroare esentiala poate cere anularea acestuia.obiectul prestatiei sa nu fie ilicit sau imoral : transfer proprietate. cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte imprejurari considerate esentiale de catre parti in absenta carei contractul nu s-ar fi incheiat -> vechea eroare asupra substantei obiectului contractului . Ex: transfer sange ." al. 2. 1207 NCC -> al (1) " partea care in momentul incheierii contractului se afla intr-o eroare esentiala. . ( ex: procent 5% / contract 1 miliard ) -> prestatie relativ minora din partea mandatarului = exista DISPROPORTIE intre prestatii . EROAREA art.transferul cu titlu oneros-> ilicit. art.contractului este una importanta sau procentul de care beneficiaza mandatarul este unul relativ redus. 1207 NCC -> (1) Partea care. art.obiectul contractului: operatiune juridica -> vanzare. -> valabil -> donatie -> produce efecte. 1207 al (1) NCC-> Eroarea .-> nevalabil -> vanzare -> nu produce efecte. poate cere anularea contractului daca cealalta parte stia sau trebuia sa stie ca faptul asupra caruia purta eroarea era esential pentru incheierea contractului.falsa reprezentare a realitatii. Eroarea esentiala acopera realitati dieferite. locatiune. dupa caz. la momentul incheierii contractului. (2) Eroarea este esentiala : 1. cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat -> Contractele intuitu personae.nu se refera la substanta materiala (ex: un contract poate avea ca obiect si bunuri imateriale care nu au legatura cu substanta materiala a lucrului). trebuia sa stie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru incheierea contractului. Trebuie sa existe la momentul incheierii contractului. dar si nejustificata daca contributia mandatarului a fost minora sau daca valoarea bunurilor sau servicilor este foarte mare. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului -> eroarea obstacol. al (3) -> la fel si -> 1864 -> eroarea asupra simplelor motive nu e esentiala. cu exceptia cazului in care asemenea motive au fost considerate hotaratoare. falsa credinta a cuiva despre ceva nu produce efecte decat daca aceasta a fost . daca cealalta parte stia sau. . . 1864 -> Eroarea asupra substantei obiectului contractului => ceea ce partile au inteles sa obtina prin incheierea contractului.

ar putea fi vorba si despre un contract aleatoriu. Sanctiunea -> Nulitatea relativa. Ex: tablou scoala Rembrandt . Eroarea imputabila errans . art.cealalta parte trebuie sa cunoasca pentru a fi aplicate sanciunile specifice !!! Nu ar putea invoca eroarea viciu de consimtamant acela care din culpa a ajuns sa fie in eroare.imi asum riscul sa apartina doar unui ucenic de-a lui Rembrandt. art. ( -> cod elvetian ). Consimtamantul .se poate cere in principiu anularea cand eroarea este imputabila pentru o parte si neimputabila pentru cealalata -> In pofida NCC ca nu se poate cere anularea pentru viciu de consimtamant fiind imputabila errans'ului -> daca se invoca -> survine raspunderea daca se afla in culpa. tinut sa repare paguba daca eroarea provine din propria-i culpa.trebuie sa fie cunoscuta si de cealalata parte pentru a produce efecte. . NCC -> daca eroarea este imputabila errans'ului nu poate invoca sanctiunea pentru vicii de consimtamant ( eroare obstacol s-a realizat consimtamantul ).eroarea este mai precis reglementata in NCC dar nu este chiar perfecta. Interesul nu ii cere acest lucru pentru ca ar fi nevoit sa-l despagubeasca pe celalat contractant . dupa imprejurari. daca poate fi inteles textul legal. 1209 NCC -> Eroarea asumata -> Nu atrage anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoca sau. 954 C.esentiala pe de o parte si pe de alta parte sa fi fost cunoascuta. (2)Eroarea de drept nu poate fi invocata in cazul dispozitiilor legale accesibile si previzibile. . eroarea respectiva de cealalta parte contractanta. Accesibilitatea nu se refera la faptul daca a fost publicat sau nu -> se i-a in considerare omul mediu/modest. Daca eroare este imputabila celui care spune ca i s-a viciat consimtamantul -> poate cere anularea pentru ca nu l-a exprimat valabil. . ( unul crede una. trebuia sa fie asumata de acesta.unii sustin ca poate invoca altii ca nu poate cere anularea. -> erorea asupra persoanei atrage anularea -> cauza principala. EROAREA DE DREPT art. .manifestare de vointa a celor 2 contractanti care poate fi afectata de eroare. unul crede alta ) -> poate fi anulat. 1208 NCC -> (1) Contractul nu poate fi anulat daca faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi. Dar daca el este in culpa nu-l duce la exonerarea la raspundere.civ -> eroare asupra substantei obiectului conventiei atrage anularea. dupa imprejurari. . cunoscut cu diligente rezonabile.

afara de cazul in care.chiar daca eroarea nu a fost esentiala poti cere anularea.este vorba despre incheierea contractului pe care nu ar fi vrut sa-l incheie.dol comisiv. dar cealalta parte declara ca doreste sa execute ori executa contractul asa cum acesta fusese inteles de partea indreptatita sa invoce anulabilitatea. Simplul respect care te . . 1213 NCC -> Adaptarea contractului al.eroarea trebuie sa fie determinanata ( autorii NCC nu au prevazut acest lucru ) -> daca esti inselat cu privire la un element colateral nu mai pot cere anularea pentru dol. a fost esentiala pentru incheierea contractului. concretizanduse intr-o eroare asupra cantitatii. . -> in sensul ca fara dol nu s-ar fi incheiat contractul. VIOLENTA . art. .art. (1) " Consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis.dol prin reticenta -> i se recunosc efecte. DOLUL art. Dolul nu se presupune. -> determinat prin dol. art. . . prepus. Eroarea respectiva trebuie sa fie determinanta dar nu sensul celei esentiale. Trebuie sa fi vorba despre o chestiune determinanata pentru darea consimtamantului. (1) " Daca o parte este indreptatita sa invoce anulabilitatea contractului pentru eroare. Dolul poate proveni de la un tert.. 1210 NCC -> Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului. Temere reverentiara . Eroarea -> manoperele trebuie sa fie determinante. 1206 NCC -> Dolul trebuie sa fie determinant -> Consimtamantul este viciat cand este 'surprins prin dol'. Eroarea de calcul trebuie corectata la cererea oricareia dintre parti.respect fata de parinti.amenintare persoana/patrimoniu/cei apropiati care sa determine incheierea contractului ( intr-o stare de constrangere ). Nu se poate cere anularea contractului numai daca parintii te ameninta. contractul se considera ca a fost incheiat asa cum l-a inteles aceasta dun urma parte " . chiar daca eroarea in care s-a aflat nu era esentiala. => Confirmare contract -> nu mai pot cere anularea contractului. 1214 NCC -> nu este vorba despre ceva diferit fata de 1864. ci numai rectificarea. gerant. Ex: o minciuna irelevanta care ar putea determina cocontractantul sa consimta -> nu se poate cere anularea. in mod fraudulos. sa i-l informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie " (2) Partea al carei consimtamant a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului.

. autorul dolului raspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. -> este viciat consimtamantul unuia dintre contractanti. 1215 NCC -> (1) Partea care este victima dolului unui tert nu poate cere anularea decat daca cealalta parte a cunoscut sau. VIOLENTA . Nu pot fi introduse 2 actiuni ci doar alternativ nu cumulativ. Obligatia generala de informare era recunoscuta si anterior NCC. ar fi trebuit sa cunoasca dolui la data incheierea contractului.determina sa inchei un contract nu constituie violenta. . Fortare prin amenintari. art.exista o obligatia generala de informare NU numai atunci cand legea prevede expres o obligatie de informare in sarcina unei parti. Conditia pentru a fi aplicata sanctiunea -> cocontracatantul sa fi stiut.ameninatare/constrangere/ NU inducere in eroare. OBLIGATIA GENERALA DE INFORMARE . . Neindeplinirea obligatiei de informare concretizate intr-un dol prin reticenta trebuie sa subziste aceasta conditie a intentiei de a induce in eroare. Vicile se refera la toate contractele. .obligatia de informare nu poate fi sanctionata pe temeiul dolului dar poate fi sanctionata pe temeiul dreptului comun.in functie de probatiune aplic sanctiunea: fie violenta fie leziunea. Se poate anula contractul fie pentru leziune fie pentru dol. cel care nu a exercitat manoperele sa fi cunoscut. . . dupa caz.pot exista cazuri in care dolul poate fi exercitat de catre tert. Celalalt text -> mandatar prepus -> a actionat prin ei insusi -> raspundere este a cocontractantului insusi. -> dar daca cocontractantul nu a cunoscut si nici nu a putut sa cunoasca => tertul v-a trebui sa raspunda si fata de unul si fata de celalalt IMPORTANT -> sa fi fost viciat consimtamantul. Cealalata parte nu are acces la aceste informatii. Anularea + daune interese. minima diligenta ar fi putut afla. Nu poate fi vorba . -> dolul prin retincenta e si viciu de consimtamant -> poate fi sanctionat pe temeiul raspunderii delictuale.dolul prin reticenta presupune INTENTIE nu neglijenta care poate fi sanctionat pe temeiul raspunderii.nu poate fi invocat dolul indus de un tert decat daca cocontractantul ar fi putut sa cunoasca.in situatia in care exista dezechilibru intre partile contractante ( una dintre ele cunoaste ceva care este important pentru cealalata parte iar cealalata parte nu cunoaste acest lucru) astfel nu poate sa ajunga sa cunoasca intr-un mod normal decat daca este informat. (2) Independent de anularea contractului.

Ex: vanzarea de autoturisme . (3) In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat. . Daca pastrezi bun legea prezuma ca bunul corespunde. bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori.existau reglementari si in 1864 si in NCC. VANZAREA PE INCERCATE . . in lipsa acestora.dealer'ul te poate lasa sa te plimbi cu masina -> Nu este o vanzare pe incercate. (2) Daca durata incercarii nu a fost convenita si din uzante nu rezulta altfel. . Ex: incerc un costum -> nu orice incercare este o vanzare pe incercate.civ nu era prevazut un text expres . (1) exista un acord initial asupra lucrului si asupra pretului sub conditia suspensiva sa corespunda calitatii -> acord ferm cu privire la elementele esentiale.art.daca conditile sunt indeplinite nu mai pot reveni. in urma incercarii. 1681 NCC -> (1) Vanzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub conditia suspensiva ca. Nu mai poate sa se razgandeasca daca bunul corespunde. -ACCEPTAREA a survenit la momentul initial cand s-a realizat acordul initial dar e supus conditiei suspensive ca bunul sa corespunda. . se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe incercate.NU este vorba despre acceptare tacita . -> NU exista libertate pentru cumparator.despre dubla cerere de daune-interese. Starea de necesitate -> forma a violentei.un acord initial prin care partile convin asupra lucrului si pretului cu conditia sa corespunda calitatilor. potrivit naturii sale. rezultatul este sub conditie suspensiva -> trebuie sa il cumperi atata timp cat corespunde calitatii. destinatia bunului. Nu poti cere in principal anulare si pentru eroare si si pentru dol. Ex: iti cumperi un sistem informatic -> daca indeplineste conditile nu te mai poti razgandi pentru ca bunul corespunde caracteristicilor stabilite. Prezumtie legala ca bunul corespunde. In principal poti invoca eroarea esentiala iar in subsidiar : dol + daune interese. Nu orice incercare care iti este permisa de catre proprietarul bunului este o vanzare pe incercate. el a consimtit la vanzare. conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 30 de zile de la predarea bunului. (2) Vanzatorul pune la dispozitia eventualului cumparator bunul sa-l incerce => LEGEA prezuma ca bunul corespune -> e valabila -> in C. . Legea prezuma ca s-a indeplinit conditia .

art. suporta riscurile -> cumparatorul daca si-a exercitat dreptul abuziv. Vanzarea/ contractul s-a incheiat. Rol confirmatoriu . s-ar putea spune ca exista abuz de drept in caz de refuz atata timp cat bunul corespunde. difera de vanzarea pe gustate. trebuie sa restituie dublul celei primite.arvuna cu rol confirmatoriu -> semn al incheierii contractului. -> dispozitie absurda.arvuna . dar vanzare s-a incheiat.rol -> pret al denuntarii ( libertate). VANZAREA CU CLAUZA DE DEZICERE . 'Daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau ambelor parti de a se dezice de contract. -> este o vanzare conditionala -> exista acord cu privire la lucru si la pret.ce penalizeaza dezicerea ? -> dezicerea . In cazul in care un asemenea termen nu exista -> 30 zile de la predare.arvuna nu este un avans. 1545 NCC -> arvuna penalizatoare = denumirea este gresita. iar acesta nu se pronunta in termenul de 30 de zile. (2) Daca bunul vandut se afla la cumparator. 1682 NCC (1) Vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor cumparatorului se incheie numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit ori statornicit de uzante.' . Arvuna joaca un rol de clauza penala (preestimare a unui prejudiciu pe care il sufera una dintre parti atunci cand nu se executa contractul ) atunci cand arvuna este cu rol conformatoriu. In vanzarile comerciale poate exista o vanzare pe gustate. dar nu a consimtit la vanzare.partea in privinta careia nu s-a executat obligatia ramane cu dreptul de a opta intre a cere executare sau punere in miscare . vanzarea este considerata incheiata la expirarea termenului. . . Pretul nu este o penalizare -> nu mai joaca rol confirmatoriu. VANZAREA PE GUSTATE . cel care denunta contractul pierde arvuna data sau.vanzarea este o chestiune pur subiectiva. Ex: bun perisabil -> Vanzatorul il lasa la Cumparator un timp mai indelungat in care isi pierde calitatile . dupa caz.in vanzarile comerciale poate fi stabilit un pret de piata daca partile nu au stabilit un pret. dar 2 particulari nu pot stabili un pret de piata.art. Norma supletiva . Aici nu mai joaca un rol de clauza penala.. (3) prezumtie legala relativa-> mijloacele de proba pentru a demonstra contrariul. . poate fi stabilit un pret de piata. Vanzarea nu e conditionala.suma de bani/cantitate de bunuri fungibile care este data ca semn al incheierii contractului. Nu exista vanzare -> este pur subiectiva.efectele sunt suspendate.

cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate de pret. -> Nu mai este un drept potestativ. Daca s-a stabilit un termen mai mare.exceptii .ad validitatem-> imobile. actiuni. . . .se poate sa depinda si de vointa partilor.partile pot ridica forma la rand de conditie de validitate prin acordul lor. B ->A. Reportul . VANZAREA CU REZERVA DREPTULUI DE PROPRIETATE . restituind ceea ce a primit de la cumparator. 1755 NCC -> Atunci cand. Trebuie sa fie prevazut expres si neindoielnic acest lucru.Vanzare sub conditie rezolutorie -> conditia/modalitate : eveniment viitor si nesigur => elementul nu trebuie sa depinda de vointa partilor. FORMA VANZARII . . .art. A -> B. art. Rol dezicere -> platesti arvuna -> te dezici cand vrei. . . pretul contra a te lasa de contract cand vrei.se transmite proprietate nr. intretinere. acesta se reduce de drept la 5 ani.consensuala. 1758 NCC -> (1) Vanzarea cu optiune de rascumparare este o vanzare afectata de o conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de rascumparare bunul sau dreptul transmis cumparatorului.clauza. riscul bunului este insa transferat cumparatorului de la momentul predarii acestuia. .Principiu -> in contractul de vanzare proprietatea se transmite ca efect al contractului care opereaza ca efect de la data acordului de vointe. -> sa tina suma respectiva sau sa i se restituie dublul -> daca clauza este in favoarea celeilalte parti.i se da dreptul vanzatorului ca in interiorul termenului de 5 ani sa reia bunul.contractul se desfiinteaza cu efecte retroactive. obligatia de plata este garantata cu rezerva dreptului de proprietate. (2) Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani.era recunoscuta si sub 1864. iar dupa un termen prevazut in contract -> restituire o cantitate similara = 2 vanzari incrucisate.exista o singura vanzare -> desfiintare vanzare initiala. VANZAREA CU CLAUZA DE RASCUMPARARE . EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE 1864 . importanta -> vanzarile comerciale -> cei care pot intra in procedura de faliment.dreptul potestativ de a obtine restituirea bunului -> 1864. contract fiducie. chiar daca pretul nu s-a platit si lucrul nu s-a predat -> regula supletiva. intr-o vanzare cu plata pretului in rate.principiu . In NCC . Vanzatorul mentine proprietatea cu titlu de garantie pana cand cumparatorul achita pretul integral. Cel care nu obtine pretul poate revendica proprietatea bunului.

bunuri gen prin natura lor sunt intersanjabile/fungibile ( pot fi schimbate unele cu altele ) -> au aceeasi valoare dar care sunt separate de altele pentru a nu se confunda. 1679 NCC -> Daca insa mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si global.Exceptii -> bunurile de gen -> proprietatea se transmite de drept doar la INDIVIDUALIZARE. Exista posibilitate sa ai riscuri dar sa nu ai proprietate? Nu. VANZAREA IN BLOC . Vanzarea -> si act obligational si si translativ de proprietate. Bunurile de gen trebuie sa fie individualizate pentru a transfera proprietatea. Exista posibilitatea sa fi preluat bunul -> riscurile sa fie la el. toate animalele din turma mea de la munte . art. se poate sa ai proprietatea dar sa nu ai riscurile pentru ca inca nu s-a facut predarea -> Chirica sustine ca este o solutie legislativa eronata. 2 reguli supletive. . . ( definitie eronata .este o chestiune de probatiune. Cand este vorba despre bunurile de gen trebuie individualizate. efectele ar fi aceleasi. Contracte Speciale 15. Nu conteaza pretul. pe pretul de 1000 euro/ tona.Chirica -> daca pretul nu ar fi stabilit global efectele nu ar fi la fel ? Ex: iti vand toate cerealele din hambarul "x".riscurile se transmit la predare. Tot vanzarea in bloc v-a fi chiar daca pretul este determinabil. art. 1674 NCC -> proprietatea se transmite ca efect al consimtamantului partilor. era suficienta o singura regula -> Chirica.transferul proprietatii. Poate fi o vanzare in bloc cand vinzi toata cantitatea. Ex: recolta depozit "x" . proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat. obligatie de a face -> efect automant al contractului ( transferul proprietatii ).2011 Efectele vanzarii . Curs 5. Daca stabilesc pretul Nu unic si global ci determinabil. nu la momentul transferului proprietatii.11. toata cantitatea din hambarul "x". Dar daca piere bunul? Pretul ? .ceea ce se intampla dupa ce contractul a fost legal incheiat ? prima problema . chiar daca bunurile nu au fost individualizate.

. -transferul in cazul bunurilor gen -> 1864 -> conta individualizarea . in caz imobile Legea 7 /1996 -> . .(ICCJ ignora principiile aplicabile in materie.) art. -> melanj NCC->diculatibil. .se face tot ca urmare a acordului de vointa (in principiu) dar exista posibilitatea ca transferul proprietatii sa fie amanat la un alt moment decat cel al acordului de vointa -> termen suspensiv 1 luna ->proprietatea se transmite la acel moment . -> aici nu face ceva e tot efect al contracului -> automat transfer de proprietate.debitorul trebuie sa faca ceva . ci trebuie predat bunul -> inscrierea in CF doar apoi se face transferul proprieatatii in urma acelei operatiuni. Nu se naste dreptul de proprietate pentru cumparator odata cu realizarea acordului vointe . chiar daca in definitie ar fi vorba de act obligational. 1295 C. Ex: contract -> obiectul il constituie un bun individual determinat-> pret dat-> transferul proprietatii amanat la o luna de la data incheirii contractului .vanzarea contract translativ de proprietate solo consensu (principiu). Proprietatea trebuie intr-o maniera sau alta sa treaca de la vanzator la cumparator.civ 1864 -> pentru ca vanzarea sa produca efecte fata de terti ea trebuie sa fie facuta opozabila lor . cand obiectul vanzarii il formau bunuri de gen trebuiau individualizate iar transferul proprietatii se realiza automant la momentul inividualizarii iar nu la momentul predarii => operatiunile pot fi decalate in timp.vanzarea e doar un act obligational . NCC .Proprietatea trece de la vanzator la cumparator in momentul realizarii acordului de vointa -> regula supletiva putea fi ocolita de parti prin prevederi contractuale care sa sune in alt fel -> doar atunci cand era vorba -> regula bunuri individual determinate . Raporturile cu tertii !!!! . nu doar de acord vointe ci si de inscrierea CF -> vanzarea e act obligational in acest caz -> pentru ca trebuie sa se faca intablularea si pana cand nu se face nu se realizeaza transferul proprietatii . Ex: bunuri imobile pentru a se face transferul proprietatii e nevoie nu doar de contract.Vanzarea este un contract translativ de proprietate. Cum se tranfsera proprietatea ? cand se implineste termenul de 1 luna ?-> se transmite automat ? in cazul actului obligational .sa dea sa faca sau sa nu faca.> efectele care se produc intre parti conform regulilor evocate inainte.vanzarea e definita ca fiind atata contract translativ de proprietate cat si contract din care se naste doar obligatia de a tranfera proprietatea. Textele referitoare la transferul proprietatii nu sau schimbat mult ->NCC . Individualizarea si predarea se pot face instantaneu dar alteori ele pot fi decalate in timp. Intabularea e echivalentul transmiterii posesie-> in dreptul roman -> vanzare -> vanzarea e act obligational la fel ca in dreptul german( se urmeaza cu strictete vechiul drept roman) .1864 .

Ce sa intamplat din momentul inscrierii actiunii in CF ? pe cine protejeaza inscrierile facute in CF-> pe dobanditorii cu titlu oneros care au dobandit cu buna credinta. -> L 7 /1996 => sunt de buna credinta aceia care s-au increzut la momentul dobandirii unui anumit drept in inscrierile din CF => DECRET 115/1938 e de rea credinta cel care a cunoscut pe alta cale decat inscrierile CF situatia juridica reala a imobilului. chiriasul/cel care a cumparat sa-si faca opozabil dreptul dobandit din contrctul de vanzare -cumparare> litigiu Iccj -> decizie irevovabila Iccj a decis in sensul k in aceasta situatie important e momentul incheierii contractului de vanzare -> iunie 1997 si ca notarea actiunii in CF de catre proprietatrul/deposedatul nu ar avea nicun efect. proprietarul deposedat inainte de 1989 a introdus o actiune in revndicare si a notatat-o ( actiunea in revendicare) in CF inainte ca.intre parti proprietataea se transmite prin efectul contractul dar fata de tertii proprietatea nu se transmite doar daca contractul de vanzare este facut opozabil. cel care a dobandit dreptul in temeiul contractului de vanzare nu ar putea sa triumfe in fata celui care si-a notat actiunea in revendicare in CF. doar prin intabularea CF=> altfel nu poate fi facut dreptul opozabil fata de terti. Vanzarile trebuie sa fie facute opozabile fata de terti => regulile nu pot fi ignorate. In acest interval de timp intre momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare intre stat si chiriasul cumparator. In materie de vanzare si altele contracte translative de proprietate cand se pune problema unui conflict de interese ( dupa lege ) intre terti si cei care participa la incheiere act. Sistemul de publicitate care este obligatoriu => nu poti opune unui tert . NCC-> introdusa din nou. Inscrierile din CF apara in principiu pe dobanditorul cu titlu oneros si cu buna credinta . Ex: o persoana care a fost deposedata abuziv de un imobil inainte 1989 -> s-a gandit sa revendice bunul respectiv dar in temeiul legii 112/1995 imobilul a fost vandut chiriasului/ dar acest contract de vanzarecumparare incheiat iunie 1997 nu a fost inscris CF decat anul urmator 1998. => la momentul cand chiriasul cumparator a solicitat inscrierea CF octombrie 1989 si fara aceasta inscriere fata de tert inclusiv proprietarul posedat abuziv inainte de 1989-> vanzarea nu putea produce efecte -> e de rea credinta din moment ce era inscrisa actiunea in revedicare in CF -> consecinta practica-> inopozabilitatea vanzarii -> nu produce efecte fata de terti -> tertul -> proprietarul deposedat abuziv inainte 1989 avea dreptul sa ignore contractul incheiat intre stat si chirias ca si cum acesta nu ar exista-> contrar hotararii Iccj care a data castig de cauza cumparatorului chirias care a incheiat inainte.

.S-a cerut declarea simulatie fara introducerea mostenitorilor in proces a domnei inscrise CF. Pentru opozabilitate cand contesti un act trebuie sa te judeci cu cei care au semnat actiunea respectiv. Trbuie sa te judeci cu partile ->lucru elementar nerespectat. nu cea inscrisa in CF.apoi l-a instrainat unei SC-> societatea antrenata in proces -> mostenitorii doamnei Goga actiune simulatie. Poti promova o actiune in declararea simulatie fara sa cer rectificare? Actiunea este inadmisibila =>nu poti cere sa se constate altceva fara sa ceri radiera. Cand poti revendica un bun fara sa ceri rectificarea ? mostenitorii doamnei Goga au revendicat bunul.Cand poti revendica fara rectificare ? =>daca tu proprietar ai bunul inscris CF si nu esti in poesiea si in posesie se afla un tert => doar atunci nu ai nevoie de rectificare . exista si alte cazuri -> pe rol Curte de Apel -> s-a incheiat in anul 1935 contract vanzare cumparare -> imobil situat intro zona in care era aplicabil Decretul 115. Este important si momentul incheierii contractului dar si mai important momentul inscrierii CF->daca nu te-ai inscris CF nu poti sa ajungi sa castigi. S-a solicitata constataterea simulatie prin interpunere de persoane si nu sa solicitatat rectificarea CF-> prima instanta a dat castig de cauza reclamantilor si s-a admis ca e vorba de act simulat fara sa se ceara rectificarea dreptului inscris in CF-> imobilul fusese restituit in baza L 10/2001 unui mostenitor a doamnei care cumparase si se inscrisese CF . Ex: vine cineva si spune ca 'ce scrie in CF e gresit' =>nu poti face aceasta afirmatie doar daca rectifici CF-> exista reguli care trebuie sa fie respectate . IMPORTANT realizarea opozozabilitatii fata de terti in contractul de vanzare nu e suficient sa inchei contractul=> ai nevoie si de de realizarea opozabilitatii fata de terti -> e valabil cand e vorba de imobile. => L 7 /1996 cel care e inscris CF beneficiaza de prezumtia de existenta a dreptului inscris in favoarea lui care nu poate fi contrazis decat daca dreptul lui e radiat din CF. Contractul vanzare autentic 1935-> cumparatoarea s-a inscris CF -> situatia a ramas asa cel putin in CF dupa 1945 imobilul a fost preluat de la domna care a cumparat imobilul-> mosternitorii unei alte doamne prietena cu doamna inscrisa in CF -> prietena -> domana Goga -> au sustinut mostenitorii ca actul respectiv de dobandire inscris in CF e unul simulat sustinand ca in realitatea cea care a dobandit e domna Goga. Solutia Iccj nu este izolata. -> atunci regulamanetele CF erau regulamentele de legislatia austriaca.decat drepturile opozabile in conditiile reglementate de legea care se refera la publicitatea imobiliara. Cel inscris in CF e asigurat-> nu poate fi tulburat decat prin intoducere actiuni in rectificare . O revendicare de genu => este de-a dreptul inadmisibila .

Se poate intampla sa fi de buna credinta la momentul inchierii contractului si cand intrii in posesie poti fi de rea credinta. vanzarea ca sa poata fi facuta opozabila in conditiile legii trebuie realizata inscrierea CF. opozabilitatea este extrem de importanta . In toate situatiile? ->Trebuie ca proprietarul sa se fi desesizat voluntar (depozit locatiune comodat) de bun si detentorul precar sa fi incheiat un act translativ de proprietate iar tertul sa nu fi stiut situatia juridica reala si sa nu fi putut sti .. Sa nu credem cumva ca este suficient sa inchei actul ca sa devii proprietar si ceilalati sa ti se supuna => trebuie sa ti se supuna daca ti-ai facut dreptul opozabil -> 1864 -> 1295 C civ.. aici important este momentul cand dobanditorul intra in poesia care doar asociata cu bunacredinta duce la dobandire proprietatii=> ca sa invoci posesia de buna credinta trebuie sa fi de buna credinta cand intrii in poesie nu in momentul incheierii contractului. se vorbeste despre posesor . Nu conteaza momentul incheierii contractului ci cel al intrarii in posesie -> esential -> textul legal gresit. In sistemul NCC riscul pierii fortuite nu mai e legat de transferul proprietatii ci de momentul predarii.( mobile imobile). Predare inseamana si preluare . 1274 NCC -> al 1 in lipsa de stipulatie contrara cat timp bunul nu este predat riscul ramane vanzator.. Transferul riscurilor Contractul vanzare-cumparare art. NCC 937 al 1 " Persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietar acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva" -> daca inchei contract azi si posesia o am peste 10 zile? Conteaza momentul intrarii in poesie nu momentul incheierii contractului.In materie de bunuri mobile -> princpiu => posesia realizaeaza publicitatea in functie de aceasta stabilesti cine e proprietar.1864 in materie de bunuri mobile posesia de buna credinta valoreaz titlu. art 938 -> e d buna credinta posesorul care nu cunoaste sau nu era obligat dupa imprejurari . In materie de transferul proprietatii in temeiul contractului de vanzare cumparare avem raporturi juridice intre parti => principiul dobandirii solo consensu iar pe de alta parte avem raporturi intre cumparator cu tertii si pentru ca acest cumparator sa-si poata impune dreptul dobandit din contractul de vanzare fata de terti trebuie sa indeplineasca conditiile/ cerintele referitoare la publicitate. In sistemul 1864 riscul pieirii fortuite erau legate de momentul transferului proprietatii daca se incheie un contract de vanzare avand ca obiect un bun individual determinat si proprietatea se transmitea solo consensu la cumparator chiar daca bunul ramanea la vanzator si urma sa fie predat dupa 1 luna de exemplu-> riscul era suportat de cumparator. .

Vanzatorul> obligatie negativa . Regula este inversata fata de regula anterioara .dpdv juridic este acceptatbila. In relatiile comerciale internationale predarea bunurilor poate sa insemne si predarea catre transportator care trebuie sa duca bunurile de pe un continent pe altul sau sa deplasesze marfa la distante de mii de km. In vanzarile internationale exista regulile INCOTERMS. 1864 -> 'predarea este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesia cumparatorului. In reglementarile internationale nu reglementeaza transferul proprietatii ( nici Conventia de la Viena nici regulile Incoterms) importanta -> momentul transferului riscurilor si acest moment este legat in principiu de PREDAREA bunurilor.posibila intrebare la examen .sa nu faca nimic care sa-l impiedice pe cumparator sa preia bunul. . E buna si rezonabila solutia -> riscul este legat de predare bun -> conventia viena-> vanzarile internationale. . Ex-> 2 categorii bunuri se transmit unele inainte de 1 octombrie 2011 si altele dupa 1 octombrie. este vorba despre un sistem de codificare a anumitor uzante aplicabile in contractele internationale.' art.vicii ascunse termen 1 an garantie termen 6 luni prescriptie. 1865 NCC -> 'predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei. Aceasta obligatie de predare se refera nu numai la predarea fizica. E schimbat comparartiv cu 1864. . OBLIGATIA DE PREDARE A LUCRULUI VANDUT art 1314 Cciv. . Unele pot fi mobile altele imobile . -> nu orice text e criticabil poate fi bine -> atenti la ce ni se cere analizati critic aceste afrimatii !!! NCC riscurile nu se transmit odata cu proprietatea ci se transmit la momentul predarii -> este vorba despre o regula supletiva -> partile pot sa deroge dupa cum cred ele de cuviinta->fie sa lege transferul riscurilor de transferul proprietatii fie sa lege acest moment de o alta data care sa nu aiba legatura cu tranferul proprietatii nici cu transferul posesiei.' Predarea lucrului vandut inseamna punerea bunului care forma obiectul vanzarii la dispozitia cumparatorului pentru ca acesta sa il preia si sa faca ce vrea de cuviinta cu el.efectiva sau nu ? Se poate ca obligatia de predare sa fie indeplinita de vanzator=> predare .obligatie negativa de a abandona bunul la dispozitia cumparatorului iar preluarea e o problema a cumparatorului. materiala ci are si o componeneta juridica adica ca bunul respectiv sa beneficieze de toate drepturile care erau atasate acestuia in patrimoniul vanzatorului pentru ca cumparatorul sa beneficieaze de aceleasi drepturi ca si vanzatorul dupa preluarea bunului.

C.vanzarea lucrului altuia sau actiuni dolosive. Calitataea se refera la componenta functionala ca bunul sa poate fi utilizat conform destinatiei sau intelegerii partilor. art 1686 NCC -> obligatia de a preda bunul se intinde si la accesoriile sale precum si la tot ceea ce este destinat folosintei sale perpetue. Viciile aparente tin de partea care se refera la predarea conforma. Predare .civ 1864 nu era reglementata dar practica judiciara si doctrina au fost nevoite sa construiasca un sistem de reguli care sa fie aplicabile in aceasta materie. Dar. un apartmanet nu poate vanzatorul sa scoata geamurile si ferestrele si sa spuna ca obiectul sunt peretii -> sunt accesorii incorporate in bun care trebuie sa le predea. Vanzarea uscatoriilor ca apartamente . De asemenea trebuie sa existe o corespondenta intre ceea ce partile au prevazut in privinta cantitatii si ceea ce se preda efectiv de catre vanzator. . tot ceea ce tine de autourismul respectiv de bunul respectiv trebuie predate odata cu aceastea. accesorii -> materiale si juridice! materiale -> Ex: daca se vinde o casa . Dpdv a calitatiilor s-a facut o asimilare a regimului juridic intre vicii aparente . Sanctiuni care nu sunt prevazute dar sunt recunoscute atat sub impreriul codului de la 1864 cat si in NCC in privinta neconformitatii predarii. Ex: autoturism -> trebuie predate :certificat. daca exista acord cu privire la vanzarea uscatoriilor -> pot sa vanda toti coproprietarii ?-> L 114 nu pot fi instrainate separat -> ilegala aceasta actiune si anume cea a vanzarii uscatoriilor->folosinta apartamente afectata. -> Cumparatorul poate sa refuze preluarea sau sa ceara reducerea corespunzatoarea a pretului sau rezolutiunea contractului.obligatia de predare . roata de rezerva. In materie de locuinta -> Legea 114 trebuie predat ceea ce este destinat folosintei comune a bunului trebuie predate drepturile indivize comune -> acoperis. Trebuie sa fie vorba atat de o conformitate materiala cat si una juridica care priveste atat partile principale lucrului vandut cat si elementele accesorii.vicii ascunse -> unificare -> NCC a unificat regimul lor juridic. Ex -> daca in contract este stipulat ca obiectul il constietuie 50. Calitatea este doar o anumita componeneta a conformitatii. Nu poate veni vanzatorul sa spuna -> predau mai multe bunuri sau predau mai putine sau predau altceva decat am convenit..000 T pentru ca doar atata are. In esenta vanzatorul trebuie sa puna la dispozitia cumparatorului exact ceea ce au convenit.000 T cereale atunci vanzatorul nu poate veni si sa spune ca nu poate sa predea decat 30.vanzatorul trebuie sa puna la dispozitia cumparatorului exact ceea ce partile au convenit prin contract. -> accesorile nu pot forma obiectul unor vanzari autonome.

MOMENTUL PREDARII 1864 -> cand era scadenta obligtia de predare ? la momentul platii.Cum se verifica ? RECEPTIE -> ACT juridic prin care se verifica conformitatea. (2)cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor. Era mai corecta formularea ' starea in carea au convenit partile ' pot exista situatii -> exista diferente intre ceea ce au convenit partile si starea in care se afla bunul fara sa stie partile la momentul incheierii contractului. Receptia este importanta atat in cazul vanzarii cat si in cazul antreprizei -> Cumparatorul are obligatia de a verifica altfel este decazut din dreptul de a invoca sanctiunile specifice in caz de neindeplinire a obligatiei de predare. calitatii si a tuturor elementelor convenite de parti in contract.) NCC-> regim comun intre vanzarile dintre particulari si vanzarile dintre profesionisti sau profesionisti si particulari. 1691 NCC -> daca se nasc divergente vanzator cumparator. Verificarea se refera la faptul daca bunul corespunde potrivit cantitatii. In lipsa informarii se considera ca vanzatorul si-a executat obligatia prevazuta la alineatul(1). -> e vorba despre receptie . Dovada ca predarea nu este conforma trebuie sa fie facuta de catre Cumparator.-> DECADERA . art. 1690 NCC -> (1)bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla la moemntul incheierii contractului. . Obligatia vanzatorului de a preda ceea ce au convenit partile prin contract iar nu sa se refere la starea bunului de la momentul incheierii contractului. O data este vorba despre predare apoi urmeaza preluarea -> care implica in primul rand o verificare a bunului care formeaza obiectul vanzarii. (3) daca in urma verificarii se constata existenta unor vicii aparente cumparatorul trebuie sa il informeze pe vanzator despre acestea fara intarziere. cantitate -> trebuie sa spuna despre ce este vorba . -> expert verifica -> procedura in care instanta numeste un expert care nu depinde de niciuna dintre parti si verifica spusele partilor si va spune daca predarea este conforma sau nu -> astfel se angajeaza raspunderea vanzatorului daca predarea nu este conforma. Cine trebuie sa faca dovada ca obligatia de predare a fost indeplinita? Vanzatorul trebuie sa demonstreze ca a pus bunul la dispozitia cumparatorului. art. Daca cumparatorul invoca deficiente de calitate. Daca este vorba despre un bun orice deficienta de calitate (ex: daca vopseaua este umflata pe anumite portiuni -> bunul trebuie sa fie perfect dar putem accepta bunul cu reducerea pretului -> cumparatorul nu mai poate cere un bun perfect. CONFORMITATEA SI CALITATEA bunului care formeaza obiectul contractului.

nu avea nici-o importanta pozitia subiectiva a vanzatorului -> si daca stia despre existenta vicilor si daca nu stia garantia tot functiona -> garantie -> fiind vorba despre o raspundere obiectiva. 2530 NCC Dreptul la actiunea in raspundere pentru viciile aparente ' daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia dreptului la actiunea izvorata din transmiterea unor bunuri cu vicii aparente in cazurile in care legea sau contractul obliga la garantie si pentru asemenea vicii incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului -> receptia finala se refera la antrepriza.termenele difera. Vicii aparente <-> vicii ascunse -> 1864 -> ceea ce tinea de aparenta . Legiuitorul NCC le-a reunit. poate fi vorba si despre un dol. NCC -> Garantie pentru vicii ascunse . Aceasta nu este o eroare esentiala in sensul viciului de consimtamant autonom care este eroarea esentiala dar poate fi vorba despre o eroare determinanata indusa print-o actiune dolosiva daca sunt intrunite conditiile dolului se poate solicita Anularea contractului. In orice conditii poate fi vorba despre un dol ? -> trebuie sa fie vorba despre un dol determinant-> inselaciunea sa se refere la un element esential al contractului.. Ex: Daca vanzatorul stie despre existenta viciilor si nu le aduce la cunostinta cumparatorului -> poate fi vorba despre o raspundere care sa acopere daunele interese.C. in cazul in care nu cunoaste existenta lor nu are o raspundere pentru astea. prescriptia art. . In legatura cu calitatile lucrului vandut in practica Ex: daca partile au prevazut in contract ca bunul trebuie sa intruneasca anumite standarde calitative fie stipulate in contract-> calitatile respective tin de predarea conforma iar nu de viciile ascunse. Reglementarea e comuna si pentru vanzare si pentru antrepriza..prejudiciile pe care le-a suferit cumparatorul . Daca nu sunt intrunite conditiile dolului atuncea se pune problema numai a daunelor interese-> angajarea raspunderii contractuale a vanzatorului. acelasi regim juridic ca si garantia pentru vicii ascunse . dar nu in sensul erorii esentiale ci sa fie un element important pentru cumparator ( ex: in functie de acea chestiune sa se fi stabilit pretul ). civ 1864 nu existau reglementari dar practica judiciara si doctrina . ceea ce se putea observa la o simpla examinare tine de resortul predarii conforme iar ceea ce tinea calitatile functionale care puteau fi verificate numai dupa ce acest bun era utilizat era de resortul vicilor ascunse. 1864 -> existau 2 regimuri juridice diferite nu aveau raspunderea pentru predarea neconforma . 1864=> viciile ascunse erau acoperite de o raspundere pentru vicii ascunse ceea ce ne-ar duce cu gandul la ideea ca ar trebui sa existe o culpa din partea vanzatorului in realitate nu este vorba despre o raspundere. al 2 -> se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite ori al lipsurilor .

2011 . Calitataea se apreciaza de la caz la caz in cazul in care partile nu au stipulat care sa fie calitatea. Asadar care sunt sanctiunile care se aplica in cazul neindeplinirii acestei . cumparatorii au facut o nunta (a venit ploaia) -> apreciere de la caz.predarea conforma a lucrului vandut -> conditiile in care functioneaza obligatia vanzatorului. Bunuri perisabile -> verificate imediat. Bunuri cum sunt produsele informatice se poate scurge o perioada mai lunga de timp sa se verifice daca predarea este conforma sau nu. Predarea neconforma trebuie invocata de indata -> poate fi vorba despre bunuri complexe -> bunuri a caror predare conforma nu poate fi verificata chiar la momentul cand se preia bunul de catre cumpator. Ex: obiectul vanzarii il constituia o prelata care se spunea ca e impermeabila. Contracte Speciale 22. Raspunderea pentru securitatea produsului exista termen -> garantie 10 ani si -> termen prescriptie 3 ani si acolo in toate sistmele de drept care introduc reglemetarea -> daca 10 ani expira si cel interesat nu a introdus -> nu o mai poate introduce ulterior chiar daca s-ar afla in interiorul termenului de prescriptie. In privinta raspunderii pentru vicile aparente exista reglementari ca poate fi vorba nu numai despre caracteristicile fizice ci si de calitatile pe care partile le-au convenit. 2531 NCC (1) 'daca prin lege nu se dispune altfel prescriptia dreptului la actiune pentru vicii ascunse incepe sa curga (a)-> in cazul unui bun transmis de la implinirea termenului de 1 de la data prdarii ori receptiei in fara cazului in care viciului a fost descoperit inainte cand prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii. art. Curs 6. NCC -> in sectiunea referitoare la predare nu sunt incluse sanctiuni. Daca viciile care au fost descoperite in interiorul termenului de 1 an nu au fost invocate atunci nu are cum sa curga termenul de prescriptie de la data expirarii termenului de garantie -> daca s-a solicitat angajarea raspunderii in temeiul garantiei pentru vicii ascunse dupa expirarea termenului de 1 an atunci inseamna ca prescriptia respectiva nu se mai sprijina pe garantie iar daca garantia nu mai este activa putem spune ca drepturile care decurg din garantie raman active? -> absurd . rezonabila).cantitative insa numai daca oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite fara cunostinte speciale printr-o verificare normala. NCC nu a reglementat in mod special problema sanctiunilor aplicabile in situatia in care obligatia de predare conforma nu este indeplinita. (calitate medie.11.

(1) " Rezolutiunea sau Rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit astfel (aici este vorba despre un pact comisoriu). 1552 NCC ->al.Exceptia de neexecutare -> cand functioneaza ? daca de ex: cumparatorul si-a indeplinit obligatia (a platit pretul) si vanzatorul nu isi indeplineste obligatia de predare -> ce poate face cumparatorul? => daca a platit pretul nu poate face nimic iar daca nu a platit pretul -> (NCC) in situatia in care partile nu au prevazut altfel si nu exista dispozitii legale care sa reglementeze intr-un anumit fel aceasta problema. fiind vorba despre un contract sinalagmatic prestatiile trebuie exectate simultan. Cel care este in drept sa invoce rezolutiunea unilaterala . art. 1556 : -> nu este ceva diferit de ceea ce era inainte .(2) " Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare a acestora. Rezolutiunea contractului -> exista dispozitii noi care difera de reglementarea din 1864. NCC -> rezolutiunea nu este numai judiciara asa cum era sub imperiul codului de la 1864 sau contractuala cand era stipulat un pact comisoriu ci poate fi declararata si unilateral de catre partile contractante cand este vorba despre un contract sinalagmatic. cumparatorul poate solicita executarea silita. Daca o neexecutare este minima/predare neconforma minima -> Ex: cantitatea totala de predat este 1000 T si nu preda 50 kg. asadar ar trebui ca in acelasi timp sa se faca PREDAREA si PLATA PRETULUI. In principiu -> e posibil sa se invoce exceptia de neexecutare in conditiile dreptului comun -> dreptul comun in materia in NCC art. cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intarziere" al. dar in teorie acest lucru este simplu dar in practica vor fi probleme pentru ca => Ex: Vanzatorul nu si-a executat obligatia de predare conforma -> cumparatorul v-a fi reticent sa plateasca pretul nefiind sigur ca vanzatorul isi v-a indeplini obligatia si invers vanzatorul v-a fi reticent sa indeplineasca obligatia de predare conforma atata timp cat nu are pretul. 3. In aceasta situatie ar putea declara cumparatorul unilateral rezolutiunea? => trebuie sa fie vorba despre o neexecutare destul de insemnata care sa justifice aceasta sanctiune. Executarea silita -> Ex: daca vanzatorul a facut doar o predare partiala .obligatii? -> neavand sanctiuni speciale se aplica dreptul comun: 1. 2. ( daca acest lucru este posibil ). " Asadar in cazul in care vanzatorul/debitorul nu isi indeplineste obligatia de predare conforma cumparatorul poate cere rezolutiunea chiar pe cale unilaterala.

poate sa o faca fara sa se adreseze instantei. Intrbarea care s-a pus a fost daca exista vreo diferenta de esenta intre cele 2 reglementari iar concluzia la care s-a ajuns a fost ca in pofida terminologiei diferite realitatile erau altele si anume ca si in dreptul nostru era vorba nu despre o raspundere care stim ca in principiu este subiectiva adica se intemeiaza pe culpa celui care este tinut sa raspunda ci era vorba despre GARANTII.aceste garantii erau reglementate si de C. In situatia in care vanzatorul era sau este de rea-credinta. 1315 se prevedea ca " vanzatorul are 2 obligatii principale ( in NCC vanzatorul are 3 obligatii si anume transferul proprietatii .civ 1864 -> art. Intradevar anumite diferente puteau sa existe. Prin ce se diferentiaza garantiile de raspundere ? -> Garantiile sunt obiective => NU are niciun fel de importanta pozitia subiectiva a celui care datoreaza garantia (in speta vanzatorul). 1864 -> era reglementata obligatia vanzatorului de a raspunde pentru lucrul predat/lucrul vandut. In codul civil Napoleon cand se referea la evictiune si vicii ascunse codul vorbea despre garantie pentru evictiune/ garantie pentru vicii ascunse in timp ce codul nostru de la 1864 vorbea despre raspundere. fiind indiferent daca la momentul incheierii contractului acesta cunostea sau nu daca existau cauzele de evictiune sau cauzele care antrenau consecintele sau sanctiunile pentru vicii ascunse. adica cunoaste cauza de evictiune sau cunoaste existenta vicilor ascunse si nu spune nimic -> il lasa pe cumparator sa incheie contractul crezand ca totul este in regula. dar atunci cand neexecutarea este minima isi asuma riscul ca instanta de judecata post factum sa constate ca rezolutiunea nu a fost exercitata in conditiile legii. Exista o diferenta intre terminologia codului civil francez care a inspirat codul de la 1864 si terminologia acestui din urma cod. . exista si la ora actuala. GARANTIILE PENTRU EVICTIUNE SI PENTRU VICII ASCUNSE . 1864 -> Vanzarea este un contract translativ de proprietate prin sine insusi astfel incat nu se putea concepe existenta unei obligatii distincte. Exista anumite remedii in dreptul consumului reglementate de Legea 449/2003 ( nu se da la examen ). iar in continuare acelasi cod cand detalia aceasta obligatie de a raspunde a vanzatorului se referea la ceea ce acel cod numea : Raspunderea pentru evictiune si Raspunderea pentru vicii ascunse.este vorba despre o obligatie distincta -> REGULA => transferul solo consensu ). => Ceea ce doar se intrevedea in perioada anterioara adoptarii NCC este consacrat pe cale legislativa -> reglementarea este utila si foarte potrivita => care are aplicare si in cazul indeplinirii obligatiei de predare conforma. raspunderea sau consecintele pe care le suporta vanzatorul sunt mai ample decat cele pe care le suporta atunci cand nu stie nici el despre existenta cauzelor de evictiune sau de vicii ascunse.

poate fi vorba si despre valorificarea unui drept de creanta (Ex: daca o persoana inainte de incheierea contractului de vanzare dintre A si B .drept de uz . iar C inainte de incheierea acestui contract de .civ 1864 au reglementat vanzarea ca un contract translativ de proprietate aici trebuie sa se transfere in principal dreptul de proprietate. 1336 (1) C.In esenta evictiunea si vicile ascunse erau acoperite de 2 garantii obiective care functionau indiferent de culpa vanzatorului => Lucrurile stau la fel si in NCC unde de aceasta data si din punct de vedere terminologic sunt utilizati termenii adecvati si anume se vorbeste despre: Garantie contra Evictiunii si Garantie contra Vicilor ascunse. poate fi vorba despre valorificarea unui drept de ipoteca.art. important era ca vanzatorul sa asigure cumparatorului linistita posesie a bunului -> sa nu fie deranjat de nimeni in niciun fel.civ " vanzatorul garanteaza pe cumparator de linistita posesiune a lucrului" -> dr. In conditiile in care C. Cel care dobandeste si anume cumparatorul poate fi tulburat nu numai prin valorificarea de catre un tert a unui drept de proprietate mai puternic decat al lui ci si prin valorificarea altor drepturi decat cel de proprietate ( poate fi vorba despre valorificare unui dezmembramant . ca nu este o realitate. cand se pierdea dreptul de catre cumparator in totalitatea lui prin valorificarea unui drept de catre un tert -> drept care era mai puternic decat acela al cumparatorului. dar daca dreptul de proprietate nu prin atributele pe care le confera titularului dreptului ii da acestuia posibilitatea de a se bucura liber si nestingherit de folosinta de uzul si de dreptul de a dispune liber de bun -> Atunci cand era tulburat in una din aceste componente puteau sa survina consecinte. A ii vine lui B un imobil. Evictiunea -> este vorba despre acele situatii in care cumparatorul este tulburat in folosinta bunului fie de un tert care invoca existenta unui drept care era in fiinta la data incheierii contractului dar pe care cumparatorul nu il cunostea si care este mai puternic decat dreptul cumparatorului astfel incat acesta se vede pus in situatia ca fie sa piarda proprietatea in intregime (in cazul evictiunii totale). Ex: o vazare a lucrului altuia -> cel care a fost vanzator nu era proprietar la data incheierii contractului-> nu a putut transfera proprietatea cumparatorului si vine adevaratul proprietar -> introduce o actiune in revendicare in contra cumparatorului si obtine castig de cauza => este cazul tipic de evictiune=> dreptul tertului in exemplul dat este mai puternic decat dreptul cumparatorului astfel incat cumparatorul se vede in situatia de a constata ca ceea ce credea el ca a dobandit de la vanzator este doar o iluzie . roman -> nu era important daca vanzarea transfera proprietatea sau nu. de folosinta. Garantia pentru EVICTIUNE : . In conceptia dreptului roman evictiunea se referea strict la aceasta situatie.civ Napoleon si C.

Asadar oricare dintre ei poate fi urmarit pentru intreg si ulterior se desocotesc. In NCC art. Evictiunea poate sa constea si in tulburari care provin de la vanzator. Ex: Defunctul are 3 fii -> toti 3 garanteaza in mod solidar-> tinuti la garantie fata de cumparator pentru intreg. In exemplul dat vanzatorul chiar daca intruneste conditiile cerute de lege pentru uzucapiune NU poate obtiune castig de cauza in fata cumparatorului. deci de la vanzator dar il da in judecata pe B solicitand sa fie dezdaunat cu echivalentul valorii cu care imbunatatise bunul respectiv-> caz de evictiune ). Tocmai pentru aceste tulburari de drept care provin de la un tert -> vanzatorul este tinut sa garanteze. drept care exista la data incheierii contractului de vanzare si despre care cumparatorul nu stia poate constitui un motiv de evictiune . principiul este ca cel care este tinut la garantia pentru evictiune nu poate sa evinga si anume nu poate sa isi impuna un drept impotriva celui pe care este tinut sa il garanteze. de sucesorii sai universali si cu titlu universal -> este indiferent daca vanzarea este incheiata intre particulari sau o vanzare incheiata intre un profesionist si un particular sau intre 2 profesionisti. 1696 " Acela care este obligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga" => exista regula si sub regimul C. Daca este vorba despre un drept pe care vanzatorul pretinde ca il are ->ex: bunul care formeaza obiectul vanzarii a ramas la el fara sa se faca predare din oarecare motive si se intalnesc motivele uzucapiunii => vanzatorul teoretic ar putea sa se indrepte impotriva cumparatorului invocand acest drept.vanzare dintre A si B a adus imbunatatiri imobilului respectiv -> a facut cheluieli utile si necesare si nu a ajuns in situatia sa le recupereze de la A. In ipoteza in care vanzatorul decedeaza ? patrimoniul lui se transmite la mostenitorii sai -> garantia o datoreaza mostenitorii sai -> toti mostenitorii ? -> doar mostenitorii universali sau cu titlu universal. Dat fiind faptul ca vanzatorul este tinut la garantia pentru evicitiune. civ 1864 desi nu era consacrata in mod expres de catre lege-> dar practica judiciara si doctrina au recunoascut existenta acestora. Cel care a incheiat contractul de vanzare este obligat sa garanteze. Mostenitorii cu titlu particular -> Nu datoreaza garantia. Ex: imobilul vandut -> nu mai este in patrimoniul lui -> nu are cum sa ajunga la un tert proprietatea pe bunul respectiv. Orice drept pe care un tert il poate valorifica impotriva cumparatorului. Cine datoreaza garantia pentru evictiune-> vanzatorul mai intai .Testatorul dispune in favoarea unui tert -> dar ulterior -> vinde bunul -> in acea ipoteza legatul devine caduc-> deci nu mai produce efecte => "x" nu mai poate deveni proprietar deci nu poate garanta un legatar particular. Aceasta garantie pentru evictiune este datorata de vanzator. Indiferent care este obiectul .

1706 NCC. NU este necesar ca partile sa stipuleze in contract ca vanzatorul datoreaza garantia pentru evictiune -> este sufiecient sa incheie un contract de vanzare si daca nu prevad nimica in legatura cu garantia in temeiul normelor legale supletive se considera ca garantia face de drept parte din contract astfel incat vanzatorul v-a fi tinut sa garanteze chiar daca nu exista stipulatie expresa in contract.(principiu) cine datoreaza garantia nu poate evinge. Exista cazuri in care garantia pentru evictiune poate fi inlaturata pe cale conventionala. (doar cand partile au prevazut acest lucru in contract). Importanta are prima instrainare si anume dintre A-B. primul dobanditor se transmite la subdobanditorii succesivi indiferent daca acestia sunt cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Se pune intrabarea daca ultimul subdobanditor are actiune intemeiata pe garantia pentru evictiune impotriva celui de la care a dobandit sau numa impotriva primului intstrainator-> A? D impotriva C poate exercita actiunea dupa cum ii dicteaza interesele. Garantia functioneaza cu privire la orice vanzare. Exista situatii in care un bun este transmis -> A ii vinde bunul lui B -> B il vine lui C -> C il doneaza lui D si asa mai departe. Exista o garantie provenid din fapta personala a vanzatorului si o garantie provenind din fapta tertilor. In temeiul art.> este reglementata prin norme supletive. dar aici textul spune ca orice subdobanditor chiar si unul cu titlu gratuit-> ex: unul care a dobandit prin donatie beneficiaza de garantia pentru evictiune. orice bun. D poate actiona impotriva lui A. In contractul de vanzare cumparatorul poate fi de acord ca vanzatorul sa nu fie obligat sa il garanteze pentru evictiune. Garantia pentu Evictiune . sau poate actiona in temeiul garantiei pentru evictiune ( dreptul comun) impotriva lui C. Ca regula nu poate . orice persoana-> garantia pentru evictiune e datorata chiar daca partile nu au prevazut acest lucru in contract. care s-a facut prin vanzare. Intr-o astfel de ipoteza se pune intrebarea daca ultimul subdobanditor D -> poate actiona pe temeiul garantiei pentru evictiune impotriva lui A si anume impotriva celui care a facut vanzarea initiala ? Raspunsul la aceasta intrebare este unul afirmativ => art. -> NUMAI daca a dobandit prin vanzare ! ATENTIE -> Daca D a dobandit de la C bunul prin donatie nu poate actiona impotriva lui C. in anumite cazuri /conditii se poate deroga de la ceea ce prevede legea. astfel incat garantia pentru evictiune de care beneficia B.vanzarii da nastere la garantia pentru evictiune. Garanatia pentru fapta personala a vanzatorului . In contractul de donatie garantia pentru evictiune Nu functioneaza. 1706 NCC " vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit".

Astfel de drepturi pot fi valorificate de vanzator neintrand in sfera chestiunilor legate de evictiune. tertii -> tulburari de drept nu si de fapt . -> Garantie pe care o datoreaza vanzatorul pentru evictiune -> fapte prin care tulbura pe cumparator. La actiunea reclamantului vanzator v-a opune exceptia si imediat v-a fi obligat sa respinga actiunea ca fiind inadmisibila. iar la garantia pe care o datoreaza vanzatorul nu se cerea aceasta conditie. nu invocand un drept ci comitand anumite fapte.spargere geamuri -> cumparatorul v-a actiona pe temei delictual nu pe temeiul garantiei pentru vicii ascunse. Motivul de evictiune trebuie sa subziste la data incheierii contractului de vanzare . Dreptul cumparatorului este golit de continut -> caz tipic de evictiune in care cumparatorul e indreptatit sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune.ajunge vanzatorul sa il tulbure in drept pe cumparator. (se va duce la el) . uz despre care cumparatorul nu stie si pe care il impune in fata acestuia. Se poate intampla de pilda sa se incheie un contractul de vanzare care are ca obiect -> fond de comert. In situatia in care vanzatorul necunoscand principiul sau cunoscandu-l si ignorandu-l introduce totusi o astfel de actiune . promisiunea nu e translativa de proprietate-> s-a transmis in . S-a incheiat o promisiune sinalagmatica de vanzare cu privire la un fond de comert. el nu poate valorifica un drept al sau => Ex: are un drept de locatiune. Este vorba despre o tulburare care afecteaza drepturile dobandite de catre cumparator? Da -> se afecteaza o parte din clientela. nu mai are nevoie de o alta dovada. Cand vanzatorul pune in discutie interpretarea contractului sau pune in discutie rezolutiunea sau nevalabilitatea contractului NU discutam despre evictiune. datorand garantia pentru evictiune. Dupa data incheierii-> peste 1 saptamana vanzatorul deschide o afacere identica la 2 cladiri mai incolo de sediul fondului de comert anterior care a format obicetul contractului. Nu poate fi vorba despre invocarea exceptiei : cine datoreaza garantia nu poate evinge. In schimb vanzatorul poate sa il tulbure in fapt pe cumparator. Nu are legatura cu contractul de vanzare cumparare deci nu are legatura cu garantia pentru evictiune. Poate fi vorba despre tulburari de fapt care ating dreptul dobandit de cumparator prin contractul de vanzare -> ex: se cesioneaza un fond de comert -> care contine si clientela-> aptitudinea de a atrage clientii care sa asigure veniturile titularului fondului .este suficient ca acela care este cumparator sa invoce exceptia. De ce nu e vorba despre evictiune in aceste situatii? Cand se transmite cumparatorului proprietatea i se transmit cumparatorului toate ATRIBUTELE dreptului de proprietate. Tulburarea in fapt nu poate surveni decat dupa ce a fost incheiat contractul de vanzare. Ex: daca este vorba despre un fapt delictual -> vanzare apartament -> neplata pret ->vanzatorul .

in cazul in care un tert il tulbura pe cumparator in drept. motiv pentru care legea ii permite cumparatorului sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune in cazul in care vanzatorul savarseste asemenea fapte. Ex: daca vanzatorul cesioneaza o inventie nebrevetata si pe urma obtine brevetul/exclusivitatea ne aflam intr-o situatie in care s-a produs o evictiune -> daca nu ii transmite si exclusivitatatea cumparatorului -> caz evictiune -> pot fi angajate sanctiunile garantiei pentru evictiune ( incalcarea obligatiei de a nu tulbura prin evictiune). In privinta garantiei datorate de vanzator pentru faptele personale. Garantia pentru fapta tertilor . => chiriasii cumparatori . de fapt provenite de la terti => cumparatorul trebuie sa se apere SINGUR -> nu poate sa il puna pe vanzator sa il garanteze. este vorba despre acele fapte care intr-o forma sau alta golesc de continut fie total fie partial ceea ce a dobandit cumparatorul de la vanzator. Garantia pe care o datoreaza vanzatorul pentru fapta tertilor se refera la tulburarile de drept => numai la situatile in care un tert intemeindu-se pe un anumit drept => obtine castig de cauza in fata cumparatorului restrangandu-i drepturile pe care acesta le-a dobandit de la vanzator ( ex: exista un contract de locatiune incheiat inainte de incheierea contractului de vanzare despre care cumparatorul nu stie -> vine locatarul si obtine . Garantia pentru Evictiune nu poate fi angajata-> nu sunt intrunite conditile legii. promitentul-cumparator notifica-> declaratie de rezolutiune unilaterala-> NU invocand garantia pentru evictiune. ! Daca vanzatorul stia la momentul incheierii contractului cauza evictiunii -> nu este vorba despre garantia pentru evictiune. sau rezolutiune unilaterala (incalcare grava esentiala)=> e de drept pus in intarziere. s-a incalcat o obligatie de a nu face... Conditie estentiala sa fie incheiat un contract de vanzare pentru a putea cere garantia pentru evictiune. Ex: o persoana a cumparat un teren agricol -> il cultiva si cand sa culeaga recolta vin hotii si fura recolta: in aceasta situatia cumparatorul nu are nicio actiune pe temeiul garantiei pentru evictiune impotriva vanzatorului. Impotriva unor astfel de tulburari. promitentul-vanzator deschide o afacere similara in proximitatea fondului de comert. dar poate sa refuze perfectarea promisiunii si sa ceara obligarea promitentului-vanzator la daune interese. Promitentul-cumparator => Refuzare perfectare promisiune -> refuz indreptatit -> este o situatie in care promitentul-cumparator poate sa nu incheie contractul. -> contract aleatoriu -> asumare risc ! NCC nu poate fi solicitata nici restituirea pretului.fapt fondul de comert in folosinta promitentului-cumparator -> el a platit o parte din pret si dupa o saptamana de la incheierea contractului si de la preluarea de catre promitenul-cumparator..

posesia ramane la A ( contractul initial ). => NU poate fi vorba despre angajarea garantiei pentru evictiune/a sanctiunilor specifice pentru evictiune deoarece partile au mizat pe riscul respectiv -> una crezand ca riscul v-a surveni si ca v-a castiga ea ->cealalta invers. uzul. 1695 NCC (2) " garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentile unui tert numai daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior si care nu a fost adus la cunostinta cumparatorului pana la acea data " => garantia pentru evictiune nu poate functiona decat daca la momentul incheierii contractului cumparatorul nu cunostea existenta cauzei de evictiune. Este vorba despre o tulburare care provine din fapta vanzatorului care incheie un al 2. folosinta sau dreptul de libera dispozitie este ingradit in sensul ca nu beneficiaza de uz -> astfel incat poate sa actioneze pe temeiul garantiei pentru evictiune. Tulburarile care provin de la terti nu pot avea decat temeiuri de drept anterioare/inaintea incheierii contractului de vanzare. civ 1864 + doctrina si jurisprudenta franceza considera ca garantia pentru evictiune poate functiona in situatia in care cumparatorul fara a-si asuma riscul survenirii evictiunii stie despre existenta cauzei de evictiune. in castig iese vanzatorul sau cumparatorul=> situatie tipica de contract aleatoriu.a situatia. apoi incheie un al doilea contract cu C si transmite posesia lui C. .lea contract de vanzare -> aici este vorba despre o tulburare de fapt => fapta vanzatorului.castig de cauza fata de cumparator-> deci este obligat cumparatorul sa respecte dreptul de locatiune => intr-o astfel de situatie ceea ce a dobandit el sau mai bine spus ce credea el ca a dobandit cumparatorul de la vanzator : dreptul de proprietate deplina. nu mizeaza nici el nici vanzatorul pe chestiunea respectiva -> deci nu fac contractul aleatoriu -> in acea ipoteza se admitea ca garantia pentru evictiune functioneaza. Spre deosebire de garantia pentru fapta vanzatorului care este de obicei sau intotdeauna o tulburare de fapt.obiectul contractului il constituie un bun mobil. Care este diferenta intre cele doua situatii ? In cea de a 2. In situatia in care o persoana vinde de 2 ori acelasi bun : intai incheie un cotract de vanzare cu A . art.C. cand si-a asumat riscul survenirii atunci contractul devine aleatoriu -> in functie de faptul daca evictiunea survine sau nu. Cand insa cumparatorul doar stie despre existenta cauzei de evictiune dar. dar numai in conditii mai restranse in sensul ca in astfel de situatie cumparatorul putea solicita doar restituirea pretului nu . Una este sa stii si alta sa-ti asumi riscul survenirii evictiunii. iar C la momentul la care dobandeste posesia este de buna-credinta. . nu de fapt. cand este vorba despre terti nu poate fi vorba decat despre o tulburare de drept . Ex: tertul valorifica un drept impotriva cumparatorului. dar pentru fapta personala a vanzatorului. Sunt intrunite conditile garantiei pentru evictiune.

. In materie de contract el este guvernat de legea sub imperiul careia s-a incheiat. Avem dispozitie tranzitorie. Se poate intampla ca tertul care are "nu stiu ce" drept sa nu il valorifice -> Nu poate fi vorba despre garantie pentru evictiune. Este un risc pentru cumparator. 6 NCC (1)-> Legea civila se aplica doar atata timp cat este in vigoare. ca el avea anumite informatii .fie pe cale amiabila. Se vor aplica dispozitile in vigoare inainte de 1 octombie 2011. urmatoarele sunte exceptile. pierderea pe care o sufera cumparatorul poate fi una totala ( bunul s-a vandut altuia si vine adevaratul proprietar si catiga in fata cumparatorului )=> Tertul poate triumfa in fata cumparatorului fie in justitie. (cumparatorul il poate chema in garantie pe vanzator atata timp cat a fost actionat de tert dar nu are aceasta obligatie). Daca prin ipoteza cumparatorul nu l-a chemat in garantie . Nu se poate invoca faptul ca garantia nu functioneaza daca cumparatorul cunostea existenta cauzei de evictiune la data incheierii contractului. => daca dreptul sau este evident. dar putea ultraactiva. art.daune-interese. ratiunea impune ca atunci cand cumparatorul este actionat de tert care tinde sa isi valorifice un drept fata de el sa il cheme . art 1202 -> Legea de punere in aplicare care contrazice alineatul (1) al articolului 6 NCC. Daunele-interese in cazul evictiunii sunt destul de extinse.alineatul 1 este Regula. ca detinea anumite acte. iar cumparatorul este rational atunci nu se v-a opune cumparatorul pentru ca stie ca v-a pierde. Chiar daca exista un caz de evictiune dar nu exista o amenintare actuala ci doar una teoretica Nu poate veni cumparatorul sa solicite sanctiunile specifice garantiei pentru evictiune. sa existe o cauza de evictiune sau pericolul survenirii acestuia => atunci cand a survenit cazul de evictiune (ex: un tert si-a valorificat dreptul) ==> pericolul trebuie sa fie unul IMINENT si ACTUAL. 1. iar daca nu il chema pe vanzator in garantie se supune riscului ca vanzatorul dupa ce cumparatorul a fost evins sa poata dovedi ca avea mijloace prin care ar fi putut combate actiunea tertului. 2. Dar exista situatii in care cumparatorul actioneaza in justitie->vanzatorul poate veni sa spuna ca nu erau intrunite conditile de evictiune .=> Ce se intampla in ipoteza in care s-a incheiat un contract de vanzare inainte de 1 octombrie 2011 si se pune problema evictiunii acum dupa intrarea in vigoare a NCC ? art. dar este recomandabil chiar obligatoriu. Deci se aplica regulile care erau in vigoare la momentul cand s-a incheiat contractul. Conditile de angajare a raspunderii. Legea civila nu poate retoactiva. desi nu impune legea dar. dar este vorba despre garantie -> nu este o raspundere in sensul celei delictuale cand una dintre conditii este culpa debitorului. 1695 NCC al (2) -> difera de reglementarea 1864.

Dar daca unul zice ca a stiut celalalt ca nu a stiut ==> Instanta angajeaza garantia pentru evictiune pentru ca cel care trebuia sa faca proba nu a facut-o. Evictiunea poate fi totala=> atunci cand cumpartorul pierde dreptul de proprietate ex: cand s-a vandut bunul altuia) sau poate fi vorba despre o evictiune partiala (ex: un tert isi valorifica un drept de locatiune sau un drept de creanta in contra cumparatorului ). el doar afirma. NCC -> nu se mai regaseste acest caz de evictiune inscriindu-se in cazul general al evictiunii reglementat in NCC.dreptul francez-> profeionistii sunt in culpa daca nu au cunoscut ceva si trebuiau sa cunoasca. iar vanzatorul nu i-a spus nimic-> exista un caz special de evictiune intemeiat pe nedeclararea sarcinilor). => Litigiu nascut intre vanzator si cumparator s-a pus problema daca cumparatorul poate fi obligat sa suporte in parte prejudiciul pe care l-a suferit adica sa nu aiba dreptul sa puna in intregime prejudiciul in sarcina vanzatorului pornind de la ideea ca fiind profesionist.in garantie pe vanzator pentru a il pune pe acesta in pozitia de a formula toate apararile de care dispune pentru a combate pretentile tertului. Ex: s-a vandut un teren si exista mai multe sarcini urbane -> in subsol se afla niste cabluri de curent electric. poate face proba pozitiva ca stiut. art. Nu poate fi invocata de catre cumparator garantia pentru evictiune decat daca la momentul cand s-a incheiat contractul nu cunostea existenta acesteia. 1864 -> caz distinct de evictiune -> cazul in care se vindea un bun si acesta era grevat de anumite sarcini care nu erau declarate de catre vanzator (ex: exista un drept de servitute si cumparatorul nu a stiut despre acest lucru.gaz -> astfel incat cumparatorul suporta anumite restrictii (nu poate face fundatie) -> caz de evictiune pentru care vanzatorul trebuie sa raspunda chiar daca nu avem o reglementare expresa similara 1864=> acest caz de evictiune subzista si in prezent. . Ex: dupa incheierea contractului vanzatorul constituie un anumit drept -> e evictiune ? nu e . (la noi Nu). conflictul vanzator . vanzarea lucrului altuia. tevi de titei. Cine trebuie sa dovedeasca acest lucru ? Practic ce se intampla? Vanzatorul -> el trebuie sa dovedeasca fapta pozitiva nu cumparatorul ca nu a cunoscut. Vanzatorul are interesul.tert -> fara implicatia cumparatorului. . cumparatorul trebuia sa verifice.1695. Sunt situatii in care cel putin in parte cauza este imputabila si cumparatorului => Speta solutionata de Casatia franceza -> s-au vandut drepturile de difuzare ale unui film -> cumparatorul care era un profesionist nu a verificat daca vanzatorul detinea drepturile de difuzare pentru filmul respectiv si ulterior a venit tiularul dreptului si i-a obligat la daune-interese pentru folosirea fara drept a dreptului de difuzare.

1701 " (1) vanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime chiar daca la data evictiunii valoarea bunul a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate fie din neglijenta cumparatorului. (2)"Daca vanzatorul a obtinut un beneficiu in urma deterioararii cauzate bunului. Pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii -> orice castig nerealizat ->? principiul este : in caz de neexecutare debitorul raspunde pentru prejudicile previzibile.-> 1864 la fel art. art 1703 NCC Efectele evictiunii partiale ? survine in situatia in care cumparatorul mai ramane cu ceva. Daca acel contract a fost incheiat inainte de intrarea in vigoare a NCC =>Rezolutiunea nu poate fi decat judiciara sau daca exista un pact comisoriu deci nu se poate apela la dispozitile NCC care permit rezolutiunea unilaterala. art 1695 (2) NCC -> cauza anterioara care nu a fost adusa la cunostinta cumparatorului pana la acea data.-> 1864 la fel (3) "Daca lucrul vandut are la data evictiunii o valoare mai mare din orice cauza vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului pe langa pretul vanzarii sporul de valoare acumulat pana la data evictiunii.NCC -> Daca cumparatorul se prezuma ca stia nu ar mai putea sa solicite angajarea raspunderii vanzatorului pe temeiul garantiei pentru evictiune. (ex: trebuie sa plateasca unui tert o . Vanzatorului i se poate imputa un dol cand a cunoscut cauza de evictiune sau trebuia sa o cunoasca si nu a adus-o la cunostinta cumparatorului. trebuie restituit pretul . In privinta continutului garantiei pentru evictiune exista precizari in NCC la art. Prin exceptie insa in situatia in care a comis un dol. In situatia in care sunt intrunite conditile cerute de lege pentru angajarea raspunderii pe temeiul garantiei -> in cazul in care evictiunea este totala -> singura solutie este REZOLUTIUNEA. Dstinctie intre cheltuielile necesare si utile si cele voluptorii. art 1702(2) NCC -> " vanzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului sau sa faca sa i se ramburseze de catre acela care evinge toate cheltuielile pe care le-a efectuat" => imbunatatirile aduse bunului.iar cumparatorul nu mai are ce restitui pentru ca bunul se afla la altcineva. Deci nu vorbeste textul despre faptul ca a cunoscut sau trebuia sa cunoasca.credinta.-> se regasea si 1864. fie din caz de forta majora". nu oricand si oricine. iar in cazul celor voluptorii doar in cazul in care vanzatorul a comis un dol -> e de rea. Pentru cele necesare si utile are dreptul in orice situatia. Cheltuielile de judecata existau 1864. 1702 NCC -> Intinderea daunelor interese -> valoarea fructelor pe care vanzatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins -> la fel 1864 . vanzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestei deteriorari. + restituire prestatii -> contractul se desfiinteaza cu efecte retroactiv.

Vanzatorul este eliberat de urmarile garantiei: 2 cazuri => 1. Daca a exagerat cumparatorul platind niste sume exagerate -> vanzatorul nu are interes sa faca platile . Reglementarea referitoare la garantie pentru evictiune e in principiu supletiva -> partile pot extinde garantia si la situatii la care codul nu se refera de ex. daunele-interese sunt extrem de generoase. 1699 NCC -> chiar daca s-a convenit ca vanzatorul nu v-a datora nicio garantie va raspunde prin faptul sau personal.cand ii da un alt bun -> prin plata valorii bunului dat sau a tuturor cheltuielilor aferente vanzatorul-> il v-a face cand ceea ce a dat cumparatorul tertului este rezonabil. Ar putea cumparatorul sa ceara anularea pentru dol? -> ar putea. . Exista constrangeri care se refera la faptul ca ele nu sunt valabile cand vanzatorul e de rea credinta art. 2. Exista situatii in care cumparatorul nu are interesul sa solicite rezolutiunea. Nu e valabila .sa agraveze garantia pentru evictiune -> nu exista ingradire.-> in functie de gravitate. 1704 NCC-> inlaturarea evictiunii de catre cumparator "atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului evingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun " In raport cu tertul cumparatorul: plateste sau -> da alt bun-> il dezintereseaza pe tert . cand ea e insemnata si se poate prezuma ca cel care a contractat nu ar fi incheiat contractul daca ar fi cunoscut cauza de evitiune.despagubire neinsemnata -> nu se poate pune problema rezolutiunii) -> Se poate pune problema rezolutiunii pentru evictiune partiala ? Da. Cauzele de evictiune in care el le cunostea si nu le aduce la cunostinta -> dol prin reticenta .prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala -> vanzatorul trebuie sa plateasca cumparatorului ceea ce acesta a platit tertului. NU poate fi exclusa garantia survenind din faptul personal al vanzatorului-> Nu poate fi exclusa pentru ca nu s-a obligat -> ar fi vorba despre o obligatie sub condtie suspensiva . O dispozitie care Nu exista 1864 -> art. dar practic nu are interese -> daunele sunt mai extinse in cazul garantiei pentru evictiune -> astfel de clauze sunt nevalabile . NCC la fel ca 1864 permite clauzele de modificare sau inlaturare conventionala ale garantiei pentru evictiune. Daca ar exista o exludere de raspundere pentru evictiune pentru fapta vanzatorului care se produce dupa data incheierii contractului->daca ar exista o astfel de clauza ar insemna ca i s-ar permite vanzatorul/debitorul sa goleasca de contiunt ceea ce confera prin contractul de vanzare. Principiu-> Garantia poate fi modificata prin intelegerea partilor (extindere/restrangere/inlaturare)-> clauzele pot fi modificate de parti dar cu anumite limite -> 1695 NCC.

Contracte Speciale 27. Garantia pentru vicii ascunse .o a doua garantie pe care o datoreaza vanzatorul cumparatorului care rezulta atat din dispozitile 1864 cat si din dispozitile NCC -> Vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator pentru vicile ascunse.2011 Garantia pentru evictiune o datoreaza vanzatorul cumparatorului -> tulburarile de drept provenind de la terti sau pentru tulburarile de fapt care provin chiar de la vanzator. Nu cu o raspundere intemeiata pe culpa. Diferente totusi exista in sensul ca atunci cand vanzatorul stie despre existenta vicilor sau trebuia sa stie in aceasta situatie el raspunde si pentru dauneinterese -> pentru prejudicile suferite de cumparator -> lucru care Nu se intampla in cazul in care vanzatorul este de buna-credinta. Cumparatorul are obligatia de a verifica sumar bunul atunci cand il preia. Este vorba despre o garantie obiectiva la fel ca si in cazul evictiunii (reaua-credinta poate influenta eventual intinderea despagubirilor pe care le datoreaza.Cumparatorul poate actiona pe temeiul garantiei pentru evictiune. Cand plata cumparatorului e exagerata ?-> il obliga pe vanzator doar la ceea ce este rezonabil.11. ci este vorba si in acest caz de o garantie obiectiva => aceasta insemna ca in principiu pozitia subiectiva a vanzatorului adica daca stie sau nu stie despre existenta vicilor Nu are eficienta asupra principiului garantiei pentru vicii ascunse. dar nu principiul insusi a garantiei respective). ii micsoreaza valoarea astfel incat se poate presupune ca cel care a cumparat nu ar fi dat ceea ce a dat daca ar fi cunoscut existenta acestora. Vicile ascunse sunt anumite defectiuni sau lipsuri ale lucrului vandut care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei sale sau daca nu este impropriu/neutilizabil. Si in cazul vicilor ascunse avem de-a face cu o garantie. Exista situatii in care exista deficiente care nu pot fi observate la data cand se preia bunul -> pentru astfel de situatii este reglementata garantia pentru vicii ascunse -> exista deficiente care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei. curs 7. Instanta apreciaza de la caz la caz plata cumparatorului catre tert . . iar daca nu semnaleaza existenta unor deficiente aparente -> o neconformitate contractuala (ex: i se da o cantitate mai mica sau bunul are o alta forma decat cea pe care ar fi trebuit sa o aiba ) => atunci cumparatorul v-a invoca executarea neconforma a obligatiei de predare. In continuarea obligatiei de predare conforma -> in principiu acopera deficientele aparente care pot fi observate cu ocazia receptiei.

Daca consumi in interiorul termenului de valabilitate. In situatia in care prejudiciul rezulta din atitudinea cumparatorului actiunea/inactiunea lui -> nu raspunde vanzatorul decat pentru deficientele care privesc lucrul in sine. eventual si daune-interese. dar reglementarile din ordonanta sunt mult mai favorabile pentru el decat cele din dreptul comun. iar acel bun nu este in regula -> poate fi vorba despre o raspundere pentru produse care este o raspundere .G se refera la protectia consumatorilor -> la raporturile dintre profesionisti si consumatori .. In cazul in care este vorba despre o vanzare intre un profesionist si un consumator exista anumite termene de garantie -> la autoturismele noi acum sunt 5 ani. Cumparatorul are alegerea. rezilierea vanzarii. O. Cand se pune problema raportului intre aceasta reglementare speciala intre O. autoturism) => se acorda o garantie de buna functionare. avem reglementari similare si in NCC -> O. Consumatorii sunt considerati ca au cunostinte mai putine. ca sunt mai slabi din punct de vedere al cunostintelor legate de lucrul care formeaza obiectul vanzarii si atunci legiuitorul ii protejeaza. iar daca nici acest lucru nu este posibil -> restituirea pretului. O.".. In interiorul acelor termene de garantie orice defectiune apare in interiorul termenului de 5 ani -> deficienta respectiva trebuie sa fie reparata de catre vanzator.G 21/1992 ==> Vanzatorul raspunde pentru orice deficiente. A Nu se confunda garantia pentru vicii ascunse care este reglementata de dreptul comun cu garantia de buna functionare.G 21/1992 si dreptul comun ele nu se exclud.G nu a fost abrogata. Astfel aceste reglementari referitoare la garantia pentru buna functionare in cazul bunurilor de folosinta indelungata este una mai favorabila pentru cumparatori. Garantia de buna functionare este reglementata de O. ci functioneaza.Distinct de garantia pentru vicii ascunse care este reglementata atat 1864 cat si NCC exista si o garantie de buna functionare pentru produsele de folosinta indelungata. la expirarea termenului respectiv produsul isi pierde calitatile-> daca il consumi ulterior -> faci acest lucru pe riscul tau ). 21/1992.G. Chiar in cazul in care este vorba despre o vanzare incheiata intre un profesionist si un consumator functioneaza pe de o parte atat regulile de drept comun cat si regulile speciale care decurg din aceasta reglementare.G mai reglementeaza -> termen de valabilitate in cazul produselor perisabile (cele alimetare " a se consuma de preferinta inainte de termenul de . dar ==> orice deficiente care sunt datorate lucrului. Iar in cazul extrem in care nu poate fi remediata se ajunge pana la obligatia de a fi inlocuit bunul.raporturi considerate ca fiind dezechilibrate. masina de spalat. Atunci cand este vorba despre garantii de buna functionare acordate in temeiul O. (ex: telefon.

G 21/1992. iar termenul de prescriptie era de 6 luni sau 3 ani in functie de buna sau reaua-credinta a vanzatorului. La aceste bunuri la care se refera O. sau poate fi vorba despre o raspundere in temeiul O. In cazul vanzarilor incheiate intre profesionisti si consmatori avem aceste dispozitii speciale ale O.exista regimul de drept comun reglementat de Codul Civil si aceste regimuri speciale care se aplica raporturilor dintre profesionisti si consumatori. Daca in interiorul termenului de valabilitate un produs alimentar isi pierde calitatile sau se dovedeste a fi fost daunator pentru consumator -> in acea situatie raspunde vanzatorul. 1864 -> Termenul de garantie in cazul in care vicile Nu erau ascunse cu rea-credinta era 1 an iar termenul de prescriptie era de 6 luni. . In cazul constructilor termenul de garantie era de 3 ani.G 21/1992 care trebuie corelate cu reglementarile din dreptul comun. iar in cazul in care dupa expirarea teremenului de garantie in care vanzatorul trebuie sa remedieze orice deficienta neavand importanta daca este vorba despre un viciu ascuns sau daca este vorba despre un viciu aparent. dar aici termenul de garantie este mult mai mare decat cel din dreptul comun de garantie pentru vicii ascunse.G 21/1992 nu exista garantie pentru vicii ascunse ? -> Exista o garantie intemeiata pe vicile ascunse -> si este una mult mai favorabila decat cea din dreptul comun. Pentru ca sunt reglementate anumite perioade de utilizare normata -> ex: la autoturisme -> termenul de garantie de 5 ani -> in interiorul caruia se repara orice deficienta si termenul de utilizare normata este altul ( care poate fi de 1015 ani ) => acestea sunt termene stabilite de producator. . cu conditia sa nu se datoreze (deficienta) conduitei cumparatorului=> in cazul in care a expirat termenul de garantie. Lege speciala 449/2003 -> vanzarea produselor si garantiile aferente acestora -> este vorba despre transpunerea in dreptul nostru a unei directive europene care reglementeaza raporturile dintre profesionisti si consumatori -> cam acelasi lucru cu O. Garantia pentru vicii ascunse functioneaza in orice fel de vanzare indiferent care este obiectul acesteia inafara de cazul -> exceptie -> reglementata si in 1864 si NCC => este vorba despre vanzarile silite care se intemeiaza pe o cerere a unui creditor care scoate la vanzare bunurile debitorilor => garantia nu functioneaza. In cazul in care vanzatorul cunostea deficienta si nu o aducea la cunostinta cumparatorului-> termenul de prescriptie era de 3 ani.G 21/1992.obiectiva care garanteaza securitatea produselor si daca nu corespunde atunci raspunde. pe durata de utilizare normata (aceea de 1015 ani ) ==> Vanzatorul raspunde pentru vicii ascunse -> daca apar vicii asunse ele trebuie sa fie reclamate de catre cumparator potrivit dreptului comun.

Ex: o persoana a cumparat o barca.A nu se confunda vanzarile silite cu vanzarile la licitatie (care pot fi facute fara sa existe o executare silita ). Este suficient sa fie vorba despre un contract. Garantia pentru vicii ascunse nu functioneaza in cazul unor vanzari aleatorii. iar . mobile. Chiar daca este vorba despre un autoturism cumparat la mana a doua. dar si aici depinde care este factorul aleatoriu. Daca nu este apt din cauza defectiunilor pe care le are -> exista vicii. la un autoturism folosit este legitim/normal ca persoana care l-a cumparat sa se astepte ca autoturismul sa poata fi utilizat. nu avem in vedere si vanzarile care se fac la licitatie prin vointa celui care organizeaza licitatia -> deci nu sunt obligatorii. trebuie sa existe un viciu -> o defectiune care trebuie sa fie de o anumita gravitate. 1352 -> 1864 -> deficiente care fac lucrul impropriu utilizarii conform destinatiei sau ii scad utilitatea. Poate fi vorba despre defectiuni care fara a face lucrul complet inapt utilizarii conform destinatiei ii reduc utilitatea practica. respectiv pentru evictiune. Acum in NCC al (5) art 1707 -> in vanzarile silite nu se datoreaza garantie pentru vicii ascunse. imobile => orice bun care formeaza obiectul contractului de vanzare. In acele vanzari in care prin vointa partilor. bunuri imateriale. Reglementarea anterioara care se referea la vanzarile publice -> era vorba doar despre executarile silite. Garantia functioneaza indiferent de obiectul vanzarii -> poate fi vorba despre bunuri materiale. sa nu fie prevazuta o clauza de excludere a acestor garantii. Daca este vorba despre un autoturism obisnuit -> trebuie sa fie apt pentru a se circula cu el. -> daca nu sunt prevazute in contract -> garantia functioneaza. Se considera ca fac parte de drept din contract. Conditiile de fond ale garantiei pentru vicii ascunse art. Cand nu functioneaza garantia ? -> in cazul in care cumparatorul isi asuma prin contract riscul de a apare vicii ascunse -> contractul este aleatoriu. 1. Bunul trebuie sa fie impropriu utilizarii conform destinatiei. Dar daca contractul este aleatoriu din alte motive ( ex: vanzarea unui bun viitor -> a unei recolte viitoare ) . Aceasta apreciere a necorespunderii lucrului din punctul de vedere al calitatilor in mod obisnuit se face in abstracto -> conduita unei persoane normale in situatia respectiva -> la ce se putea astepta cumparatorul la momentul incheierii contractului. -> trebuie sa fie vorba despre un defect inerent lucrului. Nu este necesar ca in fiecare contract de vanzare sa se prevada ca vanzatorul garanteaza pentru vicii ascunse. garantia este inlaturata de catre parti -> inseamna ca regulile referitoare la vicile ascunse sunt supletive. Daca survin elementele specifice garantiei pentru vicii ascunse -> garantia functioneaza.

a venit hotul si a furat -> inseamna ca sistemul nu era functional -> situatie in care s-a dovedit ca existau vicile ascunse. Ex: o persoana a cumparat un imobil la un moment cand era seceta si pe urma au venit niste ani foarte 'ploiosi' -> pivnita s-a umplut de apa -> drenajul din jurul acelei constructii era defectuos -> e vorba despre un viciu ascuns.cand a pus-o pe apa s-a scufundat . ca autoturismul sa te duca :)) . In mod normal. Ex: s-a cumparat un sistem antifurt . . Ex: vanzare seminte de grau care nu germineaza -> exista vicii ascunse. sa fie legata strans de lucrul respectiv.. deficienta respectiva trebuie sa fie inerenta. In anumite situatii se poate intampla ca la momentul incheierii contractului -> momentul predarii ( se poate scurge un anumit termen intre data incheierii contractului si momentul predarii ) -> cumparatorul . iar altele au fost plantate in nord unde este mai frig. iar cumparatorul invoca dupa un timp faptul ca era prea mare zgomotul care se aude in interior. . niste seminte au fost plantate intr-o zona mediteraneeana unde clima era in regula.defectiunile trebuie sa fie legate de calitatile normale ale bunului care formeaza obiectul vanzarii. conditile sunt mult mai dificile. Nu putem discuta despre vicii ascunse atunci cand ceea ce nu ii convine cumparatorului nu are legatura cu bunul. Ex: obiectul vanzarii l-a constituit o cantitate de nisip si cumparatorul a descoperit o bomba -> cumparatorul a invocat actiunea pentru vicii ascunse -> actiunea i-a fost respinsa -> bomba nu avea legatura directa cu lucrul respectiv. Ex: obiectul contractului de vanzare l-a constituit un apartament. Ex: obiectul vanzarii l-au constituit niste seminte. In speta de fata vanzatorul nu datoreaza garantia pentru vicii ascunse pentru ca nu avea de unde sa stie unde avea de gand cumparatorul sa planteze. altele nu au germinat (frig) -> erau aceleasi seminte -> doar atunci cand vanzatorul specifica ca semintele germineaza si la nord poate fi vorba despre o calitate asumata prin contract. -> zgomot care provenea de la o centrala termica -> contractul a fost incheiat in timpul verii -> s-a admis angajarea garantiei pentru vicii asunse. 2. Unele au germinat (cald) .. Ex: furnizare dischete virusate sau sisteme informatice virusate -> afectate de vicii ascunse. un om cu diligenta medie se asteapta ca barca sa pluteasca. In situatia in care vanzatorul nu si-a angajat o garantie speciala si anume sa garanteze izolarea fonica perfecta -> in cazul unui apartament obisnuit -> nu poate fi vorba despre angajarea garantiei pentru vicii ascunse. numai intamplator se afla acolo.trebuie sa fie vorba despre un defect care afecteaza existenta lucrului respectiv.

Daca vanzatorul iti vinde 2 produse si spune ca ele sunt compatibile si in realitate se dovedeste ca ele nu sunt compatibile. (ex: tratament plante impotriva daunatorilor -> persoanei i se recomanda 2 produse sustinand ca sunt compatibile-> le foloseste si distruge recolta => exista vicii ascunse pentru ca.L => daca obiectul contractului il constituie actiunile -> acestea de regula nu au legatura cu vicile bunurilor materiale care fac parte din capitalul social al societatii. Exista prospecte -> pentru ca producatorii sa isi limiteze raspunderea.verifica daca exista deficiente la momentul predarii -> la momentul cand se face receptia.C sau parti sociale la S. (3) garantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului. Contractele care au ca obiect cesiunea de drepturi sociale la S. " (4) vanzatorul nu datoreaza garantie contra cumparatorului contra vicilor pe care cumparatorul le cunostea la incheierea contractului. Incompatibilitatea nu tine de substanta lucrurilor respective-> nu pot fi invocate vicile ascunse. In situatia in care este vorba despre cesiunea unui pachet majoritar -> . .R. Nu poate veni cumparatorul unui pachet de actiuni sa spuna ca exista vicii ascunse -> utilajul s-a dovedit a fi defect la momentul la care s-a facut predare. la recomandarea altui medic iei alt medicament -> ele se dovedesc a fi incompatibile. NCC art. este o calitate a ambelor bunuri -> in acest caz bunurile nu corespund destinatiei conform carora partile au convenit. Se pot ivii situatii in care un bun este incompatibil cu un alt bun -> la recomandarea unui medic iei un medicament.NCC riscurile se transmit la momentul predarii. compatibilitatea a fost asumata prin contract. -> se poate intampla ca vicile sa survina dupa data incheierii contractului dar inainte de predare. De ce nu poate fi angajata garantia pentru vicii ascunse ? Pentru ca obiectul vanzarii i-l constituie actiunile -> chestiuni abstracte -> ele nu au o legatura directa cu bunurile materiale care fac parte din capitalul social. 1707 (2) -> " este ascuns acel viciu care la data predarii nu putea fi descoperit fara asistenta de specialitate de catre un cumparator prudent si diligent ". Vanzatorul este de rea-credinta -> vicile au aparut intre data incheierii contractului si predare si nu ii aduce la cunostinta cumparatorului existenta vicilor. iar la primul ger blana respectiva s-a destramat foarte usor ( in conditii de ger nu rezista la cusaturi ) -> exista vicii ascunse -> se poate ca vicile ascunse sa nu fie intrunite la data la care se face predarea. Ex: se poate intampla ca la momentul incheierii contractului vicile sa nu poata fi observate -> contractul avea ca obiectul o haina de blana -> tranzactia s-a incheiat vara.

Daca nu se asigura continuitatea acelei activitati -> poate fi angajata garantia vanzatorului pentru vicile ascunse. Ex: cumparatorul a invocat ca viciu ascuns faptul ca lemnaria acoperisului era afectata de insecte 'x'. art 1707 (2) NCC -> " este ascuns acel viciu care la data predarii Nu putea fi descoperit fara asistenta de specialitate de catre un cumparator prudent si diligent. era vorba despre un cumparator care a cumparat un cal de curse care era si scump. nu sunt indivizibil legate -> daca deficientele afecteaza doar unul sau unele dintre bunuri -> se angajeaza garantia pentru vicii asunse doar in legatura cu bunurile cu deficiente/vicii -> in rest contractul este valabil. In situatia in care este vorba despre un profan asa cum rezulta din dispozitile NCC spre deosebire de vechiul Cod civ care nu puncta aceasta problema. ci el trebuie sa verifice (om normal in situatia respectiva -> lucrurile se apreciaza de la caz la caz). -> constructie ridicata fara autorizatie => Evictiune -> viciu juridic exista la data incheierii contractului => nu este vorba despre un viciu ascuns. In cazul in care obiectul vanzarii -> bunuri care nu sunt legate intre ele. Cumparatorul nu era profesionist dar se poate spune ca se 'pricepea' la cai si a apelat la .1864 -> doctrina si jurisprudenta au sustinut -> cel care cumpara este obligat sa apeleze la experti atunci cand cumpara. Era o exigenta care nu avea acoperire in textele de lege. nu i se putea cere cumparatorului sa vada cum e lemnaria -> el a avut obligatia sa se uite in mare si daca nu a constat nimic care sa ii 'sara in ochi' -> este antrenata garantia pentru vicii ascunse.intregul pachet de actiuni la o societate comerciala si vicile care afecteaza actiunile care fac parte din capitalul social sunt de o asemenea natura in care societatea nu isi poate desfasura activitatea conform actelor statutare => s-a recunoscut posibilitatea ca celui care a cumparat in aceste conditii sa poata sa actioneze pentru vicii ascunse => ceea ce este atasat capitalului social trebuie sa fie apt sa asigure acea activitate. In cazul in care obiectul vanzarii i-l constituie un ansamblu de bunuri care sunt legate intre ele (ex: se vinde un autocamion cu remorca si vicile afecteaza fie autocamionul fie remorca -> se poate pune problema angajarii garantiei pentru vicii ascunse cu privire la intregul contract -> trebuie sa functioneze impreuna cele doua ). " . In ceea ce priveste in caz de litigiu maniera in care se apreciaza daca cumparatorul avea posibilitatea sau nu sa cunoasca deficientele care pot constitui vicii ascunse exista anumite diferente intre situatia in care cumparatorul este un profan si situatia in care cumparatorul este un profesionist. Ex: cumparatorul a apelat la un specialist. NCC -> nu i se cere cumparatorului sa apeleze la un expert.

Ceea ce era specific acelui cod este ca atunci cand existau vicile ascunse cumparatorul avea libera alegere intre cele 2 actiuni. fie i le aduce la cunostinta vanzatorul. Daca ii preda un bun care este afectat de vicii chiar daca nu stie despre ele este o problema care tine de neexecutarea contractului. iar daca specialistul a gresit v-a raspunde el. Vanzatorul are obligatia de a transmite cumparatorului un bun lipsit de vicii. 1710 -> Sanctiunile sunt urmatoarele (1) " inlaturarea vicilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia." . 4. Nu doar cand era vorba despre vicii mai grave se putea apela la actiunea redhibitorie si atunci cand era vorba despre vicii mai putin grave se putea apela la actiunea estimatorie. vicile sa prezinte o anumita gravitate -> nu orice deficienta cat de mica poate duce la angajarea raspunderii pentru vicii ascunse. sau actiunea estimatorie. se putea constata ca sufera de o boala . In ipoteza in care cumparatorul apeleaza la un specialist atunci exigentele sunt cele pentru specialisti. inlocuirea bunului vandut cu unul de acelasi fel dar lipsit de vicii. ci cumparatorul avea facultatatea de a alege intre cele doua. cumparatorul sa nu cunoasca existenta vicilor la momentul PREDARII -> daca intr-o forma sau alta stie despre existenta vicilor. Dar el nu v-a raspunde in temeiul garaniei pentru vicii ascunse ci v-a surveni o raspundere contractuala in temeiul contractului de antrepriza/prestare servicii. -> pact comisoriu -> cand survine un viciu este vorba despre neexecutarea obligatilor contractuale.servicile unui specialist care era si profesor universitar-> veterinar iar acesta a spus ca totul este in regula -> ulterior s-a dovedit ca acel cal era bolnav. dar poate fi tras la raspundere expertul care a dat o solutie gresita -> nu a observat ceea ce trebuia sa observe orice specialist prin simpla consultare a unei radiografii facute calului. germenii bolii existau la data predarii. reducerea corespunzatoare a pretului . 1864 -> in cazul vicilor ascunse remedile erau 2 -> fie posibilitatea de a solicita rezolutiunea in temeiul actiunii redhibitorii -> actiune pentru desfiintarea contractului. sanctiunea este rezolutiunea ". rezolutiunea vanzarii " (2) "la cererea vanzatorului tinand seama de gravitatea si de scopul pentru care contractul a fost incheiat precum si de alte imprejurari poate dispune o alta masura prevazuta la alineatul ( 1 )decat cea solicitata de cumparator. NCC -> art. Nu poate fi tras la raspundere vanzatorul pentru vicii ascunse.fiind vorba de norme supletive partile pot sa prevada : "orice viciu apare. Este o . fie pe alta cale (ex: agentul imobiliar care a intermediat vanzarea unui imobil i-a atras atentia asupra faptului ca sunt insecte 'x' sau instalatia sanitara nu este in regula -> cumparatorul nu poate sa actioneze pe temeiul garantiei pentru vicii ascunse ). 3.

5.3 ani )-> art 11 teza 2 => Actiunea pentru repararea pagubei nu poate fi introdua dupa implinirea a 10 ani de la data la care producatorul a pus produsul respectiv in circulatie. Hotararile judecatoresti au efect declarativ si efectele lor se produc in raport cu momentul cand s-a . Este vorba despre doua termene de garantie unul de 1 an si unul de 3 ani in interiorul carora trebuiau sa apara si sa fie descoperite vicile. sa aiba o cauza anterioara predarii -> si sub regimul 1864 tot la data predarii/ receptiei se verifica bunul -> dar acum este consacrata legislativ.daca nu ai actionat in interiorul termenului de prescriptie chiar daca dreptul material la actiune nu este prescris ( ex: s-au descoperit vicile inainte cu 10 zile de expirarea termenului de garantie de 1 an -> nu a fost introdusa actiunea in acest interval de 10 zile cat mai erau din termenul de garantie ci a introdus-o dupa o luna de la data cand au aparut vicile => deci dupa ce a expirat termenul de garantie. => interpretare doctrinara. dar nu mai traziu de 1 an de la data predarii bunului daca era vorba despre un bun mobil sau 3 ani daca era vorba despre o constructie.in cazul in care vanzatorul era de rea. dar nu mai tarziu de 1 an de la data predarii !!! . . viciul sa existe. Cand ai cumparat un bun folosit iti asumi anumite riscuri. cand nu apare in interiorul termenului de garantie AUTOMAT la expirarea acestui termen de garantie -> INCEPE sa curga termenul de prescriptie de 6 luni sau de 3 ani. termen de prescriptie . Daca viciul este descoperit inainte. termenul curge din acel moment. In situatia in care vicile nu apar in interiorul teremnului de un an. Cand se pune problema aprecierii gravitatii vicilor intr-un fel vor fi apreciate ele cand este vorba despre o vanzare care are ca obiect un bun nou si alta este situatia cand obiectul il constituie un bun folosit.forma de neexecutare a contractului -> pot fi aplicate sanctiunile specifice. Corelatie termen garantie-prescriptie -> directiva europeana -> raspunderea pentru produse -> pentru securitatea produsului -> (dreptul nostru 240/2004.credinta termnul de prescriptie 3 ani -> era tot de la data aparitiei si constatarii/descoperirii vicilor. Conditiile de exercitare ale actiuni -1864 => Decretul 167 -> in situatia in care existau vicii ascunse care nu erau ascunse cu rea-credinta/viclenie termenul de prescriptie era de 6 luni de la aparitia si descoperirea viciului. + termenele de prescriptie : 6 luni si 3 ani. art.10 ani .) => Directiva europeana (termen garantie . 2531 NCC " Daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia dreptului la actiune pentru vicile ascunse incepe sa curga : in cazul unui bun transmis altul decat o constructie de la implinirea unui an de la data predarii " .

5 din Decretul 167/1958 (-> si anume termenul de prescriptie pentru situatia in care vicile Nu au fost ascunse cu viclenie ) dreptul la actiune sar fi nascut la data de 7 mai 2007 cand reclamanta a constatat existenta vicilor ascunse. In contract era o clauza prin care se spunea ca daca piesele erau afectate de vicii ascunse beneficiara/cumparatoarea avea dreptul sa remedieze piesele respective in termen de 7 zile pe cheltuiala vanzatoarei-> lucru pe care nu l-a facut astfel incat trebuie respins apelul si mentinuta hotararea primei instante. cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea Inaintea implinirii teremenului de garantie.C -> 1 dintre ele cheama in judecata o S. invocand neindeplinirea de catre parata a obligatiei de inlocuire a pieselor defecte in termen de 7 zile de la data de 7 mai 2007. In apel solutia a fost mentinuta unde s-a retinut ca dandu-se efect unor clauze contractuale. 1709 NCC -> denuntarea vicilor (1) " cumparatorul care a descoperit vicile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil stabilit potrivit cu imprejurarile sub sanctiunea decaderii din dreptul de a cere masura prevazuta la art. iar introducerea actiunii la 19 decembrie 2007 s-a facut peste termenul prevazut de lege. lit d " -> nu poti cere rezolutiunea -> insemna ca si daca nu ai denuntat vicile intr-un termen rezonabil poti sa ceri celelalte sanctiuni -> se contrazice cu -> art 1718 NCC -> garantia pentru buna functionare -> sub sanctiunea decaderii din dreptul de garantie. Solutia aplicabila securitatii produselor 240/2004 ar trebui aplicata si in cazul garantiei pentru vicii ascunse altfel solutia este ilogica !!! art. pe nimic. dar nu inainte de a se fi implinit termenul de garantie conventional care era de 12 luni prevazut in . apelanta-reclamanta avea dreptul de a remedia pe riscul si spezele paratei defectiunile constatate la piesele cu privire la care a invocat vicii ascunse si ca fara a dovedi ca parata a ascuns vicile cu viclenie.C solicitand sa oblige instanta pe parata la plata unei sume de bani reprezentand contravaloarea a 73 piese -> obiectul contractului erau aceste 73 de piese -> prin sentinta primei instante actiunea reclamantei a fost respinsa ca fiind prescrisa intrucat spunde instanta " prin raportare la termenul de 6 luni prevazut de art. Se ajunge in recurs ICCJ -> cele 2 instante de fond + apel au facut o gresita aplicare a dispozitilor art 11 al (3) din Decretul 167/1958 neluand in considerare ca prescriptia dreptului la actiune privind vicile ascunse ale lucrului transmis incepe sa curga de la data descoperirii vicilor. Decizie a Sectiei Comerciale din 2009 / inainte de NCC -> intre 2 S. 1710 al (1). propria neglijenta a reclamantei in valorificarea unui drept recunoscut de lege nu poate fi opusa paratei spre a obtine castig de cauza.introdus actiunea ori in exemplul dat a introdus actiunea dupa o luna de la expirarea termenului de garantie ==> deci nu mai exista garantia !!! pe ce se sprijina dreptul subiectiv respectiv chiar daca nu este prescris ? Nu mai are garantia.

sa foloseasca orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea . 1516 NCC (1) " creditorul are dreptul la indeplinirea integrala. Termenul de garantie 167/1958 -> dreptul comun... in speta exista un termen de garantie de 12 luni de la data predarii. comentariu Chirica -> Daca avem stipulat un termen de garantie contractual -> orice deficienta trebuie reparata . iar daca bunurile au fost remediate se restituie cumparatoarei si continua sa curga termenul contractual stabilit de parti -> cat a mai ramas din termenul de garantie stabilit de ele . Cod comercial -> denuntare a vicilor 2 zile -> decadere !!! art. (2) atunci cand fara justificare. -> repararea trebuia facuta intr-un termen rezonabil. Cum livrarea produselor s-a realizat pana la 31 iulie 2006 (-> data pana la care piesele au fost livrate -> ) acestea avand numeroase deficiente ce s-a incercat a fi remediate de catre furnizor. dar dupa indeplinirea termenul de garantie de minim 12 luni respectiv de la data de 31 iulie nu de la 7 mai 2007. sa obtina (rezolutiunea) daca obligatia este contractuala . !!! -> termen de garantie .rezolutiunea sau rezilierea contractului sau reducerea propriei obligatii corelative.contract " perioada de garantie pentru valabilitatea produselor este cea solicitata de achizitor . Pentru a stabili care este momentul descoperirii vicilor. 1709 -> punerea in intarziere a vanzatorului cand apar vicii ascunse => profesionisti !!! -> fiind vorba despre vicii ascunse trebuie sa le repare. art. sa fie informat de cumparator. 2.Descoperirea vicilor . iar dupa expirarea termenului stabilit de parti curge termenul de garantie prevazut de Decretul 167/1958 -> curge termenul de 1 an de la data aparitiei vicilor. Termenul de garantie contractuala care se refera la remedierea oricarei deficiente pe cheltuaila vanzatorului. In practica -> o persoana cumpara un autoturism care vede ca nu functioneaza bine. cand 71 de piese se aflau inca in reparatii efectuate in perioada de garantie. Furnizorul a recunoscut si a incercat sa le remedieze-> termenul de prescriptie pentru vicii ale respectivelor bunuri curge de la descoperirea acelor vicii. debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere.au aparut deficiente -> sunt semnalate de catre cumparator iar vanzatorul preia -> termenul nu mai curge -> Termenul de garantie se suspenda ( pe durata remedierii bunurilor ) . sa ceara sau sa treaca dupa caz la executarea silita a obligatiei. creditorul poate la alegerea si fara a pierde dreptul la daune interese daca i se cuvin : 1. exacta si la timp a obligatiei. Momentul descoperirii vicilor este acela cand este stabilit in raportul de expertiza care sunt cauzele. ". 3. Aparitia . Cumparatorul trebuie sa actioneze rapid. trebuie sa stie. cumparatorul care de regula nu este specialist in domeniu trebuie sa apeleze la o expertiza de specialitate.

Ori.12. 1709 NCC intelegem ca denuntarea ar putea sa aiba loc si inafara unui termen rezonabil. NCC -> termenul de prescriptie nu mai este de 6 luni cum era inainte si cum este si in C. 1516 NCC .dreptului sau. termenul de executare pe care trebuie sa il dea creditorul. Civ italian -> termenul in care trebuie denuntate vicile este de 8 zile. Dreptul nostru -> termenul de prescriptie este de 3 ani iar termenele de garantie -> 1 an si 3 . debitorului in cazul in care este pus in intarziere -> creditorul poate suspenda executarea propriei obligatii. Efectele punerii in intarziere/nepunerii in intarziere -> art. Ex: s-au invocat vicii ascunse minereu -> dupa punere in productie -> fara rost . 1709 NCC -> ele trebuie sa fie denuntate de catre cumparator -> intr-un termen rezonabil. Contracte Speciale 13. In cazul in care Nu se respecta acest termen de 8 zile sau termenul rezonabil sanctiunea ar trebui sa fie automata -> Decaderea cumparatorului din posibilitatea de a invoca vicile. Pentru celelalte sanctiuni care sunt prevazute la articolul 1710 NCC -> raman sa fie aplicate in continuare. NCC -> in principiu prescriptia curge de la expirarea termenului de garantie cu exceptia cazului in care vicile au fost descoperite inainte. civ Italian la ora actuala. insa nu poate invoca celelalte drepturi prevazute la art. 1522 NCC (4) " pana la expirarea termenului prevazut la alineatul (3). Curs 8. care difera de la caz la caz -> inspiratie -> art 1495 (1) -> C. daca nu are sanctiune inseamna ca nerespectarea termenului rezonabil -> poti sa denunti vicile cand vrei. Decaderea -> daca nu denunti vicile imediat sunt probleme serioase de Probatiunea. NCC -> in situatia in care vicile nu sunt denuntate in acest termen rezonabil opereaza sanctiunea decaderii. .potrivit art. civ italian. poate cere daune . dar numai in privinta sanctiunii care consta in rezolutiunea contractului. Intr-o legislatie normala ar trebui ca cel care este cumparator sa denunte vicile intr-un termen foarte scurt care poate fi prevazut de lege ( cod italian-> 8 zile sau sa fie vorba despre un termen rezonabil cum spune NCC care se apreciaza de la caz la caz ). ne putem imagina ca vicile sa apara dupa expirarea termenului de 1 an -> vanzatorul sa poata dovedi acest lucru. dar avand in vedere reglementarea din NCC el v-a fi tinut sa raspunda pentru vicii ascunse -> Chirica -> o absurditate.interese. Chirica considera ca e gresit -> sanctiunea trebuia sa fie ca in C.2011 NCC -> atunci cand apar vicii ascunse potrivit art.

( Oricum partile pot sa prevada altfel iar daca consultantii partilor nu se uita in cod ca locul platii este acela in care se afla bunul in momentul incheierii contractului se pot ivii probleme in practica. Importanta practica este daca plata s-a executata sau nu conform contractului. Practic se mai pot dovedi vicile in acel moment ? -> (Chirica -> 'se indoieste'. sa gaseasca alte procente de repartizare a cheltuielilor.art." => NCC -> momentul platii s-a modificat -> Nu mai este acela al predarii ci este acela al transferului de proprietate. ( .ani. Dar. .1864 -> art. Putem accepta aceasta regula.daca sunt pe continente diferite termenul poate fi mai lung ). Obligatia de plata a pretului . Ex: Daca bunurile se afla pe un alt continent decat acela unde isi are sediul vanzatorul. Dar. Momentul realizarii platii este momentul creditarii contului vanzatorului Nu cel al debitarii contului cumparatorului. Ce rost are ca plata sa se faca la locul unde el numai intamplator a depozitat bunurile respective si nu are niciun interes anume. in cazul in care in contract Nu se prevede nimica atunci norma supletiva care in vechiul cod era ca plata se face la momentul predarii -> regula care a fost abandonata de legiuitorul nostru. 1720 NCC " Acela in care bunul se afla in momentul incheierii contractului". dar mai rezonabila era regula anterioara si anume ca plata trebuie facuta la momentul predarii. Norma supletiva si in vechiul cod civil si in NCC este ca aceste cheltuieli cad in sarcina cumparatorului. ) 1864 + NCC => cumparatorul poate suspenda plata pretului daca exista . Asadar se poate discuta de vicii ascunse la 5 ani de la data incheierii contractului. In cazul in care plata se face prin virament bancar : momentul platii Nu este acela cand cumparatorul isi debiteaza contul ci momentul cand este creditat contul vanzatorului. 1361 -> " plata se face la ziua si locul determinat prin contract " -> regula ramane valabila si la ora actuala. -> Chirica -> regula absurda. NCC -> spre deosebire de 1864 -> regula supletiva este ca momentul platii este acela al transferului proprietatii Nu acela al predarii bunurilor. partile se pot intelege sa cada in sarcina vanzatorului sau sa le imparta. Daca partile au stabilit in contract unde si cand se plateste pretul -> partile urmeaza aceasta regula. 1720 NCC -> " In lipsa unei stipulatii contrare cumparatorul trebuie sa plateasca pretul in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa.) OBLIGATILE CUMPARATORULUI Cumparatorul are obligatia de a prelua bunul corelativ obligatiei de predare ( care este in sacina vanzatorului ) + obligatia de a plati pretului + obligatia de a plati cheltuielile vanzarii in cazul in care partile nu au stipulat altfel. Locul platii -> art.

Obiectul platii . Cu toate ca pretul este scadent potrivit dispozitilor contractuale sau potrivit regulilor supletive -> cand exista pericolul de evictiune cumparatorul poate suspenda plata pretului pana la momentul la care vanzatorul ii da garantii suficiente ca nu v-a fi tulburat sau ii v-a da despagubiri suficiente ca nu v-a suferi niciun prejudiciu. Daca evitiunea a survenit problema care se pune este aceea a punerii in miscare a Garantiei pentru evictiune. . sa stabileasca pretul si fie prin aceeasi intelegere fie prin una subsecventa sa dea dreptul cumparatorului sa se achite de obligatia de plata a pretului fie prin transferul proprietatii unui alt bun sau prin efectuarea unui serviciu DAR trebuie sa retinem ca despre vanzare Nu putem vorbi decat daca exista o intelegere pentru transferul proprietatii unui bun contra platii unui pret. Pericolul de evictiunea trebuie sa fie unul Real si suficient de Temeinic. . 1578 care se refereau la contractul de imprumut.ca PRINCIPIU obligatia cumparatorului INTOTDEUNA consta in plata unei sume de bani. 1864 -> functiona principiul nominalismului monetar => debitorul trebuie sa plateasca exact suma stabilita in contract indiferent de fluctuatile monedei. Nu orice amenintare sau idee de amenintare care exista in cugetul cumparatorului poate sa stea la baza suspendarii platii pretului. 1364 -> " suspendarea poate opera daca au survenit tulburari care pun in pericol dreptul cumparatorului " -> ceea ce intelegem prin evictiune. sa cada de acord asupra vanzarii unui anumit bun. Ce se inteleg partile Subsecvent Nu mai are importanta din punctul de vedere al calificarii contractului ca fiind unul de vanzare. Nu se cere ca evictiunea sa fi survenit efectiv ( se vorbeste despre pericol ). Ex: 1989 a survenit inflatia -> .pentru ca discutam despre vanzare cumparatorul intotdeauna trebuie sa plateasca o suma de bani. putandu-se ajunge pana la rezolutiunea contractului nemaitrebuind sa se plateasca pretul.exista posibilitatea ca partile sa convina un contract de vanzare. dar practica judiciara si doctrina au recunoscut acest principiu. => Este o expresie a exceptiei de neexecutare -> institutie care are un efect dilatoriu : ii da dreptul cumparatorului sa amane plata pretului ( nu il scuteste de plata ). desi in practica s-a procedat altfel uneori.un pericol de evictiune. 1864 -> art. Daca survine evictiunea se aplica regulile refritoare la evictiune. regula dedusa din art. Schimbul in principiu urmeaza aceleasi reguli ca si vanzarea dar din punct de vedere juridic este vorba despre Schimb nu despre vanzare. Ex : O parte se obliga sa transmita proprietatea unui apartament si cealalata sa transmita proprietatea unui autoturism => este vorba despre un Schimb Nu despre vanzare.

promitentul cumparator care nu si-a executat obligatia ( nu a facut oferta reala. In practica judiciara s-au ivit situatii in care Intre momentul incheierii contractului si momentul platii survenind inflatia au existat mari diferente intre ceea ce reprezenta valoarea reala a monedei la data cand s-a incheiat contractul si momentul cand plata trebuia facuta.cumparare care avea ca obiect un imobil -> teren + constructie. Instanta nu si-a pus problema de a reactualiza pretul cu rata inflatiei ci doar a pronuntat o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de act autentic. Daca principiul este acela al nominalismului inseamna ca debitorul Nu poate fi obligat decat la plata sumei respective. Dar daca s-ar fi aplicat principiul nominalismului monetar nu ar fi avut dreptul sa faca acest lucru. astfel incat instanta Nu poate ..credinta contractul . A nu se confunda clauzele de indexare cu clauze de hardship ( clauze care sunt inserate in contractele comerciale internationale -> obligatia partilor de a negocia cu buna . Acest principiu este inclus in NCC cu caracter general la art. Profitand de aceasta situatie. ). astfel incat se devaloriza pretul de la o luna la alta. S-a ajuns in luna septembrie 1990 cand s-a produs liberalizarea preturilor. In martie 1990 nu aveau de unde sa stie partile ce se v-a intampla in septembrie. Pretul care a fost stipulat in promisiune era unul cu totul nesemnificativ ca valoare reala in raport cu ceea ce el reprezenta la momentul cand s-a incheiat promisiunea.au existat hotarari judecatoresti care au neglijat principiul. Intr-o astfel de situatie s-ar fi putut invoca din partea promitentului . Antecontractul a fost incheiat in luna martie 1990. daca intre momentul incheierii contractului si momentul in care s-a facut plata s-a constatat ca au existat anumite procente de inflatie ( de ordinul sutelor ). Atunci cand in situatii de inflatie -> partile este bine sa includa in contracte clauze de indexare si anume sa raporteze pretul din contract fie la anumite bunuri principale ( Franta : reactualizarea rentelor viagere . A stat 2 ani si ceva si apoi a venit cu o actiune si a solicitat sa se pronunte hotararea care sa tina loc de act autentic. 1488 NCC . in materie de contract de imprumut. din diverse motive promisiunea Nu s-a executata. nici consemnatiunea ).. nu pur juridic ). au facut pretorian actualizari ale pretului. se raporteaza la grau . Alte situatii -> dupa septembrie 1990 -> dupa momentul liberalizarii -> ideea cu impreviziunea Nu mai mergea.vanzator teoria impreviziunii care stim insa ca trebuie sa fie o situatie care sa fie de impreviziune -> in speta subzistau conditile. ( in echitate. Atunci au fost primele reglementari care au 'dat drumul' la inflatie. Partile pot sa inlature principiul nominalismul monetar -> norma fiind una supletiva. dar totusi instantele si in contractele de vanzare si in cele de locatiune ( si altele ) . Ex: S-a incheiat o promisiunea sinalagmatica de vanzare .

nu este o dispozitie care se aplica doar in raporturile comerciale asa cum se intampla 1864 unde intarziere in privinta obligatilor banesti nu putea sa survine decat dupa actionarea in justitie a debitorului. In aceasta situatie se poate apela la aceasta procedura a somatiei de plata -> astfel instanta poate sa dea o hotarare care sa tina loc de titlu executoriu. Executorul judecatoresc poate indexa sumele datorate de catre debitor dar numai in ceea ce priveste inflatia produsa dupa data hotararii judecatoresti respective. art. cumparatorul nu a facut nicio obiectiune dar nu plateste. 1721 NCC -> Dobanzi asupra pretului -> " In cazul in care Nu s-a convenit alfel cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului din ziua dobandirii proprietatii. instanta poate sa o oblige la daune interese pe temei delictual pentru ca este o actiune inafara contractului. creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadenta pana la momentul platii" -> dispozitie generala . Daca debitorul se afla in intarziere lucrurile stau diferit -> NCC . In situatia in care contractul imi permite ca plata sa se faca ulterior transferului proprietatii sau predarii bunurilor care fac obiectul vanzarii si in contract nu s-au prevazut clauze de indexare chiar daca a survenit o variatie valorica monetara ( in sus sau in jos ) .interveni direct . ori din ziua predarii daca bunul nu produce fructe insa procura alte foloase. partile au obligatia de a renegocia. NCC -> debitorul este de drept in intarziere. inspiratie C. . nu in cele comerciale -> termenele stipulate pentru plata in contract nu produceau nicio consecinta decat daca debitorul era pus in intarziere. 1864 -> in raporturile juridice civile . daca bunul produce fructe civile sau naturale. Dintr-o perspectiva juridica care respecta principile in contractele in care nu erau prevazute clauza de indexare sau clauze de hardship instantele nu ar trebui sa acorde indexari. Este de recomandat ca in contract sa fie trecute clauze de indexare care sa permita partilor sa procedeze la indexare. iar daca se demonstreaza ca una dintre parti este de rea . care se putea realiza prin actiune in justitie iar pana la acel moment Nu curgeau nici dobanzi. cumparatorul trebuie sa plateasca ceea ce este stabilit in contract si putem sa evitam ca vanzatorul sa piarda prin inflatie stipuland clauze de indexare. art. 1535 NCC -> " Daunele moratorii in cazul obligatilor banesti -> " in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta. Ex : Vanzatorul a livrat produsul.) Au existat situatii in care nu au existat nici clauze de indexare nici clauze de harship si instantele au aplicat procente de indexare.credinta." -> neclar text de lege. dar. Pot exista dispozitii legale care sa prevada posibilitatea indexarii -> ex: OG -> somatia de plata -> cand exista debite constatate prin acte scrise recunoscute de catre debitor. civ italian -> dobanzi datorate pe langa dobanzile pentru neplata la termen a pretului. a emis factura.

Pretul propriu-zis . In cazul in care cumparatorul nu isi indeplineste obligatia de plata a pretului spre deosebire de reglementarea anterioara care nu ii dadea dreptul sa rezolutioneze contractul unilateral decat daca exista un pact comisoriu NCC -> rezolutiunea poate fi declarata in mod unilateral. In NCC -> Garantarea obligatiei de plata a pretului art. Nu este vorba despre un termen de prescriptie ci despre un termen de decadere care daca se scurgea vanzatorul nu mai putea solicita restituirea bunului. Obiectul contractului -> bunuri frugifere sau bunuri care puteau da dreptul cumparatorului sa beneficieze de producte -> ex: cariera. 1535 NCC -> Rezolutiunea sau reziliera -> al (1) -> 3 situatii -> 1. Exista riscuri -> exercitare drept fara . 2. art. proprietatea se afla la cumparator ). vanzatorul nu putea urmarii bunul in mana tertului. Plata pretului este garantata cu un privilegiu mobiliar si cu o ipoteca cand obiectul vanzarii este un imobil." Subzista privilegiul vanzatorului de bunuri mobile" -> Acum este vorba despre un termen de 15 zile. padure spre exploatare ->> cumparatorul datora dobanzi echivalente dobanzii legale. 1723 -> trimitere -> art. daca partile au prevazut astfel.1864 + NCC exista garantii ale platii pretului -> Privilegiul Vanzatorului de bunuri mobile -> exista un drept de preferinta fara urmarire ( daca bunul ajungea in posesia unui tert.Daca este stipulat in contract un termen sau daca nu este stipulat un termen in care trebuie platit pretul. el profita de bunurile respective care dadeau nastere la fructe sau beneficia de producte si atunci ca o contraprestatie se dadea dreptul vanzatorului la aceste dobanzi. Putea cere vanzarea lui silita fara a mai beneficia de privilegiu. termenul este cel al transferului proprietatii -> ( termen implicit ). Acest privilegiu era asociat cu o actiune in revendicare care ii permitea vanzatorului ca in termen de 8 zile de la data la care a predat bunul cumparatorului si nu s-a stipulat in contract un termen de plata. trebuia sa se afle la cumparator ). 1523 NCC (lipsita de obiect) lit (d) intarzierea opereaza de drept in cazul in care nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi. 2339 al 1 lit (a). cand debitorul se afla de drept in intarziere -> art. daca cumparatorul nu a facut plata sa solicite restituirea bunului. Indiferent ca este vorba despre un raport juridic civil sau comercial este de drept in intarziere cand obligatia a ajuns la scadenta. indiferent daca este vorba despre profesionisti sau particulari. ( adica sa ii revina detentia in ideea ca vanzatorul sa isi valorifice privilegiul. Nu mai trebuie punere in intarziere in orice raport juridic. 1 " Vanzatorul beneficiaza de un privilegiu sau dupa caz de o ipoteca legala asupra bunului vandut. art 2386 pct. -> text cam eliptic. De la acele momente debitorul este in intarziere indiferent de faptul daca este sau nu este profesionist.

) Contractul de Schimb . . A nu confunda cheltuielile vanzarii ( incheiere contract.in principiu contractului de schimb i se aplica regulile de la vanzare. vanzarea si-a produs toate efectele. Cand este vorba despre astfel de bunuri se poate proceda la rezolutiune. . Atunci cand obiectul vanzarii i-l constituie un imobil nu e atat de grav daca cumparatorul nu preia bunul. => Vanzatorul i-l poate pune in intarziere si ca urmare a punerii -> riscurile lucrului se transfera direct la cumparator. Ex : obiectul vanzarii i-l constituie un apartament iar cumparatorul nu vine sa preia cheile la data cand s-au inteles partile. 1625 NCC. autentificare ) cu cheltuielile pentru ridicarea bunului ( care cad in sarcina cumparatorului. al (2) -> " In cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de valoare. Din punctul de vedere a-l vanzatorului. Schimbul poate fi facut cu sulta -> daca exista o oarecare diferenta valorica intre cele doua bunuri care formeaza obiectul schimbului se echilibreaza aceasta diferenta prin plata unei sulte ( suma de bani care compenseaza aceasta diferenta ). .transfer proprietate bun -> contra altui transfer de proprietate a altui bun.obiect -> transfer proprietate sau transfer servicii. chiar si prin vointa unilaterala. NCC art. posibila si pe temeiul dreptului comun. Astfel incat contractul produce efecte in continuare.1370 -> 1864 -> dispozitie similara ). Obligatia de plata a cheltuielilor vanzarii NCC + 1864 -> norma supletiva -> acestea cad in sarcina cumparatorului daca partile nu au prevazut altfel. Obligatia de preluare a lucrului vandut 1864 -> nu era reglementata. Cand este vorba despre bunuri mobile -> executarea coactiva sau rezolutiunea contractului cand cumparatorul nu isi executa obligatia si este vorba despre bunuri mobile -> art. Vanzatorul facand predarea si punanadu-l in intarziere pe cumparator in legatura cu preluarea. Contractul de Furnizare .nu transferul proprietatii contra unui pret cum este in cazul vanzarii.respectarea conditilor post factum daca e sau nu indeplinita conditia cu daune interese. 1725 -> " In cazul in care vand bunuri mobile cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la indeplinirea obligatilor sale daca la scadenta nici nu a platit pretul nici nu a preluat bunul ". cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor atunci cand nu le-a preluat in termenul convenit chiar daca pretul a fost platit sau atunci cand a solicitat predarea fara sa fi platit pretul " ( art. riscurile s-au transferat la cumparator. trebuie platit pretul. Obligatie plata suma de bani -> prin simpla ajungere la termen -> de drept pus in intarziere.

Dreptul roman: o persoana care vroia sa transmita anumite bunuri unei alte persoane care la momentul respectiv nu putea primi liberalitati. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniul fiduciarului. dar esenta este cea din codul civil franceznu din Codul Civil Quebec. fiecare vanzare care v-a fi facuta in timp v-a fi facuta in conditile de pret de la momentul cand se face predarea -> cu servicile la fel. instraina bunurile respective unui cunoscut." Quebec -> proprietatea nu este unica si indivizibile ci proprietatea poate fi una dubla. . Fiducia -> etimologic -> un contract care se bazeaza pe incredere. nu drepturi pe cote-parti. . Au loc vanzari sucesive in baza unor intelegeri cadru initiale.art. bunul respectiv ramanea in proprietatea imprumutatorului.numitor comun : factorul " timp ". art. . amic cu obligatia de a pastra bunurile si a le remite celui gratificat la momentul in care acesta poate sa primeasca bunul.chiar si in dreptul nostru in materie succesorala se recunosteau anumite efecte fiduciei -> ex: o persoana vroia sa gratifice un copil neconceput si nenascut -> neputand fi gratificat pentru ca nu are capacitate de folosinta. Civil Quebc -> fiducia este reglementata la materia proprietatii. Putea fi gratificata o peroana de incredere care avea obligatia de a pastra si remite obiectul legatului adevaratului gratificat la momentul cand acesta putea sa primeasca bunul respectiv. Fiducia cum creditore -> situatie in care o persoana obtinea un imprumut si cu titlu de garantie transmitea proprietatea unui anumit bun pentru ipoteza in care nu se restituia imprumutul. -> 2 proprietati distincte . 773 NCC -> Fiducia este un contract translativ de proprietate -> " Acea operatiune juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale. garantii ori alte drepturi patrimoniale ori un ansmablu de asemnea drepturi prezente sau viitoare catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat in folosul unuia sau mai multi beneficiari. Contractul de Fiducie . Raporturi juridice care se intind pe o anumita durata de timp -> contract cadru.nu se cere la examen. Este ori un contract de vanzare care se intinde in timp -> Ex: un producator de autoturisme incheie un contract de distributie cu un anumit comerciant pe 10-15 ani. C. drepturi de creanta. 773 NCC -> reglementare. -> fiducia introdusa la drepturile reale. Trust -> o proprietate -> a beneficiarului fiduciei si cealalta proprietate este a fiduciarului => o suprapunere de doua proprietati.

In dreptul nostru Fiducia are efecte translative de proprietate nu mai este nevoie sa reglementezi administrarea bunurilor altuia pentru ca proprietar este fiduciarul. Prin Fiducie se pot crea patrimonii de afectatiune prin care o persoana creeaza un patrimoniu pe care il afecteaza unor scopuri de binefacere. fie Fiduciarul. nu este parte in contract -> Nu este obligat sa primeasca ceea ce constituie beneficiul fiduciei ( poate sa nu accepte niciodata acest beneficiu ). in C. Scop de administrare a unui patrimoniu : ex: o anumita persoana care detine o avere insemnata si care nu vrea sa gestioneze patrimoniul . In principiu este o operatiune juridica intre 3 persoane. Are importanta atat in raporturile juridica comerciale cat si in raporturile civile. . Din punct de vedere legal este proprietar.in practica poate fi utilizata in foarte multe cazuri. sa preia patrimoniul respectiv si sa actioneze in scopul in care am stabilit eu ca si constituitor. fie un Tert. Spre deosebire de regimul anglo-sanxon unde patrominile fiduciare pot fi create si prin acte unilaterale -> ex: eu in patrimoniul meu pot sa separ o parte din bunuri afectandu-le unui anumit scop. 2. In sistemele de drept continental si in dreptul nostru fiduciarul este proprietar. dar poate fi si numai intre 2 : constituitor si fiduciar ( beneficiarul fiind ori constituitorul ori fiduciarul ). In dreptul nostru fiducia nu poate fi constituita decat prin contract translativ de proprietate. In situatia in care beneficiarul este un tert mecanismul de formare al contractului este cel al stipulatiei pentru altul = beneficiarul atata timp cat nu a acceptat beneficile fiduciei nu are niciun fel de obligatie.Patrimoniul fiduciar nu are niciun proprietar de aceea in acest cod dupa Fiducie urmeaza administrarea bunurilor altuia -> preluat si in NCC. nicidecum printrun act unilateral. Beneficiarul -> care poate fi : fie Constituitorul. Totdeauna am nevoie de o alta persoana care sa fie fiduciar. Scoprile in care poate fi utilizat contractul de fiducie in dreptul nostru sunt 2 : 1. civ Quebec unde este reglementat la patrimoniu se refera la patrimonile de afectatiune care sunt doua -> patrimoniul fiduciarului si patrimoniul beneficiarului. Administrarea bunurilor altuia are legatura cu patrimoniul fiduciar ( autorii NCC nu si-au dat seama ) . Intradevar se creeaza un patrimoniu de afectatiune. 3. Constituitorul -> cel care da bunurile respective. Fiduciarul -> preia in proprietate bunurile care constituie patrimoniul de afectatiune/patrimoniul fiduciar. Intradevar are anumite restrictii in privinta scopului. In contractul de fiducie exista trei parti: 1. afecteaza bunurile unui anumit scop. Nu exista 2 tipuri de proprietate in dreptul nostru si francez asa cum exista in sistemele de drept anglo-saxon.

-> in niciun alt sistem nu este ceruta forma autentica ad validitatem. fie instantei de judecata. In schimb in ceea ce priveste fiduciarii acestia nu pot fi decat : institutile de credit. Izvoarele fiduciei art.a functie si anume cea de liberalitate : in dreptul francez se prevede expres ca prin fiducie nu se pot realiza liberalitati de niciun fel. constituie un patrimoniu fiduciar.in alte sisteme de drept Fiducia poate fi constituita si prin hotarare judecatoreasca -> ar fi fost util.776 NCC -> Partile contractului de fiducie -> orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractele de fiducie. Beneficiraul fiduciar -> un atribut de resortul exclusiv al constituitorului. -> ( pentru a putea fi controlate aceste patrimonii fiduciare pentru a nu fi utilizate in scopuri ilicite -> ex:"inarmare teroristi").respectiv. -> nu prea are ratiune. Interdictie de a face liberalitati prin fiducie a fost instituita in dreptul francez in ideea de a preveni spalarea banilor. Donatile pot fi si directe si dechizate. 775 ( Chirica considera ca acest text legal nu are nicio ratiune )-> contractul de Fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o donatie indirecta in folosul beneficiarului. art. nu poate pleca pentru ca trebuie sa faca dovada ca asigura intretinerea minorului pana ajunge sa isi termine studile -> instanta poate sa i-l oblige pe cel tinut la plata intretinerii sa constituie un patrimoniu fiduciar -> asigurare platii pensiei de intretinere. Ex: o persoana care datoreaza o pensie de intretinere si vrea sa plece sa se stabileasca la polul nord. In dreptul nostru fiducile pot fi constituite atat de persoanele fizice cat si de persoanele juridice. Nu exista niciun fel de restrictie. societatile de asigurare si reasigurare legal infiintate precum si notarii si avocatii. Scop de garantie : se transmite in patrimoniul fiduciarului unul sau mai multe bunuri pe durata de timp care este stabilita pentru restituirea unui imprumut. . . 774 NCC -> " este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica si trebuie sa fie expresa" . art. Fiducia poate avea si o a 3. societatile de investitii si administrarea investitilor. 2. transmite sumele respective fiduciarului care are obligatia de a gestiona acel patrimoniu si de a transmite beneficile persoanelor instituite de catre constituit. Fiducie constituita in scop de liberalitate -> ex: in favoarea unor categorii de persoane defavorizate -> este normal sa acorzi dreptul de a distribui veniturile fiduciei fie fiduciarului. In dreptul nostru donatile indirecte nu sunt valabile dar cele directe sunt valabile + cele dechizate -> fara ratiune. Restrictile in acest caz nu isi au rostul. 3. Nu exista nicio situatie in care beneficiarul sa poata fi stabilit de o alta entitate.

intotdeauna trebuie sa existe un acord intre doua sau mai multe persoane. drepturile de creanta. Nu poate fi urmarit de creditorii persoanali ai fiduciarului bunurile din patrimoniul fiduciar. identitatea beneficiarului sau beneficiarilor sau regulile care permit stabilirea acestora si scopul fiduciei -> intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarilor ori ale fiduciarului. Faptul daca fiduciarul intra in insolventa nu afecteaza patrimoniul de afectatiune care ramane distinct. dispozitii cu privire la durata transferului care nu poate depasi 33 ani. Sau atunci cand in patrimoniul fiduciar sunt incluse si imobile trebuie facute mentiuni in Cartea Funciara in legatura cu apartenenta acelor imobile patrimoniului fiduciar. . Fiducile trebuie inregistrate la organele fiscale cu scopul de a se plati impozitele stabilite de lege + obligatia de a inregistra orice fiducie nu numai la organele fiscale ci si inregistrarea la Arhivele Electronice de Garantii Reale Mobiliare. nu de ordin civil. " -> dispozitii valabile in contractul de mandat. Fiducia -> contract translativ de propietate. art. art. identitatea fiduciarilor/fiduciarului. 783 -> Obligatia fiduciarului de a da socoteala constituitorului. art. identitatea constituitorilor/ constituitorului. 778 NCC -> " In absenta unei stipulatii contrare constituitorul poate in orice moment sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa exercite drepturile nascute din contractul de fiducie. In lipsa oricareia dintre aceste mentiuni. Patrimoniul fiduciar este constituit intr-un anumit scop. In dreptul nostru nu exista fiducie creata prin act unilateral. 780 NCC -> se instituie obligatii care privesc inregistrarea fiscala: al (1) -> sub sanctiunea nulitatii absolute contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cerera fiduciarului in termen de 1 luna de la data incheierii acestora la organul fiscal competent -> trebuiau sa fie numai sanctiuni de ordin administrativ. art. contractul este afectat de nulitate absoluta. garantiile si orice alte drepturi transferate prin care se constituie patrimoniul fiduciar. 782 NCC -> " Atunci cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare el trebuie sa faca mentiune expresa in acest sens cu exceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. 779 NCC -> continutul contractului de Fiducie " sub sanctiunea nulitatii absolute contractul trebuie sa contina mentiuni referitoare la drepturile reale. Astfel incat trebuie sa dea socoteala constituitorului de ceea ce face cu bunurile respective. asadar fiduciarul trebuie sa utilizeze patrimoniul in scopul stabilit de constituitor." -> atunci cand constituitorul nu vrea sau nu se prea pricepe poate apela la o terta persoana care sa ii reprezinte interesele si sa urmareasca maniera in care fiduciarul isi indeplineste obligatile.art.

NCC -> contractul este aleatoriu atunci cand confera cel putin uneia dintre parti sansa de castig sau de pierdere rezultand ca nu trebuie sa fie obligatoriu -> sansa egala pentru ambele parti -> gresit. in cadrul contractelor aleatorii echilibrul nu mai este pe prestatii. 947 -> 1864 -> Impartirea contractelor in comutative si aleatorii se referea si se refera la contractele SINALAGMATICE ONEROASE." Codul francez -> Este comutativ contractul daca fiecare dintre parti se angajeaza sa dea sau sa faca ceva care este privit ca echivalent a ceea ce se da sau a ceea ce se face iar alineatul urmator -> atunci cand echivalentul consta in sansa de castig sau de pierdere pentru fiecare dintre parti depinzand de un eveniment incert contractul este aleatoriu. art. Un contract nu poate fi aleatoriu pentru una dintre parti si comutativ pentru cealalata.Fiducia poate fi facuta cu titlu de donatie directa sau donatie dechizata. iar intinderea acestora este determinata sau determinabila " (2) " Este aleatoriu contractul care prin natura lui sau prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi ce depinde de un eveniment viitor si incert ". pe ceea ce isi imagineaza partile ca vor obtine una de la cealalta atunci cand se executa contractul ci echilibrul este pe sansele egale de castig sau de pierdere. dar aici echilibrul nu mai este pe prestatile pe care partile le fac ci echilibru este pe SANSE. In contractele comutative echilibrul este pe prestatii. 1173 NCC reluare a art. 947 (1)" Contractul cu titlu oneros este comutativ atunci cand obligatia unei parti este echivalentul obligatiei celeilalte". Orice contract este o proiectie a ceea ce se v-a intampla in viitor. nu doar la cele oneroase. (2) " Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde pentru una sau toate partile de un eveniment incert. Pot exista contracte care fara a fi sinalagmatice sunt oneroase ( imprumutul cu dobanda ). Diferenta : In cazul contractelor comutative partile isi imagineaza de la inceput ca prestatile lor sunt intr-un anume echilibru. Contractele Aleatorii -> art 1173 NCC -> (1) " este comutativ contractul in care la momentul incheierii sale existenta drepturilor si obligatilor partilor este certa. In cazul contractelor aleatorii este voba tot despre contracte sinalagmatice in care exista obligatii reciproce si interdependente. 1864 -> art. Nu am de unde sa stiu la momentul incheierii contractului chiar daca este comutativ daca in final se v-a ajunge la executarea efectiva sau nu. fiecare da in considerarea faptului ca pimeste -> este vorba despre obligatile corelative si interdependente : fiecare isi are cauza in prestatia celuilalt. Dar. dar tot echilibru exista. Pe cand si in cazul contractelor aleatorii si aici avem de-a face cu un echilibru. .

000 euro. Exista contracte care in functie de un element aleatoriu. dar toti . Se poate intampla ca recota sa nu se realizeze. Alta este situatia in care dupa ce se poate stabili daca v-a castiga cesionarul sau nu ducand pana la capat procesul care a facut dreptul litigios. ( primeste 25. dar cesionarul a castigat procesul ). Pe acest motiv se poate intampla intr-un contract ca sansa de castig sau de pierdere sa fie numai pentru cesionar caci doar el isi asuma acel risc. daca societatea merge bine castiga toti actionarii. cand se soldeaza actiunea ( fie intr-un sens. se cesioneaza 25. -> exemplul Nu este bun. Este imposibil ca sansa de castig sau de pierdere sa fie numai la o parte. el nu mai trebuie sa dea nici sa primeasca nimic. fie ca se castiga procesul. A nu se confunda prestatile cu rezultatul final al operatiunii. a oricarui element aleatoriu cu existenta unui contract aleatoriu. A nu se confunda prestatile care pot fi determinate pentru una dintre parti chiar de la data incheierii contractului cum e situatia in care cedentul instraineaza si primeste 25. fie in altul ).000 euro => in aceasta situatie orice s-ar intampla. Si un contract comutativ poate sa prezinte elemente aleatorii. => exista sansa de castig sau de piedere exista si pentru cedent.000 euro ).Ex: ( autorii NCC) : se cesioneaza un drept litigios ( dreptul valoreaza in realitate 100. Intotdeauna in contractele aleatorii se intampla acest lucru: una castiga si una pierde. Ex: In cazul unui contract de societate. ( atunci cand se stie cine a iesit in castig si cine in pierdere ) sa spuna cel care a iesit in pierdere sa spuna ca acel contract este lezionar. factor exterior care depinde de hazard partile pot iesi in castig sau in pierdere impreuna. Asadar exista elemente aleatorii care pot influenta si un contract comutativ.000 euro ).000 euro pe care a platit-o cedentului si nu primeste nimic. Exista elemente aleatorii si in alte contracte. A nu se confunda existenta unui elemen aleatoriu. fie ca se pierde -> cedentul nu poate obtine mai mult decat s-a stipulat in contract ( si anume 25. In cazul in care castiga procesul obtine diferenta iar in situatia in care pierde a pierdut suma de 25. Contractul este aleatoriu doar atunci cand partile mizeaza pe sansa ca una sa castige si cealalta sa piarda. Pentru ca miza este pe sansa nu poate veni atunci cand s-a soldat actiunea. In cazul contrtactelor aleatorii sansa de castig sau de pierdere nu se apreciaza la momentul incheierii contractului ci la final. atunci putem solda actiunea sa vedem cine a iesit in castig si cine a iesit in pierdere pentru ca se poate intampla ca cedentul sa iasa in pierdere.000 euro pierzand diferenta si suferind o pierdere. primesc dividende -> iese in castig dar daca societatea merge prost actionarii nu primesc dividende iesind in pierdere. Ex: se instraineaza o recolta viitoare pe un pret "x" pe tona.

vanzarile sunt foarte mari => in acest caz castiga si comitentul si comisionarul. Deack. Astfel de contracte nu sunt aleatorii. Pot exista contracte care sa fie afectate de modalitati : de conditie sau de termen. ori numai despre un eveniment care depinde de momentul implinirii acestuia. Aleatorii sunt contractele in care exista o sansa reala de castig sau de pierdere la MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI. . ( proportional fiecare cu ce este stipulat in contract. Pe cand in cazul conditiei este vorba despre o modalitate / o chestiune exterioara care nu tine de elementele de validitate.merg ori in sensul de a castiga ori toti in sensul de a pierde. Nu trebuie confundate aceste evenimente viitoare care sunt : conditia + termenul cu contractul aleatoriu. Una este sa depinda de evenimentul respectiv existenta obligatilor si alta este ca de evenimentul respectiv sa depinda rezultatul. In cazul contractelor aleatorii evenimentul acela viitor si incert este un element esential de validitate al contractului si daca elementul nu exista in realitate. impreuna ori castiga ori pierd ). Deack) -> si in cazul contractelor aleatorii avem de a face cu contracte afectate de modalitati. Ex: In contractul de renta viagera => intotdeauna avem de-a face cu un contract afectat de un termen incert -> Fr. s-ar putea accepta ca exista elemente de apropiere intre cele doua categorii -> Chirica -> eroare majora. Poate fi vorba despre o conditie care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Corelatia intre contractul aleatoriu si aleatoriul care decurge din existenta unor conditii sau unor termene ( modalitati care afecteaza obligatile ) : Conceptie ( Fr. Contractul se naste la data acordului de vointe. Ex: se incheie un contract de intretinere cu o persoana care este tanara/ intretinator si o persoana cu o varsta inaintata si si cu o boala grava incurabila. Nu mai exista element aleatoriu la data incheierii contractului si nici incertitudine in legatura cu cine v-a iesi in castig si cine v-a iesi in pierdere. Intre contractele aleatorii si contractele conditionale diferenta este neta pentru ca de evenimentul incert in cazul contractului conditional depinde existenta obligatilor din contractul respectiv pe cand in cazul contractului aleatoriu depinde rezultatul contractului. ==> Intr-o astfel de situatie contractul este NUL pentru ca ii lipseste un element de validitate => ii lipseste CAUZA. La conditie poate fi vorba despre un eveniment viitor si necert de care depinde stingerea sau nastere acelei OBLIGATII / Nu a contractului. ( este afectat contractul in esenta lui). Contract de comision -> Ex: comisionul este de 1%. dar efectele se produc in functie daca se realizeaza sau nu conditia si in functie de faptul daca conditia este suspensiva sau rezolutorie.

contractele de renta viagera cu titlu oneros ( pot fi si cu titlu gratuit -> atunci nu pot fi aleatorii ). este indiferent cand survine termenul care poate sa survina imediat ( a 2-a zi ). In momentul in care decedeaza intretinutul -> nu avem de-a face cu contracte afectate de un termen incert. nu poate veni niciuna dintre parti sa spuna ca acel contract nu este valabil pentru ca evenimentul a survenit imediat si nu in viitor. incert in momentul cand v-a surveni in sensul ca ar constitui un termen incert : ex: durata vietii intretinutului. nici aceasta nu poate fi acceptate deoarece termenul ca modalitate a actului juridic fie amana executarea obligatilor la implinirea sa ( e vorba despre un termen suspensiv ) => ceea ce nu este cazul in situatia examinata. renta viagera + intretinere ( intindere lor ). Cat despre sustinerea ca momentului indeplinirii elementului aleatoriu sigur in privinta indeplinirii sale dar. dar care intr-un caz sau altul pot sa fie aleatorii : ex: se instraineaza uzufructul sau nuda proprietate -> desi avem de-a face cu o vanzare contractul este aleatoriu pentru ca in functie de durata vietii uzufructuarului pot rezulta castig sau pierderi pentru nudul proprietar sau invers pentru uzufructuar. de termenul respectiv se sting obligatile. dar exista si contracte care prin natura lor sunt comutative : o vanzare. Atunci cand este despre durata vietii intretinutului sau despre durata vietii credirentierului -> aici nu este vorba despre un simplu termen extinctiv ci este chiar esenta contractului pentru ca atunci cand dintr-un motiv sau altul in realitate lipseste acest eveniment la data incheierii contractului. fie stinge obligatile la implinirea lui. In cazul contractului de intretinere momentul mortii intretinutului duce la incetarea obligatilor intretinatorului dar acest eveniment in cazul dat are valente mult mai extinse decat acelea alea termenului extinctiv. fiind un element esential al contractului iar nu unul accesoriu. Exista contracte care sunt aleatorii prin natura lor : contractele de asigurare pe viata.In cazul contractelor conditionale sunt intotdeauna contracte COMUTATIVE ( fiecare parte stie de la data incheierii contractului care ii sunt drepturile si obligatile precum si intinderea acestora NUMAI nasterea acelor obligatii depinzand de hazad ). contractul nu mai este valabil. In cazul contractelor aleatorii cel putin obligatile uneia dintre parti prezinta incertitudini la momentul incheierii contractului fie in privinta chiar a existentei lor : in cazul contractului de asigurare obligatilor pentru asigurator . Pe cand in cazul contractelor afectate de un termen extinctiv. factorul alea depinde de durata vietii credirentierului sau a intretinutului. Termenul ca si conditia reprezinta clauze accesorii ale contractului iar nicidecum clauze principale asa cum se intampla in cazul contractului aleatoriu. cand este vorba despre un termen extinctiv. .

Renta viagera poate fi constituita nu numai cu titlu oneros. Un contract care prin natura lui este aleatoriu poate fi facut prin vointa partilor comutativ? -> Da se poate . nu viagera pentru ca nu depinde de durata vietii nimanui. E numai renta. Durata pe care se incheie contractul poate fi fie pe durata vietii credirentierului fie pe durata vietii debirentierului fie a unui tert. art. Astfel se poate intampla sa nu fie aleatoriu. " In lipsa de stipulatie contrara obligatia de plata a rentei inceteaza la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane ". " Daca nu s-a .1864 -> nu era definit acest contract. persoana care nu este parte in contract. situatie in care credirentierul da ceva in schimbul rentei ci poate fi constituita si cu titlu gratuit atunci cand credirentierul primeste doar renta fara sa dea nimic in schimb.Exista contracte care prin natura lor sunt comutative. (2) " Atunci cand renta este stipulata in favoarea unui tert chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit contractul nu este supus formei prevazute pentru donatie. deci pana atunci obligatia este datorata de cel care supravietuieste tuturor celorlalti. NCC -> prestatia poate sa constea nu numai intr-o suma de bani ci si in orice bun fungibil/ bunuri de gen. Partile prin vointa lor pot sa stabileasca orice durata care poate sa nu aiba legatura cu durata vietii debirentierului. 1864 -> credirentierul obtine de la debirentier in schimbul transferului proprietatii unui bun o prestatie constand intr-o suma de bani pe durata vietii credirentierului. In practica dreptului nostru contractele de renta viagera sunt foarte putine. dar care poate fi facut prin vointa partilor aleatoriii stabilind anumite clauze care sa il faca ca atare. art 2242 NCC -> (1) " Prin contractul de renta viagera o parte numita debirentier se obliga sa efectueaze in folosul unei persoane numite credirentier prestatii periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile " (2) Renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului daca partile nu au stipulat constituirea acestuia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate. credirentierului sau a unui tert.3 credirentieri sau mai multe persoane. -> donatie indirecta care este valabila si fara forma autentica. contract de renta viagera incheiat pe o perioada determinata. 2245 NCC -> Renta poate fi constituita pe durata vietii mai multor persoane -> pot fi 2. art. Contractul de RENTA VIAGERA . 2243 NCC -> (1) " Renta poate fi constituita cu titlu oneros sau cu titlu gratuit".

convenit altfel, obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in privinta credirentierilor". Ex: Daca erau 4 credirentieri suma totala a rentiei este de 100.000 euro, daca unul dintre ei decedeaza ceilalti trei beneficiaza de 100.000 euro, dar de aceasta data impart in 3 nu in 4. Si aici este vorba despre o norma supletiva, prin contract se poate stipula altfel si anume divizibil nu indivizibil. Consecinta este in exemplul dat ca in cazul in care unul dintre ei decedeaza debirentierul/debirentierii datoreaza renta doar celor care supravietuiesc tuturor celorlalti/ scazand valoarea rentei celui decedat. art. 2346 -> " Este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unui tert care este decedat la ziua incheierii contractului " -> tot asa se intampla cand credirentierul este decedat . art. 2247 NCC -> " Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe durata vietii unei persoane care, la data incheierii contractului suferea de o boala din cauza careia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data " In 1864 -> durata era de 20 de zile. - se prezuma lipsa cauzei + elemntul aleatoriu. Exemplu ( atentie !!! -> intrebare de genu` la examen ) : se incheie contractul cu o persoana care sufera de o boala grava dar care nu decedeaza in 30 de zile ci decedeaza in 60 de zile de la data incheierii contractului./era iminenta moartea. - renta trebuie platita la 3 luni -> dupa NCC. -> sa luam ipoteza in care nici credirentierul nu stie de boala sa, se declanseaza si moare in 60 de zile. Nu mai este nevoie de alta proba, ajunge sa dovedesti faptul ca s-a incheiat contractul si ca au trecut mai putin de 30 de zile si ca suferea credirentierul de boala si din aceasta cauza a decedat ca sa se ajunga la concluzia ca in temeiul articolului ca la momentul incheierii contractului ... e o chestiune de proba, este o prezumtie legala absoluta ca in momentul incheierii contractului nu subzista elementul aleatoriu -> asadar contractul sa fie nul. Dar daca s-a depasit termenul atunci nu mai beneficiezi de prezumtia legala dar aceasta nu inseamna ca in conditile dreptului comun nu poate fi dovedit ca elementul aleatoriu lipsea. In exemplul dat indiferent daca credirentierul sau debirentierul stia faptul ca credirentierul suferea de o boala grava pot sa solicit si sa obtin constatarea nulitatii contractului / relative/ lipsa cauzei la momentul incheierii contractului / lipsa elementului aleatoriu, -> era iminent sa decedeze inainte de 30 de zile de la data incheierii contractului dar poate deceda si la 1 an de la data incheirii contractului dar era sigur ca nu exista element aleatoriu, fiind cert ca debiretierul v-a castiga.

Totul este o chestiune de probatiune ca nu exista factorul aleatoriu la data incheierii contractului si se poate cere anularea/obtinerea anularii contractului pentru lipsa cauzei. Nu excludem posibilitatea de a dovedi ca lipsea elementul aleatoriu sa existe la data incheierii contractului. Nu automat se transforma in contract de donatie, se poate pune problema recalificarii dar cu conditia de a dovedi ca a existat intentia de a gratifica. Ex: Daca sunt rude apropiate -> se poate retine printr-o prezumtie simpla ca a dorit sa gratifice. ( bunicul a facut un astfel de contract cu nepotul ) -> se poate ajunge la concluzia ca este vorba despre o donatie. Din simplul fapt ca nu este aleatoriu contractul nu pot sa trag automat concluzia ca este vorba despre donatie. Chiar daca decesul are loc dupa data prevazuta in NCC, mai mult de 30 de zile totusi se poate pune in discutie nevalabilitatea contractului -> lipsa elementului aleatoriu. Cand contractul s-a incheiat valabil si unul decedeaza inaintea celorlalti ( credirentieri ), iar daca contractul nu este valabil incheiat nu se pune problema efectelor/nici a indivizibilitatii. Exemplu ( intrebare de genu` la examen ): daca obligatia indivizibila este de 100.000 euro/ 4 credirentieri si fata de unul lipsea elementul aleatoriu/nulitate partiala. 75.000 euro -> dreptul indivizibil al credirentierilor. Profitul survine cand contractul s-a incheiat valabil si unul decedeaza inaintea celorlalti. Si in cazul intretinerii se poate pune problema lipsei elementului aleatoriu la data incheierii contractului. Plata ratelor de renta -> art. 2248 NCC -> norma supltiva -> " Daca partile nu au stipulat altfel, se platesc trimestrial un avans si ca sunt indexate in functie de rata inflatiei " -> contracte de lunga durata, legiuitorul a prevazut indexarea. Chiar daca survine in interiorul termenul de 3 luni plata in avans, dupa 2 zile de la plata survine decesul -> plata valabila -> nu poate fi invocata repetitiunea ,datoria era scadenta exigibila. 1864 -> renta este datorata numai in proportie cu durata vietii credirentierului, puteai cere inapoi, acum NCC Nu mai poti cere restituirea daca ai platit in avans. art. 2249 NCC ->" Pentru garantarea obligatiei de plata a rentei constituite cu titlu oneros, prevedrerile art. 1723 -> garantiile platii pretului -> privilegiu -> mobile si ipoteca-> imobile se aplica in mod corespunzator ". Ex: Credirentierul in schimbul rentei instraineaza un imobil, in temeiul legii in favoarea lui exista o ipoteca legala pe care notarul trebuie sa o inscrie din oficiu in CF la momentul cand se inscrie transferul de proprietate, nu se poate renunta la aceasta garantie, trebuie inscrisa pentru

ca tertii sa ia cunostinta. Orice instrainare a unui asemnea bun fiind grevata de aceasta ipoteca in cazul imobilelor v-a gasi mai greu cumparator. Teoretic se poate instraina in situatia in care consemneaza pretul vanzarii, poate sa constituie un fond fiduciar. Cumparatorul in intelegere cu vanzatorul constituie un fond fiduciar care sa asigure plata rentei, asigura garantiile suficiente care sa duca la concluzia ca plata rentei este garantata => caz in care s-ar putea solicita radierea ipotecii. Executarea silita a ratelor art. 2250 NCC -> "In caz de neindeplinire a ratelor, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debitorului pana la concurenta unei sume suficiente pentru a asigura plata rentei in viitor" In conditile in care exista garantii, privilegiul si ipoteca, mai poate cere credirentierul executarea silita ? Poti exercita abuziv acest drept. al (2) -> chestiuni de procedura. In cazul in care debirentierul nu isi indeplineste obligatile, credirentierul trebuie sa procedeze la executarea silita a debirentierului. art 2251 NCC -> (1) " Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezolutiunea contractului daca debirentierul nu depune garantia promisa in vederea executarii obligatiei sale ori o diminueaza" (2) " Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea fara justificare a obligatiei de plata a obligatiei de catre credirentier". (3)" In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta deja platite" -> credirentierului nu-i da dreptul sa ceara rezolutiunea decat in situatia in care nu exista bunuri ale debitorului care sa garanteze ca renta v-a fi platita la termenele stipulate in contract -> rezolutiunea nu poate fi ceruta decat in conditii restrictive. Nu poate veni credirentierul oricand : ex: cand debirentierul nu si-a executat o rata si sa ceara rezolutiunea. Debirentierul poate cere rezolutiunea ? ex: pentru vicii ascunse sau pentru faptul ca credirentierul refuza sa primeasca renta. Exista posibilitatea sa se faca oferta reala si consemnatiunea, dar mai are posibilitatea sa ceara si rezolutiunea? Daca ratele platite sunt mai mari decat valoarea bunului i-ar conveni plata. Din punct de vedere probatoriu cum ar putea demonstra ca fara sa faca oferta reala si consemnatiunea sa plateasca ? Practic nu poate cere rezolutiunea doar dupa ce face oferta reala si consemnatiunea doar dupa ce face oferta reala si consemnatiunea platile sunt la dispozitia credirentierului -> nu mai poate invoca neexecutarea. art 2252 NCC -> (1) " Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si renuntand la restituirea ratelor platite" (2) Debirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta, oricat de impovaratoare ar

putea deveni prestarea acesteia." - dispozitie legala care se regasea si in 1864 -> contractul este aleatoriu, (daca i s-ar permite ceea ce interzice textul debirentierului atunci i s-ar permite sa inlature efectele contractului aleatoriu daca obligatia pentru el ar deveni prea oneroasa, schimband datele fundamentale care au stat la baza incheierii contractului.) art. 2253 NCC -> Renta viagera cu titlu gratuit este insesizabila. Contractul de Intretinere - 1864 + NCC => obiectul prestatiei intretinatorului consta in asigurarea tuturor celor necesare traiului intretinutului pe durata vietii acestuia si a-i asigura la data decesului acoperirea cheltuielilor de inmormantare ( art. 2257 (3) NCC). - contract care este aleatoriu dintr-o dubla perspectiva, atat din perspectiva elementului incert care este alcatuit de durata vietii intretinutului cat si pentru cheltuielile necesare pentru asigurarea ingrijirilor medicale. Obligatie specifica acestui contract -> in cazul in care se imbolnaveste intretinutul, intretinatorul trebuie sa asigure sumele care sa acopere aceste necesitati. - spre deosebire de renta viagera contractul de intretinere este solemn. art. 2256 NCC -> in principiu se aplica regulile de la renta viagera. art. 2257 NCC -> " Debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod echitabil ( se refera la continutul obligatiei de intretinere) tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului" Spre deosebire de renta viagera la intretinere nu se stabileste de la inceput cat sa coste intretinerea, trebuie sa-i asiguri un trai decent + ingrijire medicala daca se imbolnaveste. Curs 9. Contracte Speciale 20.12.2011 LOCATIUNEA -> si locatiunile comerciale sunt guvernate ca drept comun de reglementarile din Codul Civil. -> 1864 -> Contractul de locatiune -> art. 1413 locatiunea se referea la contractul de inchiriere care avea ca obiect bunuri mobile si bunuri imobile, se referea la contractul de arendare care avea ca obiect bunurile agricole , se referea la prestarea lucrarilor + servicilor -> ceea ce prezinta contractul de munca si se referea la locatiunea servicilor si antrepriza ). Contractul de antrepriza -> se considera ca ceea ce constituie obiectul contractului este o inchiriere a serviciului pe care urma sa il faca antreprenorul ( dar aceste conceptii sunt cu totul depasite ). In cazul contractului de locatiune 1864 + NCC -> contract in care o parte

tot ad probationem este. -> nici aici nu este vorba despre o cerinta ad validitatem. In contractul de locatiune nu mai avem de-a face cu un contract translativ de drepturi ( cum a fost in cazul vanzarii sau in cazul schimbului ). Invers. -> nu trebuie ad validitatem incheiat contractul. alt bun sau o alta prestatie -> este vorba despre un contract oneros care se diferentiaza de contractul de comodat care INTOTDEAUNA este cu titlu gratuit -> Daca in schimbul folosintei bunului cel care beneficiaza de folosinta trebuie sa faca. nu mai este de comodat. In principiul contractul este valabil cand s-a realizat acordul de vointa asupra bunului a carui folosinta este pusa la dispozitia locatarului si asupra chirie. Esenta contractului de locatiune. a unui pret a unei prestatii care este numita chirie. 1780 NCC. nu trebuie o anumita forma. Atunci cand se incheie contracte de inchiriere se realizeaza anumite venituri. aici este vorba despre un contract prin care se asigura folosinta unui bun.numita locator se obliga sa asigure celeilalte parti care se numeste locatar folosinta unui bun pentru o anume perioada de timp in schimbul unei chirii. 1864 + NCC -> Locatiunea este un contract consensual. sau un alt bun sau o alta prestatie ) -> dispozitia care rezulta din art. -> nu este nici contract real. Ceea ce diferentiaza net cele doua contracte pe de o parte locatiunea pe de o parte comodatul este ca in cazul locatiunii folosinta bunului este pus la dispozitia locatarului cu titlu oneros INTOTDEUNA ( este vorba despre plata unei chirii care poate sa fie o suma de bani. Principiul este ca este vorba despre un contract consensual dar din . dar aceste venituri trebuie sa fie declarate la Fisc ( pentru a calcula impozitele care sunt prevazute de lege ). atunci cand folosinta este acordata cu titlu gratuit atunci contractul este de comodat. art. La ora actuala atunci cand este vorba despre chirie poate sa constea atat intr-o suma de bani. 1777 NCC rezulta ca este vorba despre un contract oneros -> pentru ca atunci cand o parte pune la dispozitia unei alte parti folosinta unui bun cu titlu gratuit ( operatiune juridica care este valabila avem de-a face cu ceea ce se numea in dreptul roman comodat + ora actuala -> imprumut de folosinta ) . sa dea sau sa execute ceva atunci devine automat de locatiune. Din ratiuni care tine de necesitatile de a proba existenta contractului cand este contestat este necesar ca el sa fie incheiat in scris. 1864 -> chiria nu ar fi putut consta decat in plata unei sume de bani ca si la vanzare. a oricarui contract de locatiune o constituie folosinta unui bun care este pus la dispozitia locatarului de catre locator.

1777 si urmatoarele. iar in cazul locatiunii intinderea in timp tine de esenta contractului ( nu poate fii vorba despre folosinta unui bun instantanee ci trabuie sa fie vorba despre un timp in care bunul este pus la dispozitia locatarului ). 1413 si urmatoarele. Au existat si exista reglementari mai aparte care se refera la locatiune iar in aceste situatii se aplica pe de o parte dreptul comun in masura in care reglementarea speciala nu contine derogari si in masura in care contine derogari se aplica acea reglementare care este specifica unei situatii sau alteia. Ex: O persoana pune la dispozitia unui persoane fara sa intentioneze sa incheie un contract. In practica se intampla ca el sa nu fie incheiat in scris si atunci se pun problemele care tin de proba contractului. iar locatiune bunurilor agricole se numeste arenda. la ce s-au gandit partile cand au procedat.ratiunile expuse mai sus totusi contractul se v-a incheia in scris. Locatiunea este un contract comutativ. deci Nu este un act de dispozitie in . Dreptul comun in materie de locatiune il reprezinta reglementarile din art. bunul a fost pus la dispozitia locatarului este un inceput de proba. sinalagmatic ( pentru ca implica drepturi si obligatii reciproce si interdependente) si intotdeauna un contract cu executare succesiva in timp. in prezent si in NCC avem reglementari speciale care se refera la inchirierea locuintelor. consensual. dar nici aici contractul de vanzare prin natura lui nu se intinde in timp ). oneros. Din punct de vedere terminologic art. Tot asa si sub regimul 1864 art. 1778 NCC -> " Locatiunea bunurilor mobile sau imobile se numeste inchiriere " -> aceeasi denumire era si sub regimul 1864. Arenda este tot o locatiune dar are un obiect specific. In principiu locatiunea atat din partea locatorului cat si din partea locatarului este un act de administrare. cum au procedat se pun probleme de probatiune. nu implica anumite drepturi si obligatii. i-l lasa sa foloseasca bunul si atunci nu se aplica rigorile care se aplica unui sau altuia dintre contracte. Folosinta poate fi pus la dispozitia unei alte persoane si cu titlu gratuit in temeiul unui contract de comodat sau poate fi vorba despre o simpla toleranta. Daca in contractul de vanzare avem de-a face cu un contract cu executare uno ictu -> dintr-o data ( poate fi vorba despre un contract cadru urmat de contracte de vanzare succesive sau poate fi vorba despre un contract care reprezinta o promisiune urmata de o vanzare sau despre o vanzare care se executa mai tarziu care depinde de o conditie sau un termen. Daca contractul a inceput sa fie executat. In practica se regasesc situatii de toleranta care nu implica incheierea unor raporturi juridice care implica raporturi contractuale. Exista si locatiuni care au anumite reguli care deroga de la dreptul comun: ex: inainte era legea locuintei -> Legea 114. Atunci cand nu este consemnat in scris.

fie imobil poate constitui obiect al unei locatiuni. Cine pot incheia acte de administrare ? -> minorii cu capacitate de exercitiu restransa.principiu." => Per a contrario pentru locatiunile care au o durata mai mare de 5 ani e vorba despre acte de dispozitie. art. Cand este vorba despre bunuri consumptibile atunci ( obligatia esentiala a locatarului este sa conserve bunul si sa il restituie in natura ). in cazul in care este vorba despre bunuri de gen consumptibile atunci nu poate fi vorba despre inchiriere => atunci este vorba despre imprumut de consumatie care poate fi gratuit sau oneros. iar in cazul minorilor sub 14 ani actele se incheie prin reprezentantii lor legali si cu incuviintarea Instantei de Tutela. art. fie imaterial. 1784 NCC -> " Daca legea nu prevede altfel locatiunile incheiate de persoanele care potrivit legii nu pot face decat acte de administrare NU pot depasi 5 ani. Peste 5 ani. imobil cat si un bun incorporal ( ex: un drept de liceenta care poate fi dat in locatiune ).Contractul de depozit ( delimitare ) . Este de esenta locatiunii ca locatarul sa aiba doar FOLOSINTA BUNULUI. In aceste situatii se poate pune problema calificarii juridice a contractelor respective si anume daca este vorba despre contracte de locatiune ( ex: s-ar putea spune ca s-a pus la dispozitie folosinta terenului contra unei contraprestatii => dar aceasta idee nu poate fi insa retinuta dat fiind faptul ca locatiunea presupune restituirea bunului asa cum a fost primit de la locator. In situatia in care se consuma substanta bunului : Ex: Se pune la dispozitia unei parti de catre cealalata parte un teren pe care se afla o padure care este data spre exploatare spre taiere sau un teren pe care se afla o cariera care urmeaza sa fie exploatata. dar in anumite conditii poate fi un act de dispozitie. iar cand este peste 5 ani este vorba despre un act de dispozitie si atunci trebuie sa fie indeplinite cerintele legale. Contractul de locatiune . lucru care in exemplele date nu se poate intampla pentru ca padurea e taiata. Partile care incheie actele respective trebuie sa aiba capacitatea de a dispune. cariera este exploatata astfel incat in aceste cazuri avem de-a face cu contracte de vanzare de bunuri mobile prin anticipatie ceea ce urmeaza sa se exploateze sunt bunuri viitoare mobile prin anticipatie) -> Nu este vorba despre contracte de locatiune. deci orice bun : fie material. Si denuntarea contractului si incheierea lui in cazul si conditile prevazute de lege urmeaza acelasi regim. avand obligatia de a-l RESTITUI exact asa cum l-a primit. Bunul inchiriat poate fi atat unul mobil. 1777 NCC => obiectul contractului de locatiune este asigurarea folosintei unui bun. fie mobil. Daca este vorba despre o locatiune sub 5 ani este un act de administrare ( poate fi facut de persoanele care pot incheia acte de adiministrare doar ).

Exista si obligatia de a restitui bunul asa cum l-a primit. Daca este vorba despre o parcare nepazita este vorba despre o locatiune -> ti s-a pus la dispozitie folosinta. In aceasta situatie s-a incheiat un contract de locatiune . Prin ce se diferentiaza contractul de locatiune de cel de depozit? Depozitarul are obligatia de a conserva bunul pe cand locatarul ( nu trebuie sa distruga bunul raspunzand in astfel de situatii ) are ca obligatie/drept principala nu aceea de a conserva bunul ci aceea de a-l folosi conform destinatie sale. dar cine este proprietarul parcarii nu are obligatia sa raspunda. Si aici exista o preluare a bunului de catre depozitar. Pe cand aici cand se pune la dispozitie o masina cu un sofer. soferul nu este stapan. locatarul are dreptul sa stabileasca sau sa permita persoanelor apropiate ca sa locuiasca impreuna . La antrepriza cel care presteaza serviciul face acel lucru pe riscul lui. nu te duce unde vrea el => din acest motiv avem de-a face cu o locatiune. Contractul de Locatiune . Ex: Se pune la dispozitia unei persoane de catre o societate specializata un autoturism cu un sofer pentru ca cel care contra unui pret preia folosinta bunului sa se deplaseze unde vrea el => este vorba despre un contract de locatiune .Contractul de Antrepriza ( delimitare ) Ex: Intr-o sala de spectacol cumperi un bilet si ai dreptul sa folosesti un scaun. o parcare nepazita si se parcheaza acolo ( platita ). Nu este tutelat de cealalta parte. platesti un anumit pret pentru treaba respectiva. In cazul in care locatiunea are ca obiect o locuinta. Ex: Atunci cand mergem cu masina 'nu stiu unde' este. Poate fi vorba despre parcari care sunt cu titlu oneros platite si exista si obligatia de a raspunde ( parcare la hotel ) . dar o face cum crede el de cuviinta. nici sa conserve bunul => astfel incat nu raspunde pentru furturi ( vine cineva sparge masina si fura ceva ) => Nu te poti adresa titularului dreptului de proprietate a parcarii ca sa raspunda.-> in cazul contractului de depozit o persoana se obliga fata de o alta persoana sa preia un anumit bun al deponentului si sa il pastreze urmand sa il restituie la termenul stipulat in contract sau la cererea deponentului. In cazul depozitului exista obligatia de a conserva si nu are dreptul depozitarul de a folosi bunul -> ex: hotelierul nu se poate urca in masina sa se plimbe cum poate face locatarul. De aceea cand inchiriezi o masina si spui " plimba-ma pe unde vrei tu " => este vorba despre o antrepriza. La antrepriza antreprenorul trebuie sa presteze o munca. aceasta inseamna ca el este independent sa hotarasca el ce si cum sa faca adica in conditile pe care el le stabileste. Prestatia principala este spectacolul astfel incat se aplica regula raportului dintre principal si secundar.

neplecand de acolo.1784 -> spre deosebire de 1864 sunt reglementate anumite incapacitati de a incheia contractele de locatiune -> al (1) -> trimitere " . Pe cand intr-o astfel de situatie ce ii pune la dispozitie locatorul ? -> nimica. S-a ajuns la concluzia ca este vorba despre o obligatie esentiala a locatorului care nu poate fi transferata pe umerii locatarului. libera. Pentru ca obiectul contractului este asigurarea linistitei folosinte a unui bun ( esenta contractului de locatiune ).cu el -> In aceasta privinta a existat un litigiu care s-a pus in fata instantelor franceze in care intre locator si locatar s-a incheiat o conventie de locatiune si s-a stipulat in ea ca locatarul nu poate locui decat singur acolo neavand dreptul sa isi aduca parintii sau sotia sau alte persoane => s-a ajuns pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului -> Conventia Europeana A Drepturilor Omului incalcata -> " incalcare drept viata de familie. este o obligatie esentiala. Exista si prevederi contractuale prin care nu se poate deroga de la obligatiile esentiale -> Ex: obligatia de a pune bunul la dispozitia locatarului liber.credinta. aici nu conteaza eforturile pe care le-ai depus ci conteaza rezultatul => pentru ca altfel ar fi lipsit de obiect contractul. Sunt si obligatii ale locatorului care sunt esentiale si de la care nu se poate deroga prin conventia partilor. aici contractul a fost valabil incheiat. desi acesta a facut toate demersurile. Ex: Locatorul si locatarul au convenit ca locatorul v-a face toate demersurile necesare pentru a pune la dispozitia locatarului locuinta. Si potrivit dreptului comun exista clauze care pot fi stabilite de parti si care nu sunt imperative ( partile pot conveni -> ex: locatorul sa nu raspunda pentru vicii ascunse sau sa nu raspunda pentru evictiune cum exista reglementare de drept comun supletiva in acest sens -> astfel de dispozitii sunt valabile ) . dar nu poate fi executat pentru ca nu se putea preda bunul chiar daca nu era in culpa locatorul. NCC art. S-a pus problema naturii juridice a obligatiei locatorului de a preda bunul liber locatarului => este vorba despre o obligatie de rezultat. in aceasta situatie locatorul sa nu raspunda. In ipoteza respectiva contractul s-a incheiat valabil. secretul vietii de familie si dreptul de a decide singur in aceasta privinta ".lea ) => trebuie sa asigure folosinta bunului caci daca nu se asigura contractul nu poate sa isi produca efectele specifice. adica sa nu fie nimeni in ea si au convenit partile ca in ipoteza in care locatorul nu v-a reusi sa il evacueze pe cel care fusese locatar inainte si a-l carui contract expirase. Nu poate fi golit contractul de esenta lui chiar daca partile fiind de bunacredinta au prevazut acest lucru ( rezultatul depindea de un al . celalalt fiind de rea .3 . neocupat de alte persoane. nu este vorba despre un contract real care nu i-a nastere pana nu se preda bunul.

. proprietar pe un bun propriu -> sub reglementarea anterioara bunul care se afla la dispozitia titularului putea sa faca ce vrea cu bunul. Este firesc ca el sa poata incheia astfel de contracte.-> Nulitate absoluta -> bunuri litigioase. chiar daca este proprietar exclusiv. dar aici se pun probleme de opozabilitate sau de inopozabilitate. art. Trebuie sa existe acordul scris al celuilalt sot care Nu este proprietar. Este problema celor 2 "y". nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar afecta folosinta acesteia ". tutore . 1683 NCC. acest lucru nu mai este posibil. 715 NCC -> (1) " Uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau de a arenda bunul primit in uzufruct " -> esenta uzufructului este aceea de a conferi uzufructuarului dreptul de a beneficia de fructe. caz in care v-a interveni instanta si pe temeiul abuzului de drept poate sa cenzureze acest lucru. Ex: Uzufructuarul incheia contractul de locatiune si pe urma decedeaza -> intr-o astfel de situatie locatiunea nu inceteaza chiar imediat ci mai tine o anumite perioada de timp. In NCC -> chiar proprietar fiind. Aceasta posibilitate nu exista din punct de vedere legal => Proprietarul poate invoca inopozabilitatea. NCC -> Vanzarea lucrului altuia este valabila fiind supusa doar rezolutiunii cu atat mai mult este valabila locatiunea lucrului altuia. Locatiunea fiind un contract prin care se asigura folosinta unui bun. daca folosinta este afectata. art. fata de el actul nu produce niciun efect.se aplica si incapacitatile de la art. Daca sotul proprietar incheie un contract de locatiune ignorand dispozitile legii -> cel care nu a fost de acord. acestea sunt fructe civile. locatiunea poate fi incheiata nu numai de catre proprietarul bunului ci si de catre uzufructuar. 322 NCC al (1) -> Locuinta Familiei -> dispozitie speciala ->" Fara consimtamantul scris al celuilalt sot . Unul dintre soti. Locatiunea poate fi incheiata si de o persoana care nu are nici dreptul de proprietate si nici dreptul de uzufruct. art. . Ceea ce e valabil in materie de vanzare e aplicabil si in materie de locatiune.1654. 1655 NCC " -> mandatar. nu poate veni "y" sa inchirieze bunul si sa spuna ca este opozabila locatiunea inscrisa pe "x" chiar daca e inscrisa CF. 1819 NCC -> Desfiintarea titlului locatorului -> (1) " Desfiintarea dreptului care permite locatorului sa asigure folosinta bunului inchiriat .. cel care nu este proprietar poate cere anularea contractului dar si el poate fi in situatia in care sa isi exercite abuziv acest drept.Incapacitatile referitoare la vanzare -> stabilite la art. niciunul dintre soti. el tocmai prin inchiriere poate sa obtina fructele respective. Daca bunul este inscris in CF pe "x"."x".

locatorul nu detine niciun drept asupra bunului ? => Locatorul a avut titlul la inceput si il pierde pe parcurs atunci contractul inceteaza. Pentru ca eroarea comuna si invincibila presupune mai mult decat simpla buna credinta ( opinia celui care dobandeste ca a incheiat contractul cu cine trebuie )si anume + orice om rezonabil aflat in situatia celui care a contractat sa creada ca a incheiat contractul cu adevaratul proprietar. cu privire la bunul comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor parti " => Spre deosebire de ce era valabil in 1864 -> asemnea acte puteau fi incheiate dar erau inopozabile fata de cei care nu au incheiat -> locatiunea este in principiu valabila. locatiunea in principiu este valabila. In pofida acestui text de lege contractul de locatiune produce efecte daca sunt intrunite conditile erorii comune si invincibile fara sa poate fi limitat de aceste dispozitii. 641 NCC -> " Actele de administrare si de dispozitie incheiate de coproprietari " (1) Actele de administrare. dar actuala reglementare: trebuie sa fie acordul majoritatii. dar este inopozabila fata de cei care nu au participat. -> Ex: Se incheie contractul. locatiunea/contractul v-a produce efecte pe durata stabilita de parti dar nu mai mult de 1 an ". al (2) " Daca locatarul a fost de buna . o astfel de locatiune nu este valabila cu acordul tuturor coproprietarilor. art. (3) " Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune in mod abuziv la efectuarea unui act de . Locatarul e de buna . Buna .credinta cu eroarea comuna si invincibila. Daca unul dintre coproprietari incheie un contract de locatiune fara sa ceara acordul celorlalti. ci cu acordul majoritatii. precum incheierea ori denuntarea unor contracte de locatiune. Bunul este detinut in proprietate comuna de 2 sau mai multi coproprietari. la momentul cand se incheie locatorul este proprietar.credinta colectiva. Inainte actul nu putea fi valabil decat cu acordul tuturor.credinta la data cand s-a incheiat contractul. Dar daca inceteaza de drept pentru ca locatorul pe parcursul locatiunii pierde titlul ? -> Contractul nu este valabil daca locatorul la momentul incheierii contractului. Daca sunt intrunite conditiile erorii comune si invincibile? Ce text se aplica ? Erorii comune si invincibile i se recunosc in mod expres efecte juridice.credinta ? -> locatarul nu cunostea vicile titlului ( ca era anulabil sau ca era rezolubil ) . Nu se confunda buna . iar ulterior contractul lui este anulat sau rezolutionat -> contractul inceteaza de drept. Se bate ' cap in cap ' cu textul care spune ca vanzarea lucrului altuia este valabila.determina incetarea de drept a contractului de locatiune". Aceasta reglementare.

linistita si utila folosinta a lucrului pe tot timpul locatiunii. . nu si pe cea de prestare. Este o exceptie de la aceea a locatiunii din dreptul comun. actele de folosinta cu titlu gratuit. (4) " Orice acte juridice de dispozitie privind un bun comun. -> art. pentru ca spre deosebire de vanzator. a nu face ). ci se mai cere ca pe tot timpul locatiunii locatorul sa asigure linistita folosinta ( -> garantiile pentru vicii. prin a considera actul valabil. Si aici avem de a face cu incapacitati. locatorul trebuie sa asigure locatarului (3) . Nu este suficient doar abandonul. NCC. trebuie sa fie suportate de locator. ci trebuie sa puna la dispozitia locatarului. Aici termenul de locatiune este act de dispozitie cand termenul este mai mare de 3 ani. -> Toate reparatiile care tin de elementele cele mai importante a bunului care formeaza obiectul contractului. sa nu se strice fundatiile. recunoaste doar cele 3 categorii de obligatii care pot forma obiectul contractului . Ex: daca este vorba despre o constructie trebuie sa asigure ca aceasta este stabila. dar respectand regulile de drept. Cand este vorba despre o locatiune incheiata pe o perioada mai mare de 3 ani este un act de dispozitie si in aceasta situatie trebuie acordul tuturor coproprietarilor. Tot la aceleasi efecte ajungea. cesiunile de venituri imobiliare. ci sa sanctioneze abuzul de drept. Este vorba si aici de asa ceva. nu mai mare de 5 ani cum este in dreptul comun al locatiunii. -> 1864 -> obligatia locatorului de a mentine lucrul in buna stare de functionare.administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau valorii bunului " -> normal era ca instanta constatand abuzul de drept. -> nu este o simpla obligatie de a nu face. Efectele contractului de locatiune Obligatiile Locatorului ( cel care da in chirie ) -> in mare obligatiile care erau prevazute in Vechiul Cod Civil sunt prevazute si in NCC. 1786 NCC -> Obligatiile principale ale locatorului sunt: sa predea locatarului bunul dat in locatiune. sa efectueze toate reparatile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii conform destinatiei stabilite " . pentru evictiune ). locatiunile incheiate pe termene mai mari de 3 ani ". a face. dar numai in prima parte. sanctiuni care intervin atunci cand nu se respecta aceste dispozitii legale referitoare la actele de administrare sau de dispozitie. 1788 NCC -> (1) " Locatorul este obligat. nu sa suplineasca consimtamantul. este o obligatie de prestare. sa repare acoperisul. NCC -> " sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii " art. In principiu este vorba de o obligatie similara celei a vanzatorului : obligatie de a abandona bunul la dispozitia celeilalte parti. Nu s-ar putea incadra in una dintre cele trei categorii de obligatii ( a da.

(3) " Daca dupa incheierea contractului se investe nevoia unor reparatii. dar daca vrea el sa preia lucrarile si in contul chiriei viitoare investeste el." 1864 -> inainte locatarul trebuia sa ceara instantei. reparatiile pot fi facute de locatar. Locatarul constata de la bun inceput ca lucrul nu este apt de a fi utilizat conform destinatiei sale. -> nu mai este timp de ordonanta presedentiala . Cu conditia sa-l fi anuntat in prealabil pe locator. locatorul poate sa spuna ca nu sunt indeplinite conditiile. locatarul poate intervenii atat timp cat este afectata folosinta normala. Locatorul trebuie sa predea bunul astfel incat acesta sa poata fi utilizat conform destinatiei lui. Ce poate face locatorul daca cheltuielile nu erau justificate ( acoperisul era albastru. In mod obisnuit in practica se face un proces verbal de predare-preluare. Ca urmare a notificarii. sa il igienizeze.(2) " Sunt in sarcina locatarului reparatile locative a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului " : Ex: Daca este vorba despre un aparatament : sa zugraveasca. se regleaza post factum. Pentru ca daca nu se face un astfel de proces atunci cand inceteaza contractul. Este de recomandat sa se faca procese-verbale de predare-preluare si la . Dar. era vorba de o obligatie de a face care era in sarcina locatorului iar daca nu si-o indeplinea avea dreptul sa ceara incuviintarea instantei. iti i-a acoperisul. prezumtia este ca s-a predat in stare normala de functionare si ca locatarul la randul lui trebuie sa il restituie in stare corespunzatoare. Aici textul nu mai prevede ca locatarul sa se adreseze instantei ci poate sa treaca el direct la reparatii in contul si pe seama locatorului cu conditia sa il fi instiintat pe acesta. daca nu se inscrie in conditiile cerute de lege raspunde el. Locatorul ar putea obtine pe cale de ordonanta presedentiala sistarea lucrarilor. in care se mentioneaza starea in care se preda bunul. Ex: vine o furtuna mare. Ex: Daca obiectul locatiunii il constituie o locuinta aceasta trebuie sa fie in stare de a fi locuita. care sunt in sarcina locatorului iar acesta din urma incunostiintat nu incepe sa i-a de indata masurile necesare. daca nu poate fi locuita : partile ar putea sa convina . daca o astfel de intelegere nu exista principiul este ca locatorul trebuie sa predea bunul in starea in care el sa poata fi folosit conform destinatiei lui. Dar. litigiul nascandu-se inainte ca locatarul sa inceapa sa faca reparatiile respective. o astfel de intelegere intre parti este valabila. sa repare o incuietoare la o broasca. Totul este facut pe riscul locatarului. iar el il vrea roz ) ? Abuzul de drept sau chiar inexistenta dreptului. Locatarul dupa ce a facut cheltuielile se indreapta impotriva locatorului.

Efectele garantiei contra vicilor -> art. Aceasta datorita faptului ca avem de-a face cu un contract cu prestatii succesive in timp. Locatorul are obligatia sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pentru tot timpul locatiunii. (2) " Atunci cand viciile aduc vreun prejudiciu locatarului. Daca in contract este stipulata o clauza de exclusivitate in acea situatie locatorul nu poate nici el nici sa inchirieze bunul altora ca sa desfasoara o activitate de natura celei care era desfasurata de locatar. 1791 NCC -> (1) in esenta se spune ca daca locatorul nu inlatura vicile in cel mai scurt termen. Aceasta obligatie trebuie sa fie una constanta. Ex: Nu poate locatorul sa inchirieze o motocicleta locatarului si pe urma cand vrea sa se plimbe cu ea -> nu poate goli de continut obiectul intelegerii lor.inceputul locatiunii si la sfarsitul ei. S-a pus intrebarea daca se contravine obligatiei acesteia a locatorului de a asigura linistita folosinta a bunului. Daca nu exista o clauza de neconcurenta locatorul nu are aceasta obligatie si poate sa inchirieze alte spatii similare unor alti profesionisti cu activitati similare. 1789 NCC -> " Locatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului fiind dator sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica. . " (2) Nu raspunde pentru vicile aparente -> ceea ce se putea observa la momentul cand s-a predat bunul locatarului -> este vorba despre garantia pentru vicii ascunse. ci si ulterioara. In practica s-a pus intrebarea daca locatorul de exemplu ar putea sa desfasoare o activitate concurenta. diminua sau stanjeni o asemenea folosinta ". presupunand ca locatarul este un profesionist. Tot timpul locatorul trebuie sa asigure aceasta posibilitate loctarului de a folosi bunul conform destinatiei sale. el poate rezilia contractul in conditile legii -> chiar si pe cale unilaterala. 1790 NCC -> (1) " Locatorul garanteaza contra tuturor vicilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosinta lui chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea contractului si fara a tine seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. art. locatarul are dreptul la o scadere proportionala a chiriei. Ex: Obiectul locatiunii este un cabinet medical si locatorul este si el medic si desfasoara o activitate similara in imobilul respectiv. dar aici specificul este ca garantia functioneaza nu numai pentru vicile care aveau o cauza anterioara sau concomitenta predarii. locatorul poate fi obligat la daune-interese inafara de cazul cand dovedeste ca nu le-a cunoscut si ca potrivit imprejurarilor nu era dator sa le cunoasca ". art. iar in cazul in care vicile sunt atat de grave incat daca le-ar fi cunoscut locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune.

este tulburat de un alt locatar care ii cauzeaza anumite prejudicii nerespectand conditile de locuit in comun => Locatorul raspunde -> in astfel de situatii colocatarii sau prepusii Nu sunt terti pentru ca se afla in raporturi juridice cu locatorul si acesta avand obligatia aceea de a asigura linistita posesiune. art. pentru ca nu exista un prejudiciu. locatorul este dator sa il apera pe locatar chiar si in lipsa unei tulburari de fapt ". Ex: Daca vine un tert si spune ca el are un drept de locatiune care este preferabil dar inca nu tulbura pe nimeni. . unul dintre colocatari fata de care locatorul datoreaza garantia provenind din tulburari pentru fapta tertilor. 1793 NCC -> " Locatorul nu este tinut sa il garanteze pe locatar de tulburarea cauzata prin fapta unui tert care nu pretinde vreun drept asupra bunului afara numai daca tulburarile incepute inaintea predarii bunului il impiedica pe locatar sa il preia. sa il de-a in judecata pe tertul respectiv si sa se judece cu el. 1792 NCC -> ca si in materie de vanzare -> Garantia pentru lipsa calitatilor convenite : obligatia de predare conforma -> functioneaza si aici. 1794 NCC al (2) sunt aplicabile ". folosinta a lucrului pe toata durata locatiunii are obligatia de a preveni astfel de situatii si daca nu le previne survine raspunderea lui. s-a aplicat un sechestu asigurator pe bunul respectiv. dar inainte de a se incheia contractul de locatiune datorita unui litigiu dintre locator si un tert care isi revendica proprietatea bunului. art. Si potrivit reglementarilor 1864 -> atunci cand era vorba despre garantiile pentru fapta tertilor principiul era ca locatorul nu raspunde decat pentru tulburarile de drept provenind de la terti Nu si pentru cele de fapt. nu a intrat in posesia bunului -> potrivit acestui text de lege -> locatorul este obligat sa il apere. caz in care art.art. -> in continuare se prevede -> Daca locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului locatorul trebuie sa il despagubeasca pentru toate prejudicile suferite din aceasta cauza. inchiriere comerciala. dar locatarul nu a fost tulburat in folosinta decat peste o jumatate de an de la data incheierii contractului. Ex: S-a incheiat un contract de locatiune. art. Locatarul invocand garantia pentru evictiune a locatorului. a cerut dauneinterese ( in temeiul textului din vechiul cod civil ). 1793 NCC -> nu trebuie interpretat intr-un sens foate restrictiv. Ex: Tulburare provenita din fapta unui colocatar. nu a dat pe nimeni in judecata. sa i se restituie chiria.1794 NCC -> " Daca vreun tert pretinde un drept asupra bunului dat in locatiune. Pe de o parte avem situatia in care exista numai amenintarea din partea unui tert dar fara ca locatarul sa fie tulburat. situatie in care nu se poate pune problema acordarii de daune-interese.

totusi garantia pentru evictiune nu a fost angajata datorita faptului ca avea linistita posesiune. asadar potrivit dreptului comun. daca i-a comunicat-o locatorului fara ca acesta sa o inlature de indata. a avut bunul la dispozitie. (2) -> " Indiferent de gravitatea tulburarii. Ex: Punere la dispozitie a bunului fara preluare. Dispozitii care sunt legale afara de situatia in care locatorul cunoaste ( cand este vorba despre un dol ) existenta viciilor sau a cauzei de evictiune si nu le comunica locatarului . Obligatiile Locatarului art. lucru care este foarte dificil si evictiunea ar fi survenit si daca locatorul ar stiut si ar fi fost introdus in proces. 1796 NCC -> " Sa i-a in primire bunul dat in locatiune . daca pareaza nu se pune problema pericolului. 1795 NCC -> cum poate fi introdus in proces locatorul. pentru ca el a avut folosinta bunului. in conditii mai speciale. prin conventia lor pot sa amenajeze conditile in care raspunde si pentru vicii ascunse si pentru evictiune locatorul mergand pana la a inlatura raspunderea locatorului. si aici partile . exista pericolul unei tulburari. Ca si la vanzare. nu i s-au acordat despagubri. Si in materie de locatiune functioneaza garantiile pentru evictiune si pentru vicii ascunse. dar in principiu ele sunt asemanatoare cu cele din materie de vanzare. pentru ca acesta sa il apere atunci locatarul. Exista o diferenta cand cunoaste riscul de evictiune dar nu isi asuma.. daca el preia riscul incepe sa se judece cu cel care evinge. dar daca nu reactioneaza ideea este de a-l determina pe locator sa aiba o reactie imediata ca sa evite pericolul evictiunii. (3) " Locatarul care la incheierea contractului cunostea cauza de evictiune nu are dreptul la daune-interese" -> la vanzare nu functineaza daca cunoaste. nu a vrut sa il renegocieze => Desi in drept era aplicat sechestrul. Din punct de vedere fizic avea linistita posesiune. Daca locatarul care este amenintat cu pericolul evictiunii nu il instiinteaza pe locator. isi asuma riscul de a nu mai putea sa ceara despagubiri de la locator. Acelasi alineat mai preavede ca daca tulburarea este atat de grava incat daca ar fi cunoscut-o locatarul nu ar fi contractat poate rezilia contractul in conditile legii. " 1864 -> obligatia de a intrebuinta bunul ca un bun proprietar conform destinatiei sale. fara sa aiba motive . locatarul poate cere o scadere proportionala a chiriei -> textul contrazice solutia pe care am spus-o inainte -> orice amenintare din partea unui tert poate fi producatoare de consecinte pe temeiul garantiei pentru evictiune daca locatorul nu intervine imediat . Decat in ipoteza in care poate demonstra. -> art 1794 NCC.. -> art.Actiunea i-a fost respinsa pe motiv ca nu a fost tulburat practic. Sigur ca din momentul in care nu l-a mai avut la dispozitie alta era situatia -> Administratorul bunului l-a invitat pe locatar sa renegocieze contractul.

la un moment dat locatorul avand nevoie de niste fonduri s-a adresat bancii spunandu-i ca vrea niste bani. -> 1864 -> obligatia de a intrebuinta bunul ca un bun proprietar a bunului conform destinatiei. Locatarul s-a opus si locatorul a spus ca contractul nu s-a incheiat in conditii legale. e posibil sa se denunte unilateral contractul dar daca exista o prevedere . Intelegerea partilor a fost ca banca are dreptul sa amenajeze spatiul conform nevoilor : sa amenajeze camera de tezaur : care trebuie sa fie blindata. Ex: Contract incheiat intre 2 profesionisti : o camera de comert si o banca. luate masuri specifice de protectie. 1796 lit. Era o prevedere in contract care spunea ca nu putea fi reziliat de niciuna dintre parti decat in caz de forta majora sau in cazul in care una dintre parti nu isi executa obligatiile. se apeleaza la dreptul comun => este vorbe despre o neexecutare a unei obligatii legale -> poate fi ceruta rezolutiunea. Dupa ce a dat acel preaviz s-a si mutat din spatiu. art. rezilierea. astfel s-a nascut un litigiu intre parti. nu este reglementare. o parte notifica pe cealalta. nu si-a executat aceasta obligatie. Banca a solicitat prin actiune sa i se restituie chiria platita in avans pe durata pe care conform viziunii ei nu a mai folosit bunul legitim ca a survenit denuntarea. s-a intrat in executarea contractului care a fost incheiat pe o perioada de 10 ani. Daca nu este preluat bunul de catre locatar. Locatarul a efectuat acele lucrari. sa nu ii schimbe structura. Locatarul are obligatia sa restituie bunul la incetarea locatiunii indiferent de cauza care a cauzat incetarea. ba chiar ca nu a existat dreptul de a denunta si pe urma a invocat locatorul si faptul ca atat timp cat bunul nu a fost adus in starea anterioara nu putea fi denuntat in mod unilateral. => In situatia in care contractul s-a incheiat pe o durata determinata. Obiectul il constituia un spatiu in care banca respectiva voia sa desfasoare o activitate specifica.legitime !? . fara sa invoce unul dintre cele doua motive denunta unilateral contractul si a dat un preaviz de 60 de zile. banca spunand ca nu ii poate da dar ca ii da in avans chiria pe 2. In practica. Daca a fost incheiat pe o perioada nedeterminata. c NCC -> Locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta. Principiul este ca locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care l-a primit. ani si a platit chiria in avans pe 2 ani si dupa vreo 2 luni dupa plata chiriei in avans. dar nu l-a readus in starea anterioara. In NCC in materie de inchiriere de locuinte ' locatarul poate sa denunte ' . dar in dreptul comun nu poate fi denuntat daca a fost incheiat un termen. afara de uzura normala. Principiul este ca atunci cand contractul a fost incheiat pe o perioada determinata nu poate fi denuntat unilateral de niciuna dintre parti. spunand ca nepreluand bunul nu datoreaza chiria. -> obligatia sa nu ii schimbe destinatiai fara acordul locatorului.

Desi Codul Civil de la 1864 reglementa de o asemenea maniera ceea ce astazi numim antrepriza totusi in practica judiciara si doctrina s-a considerat ca antreprinza nu este o locatiune. Conceptia Codului de la 1864 era tributara conceptiei dreptului roman. pentru ca in esenta obiectul antreprizei este efectuarea unei lucrari. 1410 Codul Civil -> se vorbea despre locatiunea serviciului sau a lucrarilor. art.2012 ANTREPRIZA 1864 -> antrepriza era si ea o loctiune. antreprenorul. ceea ce se obtine in final. Nu are importanta punerea la dispozitia muncii celui care se pricepe la ceva. Neaducerea bunului in situatia anterioara -> obligatia locatarului la incetarea contractului de locatiune este de a readuce bunul in starea in care l-a primit/ anterioara amenajarilor specifice pentru banca. Daca nu ai o astfel de prevedere sau daca este echivoca. Daca locatarul nu si-a executat obligatia respectiva. inafara de cazul in care se stipuleaza in contract situatia in care o parte sau alta posibilitatea denuntarii contractului. ceea ce se numea locatiunea lucrarilor si in prezent antrepriza era o chestiune care tinea de punerea la dispozitia altuia a unui anumit serviciu. E permisa dezicerea. care sa dea dreptul la asa ceva. 1470. principiul este ca trebuie sa respecti termenul. . Curs 10. Contracte Speciale 10. o obligatie de a face o lucrare sau de a presta un serviciu. Daca ai platit chiria in avans chiar daca ai o clauza de denuntare asteptarea legitima a locatarului este de a mentine folosinta bunului cel putin cat ai platit chiria in avans. art. dar si antrepriza care era privita ca o locatiune de lucrari sau de servicii. Obligatia are natura contractuala : nu poti spune ca contractul a incetat daca nu ti-ai indeplinit obligatia.01.contractuala neechivoca in acest sens. Contractul era in fiinta atata timp cat nu a fost adus in starea anterioara. iar tu sa platesti chiria. Contractul a incetat la data denuntarii sau nu ?! Cand este vorba despre un contract incheiat pe termen. Se considera ca ceea ce se pune la dispozitia beneficiarului este folosinta muncii celui care presteaza serviciul. s-a incheiat contractul. ci important este rezultatul. 1490 -> erau reglementate unele aspecte ale contractului de antrepriza numit ca atare in art 1413 Codul civil. Trebuia respinsa actiunea bancii si pe aceste temeiuri. termenul trebuie respectat. art. Acolo erau reprezentate si raporturile juridice de munca si raporturile juridice decurgand din contractul de transport. Cand ai stipulatie contractuala si cand nu ti se poate reprosa nimica poti denunta unilateral contractul.

masura. deci nu sta ca si locatorul. dar exista si prestatia care seamana cu cea de la vanzare. in exemplul dat ( sa se confectioneze costumul respectiv ). sa puna bunul la dispozitia locatarului si sa creeze conditiile ca acesta sa se bucure de o linistita folosinta a bunului. Tocmai aceasta activitate si rezultatul ei constituie obiectul specific al antreprizei. art. de a transfera un drept din patrimoniul lui in patrimoniul cumparatorului. face un anumit efort. aici locatorul in principiu nu trebuie sa faca nimic pozitiv. ajusta costumul. Esenta obligatiei antreprenorului este una de a face. Se poate intampla ca intr-un contract de antrepriza sa se desfasoare activitatea specifica. al antreprenorului. Antrepriza -> contract prin care antreprenorul se obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita lucrare materiala sau intelectuala sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar in schimbul unui pret. -> antreprenorul efectueaza aceasta lucrare sau presteaza serviciul pe riscul sau. Obiectul obligatiei antreprenorului este una de a face. iar dupa ce s-a realizat lucrarea are loc si transferul proprietatii dar sigur ca acest lucru este accesoriu fata de principalul -> este munca care a fost prestat de croitor . . art.NCC -> inspiratie Cod Quebec -> art. un anumit efort din partea debitorului cu obligatia de prestare. in care antreprenorul INTOTDEAUNA desfasoara o activitate. numai trebuie sa il lase pe locatar sa foloseasca bunul. ori prestarea unui serviciu. A nu se confunda obligatia de a face care este una pozitiva care presupune o anumita activitate. Ceea ce o diferentiaza de alte contracte cum este de exemplu cel de vanzare : unde obligatia specifica a vanzatorului este aceea de a da. In esenta antrepriza se caracterizeaza prin urmatoarele elemente : -> realizarea de catre antreprenor pentru beneficiar a unei lucrari materiale sau intelectuale. -> antrepriza este un contract oneros pentru ca lucrarea sau prestarea serviciului se fac contra platii unui pret. cum este de ex: cea a locatorului in contractul de locatiune -> locatorul trebuie sa asigure folosinta bunului. 2098. ori prestarea unui serviciu. realizand lucrarea sau prestand serviciul respectiv. o activitate pozitiva de a coase. Cand este vorba despre o obligatie de a face este vorba despre o activitate pozitiva. Insa exista situatii in care exista si un efect translativ de proprietate : ex : in stituatia in care antreprenorul se obliga sa confectioneze un bun nou ( un costum ). 1655 Cod italian. la antrepriza nu exista asa ceva. In cazul antreprizei obiectul obligatiei specifice este una de face si chiar daca este vorba despre un transfer de drepturi aceste lucruri se petrec numai cu titlu accesoriu nu cu titlu principal. in acest caz exista o prestatie. ci executa ceva. 1851 NCC => obligatia specifica a antreprenorului este realizarea pentru beneficiar a unor lucrari materiale sau intelectuale. cu materialul lui.

antreprenor. Pe de alta parte si in cazul vanzarii, este posibil ca si vanzatorul sa fie obligat la indeplinirea unor obligatii de a face. Ex: in cazul aparitiei unor vicii ascunse trebuie sa remedieze viciile, sa readuca bunul in starea in care trebuia predat cumparatorului, dar aici spre deosebirea antreprizei aceasta obligatie de a face este accesorie, in raport cu obligatia principala de a transfera proprietatea. Exista si contracte, intelegeri al caror obiect specific, este o obligatie de a nu face, o parte isi asuma obligatia de a nu o concura pe alta parte : desfasurarea unei activitati comerciale => in niciun caz un astfel de contract nu este unul de antrepriza pentru ca antrepriza nu poate sa aiba niciodata ca obiect, o obligatie de a nu face ci intotdeauna are ca obiect o obligatie de a face. Niciodata nu putem avea de-a face cu un contract de antrepriza al carei obiect sa fie o obligatie de a Nu face. Cand este vorba despre lucrari materiale sau intelectuale este vorba despre prestatii cat se poate de diferite, astfel incat poate fi vorba despre activitati care se rasfrang asupra unor obiecte materiale, cum ar fi cazul in care se confectioneaza un bun care nu are existenta inainte de aceasta, cum este cazul confectionarii unor obiecte de imbracaminte, incaltaminte, obiecte artizanale, ( de la astfel de lucrari simple pana la lucrari foarte complexe cum sunt constructiile de hale industriale, de locuinte, de uzine, de nave si aeronave ),poate fi vorba si despre repararea unor bunuri nu neaparat despre confectionarea lor. Si aici poatea sa se refere la reparatii foarte simple ( se strica un telefon sau ceasul si te duci la 'mestesugar' si il repara ), pana la reparatii care se refera la navele interspatiale care sunt foarte complexe. Aceste lucrari care pot forma obiectul contractului de antrepriza, pot fi nu numai de natura materiala, ci si de natura pur intelectuala cum este cazul elaborarii unor opere artistice, stiintifice, de proiectare a unor anslamble de locuinte. Lucrarile pot sa fie atat materiale cat si intelectuale. In ceea ce priveste prestarea de servicii ca obiect al prestatiei specifice a antreprenorului, acestea pot consta nu numai in lucrari de natura materiala sau intelectuala, cum este cazul atunci cand este vorba despre lucrari ci si in ceea ce se numesc prestari de servicii, de la cele mai simple cum este cazul serviciilor de frizerie, de curatenie, de intretinere corporala de acordarea unor meditatii pana la prestatii intelectuale care sunt mult mai complexe cum este prestarea de servicii medicale, de consultanta de orice fel, juridica, economica. Paleta activitatilor care pot forma obiectul contractului de antrepriza este forarte diversa; de la lucrarile materiale, pana la prestatile pur intelectuale. Spre deosebire de lucrari, care pot fi apropriate de catre beneficiar, poate sa le preia in patrimoniul lui -> ex : se confectioneaza un bun, beneficiarul devine proprietarul lui si isi aproprie bunul. Intra in

proprietatea lui, apoi in posesie si il utilizeaza conform destinatiei. In cazul serviciilor aceste prin natura lor nu pot fi apropriate. Nu poti spune ca ai devennit proprietarul unui tuns sau a unui fitness. Nu toate contractele care au ca obiect prestarea unui serviciu sunt contracte de antrepriza. Exista si prestari de servicii care nu sunt specifice antreprizei, ci sunt specifice unor alte contracte. Ex: Depozitarul asigura deponentului un serviciu, pastreaza bunul si il remite atunci cand deponentul il solicita. Mandatarul si el de asemeneaza presteaza un serviciu, care in esenta consta in incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului. Astfel de servicii nu formeaza obiectul contractelor de antrepriza. Ceea ce diferentiaza contractele de depozit, mandat de contractele de antrepriza este ca obiectul specific al contractului de antrepriza este caracterul specific al fiecareia dintre aceste servicii. Prestarile de servicii in genral oricare ar fi natura lor reprezinta genul, iar unele activitati mai specifice cum sunt cele desfasurate de depozitar, ori de mandatar, sunt specii ale genului, parti ale unei categorii mai largi care este genul. Activitatile specifice antreprizei sunt reziduale, ceea ce ramane de la ceea ce nu e alt contract cu un obiect specific care consta in prestarea unor servicii este contract de antrepriza. Realizarea lucrarii sau prestarea serviciului se fac pe riscul antreprenorului. Desi Codul Civil de la 1864 -> nu prevedea in mod expres ca lucrarea sau prestarea serviciului trebuiau facute pe riscul antreprenorului, acest lucru era totusi unanim admis, cu atat mai mult acum cand si NCC enumera printre elementele care caracterizeaza antrepriza si faptul ca activitatea se desfasoara pe riscul antreprenorului. In esenta activitatea desfasurata pe riscul antreprenorului semnifica faptul ca spre deosebire de contractul de munca unde angajatul este subordonat angajatorului, deci trebuie sa asculte de acesta, sa respecte programul, disciplina muncii, exista un raport de subordonare. In cazul contractului de antrepriza, in principiu antreprenorul este independent, nu in sensul realizarii lucrarii pe care o vrea el fara sa asculte indicatiile beneficiarului, ci in sensul ca odata stabilit ce trebuie sa faca antreprenorul acesta are o anumita independenta de aceea atunci cand contractul nu are un caracter intuituu personae poate sa faca contracte de subantrepriza, cu un subantreprenor, sa delege unor alte persoane indeplinirea unora dintre seriviciile la care s-a obligat el personal. Angajatul in cazul contractului de munca nu poate face astfel de lucruri. Antreprenorul este independent in principiu, sigur ca nu trebuie sa mergem pana la absurd, trebuie sa avem in vedere dispozitile art. 1661 NCC => beneficiarul are dreptul ca pe propria sa cheltuiala, sa controleze lucrarea in cursul executarii acesteia. Ex: Obiectul il reprezinta ridicarea unei constructii, si antreprenorul nu-l

mai lasa pe beneficiar. Beneficiarul poate urmarii pe parcursul executarii modul in care se indeplinesc lucrarile si antreprenorul este obligat sa tina cont de observatiile acestuia. Aceasta nu inseamna ca poate veni beneficiarul si in contra a ceea ce s-au inteles initial sa spuna ca nu mai vrea o casa cu 3 camere ci o casa cu 10 camera si sa o faca in cadrul intelegerii initiale. Este vorba despre acele obligatii asumate de parti prin contract, beneficiarul vine si constata ca ceva lucruri nu sunt in regula, face observatii iar antreprenorul este obligat sa tina seama de acestea. Si aceasta in anumite limite, el raspunde pentru lucrarea pe care o face. Retinem principiul independentei cu faptul ca beneficiarul poate sa intervina si sa urmareasca lucrarile, si chiar sa faca observatii pe care antreprenorul trebuie sa le indeplineasca. In considerarea independentei sale, poate prin contractele de antrepriza, sa delege anumite lucarari, sa le puna in sarcina unor subantreprenori, dar intotdeauna raspunzator ramane antreprenorul => Exista dispozitie expresa care il obliga -> art. 1852 NCC -> antreprenorul raspunde pentru faptele subantreprenorului, ca si pentru faptele lui. Aceasta independenta a antreprenorului, pentru ca orice libertate are si un pret este respunzator pentru ceea ce face. Are libertate, dar are si raspundere. Uneori raspunde si pentru faptele altuia nu strict pentru faptele lui, cand este vorba despre subantrepriza. Antreprenorul desfasoara activitatile specifice, pe riscul sau. A nu se confunda desfasurarea activitatilor pe riscul sau cu riscul pieirii fortuite a bunurilor cu care se fac lucrarile. Lucrarile pot fi facute fie cu materialele puse la dispozitie de antreprenor, daca lucrarea intr-un anumit stadiu piere inainte de a fi predata, riscul pieirii fortuite este a antreprenorului, se poate intampla insa ca materialele cu care se efectueaza lucrarea sa fie a beneficiarului. Si in aceasta situatie daca lucrarea, intr-un anumit stadiu piere fortuit fara culpa antrprenorului, in aceasta situatie, riscul este suportat de catre beneficiar ( trebuie din nou sa dea material ). Sa nu confundam independenta si riscurile pe care si le asuma antreprenorul, in executarea lucrarilor cu riscul pieirii fortuite a materialelor cu care se realizeaza lucrarile. Cine este proprietar la momentul cand survine cazul fortuit suporta riscul, deci e pe riscul lui, nu poate sa puna consecintele nefavorabile in sarcina celeilalte parti. Lucrarea sau prestarea serviciilor se fac contra platii unui pret. Acest lucru rezulta expres din articolul 1851 NCC -> ceea ce inseamna ca acest contract este unul oneros. Exista si situatii in care se presteaza servicii, se fac lucrari cu titlu gratuit. La ora actuala spune textul expres ca trebuie sa fie contra platii unui pret. Inainte -> 1864 nu era prevazut acest lucru in mod expres. Si in cazul prestarilor facute cu titlu gratuit, poate sa exista o anumita raspundere a celui care presteaza serviciul respectiv sau face o lucrare =>

Antrepriza nu este un contract cu titlu gratuit. In exemplul dat contractul era valabil. cei mai multi autori sustineau ca. Profesorul dupa ce a predat lucrarea a facut o factura si a trimis-o bancii. contractul nu poate fi decat oneros. Litigiu -> prestatorul a dat in judecata atat pe avocatul care l-a contactat cat si pe banca. Acesta a apelat si la cunostintele unui alt coleg. iar banca a refuzat sa plateasca. si a solicitat obligarea lor in solidar la plata sumei reprezentand onorariul si avocatul cand l-a sunat pe profesor nu au vorbit nimic despre pret. In ceea ce priveste caracterele juridice din textul art. si cei de la banca nu au fost multumiti de solutia pe care a dat-o profesorul in urma studiului pe care l-a intreprins. dar regimul codului de la 1864 -> diferenta esentiala intre vanzare si antrepriza era ca la vanzare pretul trebuia sa fie determinat sau determinabil pe cand la antrepriza pretul putea sa nu fie determinat deloc. banca prin avocat inseamna ca si-au asumat si obligatia de a plati pretul. Aici trebuie sa fim atenti caci in practica se pot ivii situatii de genul urmator -> Speta solutionata de curtea de Apel Versailles -> un avocat care consilia o banca. a intrat intr-o discutie contradictorie cu unul dintre adminsitratorii bancii respective pe o anumita problema. In contractul de antrepriza ca si in contractul de mandat de altfel. nu numai intr-o suma de bani. 1851 nu rezulta ca s-ar cere sa se indeplineasca o anumita forma asadar este vorba despre un contract consensual. Implicit apeland la servicile lui. pentru ca este vorba despre un contract consensual. cerandu-i da faca o consultanta de specialitate. prestatorul poate fixa pretul unilateral. opinia juridica formulata -> semnare ca oaspeti. Pretul este esential. Dar din punctul de vedere al antreprizei este un contract cu titlu oneros -> presupune plata unui pret. Chirica -> nemuritoare opinia /:) . dar pretul poate fi ajustat de instanta. a facut o lucrare. Si pentru a se lamuri avocatul respectiv. care il cunostea pe un profesor de la facultatea de drept din Versailles. este prevazut acest lucru. Semnatura consiliului de administratie fara semnificatie juridica. speta dinainte -> contractul incheiat valabil. banca nu a contestat in . in momentul in care avocatul s-a inteles cu profesorul ce trebuie sa faca si acesta s-a apucat de treaba => s-a incheiat contractul. l-a sunat pe acesta si i-a spus care este problema. Chiar si sub regelementarea anterioara. Si in materie de vanzare se poate apela la pretul pietei acolo unde exista. Pretul poate sa constea la ora actuala in orice.contract de asistenta benevola => raspunderea este mai atenuata. Ex: antreprenorul recunoscuse ca a gresit la prioiectare. care era de ordin juridic. sa-l aduca la valoarea corespunzatoare muncii pe care a depus-o antreprenorul sau mandatarul. a prezentat lucrarea. Pretul poate sa fie nu numai o suma de bani ci pretul poate sa constea si in prestrea in contrapartida a unui serviciu sau efectuarea unei lucrari sau transmiterea proprietii unui bun.

si la mndatul este valabil consensual. Solutia se impune din ratiuni cat se poate de practice. Delimitare Vanzare/Antrepriza -> obiectul vanzarii -> obligatia de a da -> transferul proprietatii. nu a aspus ca lucreaza in numele lui -> nu avea un mandat expres in sensul acesta cu toate ca si-a asumat calitatea de manadatar. In final banca a suportat fiindca ea era mandantul. De ce a fost actionat in judecata si avocatul. Antrepriza este un contract sinalagmatic care da dreptul la obligatii reciproce si interdependente. Chiar si atunci cand partile au stabilit de comun acord pretul in cazul antreprizei. si antrepriza in anumite condirii -> numai prin exceptie poate sa fie aleatorie. poate fi ajustat de instanta. Si onorarile avocatilor pot fi reduse de instanta. Este o chestiune de probatiune. daca materialul este al beneficiarului contractul este intotdeauna de antrepriza. Trebuie sa se demonstreze ca a existat o anumita intelegere. Bun viitor -> 1864 si NCC -> diferente . Ex: se confectioneaza un bun nou cu materialul antreprenorului. Serviciul a fost prestat. cel putin in parte sau chiar in intregime se pot pune probleme intre a delimita antrepriza de o vanzare de bunuri viitoare. a unei activitati. comutativ in principiu. Avocatul a spus ca vorbeste in numele bancii. inainte era numai intre comercianti. Conceptia calificarii distributive potrivit acestei conceptii pana la confectionarea bunului raporturile juridice dintre parti sunt specifice anteprizei. Instanta a dispus plata onorariului atat a bancii cat si a avocatului. Antrepriza este un contract consensual. dar fata de antreprenor si-a asumat raspunderea si avocatul respectiv.niciun fel onorariul. iar dupa aceea sunt specifice vanzarii -> solutia s-a dovedit a nu fi corespunzatoare. Orice contract care prin natura lui este comutativ. Este vorba despre un raport juridic intre profesionisti. nu numai banca ? Exista mandatul de increderea in care mandatarul isi asuma obligatii alaturi de mandant -> exista raporturi de incredere intre cele doua parti si atunci fata de terti mandatarul se obliga ca si cand ar fi mandantul. Instanta nu putea decat sa oblige la plata. De ce in cazul contractului de antrepriza se admite ca pretul sa fie fixat post factum? -> alta solutie rationala nu exista. dar in principiu este comutativa. dar cand materialele sunt furnizate de antreprenor. nu exista o alta solutie. 1864 -> 1. . depunerea unui efort pentru realizarea unei lucrari sau presatrea unui serviciu. poate prezenta elemenete aleatorii. oneros. Antrepriza are ca obiect prestarea unui serviciu.. Daca exista raporturi apropiate intre parti cum exista intre avocatul respectiv si profesor -> se admite ca proba sa fie facuta cu orice mijloc de dovada.

ceva ce trebuie sa fie diferit decat este in mod obisnuit -> astfel il obligi pe antreprenor sa depuna o munca specifica -> nu mai este vorba despre o productie de serie ci despre o munca adaptata -> caz in care contractul este considerat a fi de antrepriza ). Daca in exemplul dat beneficiarul are bani multi si vrea ca masina lui sa fie mai deosebita decat a altora. situatie in care contractul este de antrepriza -> nici aceasta nu este la adapost de critici.2. au avut in vedere ca le intereseaza mai mult munca si prestarea lucrarii caz in care este vorba despre o antrepriza sau au avut in vedere valoarea materialelor in mod preponderent. se multumeste cu ceea ce ii ofera fabricantul. Calificarea contractului dupa un criteriu subiectiv -> adica ar trebui sa avem in vedere ce au gandit partile atunci cand au incheiat contractul. se cumpara un autoturism de serie -> in aceasta situatie chiar daca contractul se incheie astazi si livrarea se v-a face peste 3 luni. face ce face el in mod obisnuit -> este o productie de serie. avand tot felul de pretentii. 3. -> nici aceasta conceptie nu este tocmai buna. aceasta fiind exclusiv problema vanzatorului fara ca dobanditorul sa aiba vreun drept de a controla activitatea acestuia. Distinctie intre productia de serie care inseamna ex : -> contract de vanzare -> cand beneficiarul nu are niciun fel de pretentie . pe cand " in cazul . contractul este de antrepriza iar daca ne aflam in situatia inversa contractul este de vanzare -> conceptie care a fost preluata de Conventia de la Viena -> vanzarea internationala de marfuri. ( sa nu confundam pretentile beneficiarului cu optiunile pe care le pune la dispozitie fabricantul care intra tot in productia de serie doar daca este ceva inafara optiunilor. 4. Calificarea contractului dupa criteriul economic aici in functie de criteriul daca valoarea muncii este mai mare decat valoarea materialelor sau a materiei din care se confectioneaza bunul. Acest criteriu al muncii specifice care in ultima instanta distinge intre productia de serie sau standardizata si productia pe masura a fost supusa in ultimii ani unor subtile si substantiale observatii aratandu-se -> " vanzarea unui bun ce urmeaza a fi fabricat se caracterizeaza prin faptul ca este una afectata de un termen suspensiv pe durata necesara fabricarii ( operatiunea de fabricare ramane straina contractului ). -> " un contract in care partea preponderenta a obligatiei partii care furnizeaza marfurile consta in furnizarea manoperei sau a altor servicii este un contract de antrepriza " -> deci nu este vanzare -> nu este supus Conventiei de la Viena din 1980. autoturism nefiind inca fabricat la momentul in care inchei contractul => intr-o astfel de situatie contractul este de vanzare de bunuri viitoare pentru ca cel care produce. nu trebuie sa depuna o munca specifica. Calificarea dupa criteriul existentei sau inexistentei unei munci specifice. nu il intereseaza pe beneficiar cum procedeaza cealalata parte la confectionarea bunului.

1877 NCC -> care reglementeaza tocmai aceste relatii de colaborare dintre antreprenor si beneficiar. iar nu de antrepriza atunci cand potrivit intentiei partilor executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului.antreprizei din contra obiectul contractului este tocmai organizarea confectionarii bunului. antreprenorul si beneficiarul aflandu-se intr-un raport juridic in care colaboreaza la realizarea bunului dovada -> dispozitiile articolelor 1858. valoarea bunurilor furnizate de beneficiar ori valoarea bunurilor furnizate si de unul si de celalalt stiind ca materia poate fi furnizata de unul. Antreprenorul avand obligatia de a-l informa pe beneficiar despre cum decurg lucrarile. daca apar anomalii este obligat sa il anunte pe beneficiar pe cand in cazul celalalt producatorul nu trebuie sa il anunte pe viitorul dobanditor al bunului ca el are dificultati in productie -> in acest din urma caz este vorba despre o operatiune prograsiva nu mai este vorba despre un transfer de proprietate la termen cum este in cazul vanzarii ci este o operatiune progresiva in care beneficiarul urmareste cum se produce bunul putand intervenii cu sugestii si observatii astfel incat in functie de aceste elemente putem stabili daca contractul este de vanzare sau este de antrepriza. daca se desfasoara normal sau nu. Ceea ce am spus inainte este valabil in cazul bunurilor mobile iar in privinta bunurilor imobile -> se considera ca in temeiul principiilor ‘superficie solo cedit’ -> cel care este proprietarul terenului in principiu devine proprietarul asupra edificatului si a regulii potrivit careia accesoriul urmeaza soarta principalului -> daca terenul este bunul principal atunci inseamna ca materialele cu care se realizeaza constructia sunt accesoriul iar daca proprietatea aupra terenului aparatinea antreprenorului atunci cantractul era unul de vanzare. 1855 NCC -> " Contractul este de vanzare. ori faptul ca bunul ce urmeaza a fi confectionat este special creeat pentru nevoile celui care le-a comandat -> este o vanzare orice contract al carui obiect este unul impersonal fara ca sa aiba . de altul sau de ambii. avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furnizate " -> inspiratie cod Quebec insa acolo este aplicabil criteriul economic nu cel subiectiv. 1866. 1861. In ceea ce priveste criteriul principal de calificare a contractului acesta potrivit textului citat este acela al vointei partilor. Creeaza confuzii acest text in legatura cu valoarea bunurilor furnizate -> nefiind clar daca s-a avut in vedere valorea bunurilor furnizate de antreprenor. Daca proprietatea apartinea beneficiarului atunci contractul era de antrepriza. daca nu s-a conferit un astfel de drept celui care v-a dobandi bunul atunci este vorba despre o vanzare. vointa partilor poate fi dovedita cu orice mijloc de proba putand avea relevanta in sensul calificarii contractului ca fiind de antrepriza -> Ex: faptul ca prin contract i s-a conferit beneficiarului dreptul de a influenta executarea lucrarii. art.

valoarea bunurilor furnizate presupunem ( de antreprenor ). ti se pune la dispozitie telefonul -> platesti o chirie pentru el dar aici principalul de obicei este serviciul ( sa poti sa telefonez. Delimitare Antrepriza/Mandat -> in cazul manadatului este vorba despre prestarea unui serviciu dar unul cu totul special. daca se pot separa distinct activitatile de instalare si de demontare. nici macar secundar ori subsidiar de calificare a contractului ci unul complementar -> criteriului vointei partilor in functie de aceasta valoare urmand a se stabili vointa prezumata a partilor -> Criteriu subiectiv pe care il putem stabili sau deduce avand in vedere si valoarea bunurilor ca un criteriu printre altele de natura celor date inainte cu titlu exemplificativ. O intelegere a partilor include atat elemente ale antreprizei cat ei elemente ale locatiunii -> Ex: O societate specializata pune la dispozitia unei alte persoane folosinta unui ansmablu de schele pentru realizarea unei constructii contra platii unei chirii lunare pe durata folosintei obligandu-se totodata sa monteze si sa demonteze schelele respective sau. In realitate la o analiza mai atenta. Ex : cazul in care o societate specializata pune la dispozitia unei persoane folosinta unui dispozitiv electronic -> un telefon mobil -> asigurandu-i si serviciul de telefonie aferent contra platii unei sume acoperind chiria lunara. 1855 -> nu este un criteriu autonom. art. acestea sunt elementele principale si astfel in temeiul principiului ca accesoriul urmeaza soarta principalului contractul poate fi calificat ca fiind unul de antrepriza daca serviciul este preponderent. Delimitare Antrepriza/Locatiune . locatiunea fiind ceva marginal. sa trimiti sms. sa primesti date ). Constructie -> 10 ani.caracteristici speciale cum este de regula dar nu intotdeauna -> cazul bunurilor fungibile. Vicii ascunse -> cand este vorba despre constructii atunci avem o lege speciala cae reglementeaza 10/1995. alegerea depinzand de posibiliatile de dovedire a vointei partilor contractante : fie poate fi vorba despre o calificare distributiva ( ex: in cazul acela cu schelele ). de a incheia acte juridice in numele si pe seama . care sunt activitati specifice unui contract de antrepriza si sa le separam de restul care este un contract de locatiune sau poate fi vorba despre o calificare unitara cand probele ne permit o astfel de concluzie cum se poate intampla in cazul cu telefonul . Exista 2 posibilitati. sa oferi date.la locatiune este vorba despre punerea la dispozitie a unui bun si asigurarea linistitei folosinte pe cand in cazul antreprizei este vorba despre realizarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu. In materie de vicii -> regimul juridic a fost unificat.

daune. spre deosebire de vanzare. tocmai datorita faptului ca nu este vorba despre o antrepriza ci despre un contract oneros unde poate fi tinut riguros antreprenorul la indeplinirea obligatilor specifice de antrepriza. pe el l-a intersat doar sa aiba buteliile pline. il duce la atelier si il lasa acolo => obligatia principala este aceea de a repara. mandatarul sa incheia in numele si pe seama lui acte juridice. Se poate intampla -> Ex: atunci cand o persoana vrea sa isi repare autoturismul. situatie in care el este cel care el trebuie sa dovedeasca.. caz in care el trebuie sa faca dovada contractului si a conditiilor in care s-a incheiat acesta. Incheierea si proba contractului de antrepriza -> se aplica regulile din dreptul comun. Pe el l-a interesat serviciul. sau invers poate sa fie vorba despre situatia in care reclama beneficiarul. E un serviciu gratuit care implica o raspundere mai atenuata. La mandat trebuie sa fie vorba despre o delegare de putere. 1413 (3) . se poate ca cel care reclama sa fie antreprenorul pentru ca de pilda nu a fost platit. care invoca vicii ascunse. Daca serviciul este gratuit atunci nu este antrepriza. Ex: O persoana i-a spus unui prieten " i-a buteliile astea si dute si le incarca la societatea care se ocupa de asa ceva si vino cu ele inapoi ". Delimitare Antrepriza/Depozit -> si aici este vorba despre prestarea unui serviciu -> depozitarul pastreaza bunul si il restituie deponentului cand solicita acesta pe cand la antrepriza este vorba despre executarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu. Nu il interesa pe cel care a dat sarcina celuilalt sa incarce buteliile sa incheie in numele si pe seama lui cu societatea care incarcaa buteliile. ( e depozit daca s-a imbolnavit in grajd. contractul putea fi valabil chiar si in lipsa unui pret nu numai determinabil ci si un pret . " Antrepriza este luarea unei lucrari drept un pret determinat " -> totusi s-a admis ca in materie de antrepriza. Pretul antreprizei -> 1864 -> desi formal art. sa il alerge. In cazul de fata nu este vorba despre o delegare de putere. mandatul delega puteri mandatarului pentru ca acesta. In ceea ce priveste proba ceea ce trebuie sa retinem -> sarcina probatiunii revine celui care reclama. in timp ce dormea ). pe care trebuie sa-l si hraneasca si sa il si intretina fizic. Daca insarcinarea se face fara a fi platit cel insarcinat atunci nu poate fi vorba despre antrepriza. Societatea nu incarca buteliile daca nu incheia un contract.mandantului. Cel care a incredintat acest serviciu prietenului l-a dat in judecata si a cerut sa fie despagubit. nu incheiarea actului juridic. In niciun caz nu poate fi vorba despre mandat. Ex: o persoana gazduieste un cal. si din oarecare motive s-au pierdut buteliile.. insa nu se prea poate stabili care este obligatia principala .

de ansamblu care se face conform unui deviz de lucrari care este un stat descriptiv al tuturor lucrarilor materialelor si a costurilor aferente “ => antreprenorul trebuie sa justifice orice crestere a pretului. iar ea ajusteaza pretul -> ajustarea poate survenii chiar daca pretul a fost stabilit de parti initial. sau poate sa nu fie de acord si atunci se adreseaza instantei. Pretul trebuie contestat imediat. In celelate cazuri in care pretul nu este forfetar se poate proceda la ajustare. aici in principiu este mai mult decat indicativa . Daca pretul este stabilit forfetar nu poate veni o parte sa ceara sporirea.nedeterminat. ca au survenit imprejurari exceptionale -> Ex: a sporit costul materiei prime. evenimente exterioare care lau determinat sa faca lucrari pe care nu le-a prevazut. spune cat costa. pentru a obtine o plata suplimentara. In practica in cazul in care pretul nu a fost stabilit in contract el v-a fi stabilit de antreprenor unilateral. vine codul si stabileste ca atunci cand contractul nu cuprinde clauze referitoare la pret beneficiarul datoreaza pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii. Pretul acela estimativ care sub regimul Codului de la 1864 avea doar o valoare indicativa. Maniere in care poate fi stabilit pretul in contractul de antrepriza : art. pretul stabilit in functie cu munca depusa si cheltuielile necesare. iar cealalata scaderea. 1854 (1) -> " pretul poate sa constea nu numai intr-o suma de bani ci si in orice alte bunuri sau prestatii ". codul -> ofera criterii pe baza carora poate fi stabilit pretul si daca partile nu l-au determinat prin contract. 1865 NCC -> spre deosebire de reglementarea anterioara -> 1864 potrivit careia pretul estimativ nu avea decat o valoare relativa in sensul ca in functie de imprejurari pretul final putea fi mai mare sau mai mic decat valoarea estimata -> " la momentul incheierii contractului pretul lucrarilor sau servicilor a format obiectul unei estimari sau aprecieri anticipate. Plata -> act juridic i se aplica regulile de drept comun. situatii in care poate sa ceara sporirea pretului. sau in lipsa unor asemenea prevederi legale. pret care in principiu poate fi stabilit de parti dupa cum cred ele de cuviinta iar la al (3) al aceluiasi text de lege . nu poate spune platesc dar contest -> e posibil. Ajustarea poate fi facuta si in sus si in jos. a sporit costul mincii. pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului avandu-se in vedere si uzantele existente. In principiu pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil. determinat sau cel putin determinabil. Beneficiarul poate fi de acord cu pretul fixat unilateral. ca si in cazul in care profesorul presteaza serviciul. apoi factureaza serviciul. cu exceptia cazului in care poate dovedi antreprenorul. trebuie sa fie un pret anume. 1854 -> (2) -> pretul trebuie sa fie serios. art. Diferente fata de reglementarea din . NCC -> art. pe care ar invoca-o ulterior.

care depinde de costurile efective ale antreprenorului si care nu pot fi estimate la incheierea contractului motiv pentru care i se da posibilitatea beneficiarului de a lua cunostinta de acestea pe parcursul executarii lucrarilor. Stabilire pret intr-o maniera forfetara -> situatia in care se realiza o constructie si se fixa un pret global pe intrega lucrare antreprenorul asumandu-si riscul ca valoarea sa fie mai mare. sau beneficiarul asumandu-si riscul sa plateasca mai mult decat il costa pe antreprenr -> contract aleatoriu. 1866 NCC -> " Daca pretul este stabilit in functie de valoarea lucrarilor executate." reluare -> art.01. 1866 NCC. el trebuie sa suporte aceste costuri. NCC -> instituire obligatie de informare in sarcina antreprenorului -> art. 1867 NCC -> Pretul forfetar poate fi stabilit in orice contract de antrepriza. sa ii dea socoteala despre stadiul lucrarilor. antreprenorul este tinut la cererea beneficiarului. Accentul trebuie pus pe caracterul imprevizibil al imprejurarilor. mana de lucru. echipamente. materiale. Ex: Daca antreprenorul a crezut ca solul pe care se ridica constructia este unul obisnuit si cand se apuca de lucru vede ca este o stanca si ca trebuie sa depuna eforturi mult mai serioase -> nu poate invoca un astfel de eveniment ( pentru ca nu este imprevizibil ) pentru a obtine sporirea pretului -> e foarte restrictiv textul. luate din practica si doctrina Quebec -> Antreprenorul nu trebuie sa dovedeasca numai faptul ca circumstantele invocate sunt pentru el un eveniment imprevizibil. art. pe care le invoca antreprenorul pentru a solicita sporirea pretului. majorate cu un procent pentru acoperirea cheltuielilor sale generale si a profitului -> este vorba despre un contract de antrepriza cu pret variabil. 2108 Codul civil. art.2012 Antrepriza -> in materie de stabilire a pretului acesta poate fi stabilit in mai multe . servicilor prestate sau a bunurilor furnizate. Eroarea este asumata de el. ci si ca a fost imposibil sa il prevada. Curs 11. despre servicile deja prestate si despre cheltuielile deja efectuate. antreprenorul fiind obligat sa ii dea la cerere toate informatile necesare. Cod Quebec -> semnificatia reglementarii este cu totul alta : art. Contracte Speciale 17.Codul civil anterior. 2108 Cod Civil Quebec -> se refera la contractul cu pret de cost majorat si are in vedere contractul de antrepriza in care antreprenorul este remunerat in functie de costurile sale reale rezultate in executarea lucrarilor.

1866 NCC -> pretul de cost majorat : cheltuielile cu materile si cu munca antreprenorului + cu o marja de castig a acestuia. Garantiile pentru vicii ascunse in materie de antrepriza -> in principiu se . nu mai este restrictia de la art. a inceput sa cladeasca si vin niste mari inundatii ce distrug ce a cladit el acolo -> se aplica regulile contractelor aleatorii : -> nu poate veni antreprenorul sa spuna ca s-au modificat conditile pe care le-am avut initial in vedere -> trebuie sa vina beneficiarul sa plateasca in plus. Pretul forfetar -> si in reglementarea 1864 exista o reglementare speciala in aceasta privinta -> art. -> art. daca pretul este stabilit de o asemenea maniera. O reglementare similara exista si in NCC -> art. Reglementarea NCC spre deosebire de vechea reglementare. Si sub regimul reglementarii anterioare si cu atat mai mult celei actuale. 1484 Codul Civil care restrangea reglementarea speciala doar la constructii realizate pe baza unui plan. In aceasta situatie : cand pretul este forfetar -> contractul devine aleatoriu pentru ca se poate intampla ca lucrarile sa coste mai mult decat a estimat antreprenorul sau invers. 1867.maniere : pretul de deviz sau pe ansamblu lucrarii. Chiar daca este vorba despre un pret forfetar partile pot sa se inteleaga altfel decat rezulta din dispozitile acestui text de lege. pentru beneficiar sa coste mai mult decat credea el ca v-a fi costul real. In aceasta situatie potrivit acestui text de lege pretul NU putea fi modificat decat daca beneficiarul consimtea in scris -> aici nu era vorba numai despre o cerinta de probatiune ci despre o cerinta ad validitatem. 1484 Codul Civil care se referea insa doar la constructii care s-au realizat pe baza unui plan. a facut fundatiile. se admite ca in cazul in care dupa ce pretul a fost stabilit forfetar de catre parti si acesta a devenit in esenta lui aleatoriu daca beneficiarul solicita si alte lucrari care nu erau incluse in planurile initiale. iar ulterior sa majoreze pretul ). daca intervin imprejurari ulterioare pe care partile nu le-au prevazut la data incheierii contractului se admite revizuirea pretului. a conditilor economice in care a fost el incheiat dar o astfel de schimbare a naturii juridice a contractului nu poate surveni decat atunci cand partile de comun acord aduc modificari intelegerii initiale. era vorba despre constructii noi. Ex: survine un caz de forta majora : antreprenorul s-a apucat de lucrare. iar ratiunea era ca antreprenorul sa nu profite de pozitia lui ( ex: antreprenorul sa ii spuna initial ca este vorba despre un pret rezonabil. Intr-o astfel de situatie se vorbea despre o bulversare a contractului. iar antreprenorul le accepta contractul isi pierde caracterul aleatoriu deci nu i se mai aplica regulile specifice ci devine un contract cu un pret stabilit pe deviz. NCC -> pretul forfetar poate fi stabilit in raport cu orice lucrare sau orice prestare de serviciu -> si aici daca pretul este forfetar contractul este aleatoriu.

de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit imputernicirea ". Atunci se mai poate vorbi aici de prescriptie ? Ex: Daca beneficiarul desi vicile erau aparente nu le invoca. acestea trebuie reclamate cu ocazia intocmirii procesului verbal de receptie : fie cu ocazia receptiei preliminare. deci se face receptia cu obiectiuni si in privinta lucrarilor sau remedierilor pe care trebuie sa le faca antreprenorul in privinta acestora se aplica acest text de lege care vorbeste despre prescriptia dreptului la actiune. La aceste remedieri se aplica termenul de prescriptie. lege care inca este in vigoare si in temeiul careia exista o garantie de 10 ani. Si in contractul de antrepriza obiectul este ca debitorul sa faca ceva si astfel s-au pus probleme intre a stabili ce trebuie sa faca unul si ce trebuie . Prescriptia dreptului la actiune in situatia in care exista vicii ascunse sau vicii aparente : in materie de vicii ascunse se aplica dispozitiile in materie de vanzare. 1880 (1). s-au formulat rezerve in procesul verbal de receptie si urmeaza ca antreprenorul sa le remedieze. in reglementarea din NCC se spune : -> prescriptia opereaza si pentru viciile aparente -> art. In mod normal la receptia finala. spre deosebire de garantiile de drept comun care sunt de 3 ani.aplica regulile de la vanzare si in privinta termenelor de prescriptie si in privinta celorlalte reguli. Dispozitiile Legii 10/1995 nu se aplica tuturor constructiilor. In ceea ce priveste viciile aparente. MANDATUL -> reglementarea Codului Civil de la 1864. art. fara plata. Daca nu au fost invocate cu ocazia intocmirii procesului verbal opereaza Decaderea. Ex: Daca la 30 de ani de la data ridicarii constructiei se produce un cutremur si cu acea ocazie cladirile se prabusesc pentru ca nu s-au respectat regulile de proiectare sau de construire. Despre prescriptie putem discuta atunci cand viciile aparente au fost invocate. in aceea situatie constructorul. ( Chirica -> indiferent unde sunt ele situate trebuie sa se aplice aceasta reglementare ). iar pentru structura de rezistenta garantia este perpetua. viciile ar trebui sa fie reglementate. asadar Nu mai putem discuta despre prescriptie. deci pentru chestiunile care tin de structura de rezistenta. fie cu ocazia receptiei finale. aici sunt de 10 ani. deci nu este vorba despre vreo incongruenta. exista anumite limitari in legea respectiva -> ex: constructiile ridicate in sate si comune nu intra in incidenta legii. 1532 -> " contract in puterea careia o persoana se abliga. arhitectul sau orice subantreprenor sunt tinuti sa raspunda perpetuu. dar in cazul in care este vorba despre viciile aparente. In materie de constructii exista o reglementare speciala : Legea 10/1995 referitoare la calitatea in constructii. Una este sa decada din drept daca nu au fost reclamate viciile cu ocazia receptiei si alta este situatia cand cu ocazia receptiei viciile sunt semnalate.

Mandantul poate revoca contractul cand vrea el dar poate fi . In exemplul de mai sus. La mandat -> contract bazat pe incredere. Mandatul fara reprezentare -> in care mandatarul incheie acte juridice pe seama mandantului. dar si in partea cealalta mandatarul poate renunta. pe cand in cazul manadatului spuneam ca obiectul obligatiei mandatarului este tot una de a face dar care consta in una foarte speciala si anume : incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului.sa faca celalalt. cheama creditorii si plateste datoriile => NCC -> trebuie doar sa fie incheiate acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti. In cazul contractului de antrepriza antreprenorul se obliga sa realizeze o lucrare sau sa presteze un serviciu ( servicile pot fi de cele mai diferite naturi ). Fara delegare de putere Nu exista mandat -> definitia din NCC este incompleta. Definitia este aplicabila in cazul manadatului clasic. poate fi vorba despre o donatie indirecta. Fara o asemenea delegare de putere. La antrepriza acest lucru nu este posibil -> nicio parte nu se poate lasa unilateral de contract. desi in final mandantul v-a fi cel care v-a beneficia de efectele actului. Este esential ca in definirea contractului de mandat sa retinem ca este vorba despre o delegare de putere. art. NU exista mandat. La mandat este vorba despre a presta un serviciu special si anume de a incheia acte juridice in numele si pe seama manadantului. Acolo tatal s-a decis sa faca o plata. 2039 si urmatoarele din NCC. este si revocabil -> aceasta inseamna ca initiativa este a mandantului. Ex: Cand un debitor insarcineaza pe un curier sa duca plicul cu bani -> din nou nu exista o delegare de putere pentru ca acel curier nu are nicio putere transmisa de la mandant ci doar trebuie sa duca plicul asa cum este el. Ex: un fiu face datorii. Ceva din capacitatea subiectiva a mandantului se transmite la mandatar care este indreptatit in temeiul acelei imputerniciri sa exercite drepturile in numele si pe seama mandantului. sa-l duca la locul unde se afla creditorul => aici este vorba despre un contract de antrepriza -> intra in categoria prestatiilor specifice antreprizei. Mandatul este esentialmente revocabil chiar si in cazul in care partile au stipulat ca este irevocabil. 2009 NCC -> " Mandatul -> contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti numita manadant". art. si fiul se afla in situatia fericita ca tatal ii plateste datoriile. Delegi o persoana sa incheie acte juridice in numele si pe seama ta iar cand nu mai ai incredere in ea poti revoca. fiul nu a facut nicio delegare de putere. Mandatul fara reprezentare spre deosebire de reglementarea de la 1864 in prezent e reglementata la art.2030 NCC. dar fara sa actioneze in numele si pe seama mandantului ci actioneaza in numele lui. cu reprezentare.

2. mandatul reprezentarii legale care functioneaza intre soti cu privire la regimul bunurilor comune. mandatar si tertul contractant. Cand manadatul este cu reprezentare. dar de cele mai multe ori mandatarul pentru a demonstra ce putere are.C. In principiu contractul de mandat este un contract bilateral. . A nu confunda raporturile juridice de mandat care sunt raporturi contractuale cu alte forme de mandat : ex: 1. Exista si un manadat verbal => care este VALABIL. ca urmare a incheierii contractului intre manadatar si tertul contractant efectele contractului se produc direct intre manadant si tertul contractant. 3. Atunci cand incercam sa definim mandatul trebuie sa retinem ca intotdeauna putem retine existenta unui mandat cand este vorba despre o delegare de puetere. mandat al administratorilor S. Mandatarul nu este legat in principiu de contractul pe care l-a incheiat in numele si pe seama manadantului. manadatul electoral -> are asemanari cu mandatul dar nu se confunda. de probatiune partilor -> trebuie sa faca dovada in conditiile in care o fac partile. inseamna ca intotdeauna operatiunea este in 3 persoane -> mandant. in faza initiala raporturile se defasoara intre manandat ( cel care delega puterea ). -> desi se aplica unele reguli de la mandat : raspunderea administratorului fata de tertii cu care contracteaza Nu este una contractuala ci este una delictuala -> Nu este vorba despre un contract de mandat aici. Este vorba despre o incheiere a unor acte juridice pe seama mandantului. In practica din punct de vedere terminologic.obligat la plata unor daune-interese in anumite conditii/ cand mandatul este oneros. Nu este suficient ca cineva sa incheie un act juridic pentru altul. si mandatar. tot mandat se numeste si instrumentul probatoriu. cel cu care manadatarul demonstreaza fata de terti care sunt puterile pe care el le-a primit. ci este necesar sa existe o delegare de putere din partea mandantului catre mandatar si acesta sa incheie actul pe baza acelei delegari de puetere. chiar si mandat tacit. Intotdeauna in cazul mandatului avem de-a face cu o operatiune in 3 persoane asfel incat atunci cand se pun probleme de probatiune : tertul contractant desi e tert nu e parte directa in contractul cu mandantul -> i se aplica regulile aplicabile in aceasta materie. prezinta o imputernicire si acea imputernicire se numeste si ea mandat ca si contractul -> se mai numeste si procura sau in raporturile sintre avocatai si clienti se numeste delgatie. Regula este in principiu sa poti sa revoci mandatul fara sa fi obligat sa dai vreo explicatie fiind un drept potestativ si alta este raspunderea care poate surveni in momentul in care revoci intr-o situatie in care mandatarul are dreptul sa fie despagubit. de asemenea se mai utilizeaza si notiunea de procura care inseamna imputernicire.

La ora actuala cand in calitate de mandatar. e problema mandantului care te-a imputernicit stiind ca nu esti in regula. NCC -> art. Si sub reglemantarea codului de la 1864 -> nu era de esenta contractului de mandat gratuitatea . Initial -> dreptul roman -> mandatul esentialmente gratuit. lucru care era la fel si sub regimul Codului de la 1864. Nu caracterizeaza gratuitatea mandatul. Aceasta inseamna ca diligenta lui este apreciata in abstract adica la nivelul unui bun proprietar virtual. 1532 Cod 1864 -> prestatia aceasta se face fara plata -> gratuit. avocati. prezumtia este ca mandatul este oneros. raspunderea este putin mai atenuata iar cand este cu titlu oneros raspunderea este mai accentuata. ceva inafara contractului ca in dreptul roman.4. Mai poate exista un raport de reprezentare judiciara prin imputernicirea pe care o da o instanta de judecata in cazul procedurii de insolventa si faliment lichidatorului. diligenta mandatarului trebuie sa fie aceea a unui bun proprietar. mandatarul trebuie sa actioneze cu diligenta pe care o depune in propriile lui afaceri. Cand este gratuit. Elvetia -> activitatea medicilor este o activitate specifica mandatarilor pe cand in dreptul nostru prestatile pe care le fac medicii sunt specifice antreprizei. Ulterior -> S-a admis ca daca mandantul este multumit de prestatiile mandatarului poate sa il gratifice pe acesta dar inafara contractului in semn de multumire. Nu o imputernicire care rezulta din dispozitile legii sau din alte acte normative. Una este sa fii obligat sa fii diligent la un nivel abstract a unui bun proprietar si alta este sa fii obligat sa fii diligent la nivelul la care esti tu in mod obisnuit. art. dar inafara contractului. . dar asta nu inseamna ca nu poate fi si gratuit. Trebuie sa fie incheiat un contract in acest sens. 2018 NCC -> atunci cand mandatul este oneros. notari alti profesionisti : contractul de cele mai multe ori este oneros. Exista situtii in care exista delegare de putere dar care sunt guvernate de alte dispozitii decat cele din Codul Civil. Chiar si intre particulari de regula este oneros. 2010 NCC. art. Pe urma s-a spus ca in categoria prestatiilor specifice mandatului intra prestatiile intelectuale cum sunt si cele ale medicilor si ca aici onorariul pe care il primeste medicul nu este pretul muncii sau a talentelor pe care le are ci este asa un fel de donatie. Putea fi gratuit dar putea sa fie si oneros in raporturile juridice dintre profesionisti. actioneaza profesionisti pe diferite categorii. Pe cand in cazul mandatului gratuit. Elvetienii pastreaza sistemul dreptului roman. tutori pe minori. reprezentarea legala de catre parinti.

Cod civil Napoleon -> reglementarea era in sensul ca doar acordul de vointa al mandatarului poate fi implicit sau tacit si atunci existau discutii daca din partea mandantului lucrurile pot sa stea la fel. art. Ex: principiile dreptului european al contractelor -> in situatia in care s-a incheiat un mandat fara reprezentare -> si tertul contractant il invita pe mandatar sa ii comunice numele mandantului si acesta nu o face intr-un termen rezonabil atunci mandatarul v-a fi tinut la executarea obligatiilor decurgand din contract ca si cand ar fi incheiat el contractul. dar in final se face desocotirea intre mandant si manadatar... A fiind plecat. se intemeiaza pe increderea intre parti. 2012 NCC -> " Daca din imprejurari nu rezulta altfel mandatarul il reprezinta pe mandant la incheierea actelor pentru care a fost imputernicit ". Asa cum rezulta din reglementarile si din vechiul cod si din NCC . Daca nu apare mandantul pentru ca tertul contractant sa se desocoteasca. art. . pe cand din NCC => ca numai acordul mandatarului ar putea sa fie tacit. mandantul nu vrea sa se stie ca el este in realitate cel care incheie afacerea respectiva si atunci in aparenta raportul se incheie intre manadatarul lui si tertul contractant. mandantul trebuie sa il plateasca pe mandatar ). Situatie in care din anumite considerente. Este o situatie in care se rezolva problemele tertului contractant. In principiu este un contract consensual pentru ca legea nu impune ad validitatem o anumita forma. Mandatul -> este un contract prin care o persoana transmite mandatarului puterea de a incheia in numele si pe seama sa sau doar in contul sau acte juridice.In principiu exista mandatul cu reprezentare : acela in care mandatarul actioneaza in numele si pe seama mandantului : Ex: A. neavand chef sa se duca la notar . => in aceasta situatie B actioneaza in numele si pe seama lui A . In final manadatarul si intr-o astfel de ipoteza se v-a desocoti cu mandantul ( bunurile vor fi transferate mandantului. In final s-a impus . si din partea mandantului si din partea mandatarului consimtamantul sa nu fie expres ci dat doar implicit. mandatul este un contract intuitu personae. proprietar al unui bun il imputerniceste pe B ca in numele si pe seama lui sa ii vanda lui C un bun. Pot exista si forme de mandat fara reprezentare : contractele de imprumut de nume -> Ex: Litigiul era intre un tata si un fiu . atunci are la dispozitie pe mandatar care nefacand public numele mandantului v-a fi tinut el sa il despagubeasca sau sa suporte consecintele actului juridic. -> norma supletiva => Prezumtia este ca mandatul este cu reprezentare. tatal sustinea ca a dat niste sume de bani cu care fiul a cumparat un anumit bun. 1533 -> vechiul cod => Mandatul poate fi si tacit. numai ca in aceasta sitatie nu se mai leaga acel raport juridic direct intre tertul contractant si mandant.

In privinta capacitatii trebuie atat unul cat si celalat. deci practic ramanea perdant mandantul. iar sotia nu spune nimic -> exista un acord tacit din partea sotiei. nu e doar un postas. In dreptul nostru autorii Codului Civil de la 1864 -> stiind despre aceste probleme au prevazut expres la art. Caracterul consensual este unul de principiu pentru ca atunci cand legea impune actului juridic in vederea caruia s-a incheiat mandatul : Ex : A imputerniceste pe B ca in numele si pe seama lui sa incheie un contract de vanzare care are ca obiect un imobil.1533 ca poate fi tacit acordul si din partea mandantului.conceptia ca poate fi tacit si acordul din partea mandantului. intinderea puterilor pe care poate sa le primeasca mandatarul : poate fi vorba despre un mandat . inseamna ca mandatul trebuie sa imbrace aceeasi forma deci nu este suficient ca intr-o astfel de situatie ca mandatul sa fie verbal sau implicit ci trebuie sa fie expres si incheiat in forma solemna. Pentru imobile legea impune forma autentica ad validitatem aceasta. S-a sustinut ca poate fi chiar un minor sub 14 ani. NCC -> art 2012. In ceea ce priveste intinderea mandatului. Intrebarea care se pune este daca din partea mandantului nu ar putea exista un acord implicit? Ex: Intre 2 soti ( sotia detine niste imobile. In mod traditional se sustine ca din punctul de vedere al capacitatii de a incheia contractul de mandat doar mandantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu pe cand mandatarul se spune ar putea fi si o persoana care nu are capacitatea deplina si exista si in Vechiul Cod un articol care spunea ca femeia maritata ca si minorii neemancipati ( 14-18 ani ) -> pot fi alesi mandatari doar ca intr-o astfel de situatie mandantul nu are o actiune impotriva celor lipsiti de capacitate decat in limita in care au profitat de contractul de mandat. Mandatarul are o anumita independenta. Pentru ca ceea ce face mandatarul cand incheie actul juridic exprima un consimtamant si daca el nu are discernamant nu e valabil. bunuri proprii ). sotia i se plange sotului ca un tert a intrat pe proprietatea ei si sotul zice ca merge sa angajeze un avocat sa revendice bunurile. nu este numai problema mandantului. chiar si un nebun poate fi mandatar -> conceptie criticata -> o persoana care nu are discernamant sa poata fi mandatar. fraza a 2-a -> acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. Pornind de la dispozitile acestui text si urmand traditia romana s-a spus mult timp ca nu este nevoie ca mandatarul sa aiba capacitate de exercitiu. Atat mandantul cat si mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Mandatul poate fi valabil si atunci cand acordul mandantului este dat doar implicit ? Si in principiile dreptului european al afacerilor se spune in mod expres ca mandatul poate fi TACIT.

F. La vanzare intr-o astfel de situatie ne aflam intr-o stare de incapacitate care este expresa. Mandatarul trebuie sa actioneze in limitele imputernicirilor pe care le-a primit. Este problema dublei reprezentari. Ex: Il imputerniceste sa vanda un bun si mandatarul incheie actul si in calitate de vanzator.general : A ii spune lui B ca il imputerniceste cu toate afacerile lui pentru ca el pleaca in strainatate sa lucreze si atunci spune sa ii gestioneze afacerile de aici. pentru ca acolo nu exista contract. El poate incheia doar acte de administrare si acte de conservare. adica de a incheia actul juridic cu care a fost imputernicit de mandant. Nu exista dol pentru ca nu are intentia. in numele si pe seama mandantului si in calitate de cumparator in numele sau propriu. 1304 -> in principiu un astfel de contract este valabil. Pe A il imputerniceste sa vanda un bun iar pe B sa cumpere si C in calitate de mandatar si a lui A si a lui B incheie actul in aceasta calitate. 1658 NCC. iar daca nu va raspunde fata de tertul contractant pe temei delictual. 1535 ). La ora actuala. Nu se pune problema ca ar fi un motiv de nevalabilitate decat in cazutile de exceptie. nu poate incheia acte de dispozitie. Atunci cand este vorba despre o vanzare : e si vanzator si cumparator. vanzator pentru mandat si cumparator pentru el se aplica dispozitile de la incapacitate -> art. in NCC art. In situatia in care este oneros. Raspunderea delictuala survine cand tertul contractant a stiut sau a putut sa stie care sunt limitele imputernicirii mandatarului. 2016 NCC si anterior art. Poate fi vorba despre un mandat special si prin care mandatarul este imputernicit sa vand un bun al manadantului iar in acea situatie are aceasta putere de a face actul de dispozitie dar pentru asta trebuie sa aiba o imputernicire expresa. un mandat special. dar in realitate nu exista mandatul respectiv. ( art. Obligatiile Mandatarului 1. Efectele mandatului Fiind vorba despre un contract care atunci cand este oneros este un contract sinalagmatic. Daca depaseste limita imputernicirilor? . Sa i-l reprezinte pe A si pe B. sunt intrunite conditile erorii comune si invincibile. Este problema mandatului aparent. Cum se rezolva o astfel de situatie? . se poate pune problema ratificarii ulterioare daca mandantul doreste acest lucru. Exista situatii cand o persoana actioneaza in numele si pe seama alteia. Obligatia de a indeplini mandatul. lucru care se intampla de regula atunci exista drepturi si obligatii reciproce. In practica s-a pus intrebarea daca un mandatar poate sa fie dublu reprezentant. iar atunci cand este gratuit este un contract unilateral. Deak a sustinut ca astfel de contracte nu ar fi valabile pentru ca ar exista un dol. Este valabil mandatul cand o persoana care este mandatar incheie actul cu sine insusi ? : pentru mandant de o parte si pe de alta parte in numele sau.

ea -> nu isi puteau da seama ce putere are agentul imobiliar si el s-a folosit de calitatea lui de agent imobiliar .cumparare. Aici nu sunt intruncite conditiile speciale ale erorii comune si invincibile in care orice persoana ar fi trebuit sa isi dea seama daca este sau nu vorba despre o situatie sau alta. a facut oferta de vanzare in numele si pe seama doamnelor a gasit cumparatorii care erau 2 soti si dupa ce cei 2 soti au fost gasiti ca si cumparatori au declarat ca accepta oferta facuta in numele si pe seama celor 2 doamne care detineau proprietatea imobilului. Nu poate fi vorba doar despre transmiterea proprietatii de catre un neproprietar. In ceea ce priveste mandatul aparent practica judiciara si doctrina au ajuns la concluzia ca aceasta cerinta nu se impune si ca este suficient sa existe doar o eroare legitima si din partea mandatarului nefiind intrunite conditiile erorii comune si invincibile. Sunt situatii in care sunt intrunite conditiile a ceea ce se numeste mandat aparent. Spre deosebire de instrainarea lucrului altuia cand trebuie intrunite conditile erorii comune si invincibile adica sa existe o credinta colectiva si aparenta ca cel care instraineaza este proprietarul bunului. Dar pornind de la faptul ca cei 2 cumparatori erau persoane foarte simple : cazangiu. Reprezentare in instanta de catre un avocat -> in aceea situatie avocatul trebuie sa prezinte imputernicirea care are valoare de act prin care . Ex: Administrator al unei firme a incheiat un contract in numele firmei si pe urma firma al carei administrator era a invocat faptul ca nu a avut mandat special in acest sens. In cazul in care exista o aparenta de mandat atunci efectele sunt acelea a unui contract de mandat propriu-zis. dar in realitate sa se demonstreze ca nu este asa. Nimeni nu poate constituie sau transmite mai multe drepturi decat are el insusi. Agentul a cautat cumparatorii. fara serviciu. Speta solutionata de Casatia franceza : un agent imobiliar a fost imputernicit de doua doamne care detineau proprietatea unui imobil sa caute cumparatori. 17 este reglementata eroarea comuna si invincibila. cele 2 doamne razgandindu-se au invocat faptul ca agentul imobiliar nu a primit imputernicirea de a incheia contractul de vanzare si au zis ca nu a existat un mandat special pentru acest lucru si chiar nu exista in speta respectiva.NCC -> art. Mandantul v-a fi legat de actul juridic incheiat de mandatarul aparent in conditiile respectiva. s-a validat contractul de imprumut pornind de la ideea ca nu avea de unde sa stie ca administratorul respectiv nu a primit imputernicirea speciala pentru a instraina.el. Aparenta cum ca face astfel de operatiuni in mod curent si ca in mod obisnuit ar trebui sa aiba imputernicirea in sensul intelegerii lor => Este vorba despre o eroare legitima care ii indreptateste pe cei 2 acceptanti sa poata beneficia de incheierea valabila a contractului de vanzare . Aici banca a beneficiat de conditiile mandatului aparent.

2. puterea de a incheia o tranzactie. 1535 (1) NCC -> " atunci cand obligatia consta in plata unei sume de bani dobanzile sunt datorate de la data scadentei " -> contradictie. 2019 (1) -> " Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale chiar daca ce a primit nu a fost datorat mandantului" . mandatarul nu are dreptul in principiu sa foloseasca numai daca i-a spus mandantul ca poate cheltui. Sub imperiul Codului Civil anterior in principiu cand era vorba despre obligatii banesti trebuia sa fii pus in intarziere si punerea in intarziere nu se putea realiza decat printr-o cerere de chemare in justitie. este reglementata si in NCC la art. nici in interesul executarii mandatului si atunci se pune problema restituirii acelor sume. art. In mod normal. mandatarul primeste anumite bunuri pentru mandant are obligatia de a conserva aceste bunuri in conditile legii ". Aici se acordau dobanzi chiar din ziua cand folosea sumele pentru ca era vorba despre un DOL => Pentru ca ai primit sumele sa le cheltuiesti in scopul obligatiilor decurgand din contractul de mandat si tu le folosesti pentru tine -> cand este vorba despre o indeplinire contrara in mod vadit a obligatiilor contractuale. Textul se aplica cand nu se prevede nimic in contract. Daca nu este prevazuta in contract data scadentei -> momentul incetarii . Daca prin contract s-a stipulat ca mandatarul poate folosi sumele respective atunci nu sunt datorate dobanzile astea. Este vorba despre sumele cu care a ramas dator. compromis nu rezulta decat dintr-un mandat special -> sunt considerate acte de dispozitie si trebuie sa existe mandat expres in acest sens. Acelasi text de lege mai precizeaza ca pentru sumele cu care a ramas dator din ziua in care a fost pus in intarziere. 1541. intradevar trebuia sa fie pus in intarziere. Atunci este vorba despre un DOL. Mandatarul mai are obligatia de a da socoteala mandantului -> 1864 -> art. (2) " Daca in temeiul mandatului. sa-i spuna mandatarului : restituie-mi sumele pe care ti le-am dat si pe care nu le-ai cheltuit -> mandatarul a primit anumite sume de la mandant si pentru a indeplini obligatiile nu le-a cheltuit nici in interes propriu.2020 NCC -> " Mandatarul datoreaza dobanzai pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand chiar din ziua intrebuintarii " => Asadar daca primeste de la mandant anumite sume in vederea indeplinirii obligatiilor din contractul de mandat si intr-o forma sau alta cheltuieste sumele ( e o mica delapidare pentru ca in mod normal nu ar avea acest drept) => mandatarul datoreaza dobanzi din ziua cand foloseste sumele respective. Sub reglementarea anterioara.confirma semnatura mandantului si ca a primit imputernicirea in temeiul contractului. Se pune problema ce putere are avocatul intr-un proces ? Ex: Daca poate sa incheie o tranzactie sau nu -> trebuie sa se verifice imputernicirea.

Din punct de vedere al probatiunii tertul contractant este supus acelorasi reguli ca si partile contractante deci ca si mandantul si mandatarul si in functie de cel care actioneaza. Una este proba existentei contractului : una este cand este vorba despre profesionisti proba este libera. Proba existentei in raporturile dintre particulari nu se poate face decat cu inscris dar dupa ce s-a dovedit cu inscris ( in . Daca mandatul este valabil. Reclamantul poate fi tertul contractant. iar atunci proba poate fi facuta cu orice mijloc de dovada.mandatului. se poate intampla ca cel care actioneaza sa fie mandantul : Ex : -> Nu s-au indeplinit obligatiile decurgand din contractul de mandat -> se indreapta impotriva tertului contractant. 1535 NCC. Mandant . 3. de exemplu solicita sa i se plateasca remuneratia -> astfel incat el trebuie sa dovedeasca. Ex: s-a vandut un bun al mandantului si mandantul nu asigura garantia pentru evictiune sau pentru vicii ascunse.tert contractant. Asadar datoreaza dobanzi de la momentul scadentei care poate sa difere. Nu mai este nevoie de punere in intarziere => Se aplica art. Obligatie de a raspunde pentru obligatiile tertilor : art. Din acest punct de vedere trebuie facuta diferenta daca raporturile sunt intre profesionisti.mandatar. Se poate intampla ca reclamantul sa fie mandatarul. 2021 NCC -> este vorba despre ceea ce se numeste : obligatie de incredere. cel putin peste o anumita valoare proba trebuie facuta cu inscris. In aceasta situatie reclamantul poate fi tertul contractant. dar cand este vorba despre raporturi intre particulari atunci una este proba existentei manadatului si una este proba continutului acestuia. In situatia in care mandatarul isi asuma obligatia ca in situatia in care tertul contractant nu isi indeplineste obligatiile care deriva din contractul de mandat sa le indeplineasca el atunci mandatarul in cazul neindeplinirii obligatiilor din partea tertului contractant v-a raspunde el. Exista anumite chestiuni care tin de proba contractului de mandat -> operatiunile de mandat referindu-se in esenta la incheierea unor acte juridice in numele si pe seama mandantului duce la realizarea unei operatiuni in 3 persoane. dar pentru asta trebuie sa existe o stipulatie contractuala expresa. Cand se pune problema dovezii contractului de mandat. iar cand este vorba intre raporturi intre particulari proba trebuie facuta cu inscrisuri. Daca mandatul poate fi tacit si stipulatia poate fi implicita. Si el chiar daca nu a participat direct la incheierea contractului trebuie sa faca proba contractului in conditiile in care trebuie sa le faca partile. afara de cazul in care au prevazut o alta data a scadentei. este valabila si clauza. ceea ce trebuie sa dovedeasca partile este in primul rand existenta contractului. raportul juridic e legat direct intre el -> cand mandatul este cu reprezentare -> cel care trebuie sa dovedeasca existenta mandatului este mandantul.

a limitelor imputernicirilor mandatului poate fi facuta cu orice mijloc de dovada => pentru ca aici este vorba despre interpretarea contractului. 4. -> art. Ex: O persoana imputerniceste pe un avocat ca in numele si pe seama ei sa introduca o actiune in justitie. nu despre proba lui adica a existentei lui. 2025 (1) NCC . 2026 NCC -> Mandantul este obligat sa repare prejudiciul suferit de mandatar in executarea mandatului daca prejudiciul nu provine din culpa mandantului. 1542 . art. Ex: O persoana anagajeaza pe un avocat sa introduca o actiune in justitie. Mandatarul raspunde pentru faptele persoanei sau persoanelor pe care le substituie in indeplinirea mandatului. 2155 Cod Quebec -> nu vorbeste despre executarea mandatului ci se refera -> " daca afacerea nu a reusit " -> e obligatie de mijloace iar daca nu ajungi la rezultat trebuie sa fie achitata remuneratia cuvenita . 1557 -> Contractul inceteaza de drept. Una este proba existentei alta este proba continutului. !!! art. Chiar daca legea nu prevede mandatarul are obligatia de a-l consilia pe mandant. 2. mandatul nu se executa. 3. Existau prevederi 1864 -> art. 1547 . In situatia in care contractul nu se poate executa din motive mai presus de vointa partilor => Contractul INCETEAZA -> NCC art.principiu ) pentru ca exista derogari : imposibilitatea fizica sau morala de a preconstitui inscrisuri e posibila completarea. In privinta continutului. art. recunoasterea apeland la proba cu martori. 2023 -> NCC. 2027 NCC -> " Daca mandatul este cu titlu oneros. onorariul este 'x' iar avocatul inainte de a redacta si introduce actiunea moare. 5. Potrivit acestui text mandantul trebuie sal plateasca. Nu e antrepriza -> se aplica raportul intre principal si secundar. mandatul nu a putut fi executat" -> aberatie. Mandatarul are obligatia de a-l consilia pe mandant. Obligatiile Mandantului 1. proba continutului este libera. mandantul este obligat sa plateasca mandatarului chiar si in cazul in care fara culpa mandatarului. Obligatia de a-l remunera pe mandatar daca mandatul este cu titlu oneros. Neindeplinirea obligatiei de consiliere in cazul in care avocatul nu isi indeplineste aceasta obligatie si il intereseaza doar onorariul. In raporturile dintre particulari dupa ce s-a dovedit existenta contractului. Obligatia mandantului de a-l dezdauna pe mandatar in cheltuielile facute in executarea mandatul 1864 -> art. Mandantului ii revine obligatia in primul rand de a pune la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru indeplinirea mandatului -> art.

Dupa NCC se poate -> aberatie colosala.pentru ca nu ai garantat rezultatul ->Ai depus toate diligentele dar nu s-a ajuns la rezultat astfel este posibil sa raspunda mandantul . . Nu se poate pune intr-o astfel de situatie problema ca mandantul sa fie tinut la plata. Riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat -> avocatul care a murit -> mostenitorii nu pot cere acest plata . neajungerea la rezultatul scontat de parti la incheierea contractului. Nu se poate pune pe picior de egalitate -> executare contract. => incetare contract -> forta majora -> aplicare reguli in materie de riscuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful