Evolutia sistemului bancar romnesc Pe teritoriul romnesc practica bancar si are originea n Antichitate.

Fapt afirmat prin descoperirea n zona fostelor mine de aur ale Daciei Traiane, la Alburnus Maior, ntre anii 1786-1855, a circa 50 de tblie cerate, din care 25 s-au pstrat i au fost publicate integral n anul 1873, la Berlin n opera Corpus Inscriptiorum Latinarum. Cea de-a 13-a tabli cerat, reprodus n pagina 951, n volumul al III-lea al lucrrii lui Theodor Mommsen, conine contractul pentru constituirea unei societi bancare (Societas Dinastiarae) redactat la 28 martie 167, la Deusera, localitate situat n apropiere de Alburnus Maior. Sintagma "societas dinastariae" este o combinaie latino-greac. Cuvntul grec "danistes" este echivalentul termenului latin "argentarius". Aadar, este vorba de o societate de bancheri, care practica mprumuturi cu bobnda. Aporturile asociailor la capitalul social constau n numerar. Dei aporturile erau inegale, contractul prevedea ca, att ctigul, ct i eventuala pierdere se vor mpri egal ntre asociai. Profitul societii rezulta din dobnda perceput pentru sumele mprumutate: se practica o dobnda de 1 %. n rile Romne, prima instituie de tip bancar a aprut n primul deceniu al secolului al XIX-lea n Bucureti. n septembrie 1847, boierul moldovean Anastasie Baota nainteaz o list de ncasare privind zeci de datornici din mprumuturi acumulate ntre 1844-1847, care erau de valori cuprinse ntre 1000 i 10000 de galbeni. mprumuturile se acordau fie prin zapis, fie prin emiterea de tratat. Rata anual a dobnzilor era de 10%. Referindu-se la aceste aspecte Ion Ionescu de la Brad meniona: Creditul profit de strmtoarea ranilor i-i ntmpin nevoia n condiiile cele mai ruintoare. Creditul se obine cu promisiunea de a da munc n loc de bani, iar munca este evaluat la pre sczut, cu att mai mic, cu ct termenul de plat este mai ndeprtat. Apare apoi n anul 1857, la Iai, Banca Naional a Moldovei, prima instituie bancar din Principatele Romne care a fost creat ca urmare a demersurilor unui bancher prusac i a fost concesionat acestuia.Banca respectiv a obinut privilegiul emisiunii de bancnote convertibile n aur i argint.Pentru sporirea disponibilitilor bneti au fost contractate mprumuturi n Germania.Din cauza unei politici greite n ce privete plasamentele, banca respectiv a dat faliment n mai puin de un an. Dup unirea rii Romnesti cu Moldova, n 1859, au nceput s funcioneze i alte bnci. Ca urmare a legii adoptat la 24.11.1864, a fost fondat Casa de Depuneri i Consemnaiuni. Aceast institutie, n 1880, a avut un rol foarte important, ntruct a fost principala banc de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite. nc din 1861 , a fost ridicat problema crerii unei bnci naionale de Ion C. Brtianu , care , n discursul su rostit n Camer n ziua de 10 ianuarie , a afirmat c : " att timp ct nu vom avea o banc naional nu vor dispare crizele financiare din ar ". Cuvntarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Brtianu nu a rmas fr ecou. n februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , preedinte al Consiliului de Minitri i ministru de finane , a publicat n Monitorul Oficial , un proiect de lege pentru nfiinarea unei bnci de scont i circulaie , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane s fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de ctre particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , ntre timp , Guvernul Manolachi Costachi a demisionat. n 1865 a aprut la Bucureti,

sub denumirea de Banca Romnia, o banc care iniial a avut atribuii de banc de emisiune i de scont. Ulterior, ca urmare a modificrii statului su, a pierdut aceste privilegii, desfurnd apoi o activitate pur comercial. Activitatea acestei bnci a continuat pn la naionalizarea sistemului bancar din Romnia, n iunie 1948. n aceeai perioad au aprut i alte bnci: Banca Albina, prima banc cu capital integral romnesc, care i-a nceput activitatea n 1872, la Sibiu , Creditul Financiar Rural, care a aprut n 1873, ca i Banca Aurora, din Nsud. n urmtorul an, a fost creat Creditul Financiar Urban i Rural. Cea mai important banc nfiinat n aceast perioad a fost Banca Naional, n anul 1866. Prima tentativ de constituire a Bncii Naionale a aparinut principelui Grigore Alexandru Ghica. Dei supravegheat de stat, dup mai putin de un an de la primele operaiuni, banca a dat faliment. Cea de-a doua banc fost autorizat s funcioneze ca filial a Bncii Imperiale Otomane din Constantinopol, fr nici un control sau participare al beneficiilor n favoarea guvernului. Aceasta a fost nceputul dezvoltrii unui sistem bancar nou i modern. nfiinarea Bncii Naionale a Romniei a creat premisele pentru apariia i a altor bnci i pentru dezvoltarea sistemului bancar romnesc. n perioada urmtoare , au aprut tot felul de proiecte i ncercri , mai ales din cercuri strine , n vederea organizrii unei bnci de scont i circulaie. Creditul Funciar i celelalte instituii financiare , create prin fore proprii , care prosperau , au intensificat discuiile i pregtirile pentru nfiinarea unei bnci de emisiune . nfiintarea unei bnci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie, determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar , a greutatilor politice din anii 1876-1877. I .C .Bratianu sustinea ca " ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamant financiar puternic si serios , care sa poata da tarii existenta baneasca in vremuri de nevoie " . La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie . La 17 aprilie 1880 , proiectul , depus de ministrul de finante I .C . Bratianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880 . Banca Naional din punct de vedere organizatoric, a fost conceput dup modelul Bncii Naionale a Belgiei. Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne , metropola capitalismului nostru bancar " . Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in fiecare capitala de judet . Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei sa se depuna de stat si 20 milioane lei de particulari. Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia tarii in acea perioada. La fel ca si n zilele noastre, n primul deceniu de activitate bancara, banca centrala apela n fiecare an la credite externe, desi nu exista nici FMI, nici Banca Mondiala. La nceputul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacitatii de plata datorita crizei economice si a acumularii datoriei externe si a

recurs la solutia privatizarii bancilor, adica la vnzarea actiunilor statului din capitalul Bancii Nationale. Banii ncasati din privatizare s-au topit rapid astfel nct guvernatorul a cerut Bancii Nationale un nou mprumut. Anul 1907 s-a desfasurat sub puternica influenta a doua crize deosebite: criza monetara internationala pornita din Statele Unite ale Americii si criza agrara sociala din tara, datorita rascoalelor taranesti. n aceeasi perioada, numeroase banci noi cu capital romnesc si ncep operatiunile n judete si n capitala. Daca n anul 1900, existau 27 de banci, n 1913, numarul bancilor a crescut la 197. Acest fenomen de nefireasca proliferarre a condus Banca Mondiala, n anul 1912, la concluzia ca, n viitor, nmultirea bancilor ar trebuii sa se faca "numai dupa o cerere serioasa din care s-ar constata necesitatea reala a nfiintarii unei noi banci". Pe de alta parte, "bancile ar trebui sa acorde credite numai afacerilor serioase si sanatoase nu pentru a se ntrebunta banii spre a produce dobnzi". In perioada primului razboi mondial s-a intensificat activitatea bancara in Romania ca rezultat al neutralitatii Romaniei . In aceasta perioada au aparut oportunitati noi de comert cu toate partile implicate in conflict. Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar. n luna octombrie 1916, Tezaurul Bancii Nationale se muta, mpreuna cu guvernul, la Iasi. Consiliul de Ministri hotaraste mutarea provizorie a sediului Bancii Nationale la Iasi si acorda Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru stramutarea tezaurului n orice alta parte cnd va crede necesar. Astfel, datorita razboiului, tezaurul Bancii Nationale a Romniei a ajuns la 21 decembrie 1916 la Moscova si depus la Kremlin. n iulie-august 1917, cu autorizatia guvernului, depozitul de valori si efecte a fost preddat, pe baza de protocol, aceluiaisi tezaur rus de la Kremlin. La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui numar de 17 mari banci s-a marcat un progres important al activitatii bancare, prin eviatarea manipularii numeralului si reducerea costurilor serviciilor. Mai mult de jumatate din rulajul total L Casei de Compensatiuni era reprezentat de patru mari banci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Romn, Banca Comerciala Romna si Banca Romneasca. n perioada 1925-1928, fondurile banesti marcheaza o tendinta de crestere continua ce duce implicit la cresterea dobnzilor. Consecinta este scaderea solvabilitatiidebitelor bancilor, marcata de cresterea numarului falimentelor. Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetara si dezvoltarea economica. Urmat n 1929 de adopatrea Legii stabilizarii. Se ncearca si atragerea capitalului strain privat pentru investitii n Romnia. Toate eforturile au fost zadarnice, Romnia se confrunta n perioada 1929-1933 cu o putenica criza economica ce reprezinta un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar romnesc. Efectele au fost resimtite de bancile populare, micile banci comerciale, precum si marile banci; printre care au falimentat si Banca Generala a arii Romnesti, Banca Marmorosch, Blank & Co. Politicile adoptate au contribuit la salvarea bancilor mai mari , dar , din cele 1204 banci existente in 1934 , circa 600 banci au fost lichidate sau au fuzionat. In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana . Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare Consolidarea sistemului bancar si nsanatosire activitatii bancare s-a realizat prin Legea asanarii datoriilor agricole si urbane din 1934; Legea pentru

organizarea si reglementarea comertului de banca din acelasi an; Legea pentru nlesnirea si refacerea creditului din anul 1935. n tot timpul angajarii Romniei n razboi alaturi de Germania, Banca Nationala a depus eforturi pentru a crea conditiile unei activitati bancare sanatoase si pentru limitarea efectelor acapararii economiei romnesti de catre concernele germane. Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Nationala a Romniei a fost abilitata sa asigure dirijarea si controlul tuturor bancilor, publice sau private. Prin decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.PR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, ntreprinderile bancare si institutiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Banca Nationala a Romniei, Casa de Economii si Cecuri Postale, Casa de Depuneri si Consemnatiuni, precum si ntreprinderile bancare si institutiile de credit nfiintate printr-o conventie speciala ntre Statul romn si un stat strain. Alaturi de Banca Nationala, activitatea bancara era realizata si de bancile specializate: Banca Romna de Comert Exterior, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii, toate subordonate Consiliului de Ministri. Incepand cu anul 1946 si in perioada care a urmat pana in 1990, asistam la un proces de lichidare a sistemului bancar clasic,de transformari structurale sifunctionale,prin care se pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip socialist , supercentralizata.Nu se poate vorbi in aceasta perioada de un sistem bancar care sa poata promova o strategie monetara si de credit in nume propriu,ci de un sistem fara coloana vertebrala. Dupa Revolutie a fost aprobat noul Statut al Bancii Nationale a Romniei prin Legea nr. 34/1991. Acesta a fost abrogat prin Legea nr. 101/1998 care a abrogat actualul Statut al Bancii Nationale a Romniei, n vigoare din iulie 1998.