Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Nave

PROIECT MANAGEMENT

Profesor indrumator: Prof. Dr.Ing. Carmen Gasparoti

Student: Ioan Laurentiu Grupa. 2142

~2008-2009~
1

TEMA PROIECTULUI : Realizarea unei fabrici de componente hidraulice

Inca din cele mai vechi timpuri omul a cautat sa-si usureze munca prin diferite metode , una dintre acestea a fost automatizarea sistemelor , in prezent automatizarile au atins un nivel foarte inalt fiind utilizate pe scara tot mai larga. In mod frecvent apar elemente de automatizare din ce in ce mai performante si de o precizie tot mai ridicata , prin urmare proiectul urmareste posibilitatea oricarei persoande de a-si achizitiona cele mai performante elemente hidraulice la cel mai avantajos pret. In cadrul proiectului se urmaresc urmatoarele etape: proiectarea de management a calitatii n urma auditului de evaluare pe baza raportului ntocmit instruirea echipei manageriale a fabricii ntocmirea documentatiei implementarea sistemului calitii definit prin documentele elaborate OBIECTIVE STRATEGICE educarea clientilor in folosirea produselor de ultima generatie asigurarea calitaii produselor hidraulice printr-un sistem modern de management al calitatii creterea satisfactiei clientilor cresterea calitatii productiei prin utilizarea celor mai performante utilaje de productie stabilirea unor verificari periodice si aplicarea unor actiuni permanente de mbogatire a calitatii in cadrul fabricii cresterea ncrederii clientilor existenti si potentiali prin oferirea unor servicii calitative PARTICIPANTII LA PROIECT Universitatea Dunarea de Jos prin facultatile de Mecanica si de Nave Ministerul Finantelor Diferite IMM-uri din industria constructoare de masini Ingineri in hidrodinamica , actionari sau automatica

BUGETUL PROIECTULUI: 100000 EUR DURATA PROIECTULUI : 12 luni ECHIPA DE PROIECT : - Manager de proiect: Student Ioan Laurentiu - Responsabil de calitatea produselor: Ing. Popescu Ion - Economist responsabil cheltuieli: Ec. Georgescu Maria - Informatician :Ing. Ionescu Gheorghe - Inginer de conceptie : Ing. Stefanescu Vasile CONSTRANGERI : financiare Analiza SWOT Automatizarea folosind elementele hidraulice face parte din cele mai mai vechi tipuri de automatizari si toutusi printre cele mai performante si mai mai puternice. Utilizarea unor componente hidraulice de calitatate face ca produsul final sa fie unul performant si concurent. Cuvantul hidraulic,- .adj ce inseamna: care functioneaza prin presiunea apei sau a altor lichide. Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare ale lichidelor si aplicarea lor in tehnica. Compania are propria echipa de conceptie a produselor , propria linie de productie si distributie utilizand cea mai noua tehnologie de fabricatie . La baza componentelor hidraulice stau materiale dintre cele mai bune: oteluri inalt aliate ( cu Ni., Mg., Zn., Wf., Cu. ...) , Cupru ( aliat cu Ni., Mn., Mg., Al.) , Aluminiu si aliajele sale materiale ceramice si materiale compozite. Componentele hidraulice se vor supune legislatiilor pentru protectia mediului existente in momentul de fata in vigoare astfel produsele rezultate vor fi in cea mai mare parte reciclabile cu impact cat mai scazut asupra mediului inconjurator , totodata produsele vor fi si dintre cele mai performante supunandu-se standardele de calitete impuse de Uniunea Europeana . Fabrica urmand sa produca si sa comercializeze produse de serie si la comanda pentru urmatoarea gama de hidraulice oferinduse spre comercializare pompe hidraulice, motoare hidraulice, supape de sens, rezistente, drosere si relee de comanda si de forta. Componentele hidraulice se folosesc in prezent pentru aproape toate actionarile atat de forta cat si de precizie avant un cost scazut de fabricatie de intretinere si exploatare fiind printre cele mai utilizate si mai preferate in
4

domeniul constructiilor de masini, naval si aerian folosit pentru actionarea de la distanta a unor agregate, pentru ridicare , pentru transfer , etc. PUNCTE FORTE -intensificarea automatizarilor in toate domeniile -existenta unor programe de dezvoltare strategica -disponobilitate spre modernizare -asigurarea cu resurse informationale, tehnico-materiale si umane cu inalta calificare -utilizarea celor mai noi tehnologii in domeniul hidraulic -inexistenta unorl de fabrici de profil cu o linie de productie si de distributie bine pusa la punct pe teritoriul Romaniei -satisfacerea standardelor de baza ale UE -resurse umane cu inalta calificare pentru activitati de promovoare, productie si conceptie OPORTUNITATI -implicarea n proiecte de studii hidrodinamice -minimizarea costurilor produselor -optimizarea componentelor prin eliminarea pe cat posibil pierderilor locale la curgerea fluidului de lucru -posibilitatea instituirii de parteneriate si cooperari in realizarea obiectivelor de calitate -diversificarea surselor de finantare a cercetarilor PUNCTE SLABE -inexistenta unui laborator foarte performant de analiza a curgerii fluidelor - comunicare i feedback sczut n ceea ce privete asigurarea calitii -incapacitate manageriala in folosirea resurselor interne, in special umane -implicare insuficienta a personalului in vederea conceptiei de noi componente si a cercetarilor in domeniu; -lipsa unei strategii pe plan naional n managementul calitii -motivare insuficienta a personalului in cadru national general PERICOLE - dependenta finantarii modernizarilor, salarizarii si cercetarii functie de vanzari - posibilitatea plecarii personalului calificat -nesatisfacerea clientului final datorita lipsei de experienta a personalului -lipsa de preluare a materialelor de inalta calitate la un pret mic

METODA CAUZA EFECT APLICATA IN CADRUL PROIECTULUI DE INFIINTARE A UNEI FABRICI DE COMPONENTE HIDRAULICE: Efectul pe care doresc sa-l elimin sau sa-l diminuez folosind diagrama cauza-efect este : intarziere in scoaterea pe piata a unei noi generatii de pompe hidraulice
Cauze posibile 1. Materie prima insuficienta Subcauze Inexistenta pe stoc a materiei la producatori Distribuitorii intarzie cu materialul Distanta mare de la care trebuie adusa Costuri foarte ridicate a acesteia Lipsa de standarde pe teritoriul Romaniei Nedefinirea clara a limitelor de poluare in domeniu pe teritoriul Romaniei Fiind la inceput personalul nu stie exact unde sa se adreseze Motivare insuficienta Insuficienta spatiului pentru depozitare materiale si produse Imposibilitatea de extindere Limitarea personalului Lipsa informatizarii Lipsa unui plan de afaceri tipizat Dezinformare cu privire la pasii ce trebuie parcursi pentru scrierea unui proiect Lipsa unui ghid concret pentru indrumare in scrierea proiectului

2. Lipsa unei legislatii bine stabilite in domeniu 3. Lipsa de comunicare intre departamente 4. Spatiu limitat

5. Procedurile de startare dureaza prea mult

MATERIE PRIMA INSUFICIENTA Inexistenta pe stoc a materiei la producatori Distribuitorii intarzie cu materialul

LIPSA UNEI LEGISLATII BINE STABILITE IN DOMENIU

Lipsa de standarde pe teritoriul Romaniei Distanta mare de la care trebuie adusa Costuri foarte ridicate a acesteia

Nedefinirea clara a limitelor de poluare

Intarziere in scoaterea pe piata a unei noi generatii de pompe hidraulice

Lipsa informatizarii
Lipsa unui plan de afaceri tipizat Insuficienta spatiului pentru depozitare materiale si produse Dezinformare cu privire la pasii Lipsa unui ghid concret ce trebuie parcursi pentru pentru indrumare Imposibilitatea scrierea unui proiect in scrierea proiectulu de extindere Limitarea personalului

PROCEDURILE DE STARTARE DUREAZA PREA MULT

SPATIU LIMITAT

Metoda pareto:
Cauza Inexistenta pe stoc a materiei la producatori C2 Lipsa informatizarii C3 Costuri foarte ridicate a acesteia C4 Motivare insuficienta C5 Distribuitorii intarzie cu materialul C6 Lipsa de standarde pe teritoriul Romaniei C7 Nedefinirea clara a limitelor de poluare in domeniu pe teritoriul Romaniei C8 Fiind la inceput personalul nu stie exact unde sa se adreseze C9 Distanta mare de la care trebuie adusa C10 Insuficienta spatiului C1 % 26 20 18 16 4 3 3 % cumulat 26 46 64 80 84 87 90

2 2 1 7

92 94 95

pentru depozitare materiale si produse C11 Imposibilitatea de extindere C12 Lipsa unui plan de afaceri tipizat C13 Dezinformare cu privire la pasii ce trebuie parcursi pentru scrierea unui proiect C14 Limitarea personalului C15 Dezinformare cu privire la pasii ce trebuie parcursi pentru scrierea unui proiect

1 1 1

96 97 98

1 1

99 100

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Proiectarea planului pe obiective operationale

05.10.2009 1. Orientarea clientilor catre produsele realizate de companie 1. Conferin de pres marcnd startul programului 2. Emisiuni i interviuri n zone neigienizate 3. Prezentarea n pres de reclame si oferte 4. Dezbateri publice pe plan judeean privind produsele noastre Realizarea materialelor de prezentare i diseminare: filme documentare i de desene animate, prezentri interactive n PowerPoint (cu ntrebri i rspunsuri pe teme de reciclare a maculaturii), materiale pe suport de hrtie, Suma estimat: 8000 RON. Ineria instituional a partenerilor Mentalitatea de laissez faire a cetenilor Dificulti n realizarea unui feed-back cu societatea civil Numrul mic de posturi TV care public tiri din 05.11.2009 01.04.2010 Instiintarea a minim 30% dintre distribuitori de produsele oferite de companie si oferirea de brosuri informative si de componente specimen 5. Alegerea lectorilor i specialitilor implicai 6. Conferin de pres de prezentarea produselor companiei 7. Periodic, comunicate de pres care prezint proiectele companiei 8. Prezentarea realizrilor programului pe site-ul organizaiei Costuri de deplasare n unitile de invmnt, punerea la dispoziie a echipamentului de prezentare din dotarea compartimentului de PR precum i elaborarea de materiale de prezentare a stadiului de implementare a programului (fotoalbume, filme). Suma estimat: 25.000 RON. judeul Galati Numarul mare de companii de distributie existante Evaluare prin incercarea de achiztionare a produselor noastre de la diferiti distribuitori. Periodic, prin sondaje de opinie

Calendarul campaniei (diagrama GANTT)

Un instrument de mare utilitate n analiza drumului critic l constituie graficul calendaristic tip Gantt, aprut la nceputul secolului. Graficul (diagram) Gantt exprim la scara timpului, prin linii orizontale, durata activitilor, i prin linii ntrerupte (de exemplu) rezervele de timp. Graficul Gantt presupune divizarea aciunii complexe pe care o reprezint proiectul, n pri componente (activiti) i ealonarea acestora n timp, innd seama de succesiunea tehnologic, termene impuse, resurse etc. Dac este ntocmit n urma unei analize temeinice, graficul Gantt ofer informaii bogate i extrem de sugestiv prezentate, privind desfurarea lucrrilor, precum i o serie de informaii derivate, privind ealonarea resurselor (for de munc, materii prime, materiale, fonduri bneti). Aceste avantaje scad dac, datorit fie amplorii aciunii considerate, fie nivelului de detaliere dorit, numrul activitilor ce compun graficul Gantt crete mult, ajungnd la cteva sute sau mii. Graficul Gantt exprim la scara timpului un program de ordonanare. Astfel, avem graficul Gantt la termenele cele mai devreme sau graficul Gantt la termenele cele mai trzii. Pentru trasarea graficului Gantt se procedeaz astfel: Pasul 1. Se ordoneaz activitile proiectului cresctor conform unui program de ordonanare. Pasul 2. Se reprezint activitile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activitilor (axa orizontal fiind axa timpului), fiecare bar ncepnd de la momentul de ncepere al activitii corespunztoare; Pasul 3. Se marcheaz fiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numerele de ordine ale evenimentelor de la extremiti deasupra barei corespunztoare. Pasul 4. Rezerva total de timp se figureaz cu linie ntrerupt, adiacent cu durata activitii, dup sau nainte (dup tipul programului). Pasul 5. Pe fiecare linie orizontal se obinuiete s se figureze o singur activitate, iar aceasta s fie imprimat de sus n jos i de la stnga la dreapta.

Componente hidraulice

1 A

5 10

(1,2) = A

(1,3) = B (3,4) = D (3,5) = E (2,4) = C (5,6) = G (4,6) = F

B D E C G F 2 3 10 11 12

1 (1,3) = B (3,4) = D (1,2) = A (2,4) = C (3,5) = E B

5 D A

C E F

(5,6) = G

PLANUL MEDIA
Numrul foarte mare de posturi TV i publicaii regionale va lrgi aria angajamentelor de tip mass-media. Pe durata campaniei se impune oricum echipei o folosire intensiv a canalelor media existente. Au fost identificate 3 cotidiene, o revist, 3 posturi Radio i 4 posturi de televiziune la nivelul judeului, la care se mai adaug un post de televiziune cu cuprindere regional i 3 colaboratori ai ageniilor de pres i ai cotidianelor centrale. Pentru evenimentele de rutin i cele previzibile, calendarul media arat dup cum urmeaz:

Tabel Planul media 11

Sptmna Media ProTV Galati

Ora
8 10 10 12 12 17 17 - 20 8 10 10 12 12 17 17 - 20 8 10 10 12 12 17 17 - 20 8 10 10 12 12 17 17 - 20 8 10 10 12 12 17 17 - 20 8 10 10 13 13

3 x

6 x

10

11

12

13 x

14

15

16

17

18

19

20

21... x

x x x

x x x x x x

Antena 1 Galati

x x x

TV Braila

x x x x

TV Galati

x x x x x x

Preuniversi taria TV

Radio Unison

x x x x x x x x

Radio ZU

20 8 10 10 13 13

Radio EUROPA FM

20 8 10 10 13 13 20

Ziarul Viata libera Ziarul Monitorul Revista Libertatea Ziarul adevarul x x x

x x x x x

12

Bugetul necesar
Tabelul 4. Bugetul campaniei
Categoria de buget 1. Cheltuieli cu echipa de campanie (diurne, indemnizaii) 2. Transport 3. Asisten extern 4. nchiriere echipamente multimedia 5. Consumabile 6. Cheltuieli regie (telefon, electricitate, nclzire) 7. Altele Total cheltuieli directe Total RON 5000 3000 10000 4000 1500 48000 45000 116500 % din buget 4% 3% 9% 3% 1% 42% 38% 100%

Echipa de campanie
Echipa de campanie este alctuit din 5 specialiti PR dintre care unul va fi purttor de cuvnt, 1 specialist multimedia i comunicare, 2 lectori, 1 specialist n sociologie i PR. De asemenea pentru buna cerulare a campaniei vor fi necesari i un contabil, un ofer, o secretar responsabil cu pstrarea documentaiei, colectarea datelor, pregtirea materialelor diverse pentru analiz etc. Echipa lrgit va cuprinde i partenerii din cadrul programului: consilieri media, colaboratori externi, membri ai unor diverse ONG-uri consacrate proteciei mediului etc.

Modalitati de evaluare
Evaluarea programului trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: Ce impact a avut campania? A creat campania atitudini de rspuns din partea publicului int? (ecocivism) A schimbat mentaliti i obiceiuri? Elementele de rspuns, sau indicii cuantificabili care pot genera rspunsuri la aceast ntrebare pot fi: numrul participanilor la campanie 13

numarul distribuitorilor inscrisi Analiza coninutului mass-media referitor la receptarea mesajului (favorabil nefavorabil) Numrul de persoane adulte participante la dezbateri

Dar poate cel mai elocvent indice al reuitei programului i al schimbrii mentalitii i atitudinilor fa de mediul nconjurtor este numrul de coli care continu proiectele colare de reciclare ncepute n timpul implementrii programului de educaie ecologic. Aceast continuitate ar dovedi c n aceste medii, proiectul de reciclare a deeurilor de hrtie nu a fost doar o alogenie impus, ci o necesitate care decurge dintr-o contiin educat nspre efectele aciunii imediate.

14