UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE TIINE SOCIALE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

TRATATUL DE LA MAASTRICHT

PROFESOR COORDONATOR: Prof Univ Paul Nedelcu

STUDENT: PAMPU CLAUDIA-MARIA

CRAIOVA 2012

Tratatul asupra Uniunii Europene reprezinta rezultatul intelegerii la care au ajuns sefii de stat si de guvern din cele 12 state membre ale Comunitatilor europene, intelegere care a marcat, de altfel, reuniunea Consiliului de la Maastricht (Olanda), desfasurata in perioada 9-11 decembrie 1991.Cu acest prilej, s-au stabilit (in mai multe limbi comunitare) atat problemele principale care urmau sa fie incluse in tratat, cat si faptul ca tratatul urmeaza sa fie adoptat la 7 februarie 1992 , tot la Maastricht. Unul dintre obiectivele pe care si-l propun spre realizare statele membre, pana cel mai tarziu in anul 1999, este cel care are in vedere chiar stabilitatea uniunii si anume unificarea cursului de schimb al monedelor nationale (urmand sa fie acelasi curs de schimb in toate statele membre ale Uniunii europene), acestea vor fi inlocuite printr-o moneda unica. Anul 1993 constituie inceputul Pietei interne comunitare, la noile dimensiuni conferite de tratatul de la Maastricht, iar la 1 ianuarie 1994 a debutat faza preparatorie a Uniunii economice si monetare. Tratatul asupra Uniunii Europene prevede: 1. O cetatenie unionala toti cetatenii statelor membre sunt cetateni ai uniunii 2. Uniunea politica 3. Uniunea economica si monetara( U.E.M.) in sensul ca directiile politicii economice ale statelor membre si ale Comunitatilor vor fi adoptate de Consiliul de Ministri, care , in acelasi timp, va supaveghea evolutia economiei in fiecare stat mambru si in Comunitati.Daca aceasta politica nu corespunde directivelor sau risca sa puna in pericol functionarea insasi a uniunii economice si monetare , Consiliul va lua masuri in consecinta. Statele membre vor incerca sa evite deficitele guvernamentale excesive;

Va exista, de asemenea , un singur etalon monetar ECU- si o noua institutie, Banca Centrala Europeana, care va forma, impreuna cu bancile centrale ale statelor membre, Sistemul European al Bancilor Centrale (S.E.B.C.).

1. Dezideratele Uniunii europene Prezentarea, in tratat, a obiectivelor si activitatii Uniunii scoate in evidenta numarul mare al problemelor care se vor subscrie cadrul institutional unic. Este vorba, inainte de toate , de promovarea progresului economico-social, echilibrat si durabil, cu precadere prin crearea unui spatiu fara frontiere interne, prin realizarea coeziunii economice si sociale si prin stabilitatea economica si monetara , matrializata, in final, intr-o moneda unica. Un al doilea deziderat al Uniunii este afirmarea identitatii sale pe scena internationala, in special, prin punerea in practica a unei politici externe si de securitate comuna, prin aceasta intelegendu-se definirea unei politici de aparare comuna. In al treilea rand, statele membre au convenit la dezvoltarea unei stanse cooperari in domeniile justitiei si al afacerilor interne. In al patrulea rand, s-a convenit cu privire la consolidarea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor apartinand statelor membre, prin instituirea unei cetatenii unionale. Dupa intrarea in vigoare a noilor acorduri, activitatea Comunitatilor europene se rezuma la: - inlaturarea obstacolelor dintre statele membre , care constau in : taxe vamale si restrictii cantitative la intrarea si iesirea marfurilor sau in alte masuri care au acelasi efect; - o politica comerciala comuna;

- o piata interna caracterizata de suprimarea barierelor dintre statele membre, care ar ingradi libera circulatie a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor; - masuri privind intrarea si libera circulatie a persoanelor de pe piata interna; - o politica comuna, in domeniul agriculturii si al pescuitului; - o politica comuna, in domeniul transporturilor; - un regim care sa asigure libera concurenta pe piata interna; - armonizarea legislatiilor nationale, in masura necesara functionarii pietei comune; - o politica in domeniul social bazata pe un fond social european; - intarirea coeziunii economice si sociale ; - o politica comuna, in domeniul mediului inconjurator; - consolidarea competitivitatii industriei comunitare; - promovarea cercetarii si dezvoltarii tehnologice; - incurajarea realizarii si dezvoltarii tehnologice; - incurajarea realizarii si dezvoltarii retelelor transeuropene; - o contributie la realizarea unui inalt nivel de protectie a sanatatii publice; - o contributie la educarea si formarea tineretului , precum si la dezvoltarea culturii statelor membre; - o politica comuna, in domeniul cooperarii pentru dezvoltare; -o contributie la intarirea protectiei consumatorilor; - masuri in domeniul energiei, al protectiei civile si al turismului; - asocierea statelor si teritoriilor de peste mari in vederea sporirii schimburilor si continuarea in comun a eforturilor de dezvoltare economica si sociala.

2. Principiile pe care se bazeaza realizarea Uniunii economice si monetare Obiectivul capitolului din tratatul de la Maastricht consacrat politicii monetare si economice , este realizarea progresiva a unei Uniuni economice si monetare care se va baza pe urmatoarele principii: - sistemul economiei de piata sau al concurentei este liber acolo unde pietele sunt deschise spre interior, dar si spre exterior; - garantarea stabilitatii monetare este data de o dezvoltare temeinica a economiei; - existenta unui nivel inalt al politicii in domeniile muncii si al stabilitatii sociale; - finante publice puternice si sanatoase in toate statele membre; - libertatea deplina a miscarii capitalurilor si o perfecta integrare a pietei financiare; - stabilitatea irevocabila in ce priveste cursul de schimb si, in final, o moneda unica. Uniunea economica se coroleaza aproape indispensabil cu Uniunea monetara.In situatia in care se renunta la punerea de acord a ratei de schimb in vederea compensarii diferentelor rezultate din evolutia costurilor si a preturilor, ca si a altor instrumente care influenteaza competitivitatea economiei nationale, se recurge la o politica corespondenta care sa cuprinda atat domeniul economic, cat si pe cel financiar. Uniunea monetara ar fi un concept depasit daca nu ar fi garantat de catre statele membre, care participa la Uniune, practicand o politica bugetara bazata pe stabilitate. Politica economica si financiara este guvernata de principiul subsidiaritatii. Acesta prevede ca statele membre pastreaza responsabilitatea politicilor lor economice si financiare , pe care le considera a fi, totusi, probleme de interes comun si se coordoneaza la nivelul Comunitatilor. Coordonarea are in vedere orientarile politicilor economice si financiare ale statelor membre si ale

Comunitatilor, care se definitiveaza la nivel comunitar si se transmit satetlor membre sub forma recomandarilor. Dezvoltarea economiei fiecaruia dintre statele membre si a Comunitatilor, in general, este controlata, sistematic, prin intremediul convergentei economice , in functie de orientarile stabilite. Daca in cadrul procedurilor de urmarire multilaterala se stabileste ca politica economica a unuia dintre state seindeparteaza de directiile convenite sau ameninta sa puna in pericol buna functionare a Uniunii economice si monetare, C.E. poate adresa o recomandare statului membru in cauza, recomandare care poate fi exprimata public.Pocedurile supravegherii si ale formularii recomandarilor au drept scop chiar pe acela de a garanta o politica monetara si economica a statelor membre care sa fie compatibila cu obiectivele U.E. Tratatul prevede obligatia pentru fiecare stat membru de a evita deficitul monetar exagerat, existenta unei politici bugetare stabile, facand cunoscuta interdictia pentru bancile centrale de a acorda credite serviciilor publice, dar si responsabilitatea proprie, a fiecarui stat, pentru datoria publica.

3. Avantajele monedei comune (unice) Avantajele concrete , ale acestei noi etape de construcie europeana, depasesc simpla economie a cheltuielilor de conversiune. Ceea ce era inainte periferic va deveni, intr-un spatiu economic si monetar comun, o zona centrala. Potrivit economiei Tratatului de la Maastricht, o moneda unica se introduce numai in faza finala a U.E.M., inlocuind practic monedele nationale ale statelor membre. Pe parcursul inceperii etapei finale si pana la inlocuirea monedelor nationale de catre moneda unica, Ecu va construi o moneda aparte. Existand in paralel cu alte monede si legata de aceasta din urma prin cursul de schimb stabilit in mod irevocabil.

Tratatul prevede realizarea progresiva a U.E.M. A doua etapa( faza preparatorie) a debutat la 1 ianuarie 1994. Ea are, in mod esential, scopul de a asigura convergenta politicilor economice si sa pregateasca instrumentele in vederea fazei finale. Inaintea datei de 1 ianuarie 1994, statele membre au procedat la armonizarea dispozitiilor nationale, reglementand miscarile de capital si acordarea de credite serviciilor publice , prin bancile centrale , cu dispozitiile tratatului si programele susceptibile sa conduca la o mai mare convergenta a dezvoltarilor economice. Un Institut monetar european (I.M.E) va inlocui actualul Comitet al Guvernatorilor banilor centrale al C.E. In cursul acestei a doua etape, autoritatile monetare nationale isi mai pastreaza responsabilitatea politicii monetare si de schimb. Asta deoarece nu i-au fost conferite I.M.E. decat functii de coordonare in materie monetare , misiuni de supraveghere in conexiunecu sistemul monetar european si utilizarea Ecu, ca si cateva sarcini operationale. Misiunea principala a I.M.E. e aceea de apregati faza finala a Uniunii economice si monetare. Pentru ca S.E.B.C (sistemul european al bancilor centrale), care va fi atunci responsabil cu o politica monetara unica in ansamblul Uniunii monetare, sa poata organiza si pune in valoare aceasta politica, ests necesar sa creeze toate conditiile dobandite in timpul etapei preparatorii. Avatajele pe care le ofera o Uniune monetara stabila si performanta (in afara de cele economice) sunt: - disparitia operatiunilor de schimb in tranzactiile financiare; - eliminarea riscului de schimb in operatiunile comerciale si miscarile de capitaluri; - cresterea securitatii calcului pretului si a planificarii. In plus, Uniunea monetara deschide investitorilor cel mai mare circuit financiar din lume , un circuit in care capitalurile pot circule fara obstacole, acolo unde ele aduc cea mai mare contributie productiva. In consecinta , Uniunea economica si monetara va conduce la un mai mare numar de investitii productive si ,implicit, la o mai buna protectie sociala a cetatenilor, micsorand rata somajului.

Noi nu vom putea garanta stabilitatea economica si monetara proprie- spunea cancelarul Germaniei, Helmut Kohl, in declaratia guvernamentala din 25 septembrie 1992- si mentine prosperitatea tarii, decat cooperand din ce in ce mai strans la realizarea unei politici economice si monetare comune. Nimeni nu trebuie sa se amageasca cu iluzia ca este singur capabil in acest domeniu.

4. Procedura bugetara Metodologia elaborarii si adoptarii bugetului comunitar consta intr-un ansamblu de activitati , care, sistematizat prezentate, pot fi formulate astfel: - fiecare institutie comunitara isi estimeaza cheltuielile pe care le va efectua , pana la data de 1 iulie a anului urmator; - Comisia europeana grupeaza toate aceste estimari si intocmeste un anteproiect de buget; - Anteproiectul de buget este supus deliberarii Consiliului, pana la data de 1 septembrie a anului in curs; - Consiliul analizeaza anteproiectul , cu consultarea tuturor organismelor interesate si alcatuieste proiectul de buget; - Proiectul se transmite Parlamentului european pana la 1 octombrie al aceluiasi an; - Discutarea si aprobarea bugetului incumba activitati care se situeaza in competenta Consiliului si Parlamentului; problema adoptarii bugetului tine, deci, in ultima instanta, de raporturilor care se stabilesc intre Consiliu si Parlament.

Controlul bugetar- se exercita la Curtea de conturi. Pe baza raportului Curtii de conturi se va da descarcarede catre Parlament cu privire la executia bugetara.

Tratatul de la Maastricht a fost agreat de sefii de stat sau de guvern din cele 12 state membre de atunci cu prilejul Consiliului European din 9 - 11 decembrie 1991. Acesta a fost nsa semnat la 7 februarie 1992 si a intrat n vigoare abia la 1 noiembrie 1993. Cauza principala a ntrzierii intrarii n vigoare a constat n procesul de ratificare - prin referendum-uri nationale, sau de catre parlamentele nationale proces care a durat foarte mult. Danemarca, de exemplu, a respins initial Tratatul. n Irlanda, populatia l-a adoptat prin referendum cu o mare majoritate, iar n Franta l-a adoptat cu o foarte mica majoritate (51 %). Aceasta rezerva a populatiei din unele tari s-a datorat, n mare masura, faptului ca Tratatul era greoi, neinteligibil pentru marea masa a populatiei, Comunitatea Europeana fiind perceputa mai degraba ca o birocratie distanta, necontrolabila si nedemocratica. De aceea, Danemarcei i s-a permis sa foloseasca principiul "opt out" pentru cteva decizii, inclusiv cele privind trecerea la ultima faza a Uniunii Economice si Monetare (UEM) si politica europeana de aparare. n Germania si Marea Britanie a fost nevoie sa se pronunte Curtile Supreme pentru a se vedea daca prevederile Tratatului nu sunt n contradictie cu constitutiile statelor respective. Abia dupa al doilea referendum din Danemarca, care s-a ncheiat cu un vot pozitiv si dupa deciziile favorabile ale Curtilor supreme din Germania si Marea Britanie s-a constatat ratificarea acestui Tratat de catre toate statele membre si intrarea sa n vigoare la 1 noiembrie 1993. n baza prevederilor Tratatului de la Maastricht, n anul 1996 a avut loc la Torino Conferina Interguvernamental a U.E. n cadrul creia au fost adoptate msurile necesare pentru realizarea n practic a criteriilor de convergen stabilite de Tratat. Pentru ca Uniunea Monetar s se realizeze era necesar ca statele membre s ating un nalt grad de convergen susinut n termen de: rate ale inflaiei sczute; finane publice sntoase i stabilitatea cursului de schimb. Pentru aceasta, statele

membre ale U.E. care doresc s adopte moned unic trebuie s ndeplineasc patru criterii de convergen de natur monetar i fiscal: 1. Rata inflaiei nu trebuie s depeasc, cu mai mult de 1,5% pe an pe cea nregistrat n cele mai performante 3 state membre sub aspectul stabilitii preurilor; 2. Deficitul guvernamental (bugetar) nu trebuie s depeasc 3% PIB, iar datoria public nu trebuie s fie mai mare de 60% din PIB; 3. Moneda naional trebuie s-i menin rata de schimb n marjele de fluctuaie permise de S.M.E. i s nu fi fost devalorizat n precedenii doi ani, La data semnrii tratatului, limitele acceptabile ale fluctuaiei se considerau a fi 2,25%, ulterior aceste limite ajungnd la 15%. 4. Rata nominal a dobnzii pe termen lung nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2% pe cea nregistrat de cele mai performante 3 state membre. Situaia privind ndeplinirea criteriilor de convergen de ctre rile membre ale U.E. n septembrie 1996 era urmtoarea1:

www.ucdc.info/cd/doc/1030/CURS_5.doc

ara

Inflaia

Deficitul public (% din PIB)

Datoria public (% din PIB)

Rata dobnzii pe termen lung (%) 8,7 7,4 6,3 15,1 9,5 6,6 7,5 10,3 7,0 6,3 6,5 9,4 7,4 8,5 8,0 7,6 8,7

Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Frana Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia M. Britanie UE(15) Referine

1,6 2,2 1,3 8,4 3,8 2,1 2,1 4,7 1,3 1,2 1,7 3,0 0,9 1,6 3,0 2,7 2,6

3,3 1,4 4,0 7,9 4,4 1,6 1,6 6,6 0,9 2,6 4,3 4,0 3,3 3,2 4,6 4,4 3,8

130,5 70,2 80,8 110,6 67,8 56,4 74,7 123,4 7,8 78,7 71,7 71,7 61,3 71,1 56,3 73,5 60,0

La 25 martie 1998, Comisia European a analizat stadiul ndeplinirii criteriilor de convergen de ctre statele membre U.E. i a fcut propunerile referitoare ta viitoarea configuraie a U.M., pe baza raportului asupra strii de convergen. In concluzie Tratatul a realizat o uniune monetara i economica, o politica externa si de securitate comuna; a creat o cetatenie europeana ce o completeaza pe cea nationala prin intermediul dreptului de vot de a alege deputatii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE, s-a instituit un process de reprezentarea adecvat a intereselor tuturor regiunilor europene in Comitetului Regiunilor precum si o colaborare in domeniul politicii interne si juridice nfiintandu-se Oficiul European de Poliie Europol, cu sediul la Haga, deci practic putem spune ca intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht a permis transformarea Comunitatii Europene ntr-o Uniune politica, ca si ntr-o Uniune Economica si Monetara (UEM).

Bibliografie: AUGUSTIN FUEREA, ION P. FILIPESCU - DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR EUROPEAN EDITURA ACTAMI, 1997
www.institutiieuropene.ro/article/3522/Tratatul-de-la-Maastricht-Tratatul-asupra-UniuniiEuropene