A te luda cu slava i nobleea strmoilor ti, nseamn s caui la rdcin roadele care ar trebuie s se gseasc n ramuri. (Sf.

Tihon Zadonschi)

Numita "oras" inca din secolul al XVI-lea, Craiova a fost martora multor evenimente importante ale istoriei si culturii nationale. Aflata succesiv sub dominatie turca, tarista si austriaca, Craiova a fost intotdeauna un important centru economic si cultural al tarii. De la inceputul secolului al XIX-lea, pana prin anii 1930, orasul cunoaste o dezvoltare infloritoare. In aceasta perioada se dezvolta o importanta clasa aristocratica si apar case si cladiri impunatoare, adevarate monumente arhitectonice culturale si religioase.

Biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, este un adevrat loc de pelerinaj.
Ridicat ntre anii 1750 - 1756, biserica a fost refacut n 1844 dup ce a fost distrus de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poart semnatura lui Gheorhe Ttrescu. Biserica a fost numit astfel dup icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului care - spune legenda - ar fi fost gsit ntr-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.

Cea mai veche construcie din zona Craiovei care s-a pstrat, atestat ca atare, este mnstirea Couna - Bucovul Vechi. Ea se nscrie n categoria construciilor religioase-monumente din ara Romneasc. O veche cartografiere susine c mnstirea ar fi fost zidit n 1483 (prere la care subscriu, deopotriv, istoricii Bogdan Petriceicu Hadeu i Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatr (pentru temelie) i crmid (pentru soclu i ziduri) din castrul roman Pelendava. O alt biseric important este biserica Jitianu, ctitorie a lui erban Voievod (1654 1658). Biserica a fost restaurat n 1717, 1852, 1910, 1926 i 1958. Astzi, n interiorul cldirii civile a mnstirii se afl o bogata colecie de odoare ale artei medievale din Oltenia.

Alte biserici importante sunt: Biserica Sfntul Ilie, construit n 1720 de vornicul Ilie Oteteleanu i marii negustori ai oraului i zugravit de pictorul Constantin Lecca ntre anii 1840 - 1841, refcut n 1893, pictura actual fiind cea executat de Gheorghe Ioanid i Gheorghe Ttrescu), Biserica Tuturor Sfinilor (1700), Biserica Sfntu Gheorghe Vechi (1730), Mnstirea Obedeanu (1747), Biserica Mntuleasa (1786), Biserica Sfntul Nicolae (1794), Biserica Evanghelic (1872). Un loc aparte ntre construciile vechi l ocup Catedrala Sfntul Dumitru, protectorul oraului Craiova, care apare i pe blazonul oraului. Ridicat pe locul unei biserici mai vechi ctitorit de boierii Craioveti la sfritul secolului al XV-lea(1483) sau nceputul secolului al XVI-lea, Biserica Domneasc este considerat a fi opera lui Matei Basarab - dup cele scrise n pisania din 1652. Catedrala actual Sfntul Dumitru a fost ridicat n 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 n vatra veche a oraului, dup planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate ntre anii 1907-1933. Fosta Biseric Domneasc a devenit catedral ortodox n 1940. Icoana Sfantului Dumitru a fost executat n mozaic veneian. Patrimoniul metropolitan pstreaz odoare valoroase, printre care se numar un vas bizantin datnd din secolul al XV-lea - mrturie a continuitii

spirituale romneti n acest spaiu.

Construcii laice Casa Bniei Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din
anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia

de etnografie (din 1967).

n Craiova exist mai multe fntni celebre vechi, printre care: -Fntna Jianului, construit n jurul anului 1800 -Fntna Purcarului -Fntna Popova (cunoscut i sub numele de Fntna Basarabetilor. Ea exista nc de la nceputul secolului al XVII-lea, fapt reieit dintr-un act datnd din anul 1613) Dup 1800 se ncearc o sistematizare a oraului: se paveaz principalele strzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveia, Frana sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se planteaz pomi. n 1854 se introduce iluminatul public, prin lmpi cu ulei de rapi, apoi ncepnd cu anul 1858 se folosesc lmpi cu petrol, pentru ca n 1887, la Teatrul Theodorini, s se aprind primele becuri electrice, iar din 1896 oraul s aib propria sa uzin electric. Noile cldiri sunt construite n diferite stiluri: renatere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de ctre arhiteci francezi, italieni, nemi sau romni. n plastica arhitectural domin formele caracteristice eclectismului european, n special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie "Palatul Jean Mihail" realizat ntre anii 1899 1907 de ctre arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogai oameni ai Romniei din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuin particulara. La construcia sa s-au folosit materiale de cea mai bun calitate: valoroasa stucatur, n parte aurit, luminatoarele, oglinzile veneiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scrile din marmur de Carrara, pereii tapisai cu mtase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate ddeau ncperilor un aer de elegan i gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie i dotat de la nceput cu instalaie electric i nclzire central. Constantin Mihail moare n 1908, iar palatul i va reveni fiului su cel mic, Jean Mihail.

Palatul Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect

impresionant, realizat dup planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezint influena mai trzie a Renaterii franceze, caracterizat prin acoperiuri mansardate, multitudine de ornamentri i stucaturi, respectiv interioare bogat decorate. Realizarea fostului Palat de Justiie (astzi sediul central al Universitii) a fost proiectat, n

1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului n arhitectur. O alt construcie deosebit este cldirea fostei Bnci a Comerului, acum sediul Primriei Craiovei. Proiectat de arhitectul Ion Mincu, este terminat n 1916 de ctre elevul su Constantin Iotzu. Cldirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneiene i grilaje de fier forjat. O construcie interesant, viguroas, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astzi sediul Prefecturii i Consiliului Judeean Dolj. Oper a arhitectului Petre Antonescu, aceast cldire a fost realizat ntre anii 1912-1913.

Muzeul de art

Cldirea care adpostete muzeul a fost ridicat n 1896 dup planurile arhitectului francez Paul Gotereau. Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune cteva din operele marelui sculptor Constantin Brncui. Lucrrile expuse aici dateaz din prima perioad de creaie a artistului, care a urmat coala de Arte i Meserii din Craiova. n cele dou sli ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brncui sunt expuse ase lucrri: "Srutul" - realizat n piatr n 1907, "Vitellius" - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizat n 1898 din ghips, "Tors de femeie" - lucrare din marmur ce dateaz din 1909, "Orgoliul" - executat n 1905, "Cap de biat" realizat n 1906, "Domnioara Pogany", "Scaun" i respectiv "Ecorseul" - executat n ghips n 1902.

Alte edificii Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale oraului. nfiinat n 1915,
muzeul este organizat n 3 secii: etnografie, istorie i tiintele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecii de numismatic i arheologie precum i diverse obiecte i documente ce ilustreaz principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donaiilor fcute n 1908. n Craiova interbelic se construiete aa-numit Casa Alba (pe una din laturile grdinii centrale - English Park - realizat n stilul unui scuar londonez), dup planurile arhitectului Constantin Iotzu.

Dintre realizrile contemporane trebuie amintit noul edificiu al Teatrului Naional, inaugurat n 1973, aflat printre primele trei teatre din Romnia, Filarmonica de Stat Oltenia, nfiinat n 1947 (gazda unor festivaluri naionale i internaionale de renume), precum i Teatrul de Oper i Operet Elena Theodorini

Catedrala din Craiova poarta hramul Sfantului Dumitru, care este

si ocrotitorul Municipiului Craiova. Primul ctitor se crede a fi Barbu Craiovescu, prima confirmare documentara a bisericii, din 1645, o mentioneaza ca Biserica Domneasca de Craiova, iar in alte izvoare apare sub numele de "Baneasa". A fost rezidita din temelii la 1651 de Matei Basarab. Biserica a fost grav avariata la cutremurul din 1838 fiind necesara o noua reconstructie, supervizata de arhitectul francez Emile Lecomte de Nouy, intre 1885-1889. Intre anii 1906-1933 a fost

Cu cteva secole n urm, Craiova era un trg, centrul oraului era amplasat ntre bisericile Sfntul Dumitru i Madona Dudu. Cea mai veche construcie religioas este considerat Biserica domneasc Sfntul Dumitru, despre ale crei nceputuri nu se cunosc date certe.
n numele Tatlui i al Fiului i al Duhului Sfnt ntru Sfnta Troi i ntru Dumnezeire nedesprit n veci. Aceast Sfnt Biseric i s-a fcut din temelie de iznoav pe hramul Sfntul Dumitru izvortorul de mir de prea luminatul cretin io Matei Basarab Voievod Domnul rii Romneti i doamna lui Elina pentru c Craiova a fost moie din strmoie a mriei sale i s-a svrit n luna octombrie anul 1652 i a fost ispravnic Danciu Prianu din Mileti... Aceste cuvinte sunt menionate pe unul din pereii bisericii. Dup afirmaia mai multor istorici, biserica a avut drept ctitori pe Banul Barbu Craiovescu, care avea ca proprietate moia i localitatea Craiova, nainte de 1500. Prin faptul c Biserica Sfntul Dumitru a fost socotit ca veche ctitorie a Banului Craiovescu, n vechile hrisoave este cunoscut sub numele de Bneasa. Un zapis din 1645, noiembrie 11, pomenete de

Biserica Domneasc pentru c, din neamul Craiovetilor, ctitorii ei, s-au tras civa domni ai rii Romneti: Neagoe Basarab, Matei Basarab i Constantin Brncoveanu. Matei Basarab rezidete n anul 1651 biserica strbunilor si, de la care i rmsese Craiova ca o moie de strmoi... Pe la anii 1690, Biserica ajunge n stare de stricciune. Petre Obedeanu i-a dres zidul i a acoperit-o din nou cu indril. Feciorul lui, Constantin Obedeanu, vznd iar c s-a stricat biserica, a dres-o i a acoperit-o cu indril, a pus pietre i fiare la ferestre i a nfrumuseat-o cu zugrveal n anul 1724. Inscripia care vorbea despre aceste reparaii era scris cu penelul pe zid n vechea Biseric Sfntul Dumitru n anul 1889. n secolul al XVIII-lea, biserica are nevoie iar de reparaii. Constantin Argetoianu, cel care era cstorit cu Maria, fiica lui Manolache Russet, a reparat apoi biserica n dou rnduri. Ultima dat, n anul 1775, a indrilit-o, i-a pus fiare i ferestre i a zugrvit-o. n anul 1750, Domnitorul Grigorie II Ghica a druit Casa Bniei Episcopului Grigorie Socoteanu. Aceast cas va fi reparat i va cuprinde n curtea ei i Biserica Sfntul Dumitru care se va numi de acum nainte Episcopie n Craiova...

Pe lng biseric a funcionat cea mai veche coal

Dup prerea lui Nicolae Iorga, pe lng Biserica Sfntul Dumitru a fost cea mai veche coal din aceste pri. n veacul 19, vechea ctitorie a Craiovetilor i a lui Matei Basarb cade tot mai mult n paragin, contribuind la aceasta, n mare msur, cutremurul din 1838. Zidul de la altar era crpat, nct, n vreme rea, sufla vntul ca afar, iar zpada i ploaia ptrundeau n biseric. Cu trecerea vremii, Biserica Sfntul Dumitru i-a ndeplinit, dup rnduial, rolul de Catedral Arhiepiscopal, iar din 25 martie 1949, Arhiepiscopia Craiovei a devenit Mitropolia Olteniei, n vremea arhipstoririi fericitului ntru pomenire Mitropolitului Firmilian. Din anul 1972, Catedrala Mitropolitan Sfntul Dumitru din Craiova s-a bucurat de slujirea nalt Prea Sfinitului Teoctist, care vreme de aproape cinci ani a pstorit aceste plaiuri n calitate de Mitropolit al Olteniei. La un an dup cutremurul din 1977, biserica a fost resfinit de nalt Prea Sfinitul Nestor, Arhiepiscop al Craiovei i Mitropolit al Olteniei. n zilele noastre, Catedrala Mitropolitan a Olteniei adpostete moatele Sfintei Mucenie Tatiana, ale Sfntului Ierarh Nifon i Sfinilor Mucenici Serghei i Vah.

Anii de nceput ai Bisericii Sfntul Dumitru

nceputurile Catedralei Mitropolitane Sfntul Dumitru nu se cunosc cu certitudine, ns vasele de lut gsite n anul 1888 la temelia fundaiei au constituit argumentele pentru care se consider c acest loca de cult aparine secolelor VIII-XI. Arhitectura bisericii este n stil

bizantin, asemntoare cu cea a Bisericii Domneti din Curtea de Arge i a Bisericii Domneti din Trgovite, fapt care a ntemeiat presupunerea c zidirea a avut loc n secolele X-XIV, cel mai trziu n vremea lui Mircea cel Btrn. Alt dovad care atest vechimea monumentului este clopotnia veche, construit cu crmizi romane. Catedrala Mitropolitan din Craiova poart hramul Sfntul Dumitru (26 octombrie), sfnt care este i ocrotitorul Municipiului Craiova. Preri neconfirmate documentar plaseaz existena ei n vremea frailor Petru i Asan, sec. XII (1185) sau a lui Ioan al Cumanilor, sec. XIII (1230), ori a lui Mircea cel Btrn. Cert este c istoria Craiovei se mbin cu istoria bisericii Sfntul Dumitru, care, ntr-o vreme avea n proprietatea sa toat moia banilor olteni. Pentru aceast nsemntate istoric, biserica s-a bucurat de preuire din partea voievozilor i boierilor evlavioi care au contribuit deseori la restaurarea acesteia. Ctitorie a boierilor Craioveti, prim ctitor socotit a fi Barbu Craiovescu, ntia confirmare documentar din anul 1645 o menioneaz ca Biserica Domneasc de Craiova, iar n alte izvoare apare sub numele de Bneasa. A fost rezidit din temelii la 1651 de Matei Basarab, ulterior reparat de fostul mare arma Petru Obedeanu n 1690, de fiul sau, stolnicul Constantin Obedeanu, n 1724, cnd se i repicteaz, zugrveala fiind executat de Teodosie, Andrei i alii. Din 1765 devine metoc al Episcopiei Rmnicului. Este nchis n 1849 i rmne n ruin pn la 1889. Cu sprijinul regelui Carol I i al Reginei Elisabeta, a fost rezidit din temelii de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, ntre anii 1889 1893. Sfinirea a avut loc la 16 octombrie 1893, cu fast deosebit, sub pstoria Episcopului Bartolomei al Rmnicului-Noul Severin. I s-a pstrat planul n crucea greac i are un pridvor deschis, o turl pe naos i dou pe pronaos. A fost pictat de francezii Menpiot i Bories. Catedrala Sfntul Dumitru adposteste moatele Sfntului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului, ale Sfinilor Serghie i Vah i ale Sfintei Mucenie Tatiana. Pe lng Catedral a funcionat cea mai veche coal din Oltenia (dup N.Iorga), coala de preoi i dascli. n anul 1939, biserica Sfntul Dumitru din Craiova devine Catedral Mitropolitan. Unul dintre cele mai vechi i frecvente nume romneti, Dumitru, corespunde grecescului Demetrios. Cu impresionant de multe atestri, dovad a popularitii sale, Demetrios era rspndit n toat lumea elenic, de la Atena pn n Macedonia i Siria. Chiar din antichitate Demeter era tradus prin pmntul-mam, interpretare acceptat i astzi de ctre specialiti, indiferent de modalitatea prin care se ajunge la aceast semnificaie. Nume al mai multor martiri, Demetrius ptrunde n onomasticonul cretin i se rspndete mai ales n rsritul Europei, unde cultul unui martir grec (Sfntul Dimitrie Izvortorul de Mir) s-a bucurat de mare popularitate. Intrat n onomastica slav (Dimitriji, Dimitru) numele devine foarte popular la rui, ucrainieni, srbi, bulgari (acetia din urm l consider pe Dimitri drept sfnt naional). Dintr-o perioad destul de veche, prin intermediarul slavon, Demetrios ajunge i la noi, unde numeroasele credinte i obiceiuri populare legate de numele Dumitru, dovedesc vechimea i rspndirea cultului cretin altoit pe un puternic substrat pgn. n cele mai vechi documente romneti, numele apare n variante precum Dimitru (1387), Dumitru (1429), Dimitrie (1437), variante care se explic prin coexistena n timp a formei populare romneti, cu cea savant latin i cu influena slav. Dup anul 1500 crete frecvena apariiei n documente a formei Dumitru. ncep s apar ns

i numeroase derivate i hipocoristice ale numelui, formnd o numeroas familie de antroponime (ex.: Mitru, Mitrea Mitu, Mitache, Mitic, Dumitric, Dumitrache, Diman, Miti, Mima, Mimi etc). Din secolul trecut au aprut i formele care imit grafia latin a vechiului nume grecesc Demetrios, Demetru, Demetra sau numele de familie Demetriade, Demetrescu, Demetriu. Cu veche tradiie la noi, Dumitru este i astzi unul dintre cele mai folosite prenume (o statistic din zona Valea Sebeului l situa la un moment dat pe locul 7 ca frecven). Printre personalitile ce poart acest nume i amintim pe Dimitrie Cantemir, istoricul Dimitrie Onciul, scriitorii Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, sculptorul Dimitrie Paciurea, chimistul rus Dimitrii Ivanovici Mendeleev etc. Ieri, 25 octombrie, n ajunul praznicului Sfntului Mare Mucenic Dimitrie Izvortorul de Mir, mii de credincioi au participat la procesiunea cu Sfintele Moate aflate n Catedrala Mitropolitan Sfntul Dumitru din Craiova, pe strzile centrale ale oraului. Dup svrirea slujfei Vecerniei, care a nceput la ora 16.30, Sfintele Moate ale Sfntului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfintei Mucenie Tatiana i Sfinilor Mari Mucenici Serghie i Vah au fost nsoite de sobor arhieresc, de preoi, diaconi, monahi i credincioi laici pe traseul: Catedral Biserica Sfntul Gheorghe Vechi Universitate Prefectur Catedral. La ntoarcere, Sfintele Moate au fost depuse pe esplanada din faa Catedralei Mitropolitane, pentru a putea fi cinstite i nchinate de toi credincioii prezeni la acest moment de srbtoare cretin, iar soborul de arhierei, preoi i diaconi, au svrit, la ceas de sear, Acatistul Sfntului Dimitrie Izvortorul de Mir. Momentele liturgice au fost oficiate de IPS dr. Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, mpreun cu PS Nicodim, Episcopul Severinului i Strehaiei i PS Gurie Gorjeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, preoi i diaconi din Arhiepiscopia Craiovei. Procesiunea cu Sfintele Moate reprezint un popas duhovnicesc n atmosfera de srbtoare a Zilelor Craiovei (19 26 octombrie), srbtoare prilejuit de cinstirea, Ocrotitorului oraului Craiova i al Catedralei Mitropolitane, Sfntului Mare Mucenic Dimitru, Izvortorul de Mir.

Sfntul Dumitru Izvortorul de Mir

"Du-te i pe Lie vei birui i pe Hristos vei mrturisi!"

VIAA SF. DUMITRU IZVORATORUL DE MIR

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu (284- 311) si era fiul voievodului cetatii Tesalonicului, botezat in taina de parintii sai, de frica cruntelor prigoane impotriva crestinilor. Si il invatau parintii in camara cea ascunsa a palatului lor toate tainele sfintei credinte, luminandu-i cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si milostenia cea catre saraci, savarsind, adica, faceri de bine, celor ce trebuiau. Si asa, Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar, mai ales, a inceput a lucra intr-insul darul lui Dumnezeu. Si tanarul crestea cu anii si cu intelepciunea, urcand ca pe o scara, din putere in putere. Si, ajungand la varsta cea mai desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasand pe tanarul Dimitrie mostenitor nu numai al multor averi, ci si al bunului lor nume. Deci, Maximian imparatul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia si, cunoscandu-i intelepciunea, l-a facut voievod in locul tatalui sau. Si a fast primit Sfantul cu mare cinste de cetateni, iar el carmuia cu multa vrednicie poporul, propovaduind pe fata dreapta credinta si aducand pe multi la Hristos. Deci, nu dupa multa vreme, a cunoscut imparatul ca voievodul Dimitrie este crestin si s-a maniat foarte. Drept aceea, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a

poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor, si a venit imparatul si la Tesalonic. Si, Dimitrie fiind intrebat, de sunt adevarate cele auzite despre dansul, a raspuns cu indrazneala, marturisind ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Si indata, imparatul a poruncit sa-l inchida in temnita, pana la incheierea jocurilor in cinstea venirii sale. Si se bucura imparatul, mai ales, vazand pe un luptator vestit. Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, ca se lupta cu cei viteji si-i ucidca, aruncandu-i in sulite. Deci, era acolo un tanar crestin, anume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Accsta, vazand pe Lie ucigand fara crutare pe oameni, mai cu seama pe crestini, s-a aprins de ravna. Si vrand sa se lupte cu Lie a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul rugaciuni si binecuvantare ca sa-l poata birui pe acel ucigas de oameni. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: "Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!" Deci, intrand in lupta cu Lie, Nestor a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!" Si indata, trantandu-l jos pe Lie, l-a omorat. Si s-a intristat imparatul de moartea lui Lie. Afland insa ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, imparatul a trimis ostasi, poruncindu-le sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul, in temnita, ca a fost pricina mortii lui Lie. Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezcu. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri. Tot atunci, din porunca imparatului, s-a taiat capul si Sfantului Nestor.

ACATISTUL SF. DUMITRU IZVORATORUL DE MIR

Rugaciunile incepatoare

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin. Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le

implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta
faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta,

precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale
tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin. Condacele si Icoasele Condacul 1

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului

paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie! Icosul 1

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin
darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit; ca luminat pe Hristos ai marturisit; ca din parinti binecredinciosi ai rasarit; ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit; ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat; ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat; nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului; reazem neclintit al Iliricului; saditorule al crestinatatii; dezradacinatorule al paganatatii; ca intru primejdii lumii esti mare aparator; ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 2

Auzind imparatul Maxminian ca parintele tau, mucenice al lui Hristos, a murit si socotind a te
trage pe tine la un gand cu el, ti-a dat dregatoria de proconsul, iar tu de ai si primit, insa cu intelepciunea cea data tie de sus, pricepand maiestriile lui ai ramas cu darul lui Dumnezeu neprins de dansele, cantand: Aliluia! Icosul 2

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii imparatului de a ucide pe toti cei

ce cheama numele lui Iisus, cel rastignit, ci mai vartos luminat L-ai marturisit pe El. Si ca alt Pavel pe toti ai invatat sfanta credinta, iar multa inchinare la idoli, cea fara de Dumnezeu, o ai

dezradacinat. Pentru aceea vrednic esti a auzi de la noi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca afara de Dumnezeu, n-ai ales mai mult; ca vointei imparatului nu te-ai supus; ca pe Dumnezeu cel adevarat L-ai marturisit luminat; ca trupul tau vitejeste nu l-ai crutat; ca tu credinta cea in Iisus Hristos o ai marturisit; ca pe vrajmasii Crucii i-ai biruit; ca locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai aratat; ca pe ei credinta cea in Hristos i-ai invatat; ca cinstea tiranului imparat o ai batjocorit; ca de sfaturile lui te-ai lepadat; ca de darurile lui te-ai ingretosat; ca plata pentru dreapta credinta de sus ai luat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 3

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina si te inteleptea prin fapte

bune, ca pe o scara mergand din putere in putere, viteaz ostas te-ai aratat al cerescului Imparat, Iisus. Netemandu-te de neputinciosul imparat pamantesc, Imparatului Hristos cu mare glas ai cantat: Aliluia! Icosul 3

Ravnind, ai ravnit pentru dreapta credinta a lui Hristos, pe care o aveai pururea in inima ta,

rabdatorule de chinuri; mai inainte de a veni Maximian in Tesalonic, ai incredintat averea ta slugii tale Lupu, ca sa o imparta la saraci, iar tu, sfinte, prin rugaciuni si post, te-ai gatit spre nevointa, stand cu indrazneata cugetare; pentru aceea iti zicem: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca momirea imparatului intru nimic o ai socotit; ca ai marturisit luminat tuturor un Dumnezeu in Sfanta Treime; ca de credinta parintilor tai tare te-ai tinut; ca n-ai ingaduit a se huli credinta cea dreapta; ca buna pilda cetatenilor Tesalonicului te-ai facut; ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit; ca adevarata credinta o ai inaltat; ca nedumnezeirea de tot o ai nimicit; ca bogatia ta intru nimic o ai socotit; ca toata averea la saraci o ai impartit; folositor si ajutator de obste; aparatorule cu deosebita trebuinta pentru mine; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 4

Fiind instiintat imparatul de credinta ta, viteazule marturisitor, a venitian Tesalonic, inaintea

caruia stand, cu indrazneala ai marturisit pe Hristos, Dumnezeu adevarat, iar multimea de zei cea paganeasea o ai ocarat; de care el foarte maniindu-se, a poruncit sa te inchida in temnita, unde intrand tu, cuvios suflet ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 4

Foc arzator avand in sufletul tau, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al

tau, intru nimic socotind chinuriie, intarit de darul Lui, vesel ai intrat in temnita, sezand ca intru o camara luminoasa, rugandu-te si cantand psalmi; pentru care de la noi auzi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca ai fost imputernicit cu darul lui Hristos; ca pe vrajmasi, cu rabdare i-ai biruit; ca pentru Hristos in temnita ai fost dat; ca pe diavolul l-ai infiorat; ca temnita tie camara luminoasa s-a aratat; ca in ea, cu cantari si doxologii pe Dumnezeu ai laudat; ca, ingradindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai calcat; ca ea, calcata fiind, nevatamat ai ramas; ca ai urat dregatoria pamanteasca de proconsul; ca cereasca ostasie ai indragit; ca parintilor tai prin rugaciuni ai fost dat; ca toata cetatea s-a bucurat de nasterea ta; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 5

Paganul imparat, indeletnicindu-se cu jocuri in arene, multi din crestini erau ucisi de catre un
om, puternic luptator, anume Lie, din neamul vandalilor; aceasta faradelege nesuferind-o crestinul Nestor tanarul, aprins de ravna a alergat la tine in temnita, spunandu-ti si cerand binecuvantare si rugaciuni ca sa-l poata birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nadejde avand in Cel ce te intarea pe tine, insemnandu-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, ca pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi, cantand dimpreuna: Aliluia! Icosul 5

Tanarul Nestor, nadejde in Dumnezeu avand prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, indata

alergand la acea priveliste, cu mare glas a strigat: o Lie, vino sa ne luptam si amandoi; iar imparatul vazandu-l tinerel si frumos, chemandu-l la sine i-a zis: nu vezi pe cati a omorat Lie?, momindu-l cu fagaduinta de a-l trage la un gand cu dansul. Iar el nevrand a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi. Si indata s-a apucat cu Lie la lupta, si aruncandu-l in sulitele cele ascutite, l-a dat la amara moarte, si asa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te intampinam cu aceste laude: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca mandria lui Lie ai surpat; ca pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai indemnat; ca prin semnul Crucii ai zis ca-l va birui; ca la amara moarte l-ai dat; ca tanarul Nestor, reazem tare in Hristos si in ale tale rugaciuni a avut; ca de nadejdea sa n-a fost lipsit; ca proorocia ta, sfinte, s-a plinit; ca si Nestor pe Hristos a marturisit; ca el la momirile imparatului nu s-a supus; ca si lui cununa frumoasa la ceruri i-ai arvunit; ca din porunca imparatului, de Marcian capul i s-a taiat; ca sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numarat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 6

Fiind instiintat nebunul imparat, cum ca tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzarii lui

Lie, s-a mahnit foarte, mai mult decat ar fi cazut din imparatia sa, si indata a poruncit ostasilor, ca asemenea cu sulitele sa fii strapuns; iar tu, vrednicule de lauda, asteptai cugetand

la bunatatile ce aveai a le dobandi si cantand lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 6

Sezand tu in temnita, viteazule mucenice, a cautat spre tine Domnul de sus, cercetandu-te

prin ingerul Lui care ti s-a aratat ca o preafrumoasa cununa din rai intru lumina mare, pe care punand-o pe capul tau, ti-a zis: pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie; imbarbateaza-te, intareste-te si biruieste pe vrajmasii tai; iar tu sfinte, ai raspuns; ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ti varsa pentru Dansul sangele tau, pentru care noi te laudam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca sezand tu in temnita vesel te-ai aratat; ca Hristos din ceruri spre tine a cautat; ca cercetare de la El prin ingeri ai primit; caci cu frumoasa cununa din rai intru lumina mare la tine a venit; ca vederea ingerului mult te-a bucurat; ca el capul cu cununa ti-a incununat; ca primind cununa, din inima ai multumit; ca pe vrajmasul foarte mult l-ai scarbit; ca pace, imbarbatare si intarire, prin inger ai luat; ca prin rabdare intemeietor dreptei credinte te-ai aratat; ca intru dansul bucurandu-te te-ai veselit; ca pentru Dansul sangele a-ti varsa ai dorit; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 7

Incepand a se lumina de ziua, au intrat ostasii in temnita la tine, mare mucenice, aflandu-te

stand vesel la rugaciune, si indata a inceput a te strapunge cu sulitele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mana dreapta, impungandu-te intaia sulita in coasta, inchipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tau, Cel cu sulita impuns; in mainile Lui ti-ai dat sfantul tau suflet, cantand: Aliluia ! Icosul 7

Cumplit si fara crutare, ostasii au strapuns trupul tau, rabdatorule de chinuri al lui Hristos,

mare mucenic, incat pamantul s-a rosit cu sangele tau, facandu-te priveliste ingeriior si oamenilor; iar tu, rugandu-te din adancul inimii, ai ramas pana la sfarsit cu multumire rabdand si neclintit din dreapta credinta; pentru care primeste de la noi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca intrand ostasii in temnita, vesel te-au aflat stand la rugaciune; ca indata au inceput cu sulitele a te strapunge; caci cu suflet viteaz mana dreapta ai ridicat; ca intaia sulita coasta ta a strapuns; ca patima lui Hristos, Domnul tau, ai inchipuit; ca impungere in coasta ca si El ai primit; ca pamantul cu sangele tau s-a rosit; ca priveliste ingerilor si oamenilor te-ai facut; ca sulitele vesel le-ai rabdat; ca prin ele sufletul tau in mainile lui Dumnezeu l-ai dat; ca tare ca un diamant te-ai aratat; ca pana la sfarsit, multumind din adancul inimii, te-ai rugat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 8

Mucenice de trei ori fericite, dandu-ti sfantul suflet in mainile Domnului tau, Caruia cu

credinta ai slujit, s-a dus sa petreaca in locasurile cele ceresti impreuna cu cetele mucenicilor; trupul tau aruncat fara de cinste zacea la pamant, iar oarecare din credinciosi noaptea mergand l-au luat si l-au ingropat, cantand toti lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 8

Dupa ingroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei luand haina si inelul

muiate in sangele tau, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tamaduiau si duhurile cele necurate se goneau; de care minune instiintandu-se tot Tesalonicul, necredinciosul imparat Maximian a poruncit ca si pe fericitul Lupu sa-l prinda si sa-i taie capul; si asa sluga cea buna dupa stapanul sau, adica dupa tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi iti cantam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca trupul tau strapuns fiind a ramas jos; ca Iisus crestetul tau l-a incununat frumos; ca nevointa ta cea muceniceasca acum ai savarsit; caci cu mucenicii in locasurile ceresti esti preamarit; ca de la pamint la cele ceresti te-ai ridicat; caci cu mucenicii dimpreuna te-ai numarat; ca lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina si inelul tau i-ai dat; ca prin ele feluri de boli ai vindecat; ca si lui din porunca lui Maximian i s-a taiat capul; ca el, dupa tine, stapanului sau, a urmat; cel ce credincioailor esti izvor de minuni nedesertat; ca demoniior esti rana anevoie de vindecat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 9

Deasupra mormantului tau, sfinte, fiind zidita o biserica mica, in care se savarseau multe

minuni si feluri de vindecari bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din partile Iliricului de boala grea fiind cuprins, adus si pus fiind unde sfintele tale moaste erau in pamant ascunse, indata a dobandit tamaduire, sculandu-se sanatos; pentru care, multumind lui Dumnezeu si pe tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, preamarindu-te, a cantat: Aliluia! Icosul 9

Vrand vindecatul boier Leontie a zidi o biserica mare si frumoasa, Sfinte Mare Mucenice

Dimitrie, spre semn de multumire, daramand pe cea mai mica, a inceput a sapa santurile spre temelie. Dar, o minune ! A aflat sfintele tale moaste intregi si nestricate, curgand din ele mir binemirositor, unde, adunandu-se poporul, cu bucurie scotandu-le din pamant, multime nenumarata de bolnavi se tamaduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicand degrab la acel loc biserica frumoasa si minunata, intr-ansa a pus cinstitele tale moaste, in racla de mult pret; deci bucurandu-ne si noi de aceasta, graim catre tine asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca pe Leontie de boala grea l-ai vindecat; ca el spre multumire biserica in numele tau a ridicat; ca tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat; ca trupul tau iarasi noua l-ai dat; ca indata ce din pamant s-a ivit, mir de buna mireasma la toti a tins; ca pe multi de felurite boli i-ai izbavit; ca inauntrul bisericii cu cinste de preoti s-a asezat;

Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te,

caci credinciosii de aceasta s-au bucurat; ca intregi sfintele tale moaste se pazesc; ca cei ce patimesc si cu credinta nazuiesc la ele, se tamaduiesc; vas de mir neimputinat si de feluri de boli vindecator; ca pentru toti esti de daruri impartitor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 10

Binecredinciosul Leontie, voind a se intoarce la Iliric, a vrut sa ia o parte din sfintele tale

moaste, ca si acolo in patria sa sa zideasca o biserica in numele tau, sfinte; iar tu, aratandu-te, l-ai certat, ca sa nu indrazneasca a lua ceva, iar el luand numai giulgiul muiat in sangele tau si o parte din aurarii, in racla de aur le-a pus si ducandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 10

Minuni multe facand tu, sfinte, prin giulgiul tau, lui Leontie aratandu-te pe cale, l-ai izbavit

de furtuna ce-l ameninta si vrand cu ai sai a trece raul Istrului i-ai spus sa ia racla cu giulgiul in mainile sale si sa nu se teama; asemenea si tuturor celor ce nazuiesc cu credinta la tine le esti de obste folositor si grabnic ajutator; pentru care-ti cantam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Tesalonic; Bucura-te, ca pe Leontie, ce din sfintele tale moaste a vrut sa ia, l-ai certat; ca giulgiul muiat in sangele tau, spre mangaierea lui l-ai dat; ca de furtuna ce-l ameninta, aratandu-te, l-ai izbavit; caci cu giulgiul tau fara vatamare l-a trecut; ca el, sosind la Sirmion, in biserica ce zidise tie, acest odor a dat; ca si acolo multi se indulcira de minuni si tamaduiri; ca pe Marian, eparhul Iliricului, de buba grea l-ai tamaduit; ca pe unul ce era indracit l-ai izbavit; ca pe altul ce ii curgea sange l-ai izbavit; ca foametea ce era in cetatea ta o ai potolit; ca pe locuitorii ei, din primejdia ce-i ameninta, i-ai izbavit; ca celor ce vindeau grau, aratandu-te aievea, le-ai poruncit sa inoate spre Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 11

Sfesnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaste, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice
Dimitrie, pus in sfesnicul bisericii lumineaza pe toti cei ce cu credinta alearga la ele; deci de un dar ca acesta sa nu ne lipsesti si pe noi sfinte, cei ce cu dragoste ne aflam stand inaintea sfintei tale icoane; cu multa smerenie inchinandu-ne, cerem a fi scutiti de orice potrivnice intamplari iar mai ales de infricosatoarea groaza a cutremurului si a ne invata sa cantam lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia! Icosul 11

Evlaviosul imparat Justinian a trimis in Tesalonic barbati cinstiti sa ia o parte din sfintele

moaste, spre sfintirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungand ei la Tesalonic si de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodata a iesit foc si scantei de vapaie spre toti slobozind si un glas din foc infricosator zicand: stati si nu indrazniti; iar ei spaimantati de frica au cazut si intorcandu-se inapoi au spus imparatului cele ce s-au facut, aducand intru mirare pe toti; pentru care te laudam asa:

Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te,

ca foc si scantei de vapaie s-au vazut din racla sfintelor tale moaste; ca minunea aceasta pe multi i-a ingrozit; ca in vis lui Onisifor, aprinzatorului de lumini, te-ai aratat; ca fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat; ca ai poruncit lui sa o paraseasca si sa se pocaiasca; ca pe el, l-ai facut a se rusina, trezindu-se din sonm; ca a doua oara iarasi aievea l-ai mustrat; ca de glasul tau ca de un tunet la pamant zacea ca un mort; ca venindu-si el intru sinesi singur a marturisit fapta sa; ca spaimantandu-l, singur a spus tuturor mustrarea ta; caci cu minunile tale pe popor ai veselit; ca vrei ca toti sa se mantuiasca de la Dumnezeu; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 12

Stand inaintea lui Hristos, Cel ce te-a intarit spre patimire, prealaudate Mare Mucenice

Dimitrie, de la Dansul dar ai luat a vindeca pe toti de patimile sufletesti si trupesti; rugamu-ne deci tie, sfinte, ca cel ce ai indrazneala multa, nu inceta mijlocindu-ne sufleteasca mantuire noua, celor ce cinstim a ta pomenire si cantam neincetat: Aliluia! Icosul 12

Cu cantari cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale si indelunga-rabdarea ta, marim si

laudam minunile tale, vitejia si barbatia ta cea nebiruita; bine te cuvantam ca pe un mare ajutator si pazitor lumi, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, si din inima graim tie acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit; ca pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povatuit; ca pe cele doua fecioare, ce au cusut chipul tau, le-ai izbavit; ca pe rapitorul lor l-ai lasat batjocorit; ca degraba le-ai adus pe ele, dimpreuna cu chipul, la biserica din Tesalonic; ca acel chip inaintea altarului spre lauda ta s-a pus; ca vazindu-se ele desteptate langa mormantul tau s-au bucurat; ca cei adunati acolo, pentru minune au saltat; ca de multe ori cetatea ta de navalirea barbariior o ai izbavit; ca pe multi din robia barbarilor i-ai slobozit; ca dimpreuna cu ingerii esti vorbitor; ca tuturor de obste catre Stapanul ne esti mijlocitor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 13

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie,

aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie,

aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! Apoi se zice iarasi Icosul intai

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin
darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda : Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit; ca luminat pe Hristos ai marturisit; ca din parinti binecredinciosi ai rasarit; ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit; ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat; ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat; nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului; reazem neclintit al Iliricului; saditorule al crestinatatii; dezradacinatorule al paganatatii; ca intru primejdii lumii esti mare aparator; ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

si Condacul intai

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului

paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie! Rugaciunile incepatoare

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin. Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta
faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta,
precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale
tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin. Condacele si Icoasele Condacul 1

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului

paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie! Icosul 1

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin
darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit; ca luminat pe Hristos ai marturisit; ca din parinti binecredinciosi ai rasarit; ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit; ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat; ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat; nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului; reazem neclintit al Iliricului; saditorule al crestinatatii; dezradacinatorule al paganatatii; ca intru primejdii lumii esti mare aparator; ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 2

Auzind imparatul Maxminian ca parintele tau, mucenice al lui Hristos, a murit si socotind a te
trage pe tine la un gand cu el, ti-a dat dregatoria de proconsul, iar tu de ai si primit, insa cu intelepciunea cea data tie de sus, pricepand maiestriile lui ai ramas cu darul lui Dumnezeu

neprins de dansele, cantand: Aliluia! Icosul 2

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii imparatului de a ucide pe toti cei

ce cheama numele lui Iisus, cel rastignit, ci mai vartos luminat L-ai marturisit pe El. Si ca alt Pavel pe toti ai invatat sfanta credinta, iar multa inchinare la idoli, cea fara de Dumnezeu, o ai dezradacinat. Pentru aceea vrednic esti a auzi de la noi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca afara de Dumnezeu, n-ai ales mai mult; ca vointei imparatului nu te-ai supus; ca pe Dumnezeu cel adevarat L-ai marturisit luminat; ca trupul tau vitejeste nu l-ai crutat; ca tu credinta cea in Iisus Hristos o ai marturisit; ca pe vrajmasii Crucii i-ai biruit; ca locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai aratat; ca pe ei credinta cea in Hristos i-ai invatat; ca cinstea tiranului imparat o ai batjocorit; ca de sfaturile lui te-ai lepadat; ca de darurile lui te-ai ingretosat; ca plata pentru dreapta credinta de sus ai luat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 3

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina si te inteleptea prin fapte

bune, ca pe o scara mergand din putere in putere, viteaz ostas te-ai aratat al cerescului Imparat, Iisus. Netemandu-te de neputinciosul imparat pamantesc, Imparatului Hristos cu mare glas ai cantat: Aliluia! Icosul 3

Ravnind, ai ravnit pentru dreapta credinta a lui Hristos, pe care o aveai pururea in inima ta,

rabdatorule de chinuri; mai inainte de a veni Maximian in Tesalonic, ai incredintat averea ta slugii tale Lupu, ca sa o imparta la saraci, iar tu, sfinte, prin rugaciuni si post, te-ai gatit spre nevointa, stand cu indrazneata cugetare; pentru aceea iti zicem: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca momirea imparatului intru nimic o ai socotit; ca ai marturisit luminat tuturor un Dumnezeu in Sfanta Treime; ca de credinta parintilor tai tare te-ai tinut; ca n-ai ingaduit a se huli credinta cea dreapta; ca buna pilda cetatenilor Tesalonicului te-ai facut; ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit; ca adevarata credinta o ai inaltat; ca nedumnezeirea de tot o ai nimicit; ca bogatia ta intru nimic o ai socotit; ca toata averea la saraci o ai impartit; folositor si ajutator de obste; aparatorule cu deosebita trebuinta pentru mine; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 4

Fiind instiintat imparatul de credinta ta, viteazule marturisitor, a venitian Tesalonic, inaintea

caruia stand, cu indrazneala ai marturisit pe Hristos, Dumnezeu adevarat, iar multimea de zei cea paganeasea o ai ocarat; de care el foarte maniindu-se, a poruncit sa te inchida in temnita, unde intrand tu, cuvios suflet ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 4

Foc arzator avand in sufletul tau, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al
tau, intru nimic socotind chinuriie, intarit de darul Lui, vesel ai intrat in temnita, sezand ca intru o camara luminoasa, rugandu-te si cantand psalmi; pentru care de la noi auzi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca ai fost imputernicit cu darul lui Hristos; ca pe vrajmasi, cu rabdare i-ai biruit; ca pentru Hristos in temnita ai fost dat; ca pe diavolul l-ai infiorat; ca temnita tie camara luminoasa s-a aratat; ca in ea, cu cantari si doxologii pe Dumnezeu ai laudat; ca, ingradindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai calcat; ca ea, calcata fiind, nevatamat ai ramas; ca ai urat dregatoria pamanteasca de proconsul; ca cereasca ostasie ai indragit; ca parintilor tai prin rugaciuni ai fost dat; ca toata cetatea s-a bucurat de nasterea ta; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 5

Paganul imparat, indeletnicindu-se cu jocuri in arene, multi din crestini erau ucisi de catre un
om, puternic luptator, anume Lie, din neamul vandalilor; aceasta faradelege nesuferind-o crestinul Nestor tanarul, aprins de ravna a alergat la tine in temnita, spunandu-ti si cerand binecuvantare si rugaciuni ca sa-l poata birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nadejde avand in Cel ce te intarea pe tine, insemnandu-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, ca pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi, cantand dimpreuna: Aliluia! Icosul 5

Tanarul Nestor, nadejde in Dumnezeu avand prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, indata

alergand la acea priveliste, cu mare glas a strigat: o Lie, vino sa ne luptam si amandoi; iar imparatul vazandu-l tinerel si frumos, chemandu-l la sine i-a zis: nu vezi pe cati a omorat Lie?, momindu-l cu fagaduinta de a-l trage la un gand cu dansul. Iar el nevrand a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi. Si indata s-a apucat cu Lie la lupta, si aruncandu-l in sulitele cele ascutite, l-a dat la amara moarte, si asa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te intampinam cu aceste laude: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca mandria lui Lie ai surpat; ca pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai indemnat; ca prin semnul Crucii ai zis ca-l va birui; ca la amara moarte l-ai dat; ca tanarul Nestor, reazem tare in Hristos si in ale tale rugaciuni a avut; ca de nadejdea sa n-a fost lipsit; ca proorocia ta, sfinte, s-a plinit; ca si Nestor pe Hristos a marturisit; ca el la momirile imparatului nu s-a supus; ca si lui cununa frumoasa la ceruri i-ai arvunit; ca din porunca imparatului, de Marcian capul i s-a taiat; ca sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numarat;

Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie! Condacul 6

Fiind instiintat nebunul imparat, cum ca tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzarii lui

Lie, s-a mahnit foarte, mai mult decat ar fi cazut din imparatia sa, si indata a poruncit ostasilor, ca asemenea cu sulitele sa fii strapuns; iar tu, vrednicule de lauda, asteptai cugetand la bunatatile ce aveai a le dobandi si cantand lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 6

Sezand tu in temnita, viteazule mucenice, a cautat spre tine Domnul de sus, cercetandu-te

prin ingerul Lui care ti s-a aratat ca o preafrumoasa cununa din rai intru lumina mare, pe care punand-o pe capul tau, ti-a zis: pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie; imbarbateaza-te, intareste-te si biruieste pe vrajmasii tai; iar tu sfinte, ai raspuns; ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ti varsa pentru Dansul sangele tau, pentru care noi te laudam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca sezand tu in temnita vesel te-ai aratat; ca Hristos din ceruri spre tine a cautat; ca cercetare de la El prin ingeri ai primit; caci cu frumoasa cununa din rai intru lumina mare la tine a venit; ca vederea ingerului mult te-a bucurat; ca el capul cu cununa ti-a incununat; ca primind cununa, din inima ai multumit; ca pe vrajmasul foarte mult l-ai scarbit; ca pace, imbarbatare si intarire, prin inger ai luat; ca prin rabdare intemeietor dreptei credinte te-ai aratat; ca intru dansul bucurandu-te te-ai veselit; ca pentru Dansul sangele a-ti varsa ai dorit; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 7

Incepand a se lumina de ziua, au intrat ostasii in temnita la tine, mare mucenice, aflandu-te

stand vesel la rugaciune, si indata a inceput a te strapunge cu sulitele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mana dreapta, impungandu-te intaia sulita in coasta, inchipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tau, Cel cu sulita impuns; in mainile Lui ti-ai dat sfantul tau suflet, cantand: Aliluia ! Icosul 7

Cumplit si fara crutare, ostasii au strapuns trupul tau, rabdatorule de chinuri al lui Hristos,

mare mucenic, incat pamantul s-a rosit cu sangele tau, facandu-te priveliste ingeriior si oamenilor; iar tu, rugandu-te din adancul inimii, ai ramas pana la sfarsit cu multumire rabdand si neclintit din dreapta credinta; pentru care primeste de la noi acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca intrand ostasii in temnita, vesel te-au aflat stand la rugaciune; ca indata au inceput cu sulitele a te strapunge; caci cu suflet viteaz mana dreapta ai ridicat; ca intaia sulita coasta ta a strapuns; ca patima lui Hristos, Domnul tau, ai inchipuit; ca impungere in coasta ca si El ai primit; ca pamantul cu sangele tau s-a rosit;

Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te,

ca priveliste ingerilor si oamenilor te-ai facut; ca sulitele vesel le-ai rabdat; ca prin ele sufletul tau in mainile lui Dumnezeu l-ai dat; ca tare ca un diamant te-ai aratat; ca pana la sfarsit, multumind din adancul inimii, te-ai rugat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 8

Mucenice de trei ori fericite, dandu-ti sfantul suflet in mainile Domnului tau, Caruia cu

credinta ai slujit, s-a dus sa petreaca in locasurile cele ceresti impreuna cu cetele mucenicilor; trupul tau aruncat fara de cinste zacea la pamant, iar oarecare din credinciosi noaptea mergand l-au luat si l-au ingropat, cantand toti lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 8

Dupa ingroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei luand haina si inelul

muiate in sangele tau, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tamaduiau si duhurile cele necurate se goneau; de care minune instiintandu-se tot Tesalonicul, necredinciosul imparat Maximian a poruncit ca si pe fericitul Lupu sa-l prinda si sa-i taie capul; si asa sluga cea buna dupa stapanul sau, adica dupa tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi iti cantam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca trupul tau strapuns fiind a ramas jos; ca Iisus crestetul tau l-a incununat frumos; ca nevointa ta cea muceniceasca acum ai savarsit; caci cu mucenicii in locasurile ceresti esti preamarit; ca de la pamint la cele ceresti te-ai ridicat; caci cu mucenicii dimpreuna te-ai numarat; ca lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina si inelul tau i-ai dat; ca prin ele feluri de boli ai vindecat; ca si lui din porunca lui Maximian i s-a taiat capul; ca el, dupa tine, stapanului sau, a urmat; cel ce credincioailor esti izvor de minuni nedesertat; ca demoniior esti rana anevoie de vindecat; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 9

Deasupra mormantului tau, sfinte, fiind zidita o biserica mica, in care se savarseau multe

minuni si feluri de vindecari bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din partile Iliricului de boala grea fiind cuprins, adus si pus fiind unde sfintele tale moaste erau in pamant ascunse, indata a dobandit tamaduire, sculandu-se sanatos; pentru care, multumind lui Dumnezeu si pe tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, preamarindu-te, a cantat: Aliluia! Icosul 9

Vrand vindecatul boier Leontie a zidi o biserica mare si frumoasa, Sfinte Mare Mucenice

Dimitrie, spre semn de multumire, daramand pe cea mai mica, a inceput a sapa santurile spre temelie. Dar, o minune ! A aflat sfintele tale moaste intregi si nestricate, curgand din ele mir binemirositor, unde, adunandu-se poporul, cu bucurie scotandu-le din pamant, multime nenumarata de bolnavi se tamaduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicand degrab la acel loc biserica frumoasa si minunata, intr-ansa a pus cinstitele tale moaste, in racla de mult pret; deci bucurandu-ne si noi de aceasta, graim catre tine asa:

Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te,

ca pe Leontie de boala grea l-ai vindecat; ca el spre multumire biserica in numele tau a ridicat; ca tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat; ca trupul tau iarasi noua l-ai dat; ca indata ce din pamant s-a ivit, mir de buna mireasma la toti a tins; ca pe multi de felurite boli i-ai izbavit; ca inauntrul bisericii cu cinste de preoti s-a asezat; caci credinciosii de aceasta s-au bucurat; ca intregi sfintele tale moaste se pazesc; ca cei ce patimesc si cu credinta nazuiesc la ele, se tamaduiesc; vas de mir neimputinat si de feluri de boli vindecator; ca pentru toti esti de daruri impartitor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 10

Binecredinciosul Leontie, voind a se intoarce la Iliric, a vrut sa ia o parte din sfintele tale

moaste, ca si acolo in patria sa sa zideasca o biserica in numele tau, sfinte; iar tu, aratandu-te, l-ai certat, ca sa nu indrazneasca a lua ceva, iar el luand numai giulgiul muiat in sangele tau si o parte din aurarii, in racla de aur le-a pus si ducandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 10

Minuni multe facand tu, sfinte, prin giulgiul tau, lui Leontie aratandu-te pe cale, l-ai izbavit

de furtuna ce-l ameninta si vrand cu ai sai a trece raul Istrului i-ai spus sa ia racla cu giulgiul in mainile sale si sa nu se teama; asemenea si tuturor celor ce nazuiesc cu credinta la tine le esti de obste folositor si grabnic ajutator; pentru care-ti cantam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Tesalonic; Bucura-te, ca pe Leontie, ce din sfintele tale moaste a vrut sa ia, l-ai certat; ca giulgiul muiat in sangele tau, spre mangaierea lui l-ai dat; ca de furtuna ce-l ameninta, aratandu-te, l-ai izbavit; caci cu giulgiul tau fara vatamare l-a trecut; ca el, sosind la Sirmion, in biserica ce zidise tie, acest odor a dat; ca si acolo multi se indulcira de minuni si tamaduiri; ca pe Marian, eparhul Iliricului, de buba grea l-ai tamaduit; ca pe unul ce era indracit l-ai izbavit; ca pe altul ce ii curgea sange l-ai izbavit; ca foametea ce era in cetatea ta o ai potolit; ca pe locuitorii ei, din primejdia ce-i ameninta, i-ai izbavit; ca celor ce vindeau grau, aratandu-te aievea, le-ai poruncit sa inoate spre Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 11

Sfesnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaste, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice
Dimitrie, pus in sfesnicul bisericii lumineaza pe toti cei ce cu credinta alearga la ele; deci de un dar ca acesta sa nu ne lipsesti si pe noi sfinte, cei ce cu dragoste ne aflam stand inaintea sfintei tale icoane; cu multa smerenie inchinandu-ne, cerem a fi scutiti de orice potrivnice intamplari iar mai ales de infricosatoarea groaza a cutremurului si a ne invata sa cantam lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia! Icosul 11

Evlaviosul imparat Justinian a trimis in Tesalonic barbati cinstiti sa ia o parte din sfintele

moaste, spre sfintirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungand ei la Tesalonic si de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodata a iesit foc si scantei de vapaie spre toti slobozind si un glas din foc infricosator zicand: stati si nu indrazniti; iar ei spaimantati de frica au cazut si intorcandu-se inapoi au spus imparatului cele ce s-au facut, aducand intru mirare pe toti; pentru care te laudam asa: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca foc si scantei de vapaie s-au vazut din racla sfintelor tale moaste; ca minunea aceasta pe multi i-a ingrozit; ca in vis lui Onisifor, aprinzatorului de lumini, te-ai aratat; ca fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat; ca ai poruncit lui sa o paraseasca si sa se pocaiasca; ca pe el, l-ai facut a se rusina, trezindu-se din sonm; ca a doua oara iarasi aievea l-ai mustrat; ca de glasul tau ca de un tunet la pamant zacea ca un mort; ca venindu-si el intru sinesi singur a marturisit fapta sa; ca spaimantandu-l, singur a spus tuturor mustrarea ta; caci cu minunile tale pe popor ai veselit; ca vrei ca toti sa se mantuiasca de la Dumnezeu; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 12

Stand inaintea lui Hristos, Cel ce te-a intarit spre patimire, prealaudate Mare Mucenice

Dimitrie, de la Dansul dar ai luat a vindeca pe toti de patimile sufletesti si trupesti; rugamu-ne deci tie, sfinte, ca cel ce ai indrazneala multa, nu inceta mijlocindu-ne sufleteasca mantuire noua, celor ce cinstim a ta pomenire si cantam neincetat: Aliluia! Icosul 12

Cu cantari cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale si indelunga-rabdarea ta, marim si

laudam minunile tale, vitejia si barbatia ta cea nebiruita; bine te cuvantam ca pe un mare ajutator si pazitor lumi, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, si din inima graim tie acestea: Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit; ca pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povatuit; ca pe cele doua fecioare, ce au cusut chipul tau, le-ai izbavit; ca pe rapitorul lor l-ai lasat batjocorit; ca degraba le-ai adus pe ele, dimpreuna cu chipul, la biserica din Tesalonic; ca acel chip inaintea altarului spre lauda ta s-a pus; ca vazindu-se ele desteptate langa mormantul tau s-au bucurat; ca cei adunati acolo, pentru minune au saltat; ca de multe ori cetatea ta de navalirea barbariior o ai izbavit; ca pe multi din robia barbarilor i-ai slobozit; ca dimpreuna cu ingerii esti vorbitor; ca tuturor de obste catre Stapanul ne esti mijlocitor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 13

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie,

aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite

catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! Apoi se zice iarasi Icosul intai

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin
darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda : Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit; ca luminat pe Hristos ai marturisit; ca din parinti binecredinciosi ai rasarit; ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit; ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat; ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat; nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului; reazem neclintit al Iliricului; saditorule al crestinatatii; dezradacinatorule al paganatatii; ca intru primejdii lumii esti mare aparator; ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor; Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

si Condacul intai

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului

paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Rugaciunea Sfantului Nifon

Primeste Parinte, pe mortul care si-a pierdut sufletul, primeste pe cel ce este groapa pacatelor; primeste pe hulitorul, vicleanul, nerusinatul, inrautatitul, pe cel intinat cu sufletul si cu trupul. Primeste pe cel robit de toate puterile dracesti. Miluieste-ma pe mine nelegiuitul, tilharul, lepadatul, uriciunea pacatului! Miluieste-ma, Izvorule al tamaduirii, al milostivirii si nu-ti intoarce de la mine fata Ta Preabuna. Nu spune Doamne "nu te cunosc!" Nu ma intreba "unde ai fost pina acum?" Nu ma trece cu vederea pe mine, tarina, fumul, stricaciunea, nelegiuirea, ocara,

uriciunea, gunoiul, salasul dracilor si sminteala oamenilor! Nu ma lepada de la Tine, Stapine, ci indura-Te si ma miluieste! Pentru ca stiu, Iubitorule de oameni, ca nu voiesti moartea pacatosului, ci sa-l intorci si sa-l faci viu. Nu Te voi lasa pina nu ma miluiesti si pina nu ma ajuti. AMIN

Cultur i via religioas

Centrul de greutate al cretinismului se situeaz n viaa sufleteasc a oamenilor. Iar dac extindem sfera vieii sufleteti, ea se mplinete n sfera spiritual. Aici, n suflet i n spirit acioneaz nvtura cretin. Dar tot n suflet i n spirit i are sediul i cultura. Este de neimaginat o via n suflet i n spirit conform cu demnitatea uman, care s nu simt nevoia unei ancorri religioase. Dup cum este de neimaginat c ea ar putea s acorde o importan minim culturii. nct, din punct de vedere structural, adic al elementelor constitutive fiinei umane, religia i cultura au o sum de contingene, care ngreuneaz mult o delimitare a domeniilor lor de manifestare.

Aceast delimitare este mult mai uoar dac o facem din punctul de vedere al finalitii care revine att religiei, ct i culturii. Religia cuprinde o concepie despre via, dar ea i gsete expresia specific ntr-un ansamblu de norme, de modaliti de trire cotidian, dar n acelai timp i n chip precumpnitor ea este o legtur direct cu Dumnezeu. Nu e mai puin adevrat c doctrina religioas ofer un rspuns la marile probleme ale existenei i ale vieii. i fr voia ei, ea trebuia s abordeze preocupri de ordin metafizic. Or, i cultura ofer o concepie despre via, i ea procur un rspuns la marile probleme ale existenei i ale vieii. ns, n vreme ce religia este un drum, i singurul care ncepe de pe pmnt i sfrete n viaa viitoare, aducndu-1 pe om naintea lui Dumnezeu, realiznd aadar o relaie de subordonare a omului fa de Dumnezeu, cultura are ca domeniu de predilecie operele minii i ale spiritului, fcnd din ele o finalitate a efortului intelectual, dar nu i o posibilitate de mntuire, sarcin care revine religiei. n esen, religia se definete prin lucrarea ei de mntuire a persoanei umane, iar cultura i rezerv opera de orientare a spiritului n ansamblul realizrilor lui. Mai departe, Biserica i credina gsesc n cultur un material indispensabil lor, ca informaie, i nu mai puin ca o disciplin de dezvoltare intelectual, dup cum doctrina Bisericii formeaz un obiect de studiu pentru cultur, fr ca totui simpla preocupare cultural s-i ofere i o posibilitate de mntuire. Am relevat aceast relaie ntre religie i cultur, pentru a preciza punctele comune care le prezint pn la un anumit nivel, dar i pentru a preciza aspectele finale care le deosebesc. Cretinismul grupeaz dogme, cu obligativitatea de a crede n ele, i precepte obligatorii de ndeplinit. Dubla dimensiune care l face s fie n acelai timp i credin i moral i d posibilitatea cretinismului s opereze n om i n societate transformri care conduc la

crearea unei viei noi. Aceast via ctig n superioritate, n noblee i n desvrire. Ea se hrnete dintr-o continu tensiune de apropiere i contopire cu fiina divin. Chiar dac, aa cum am menionat mai sus, exist zone de desprire ntre religie i cultur, totui religia ofer culturii elemente care i asigur acesteia armonia, i imprim o soliditate care o face s nfrunte vremea pn la captul veacurilor. Contingenele dintre cretinism i cultur confer primului i dreptul i posibilitatea de a o ndruma pe ultima. De altminteri, cretinismul a creat fundamentele de ordin moral ale omului, singurele care pot s-i asigure o dezvoltare armonioas.

Pentru o cultur moral Nu ne putem nchipui o adevrat cultur, n divor cu cretinismul. Prin esena ei, cultura este moral. O cultur desprit de moral este una dintre cile cele mai sigure de pervertire i pierzanie ale fiinei umane. Pentru c slaul Bisericii este, n primul rnd i n cele din urm, sufletul, acesta nu-i poate gsi n alt parte sprijinul i cluza, dect n preceptele ei. Prin faptul c Biserica salveaz sufletul, ea salveaz totodat i cultura. Omul luntric care, pe drept cuvnt, este considerat sediul credinei, un sediu ns care rmne ca atare i neviciat numai dac st sub puterea i ocrotirea Sfntului Duh, ajunge s tind spre desvrire prin relaia lui cu Biserica. Nu exist n lume o alt for care s imprime culturii proprieti de nsntoire a societii, mai mare ca aceea a Bisericii. Nu numai c omul luntric este zona de nfrire a omului cu Biserica, dar el atest prezena lui Hristos n om. Convertirea omului, transformarea lui interioar prin decizia i aspiraiile noastre de a tri conform liniei cretine, reprezint momentele iniiale n zidirea adevratului om cretin. Ele pot fi o chezie a mntuirii lui. Trebuie s spunem c activitatea cultural, subminat ns de vicii, este expus sterilitii. Antichitatea prezint acest tip de cultur, care dac nu ar fi fost oprit, el devenea o piatr de moar n dezvoltarea civilizaiei, precum i n realizarea destinului uman. Omul antic, care a excelat n realizri culturale, era mai puin pregtit s-i dobndeasc mntuirea, iar n multe cazuri ignora aceast cale. Cretinismul este acela care a stopat procesul de degenerare a lumii antice, insuflndu-i virtui, printre care unele erau necunoscute societii de atunci.

Exilarea lui Dumnezeu Milostenia, sinceritatea, castitatea, pudoarea, puritatea, demnitatea, erau practicate capricios i fr legtur cu nevoia omului de a-i mplini destinul, nevoie care nu se poate realiza n afara efortului de mntuire. n contextul unei societi primejduite de mari racile morale i ameninate de disoluie, Biserica vine cu un mesaj salvator. Ea insufl societii o sete de regenerare moral i axare spiritual care face din ea o cetate a lui Dumnezeu i o comuniune a sfinilor. Ar fi o greeal s se cread c religia cretin neag instituiile acestei lumi. El le consider necesare, dar le druiete cu spiritul su purificator i dttor de via nou,

descoper o nalt nrudire ntre omenire i Dumnezeu, conform ideii c Dumnezeu 1-a fcut pe om dup chipul i asemnarea Sa, transfigurnd astfel lumea veche i cultura ei. Divorul dintre cultura modern i Dumnezeu a frmiat cultura ntr-o puzderie de individualisme, lipsite de nelesul nalt al unitii spirituale. Speculaiile omului modern, care nzuiesc spre o iluzorie autonomie spiritual, sunt pndite de o moarte sigur. Trim un grav proces de secularizare a forelor spirituale, antrenate ntr-o separare a tuturor domeniilor de via social i cultural, crend goluri i abisuri ntre ele i tentndu-le la autonomii care, n aparen sunt un ctig, dar n realitate un eec. Gravitatea acestei tendine nu st numai n autonomia raiunii i a cmpurilor de via cultural i spiritual, ci n faptul c lumea n totalitatea ei este conceput ca un organism care vrea s triasc prin el nsui, exonerat de protecia lui Dumnezeu. Urmrile sunt incalculabil de primejdioase. n primul rnd se ajunge la o retranare a omului n imanen i la un fel de expediere a lui Dumnezeu ntr-o nebuloas transcenden. Aceast concepie denumit deism l vede pe Dumnezeu ca pe un fel de bobrnac care a pus lumea n micare pentru ca aceasta s se emancipeze i s-i gseasc drumul singur, scutit de conductor. n intimitatea ei, o asemenea concepie ascunde un ateism latent pentru c lumea ca existen propriu-zis nu-1 mai conine pe Dumnezeu i prezint toate semnele unei autonomii totale. O alt faet a acestei concepii a condus la teoria evoluionist, ambiionnd s explice apariia i dezvoltarea vieii pe pmnt numai prin cauze naturale, fr intervenia creatoare a lui Dumnezeu. Secularizarea culturii poart o amprent mecanicist pentru c se sprijin pe o relaie inexplicabil ntre cauz i efect. Izolndu-1 pe Dumnezeu n transcendent, omul i inaugureaz o mprie faptic aici pe pmnt. Spre deosebiere de omul evului mediu care nu-i ajungea siei, i pentru a remedia acest neajuns aspira s se ntregeasc n Dumnezeu, omul modern i proclam autonomia respingnd revelaia divin i substituindu-se lui Dumnezeu.

Omul, n centrul lumii Contrar epocii medievale caracterizat prin teocentrism, adic prin aezarea lui Dumnezeu n centrul lumii, modernitatea este antropocentric, adic situeaz pe om n centrul lumii. Ruperea lumii de Dumnezeu nu are urmri nefericite numai pentru mntuirea omului. Urmrile sunt vizibile, iar n stadiul actual anevoie de remediat, pentru c Biserica are de nfrnt factori a cror for social se ntemeiaz n primul rnd pe puterea de seducie a banului. n cadrul unor liberti civice i morale ru nelese i practicate fr discernmnt s-a permis infiltrarea n corpul social a unor secte religioase, practici sexuale i formule de via destinate s dezechilibreze i s descompun instituii i datini pe care Biserica le-a creat de-a lungul multor veacuri. Asistm la o reeaditare a libertilor consecutive revoluiei franceze cnd zdruncinarea instituiilor cretine i defimarea clerului au deschis calea unui libertinaj pe toate planurile de via. Strdania Bisericii de a redresa omul i societatea, desfurat cu precdere dup primul rzboi mondial, dar blocat prin instaurarea unor regimuri fr Dumnezeu, ncurajate la rndul lor de alte regimuri care i ascundeau ateismul dar l practicau efectiv, a pregtit ofensiva iconoclast la care asistm n zilele noastre. Dac tot ceea ce s-a drmat a fost posibil printr-o ndeprtare de Biseric, atunci se impune cu necesitate ca tot prin Biseric s se reconstruiasc i prin nimeni altcineva.