Evolutia UE

Prima constructie institutionala a aparut dupa cel de-al doilea razb. Jean si robert schuman au fost promotorii unei federatii de stat europene care sa fie realizate dupa modelul statelor unite. Realitatile sociale, economice si pol nu au permis, insa realixarea unei astefel de structura, planul fiind realizarea unei comunitati. Cu un obiect de activitate determinat. In 1951s-a semnat la Paris tratatul car instituie Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului. Desi initial 7 state din vestul Europei negociaser infiintrea comunitatii, in urma refuzului MB de a semna tratatul, statele fondatoare au ramas Germania, Fr, It, Belgia, Olanda si Luxemburg. Prin acest tratat, statele convin sa pun in comun productia, exproatarea, prelucrrea si comercializarea carbunelui si otelului, aceste produse urmand a circula fara bariere vamale si fara restrictii comerciale intre statele semnatare. Tratatul a fost incheiat pt o durata de 50 ani. Se infiinteaza primele 4 inst comunitare: o comisie alcatuita din experti din cele 6 state, un consiliu de ministrii alcatuit din ministrii de resor ai statelor, o adunare comuna -precursoarea Parl European-alcatuita din parlamentari din cele 6 state desemnati potrivit unor reguli nationale si o Curte de Justitie care functiona independent de celelalte institutii si de sttele membre cu rol in judecrea litigiilor care aveau ca obiect In 1957 se semneaza la Romana inca 2 tratate: primul instituie Comunicatea Europeana a Energiei Atomice si al doilea instituie Comunitatea Economica Europeana. Ambele reglementeaza domenii de interes pt statele semnatare. Folosirea pasnica a energiei atomice, modul incare statele pot sa dezvolte capacitatea atomica sau nucleara, folosirea acestora in scopuri exclusiv pasnice ... Tratatul CEE este precursolul UE de astazi, statele semnatare avand in vedere realizarea nei piete comune in care produsele care proveneau din oricare stat membru sa fie tratate in toate statele ca si cand ar fi produse proprii. Daca un stat produce un produs, va fi inclinat sa puna taxe pe importul acestui produs, pt a incuraja consumul intern. CEE s-a protejat de blocul sovietic. CEE s-a alcatuit din state invingatoare si invinse in razb. Si cele dou tratate reglementeaza aceleasi institutii ca si Tratatul de la Paris. A fost inch pe o per nedeterminata. Pana in anul 1965 fiecare dintre cele trei comunitati a functionat cu institutiile proprii. Cheltuielile nejustificat de mari, realizarea unui paralelism decizional institutional si birocratizarea procedurilor au condus la inch unui tratat de fuziune intre inst comunitatilor, astfel incepand cu acest an la nivelul celor trei comunicati functioneaza o si gura comusie, un consiliu, o Curte de Justitie si o adunare parl. Evolutia comunitatilor est strans legata de realitatile geopolitice din spatiul european, dr si de evolutia razbiului rece. Ca urmare a deschiderii doctrinare a multor state care gravitau in zona de putere sovietica, in 1986 se incheie Actul Unic European care are in vedere consolidarea inst, autonomizarea lor, apropierea procesului politic si decizional de cetatean si intarirea pietei

comune prin introducerea unei politici economice si monetare comunne si baterea unei monede care sa fie proprie pt statele comunitatilor. Ev din 1988-99, desfiintarea Actului de la Varsovia inevitabila desviintare a URSS au determinat statele membre ale comunitatilor sa regandeasca intregul prces de unificare. Se semneaza, asfel in 1991 si intra in vigoare si intra in vigoare in 1992 Tratul de Maasricht. Acest tratat modifica si completeaza tratatele institutive ale comunitatilor. Pt prima oara se vorbeste de notiunea de UE fara a se conferi acesteia personalitate juridica. O alta inovatie o reprez cetatenia europeana, care este o cetatenie de tip derivat care se adauga cetateniei nationale, fara a o inlocui. Aceasta cetatenie presupune ca fiecare persoana are obligatia de a-si respecta indatorile de cetatean national si de a beneficia de o serie de dr: - dr de a circula liber si neingradit pe teritoriul statelor membre; - dr de a desfasura activitati lucrative pe ter Statelor Membre; - dr de a stab resedinta oriunde pe ter statelor mebre; - dr de a alege si de a fi ales in alegrile locale/ regionale unde isi are resedinta; - dr de a alege si de a fi ales in Parl European; - dr de a se adresa cu petitii Mediatorului European. Libera circulatie a serviciilor, a capitalului si a marfurilor. Ca urmare a deciziei statelor in fostul bloc comunist de a se alatura UE, Consiliul European de la Copenhaga 1995 stabileste o serie de criterii pe care trebuie sale indeplineasca statele pt aderarea la Uniune. - primul criteriu: respectarea dr fundamentale ale omului, in care se include si respectarea dr minoritatilor; - suprematia legii; - resp dr la asociere, pluripartidism si alegeri democratice; - ec bazata pe competitie si reguli de piata functionale; - resp normelor dr comunitar. Evolutia nr de Membrii UE Statele fondatoare, germania, Franta, Italia, belgia, olanda, lux, - in 1973 adera MB, irlanda, danemarca - 1981 Grecia - 1986 Spania, Portugalia; - 1995 suedia, finlanda, austria - 2004 adera un gr de 10 state: letonia, lituatia, estonia, malta, cipru, ungaria, cehia, polonia, slovenia, slovacia - 2007 bulg, romania In 1997 se semneaza tr de la amsterdam care intra in vig 1999. Acest tratat indrocuce obligativitatea resp dr fundamentale ale omului, interzicerea oricarui tip de discriminare, egalitatea dintre femei si barbati si introduce norme privind domeniul social si al asigurarilor pt cei care muncesc pe terit statelor Uniunii.

In 2001 se semneaza la Nisa un nou tr care sporeste competentele Parl European care fundamenteaza viata democratica a Uniunii, anexeaza o carte a dr fundamentale si o declaratie privind viitorul Europei. 23 limbi Parl eu are 3 sedii: strasbourg, bruxelles, luxemburg Tratatul de la lisabona a aparut ca urmare a nevoii de a reglementa modul de funtionare al statelor si de a a profunda constructia europeana cu toate mecanismele ei. Aparitia tratatului a fost determinata nu doar de nevoia interna de organizare, ci si de aparitia crizei economice din statele unite. In 2007 se semneaza, iar la 1 dec 2009 intra in vig tr de la Lisabona care modif si completeaza trat anterioare. Avand in vede dificultatile de urmarire a cadrului legal, se decide renumerotarea si public renumerotata a tratatelor. Apar, astfel, tr privind UE, resp tr privind functionarea UE. Tr privind ue are un prambul prin care se stabilesc principii generale de organizare si functionare a inst, pr democratice pe care se bazeaza uniunea, organizarea interna a inst, actiunea externa a uniunii, si disp finale. Tr privind functionarea uniunii stabileste in cele 7 parti modul in care este org piata uniunii, politicile ec si monetare ale acesteia, rel externe si de securitate, atribuirea de competente inte state si uniune. Tr i se anexeaza Charta dr fundamentale a UE si o serie de protocoale dintre care. Ele mai importante sunt protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportanalitatii si protocolul privind rolul parlamentelor nationale in UE. Principalele forme intr prin tr de la Lisabona Reforme institutionale - parl European detine, impreuna cu consiliul, competenta legislativa in int uniunii europene. Parl il alege pe presedintele Comisiei Europene si investeste Comisia in plenul sau. Consiliul european dobandeste in mod explicit personalit juridica, iar pres este ales pt un mandat de 2 ani si jumatate. Majoritatea de decizie in consiliu se modifica prin raportare la pop si suprafata statului incepand cu 2014. Presedentia Consiliului se exercita potrivit pr rotatiei pt un mandat de 6 luni. Comisia Eu va fi formata incepand cu 2014 dintrun nr de membrii egal cu 2/3 din nr statelor membre daca cons european decizand cu unanimitate daca nu se dispune altfel. Justitia europeana este organizata pe trei nivele de competente: Curtea de Just, Tribunalul si Tribunalele specializate. Din punctul de vedere , Uniunea stabileste ca la nivelul tutror statelor membre se realizeaza o politica unica. ceatsa pol este dusa la indeplinire atat de inaltul reprez pt politica externa a Uniunii care detine functia de Vicepresedinte al Comisiei, de institutiile unionale si de statele membre. Acestea din urma au dreptul de a dezvolta propria lor politica externa sub rezerva respectarii politicelor comune. Incepand cu 1 dec 2009, dispar comunitatile europene, in locul lor aparand uniunea europeana. Cei trei piloni se desfiinteaza, iar rolul politicilor interguvenrnamentale este diminuat si inlocuit de politicilor inst uniunii. Pr prima oara, UE dobandeste personalitate juridica si se manifesta ca un actor al relatiilor internationale. In urma tr de la Lisabona se delimiteaza cu mai multa precizie impartirea competentelor intre state si Uniune. Pr este acela al atribuirii, adica Uniunea poate reglementa doar in domeniile care i-au fost repartizate in mod explicit de state prin tr. In acest mom, uniunea

exercita o competenta exclusiva in domeniul uniunii vamale, stabilirea unor norme de concurenta si politicile monetare. Uniunea imparte cu statele o competenta artajata in domenii care tin de realizarea pietei interne si a politicilor economice si sectoriale. In toate dom in care nu s-a acordat competenta uniunii, fiecare stat are dr exclusiv de reglementare. Ca urmare a derapajelor financiare ale unor state membre ale Uniunii, pt a intarii disciplina financiara si stbilitatea monedei euro, 25 de State membre au semnat pe 2 martie 2012 tr fiscal. Acesta nu este un tr fundamental al uniunii, ci un tr interguvernamental supus ratificarilor din Parl statelor membre. Va intra in vig dupa ce al 12 lea stat va ratifica tr. Acest tr consimte dr statelor semnatare de a renunta la omparte din suveranitate in favoarea uniunii. Bugetele nationale vor fi avizate de catre comisie anterior aprobarii acestora de aprlamente. Statele care nu vor respecta rigorile tr, vor suporta penalitati econice.
Izvoarele dreptului Uniunii. In dr international prin izvor se intelege orice act juridic incheiat intre 2 sau mai multe state sau alte subiecte de drept prin care se nasc, se modifica sau se sting obligatiile acestora. Aceste acte poarta denumirea generic de tratate. In practica se foloseste deopotriva denumirea de conventii, acorduri, pacte, memorandumuri. Dpdv al dreptului uniunii conceptual cu care se lucreaza este acela de tratat, in acest sens tratatul reprezinta acordul de vointa liber exprimat de catre statele member prin care se infiinteza comunitatile sau ulterior se modifica si completeaza tratatele institutive. Fiind o forma atipica de structura suprastatala uniunea opereaza cu concepte specific dreptului international public, dandu-le acestora o noua semnificatie. Tratatul ca principal izvor al dreptului uniunii reprezinta modalitatea prin care statele prin consens cedeaza o parte din suveranitate in favoarea uniunii. Principalele tratate sunt cele 3 tratate institutive: T. de fuziune din 1965, Actul unic European, T. de la Mastrich, T. de la Amsterdam, T. de la Nissa, T. de la Lisabona precum si toate tratatele de aderare a noilor state la comunitati si ulterior la la Uniune. Un tratat este alcatuit dintr-un preambul in care sunt precizate partile semnatare si motivatia care a determinat adoptarea tratatului, clauze institutionale, care reglementeaza modul de organizare si functionare a insitututiilor, clauze materiale privind politicile commune si reglementarea domeniului de competent si dispozitii tranzitorii si finale prin care se reglementeaza modalitatea de intrare in vigoare si eventualele derogari de la intrarea in vigoare. Modalitatea d adoptare si de intrare in vigoare atrage idea de supraconstitutionalitate a acestor acte juridice. Cedarea de competente prin intrarea in vigoare a tratatelor se face ireversibil in folosul uniunii pe toata durata de existenta a acesteia sau a calitatii de membru pe care o are statul. Tratatele reprezinta astfel izvoarele primare ale dreptului uniunii. Izvoarele derivate sunt Regulamentul, Directiva, si Decizia. Regulamentul este un act emis de institutiile uniunii, obligatoriu in toate elementele sale, direct si general aplicabil in toate statele membre. Aplicabilitatea se face direct fara sa existe necesitatea ca statul sa emita un act de putere. In tocmai ca si tratatul regulamentul determina o aplicare prioritara in fata oricrei alte norme juridice interne. Acesta are un caracter general si se poate adresa statelor, institutiilor sau particularelor, aplicarea este una completa, fiind interzisa aplicarea selectiva a acestora de catre state.

Decizia este un act derivat prin care se aplica si se executa dispozitiile tratatelor. Decizia este obligatorie in toate elementele sale fiind emisa de institutiile uniunii. Spre deosebire de Regulament, Decizia nu are o aplicabilitate generala, ci are un destinatar expres prevazut in cuprinsul sau. Directiva este un act atipic, care nu are un obiect determinat, ea este obligatorie pentru statele destinatare in privinta rezultatului care trebuie sa fie atins, lasandu-se la latitudinea institutiilor nationale mecanismele de aplicare si implementare interna. Directiva este de baza atunci cand este determinata de o prevedere a tratatului si de executie daca prin ea se aplica o directiva de baza. Izvoarele derivate ale dreptului uniunii sunt obligatorii. Pe langa acestea sunt si izvoare complementare care nu au forta juridica obligatorie. Dintre acestea celemai importante sunt Recomandarile, Avizele si Statutele. Ordinea juridica europeana: din momentul constituirii comunitatilor si ulterior al aderarii unor state membrii uniunii au cedat o parte a atributiilor statale in favoarea structurilor supranationale. Dincolo de natura juridica a demersului, cedarea efectiva a determinat aplicarea principiului egalitatii de tratament al tuturor statelor in fata uniunii si a celorlalte state. Principul acesta determina o impartire echitabila a bunurilor, a serviciilor si a dezvoltarii tehnologice proportionala cu acordul adus. Aplicarea principiului solidaritatii arata pe de o parte ca structura se bazeaza pe realizarea de noi valori, si o noua ordine juridica. In care eficacitate institutiilor nationale este corelata cu dinamica institutiilor . Liantul intre cele doua este aqiu-ul comunitar ca suma a actelor normative al uniunii aplicabile institutiilor statelor , operatorilor economici sau persoanelor care au calitatea de cetatean. Aplicarea acestuia in dreptul intern a determinat o operatiune laborioasa de traducere si transpunere in legislatia nationala. Dreptul uniunii ca totalitate a legislatiei primare: T. privind Uniunea europena + T. privind functionarea UE si a normelor de dr. derivat este aplicat dupa urmatoarele principii. P. aplicabilitatii imediate: P. apicabilitatii directe: P. efectului direct: P. suprematiei dreptului uniunii: P. invocabilitatii in fata instantelor nationale sau a celor europene

Personalitatea juridica a UE: constructia europeana nu are corespondent de organizare la nivelul supranational- intrenational. Chiar daca fondatorii au decis sa opereze cu instrumente specifice dr international, structura nou creata nu a capatat trasaturi specifice unei organizatii interguvernamentale. Ea nu a fost definita nici ca o structura clasica federala sau confederala. Chiar daca structura a primit denumire de Uniune Europeana incepnd cu T. de la Mastrich. Personalitatea juridica a fost conferita abia prin T. de la Lisabona. Uniunea se defineste a fi o federatie de state natiune, care sunt determinate de efortul comun de a genera o forta internationala, distincta de statele membre. In acest fel uniunea imprumuta din trasaturi specifice organizatiilor interguvernamentale, structurilor federale si structurilor confederale. De la organizatiile interguvernamentale imprumuta urmatoarele trasaturi:

Infiintarea, modificarea si admiterea a noi membri se face prin tratat Personalitatea juridica dobandita nu afecteaza personalitatea juridica fondatoare/membre. Spre deosebire de organizatii UE are o cetatenie proprie.

statelor

Trastaturi federale ale UE Cetatenia europeana se adauga cetateniei nationale dar nu o inlocuieste. Parlamentul european este ales prin sufragiu universal la nivelul tuturor statelor membre. Legislatia Uniunii are prioritate de aplicare in fata legislatiei nationale. Curtea de justitie are competente de a judeca litigiile dintre state.

Trasaturi confederale: Uniunea are competentele atribuite prin vointa statelor. Statele au competenta exclusiva in dr tratatelor Domeniile care tin de suveranitate sunt in competenta statelor.

Trasaturi proprii ale UE: Puterea legislativa este gestionata in comun de consiliu si Parlament. Comisia desi are largi competente executive, nu este un Guvern european. Majoritatea calificata necesara adoptarii actelor europene determina inexistenta unei opozitii de tip clasic.