Sunteți pe pagina 1din 9

Echipa care lucreaza la Insitutul de Sanatate din Florida (Statele Unite) a ajutat la restabilirea sanatatii multor oameni, unii

cu boli grave, considerate in faze terminale. Institutul a fost fondat de Anne Wigmore, vegana, o persoana dedicata slujirii in folosul oamenilor, care era convinsa ca avem dreptul la o viata vibranta, deplina. Ea a ajutat pe altii sa se vindece singuri, urmand filozofia celebrului medic din Grecia antica, Hippocrate, cunoscut ca Tatal Medicinii, care a spus: "Fie ca alimentele sa fie medicamentele voastre." Dr. Brian Clement, Co-Director al Insitutului de Sanatate din Florida Dr Clement este vegan si licentiat in medicina naturopatica si stiinta nutritionala. Si-a petrecut mai mult de 30 de ani studiind nutritia si ingrijirea sanatatii in mod natural, are o activitate intensa care cuprinde conferinte si cursuri in privinta sanatatii in intrega lume, incluzand cartea best-seller "Hrana vie pentru o sanatate optima" L-am intrebat pe Dr. Clement despre afectiunile tratate cu succes. "Orice boala cunoscuta. Desigur, cele mai deosebite fiind cele din sfera cancerului. Cancerul este o boala inspaimantatoare, dar cele care fac cele mai multe victime sunt bolile cardiovasculare, chiar daca nu au denumiri la fel de speriat precum cancerul. Este un remediu simplu. Prin stilul de viata alegem sa facem bolile cardio-vasculare. Doar 2% din cei cu boli cardio-vasculare au o problema mecanica. Dar va garantez ca 98% dintre ei nu stiu cum sa traiasca, nu stiu ce sa manance si nu stiu cum sa faca exercitiu fizic si sunt stresati. Iata de ce au aceste boli. Diabetul? Nu am vazut diabet de tip II care sa nu poata fi vindecat. Din nou, este o alegere a stilului de viata. Vreau sa fiu diabetic, sa duc o viata dezordonata, ca a celorlalti? Sau vreau sa fiu un vegan, sa fac exercitii fizice, sa elimin zaharul din viata mea, chiar si cel natural... Boli ca scleroza multipla, Parkinson... toate acestea sunt vindecabile. Tot ce trebuie sa faci este sa traiesti corect, incepand cu mintea ta, mancarea ta, miscarea si intarirea organismului tau." In continuare Dr. Clement ne da o perspectiva asupra alimentelor pe care Institutul le

recomanda pentru o sanatate optima. "Noi le oferim si spunem oamenilor sa isi faca sucuri verzi in fiecare zi. Jumatate pot fi din legume verzi din gradina proprie sau macar din surse organice. Cealalata jumatate trebuie sa fie constituita din germeni, lastari. Contin foarte multe proteine. Lastarii din mazarea verde, spre exemplu, acelasi boabe pe care in mod normal le gatim, acum le vom lasa la germinat. Ajung un vlastar si in 6-7 zile le mancam. Nu numai ca este un profil complet proteic, dar cand sunt germinate, proteinele se impart deja in aminoacizi esentiali, ajungand direct in celula, fara a mai trece prin procesul complicat de 3-5 ore pentru a face aceasta. Germenii semnitelor de floarea soarelui au fost considerati in 1975 de catre Universitatea din California cea mai echilibrata forma de proteina vegetala cunoscuta." Algele, cu toate beneficiile lor, pot fi de asemenea o completare minunata a oricarei diete. "Apoi, desigur, le dam alge oamenilor. Toate algele marine sunt pline de aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali. Din toate plantele de pe planete, nimic nu se compara cu algele marine, nici pe departe, in privinta continutului proteic (peste 50%). Vestea buna este ca daca le administrezi unui sportiv care vrea sa acumuleze muschi, nu obtii putere prin proteine, asta o obtii prin carbohidrati, cei sanatosi, nu paine alba, paste care conduc la zahar, iar oamenii devin dependenti, ci alimnte precum salata verde, hrana care deriva din plante, in starea lor cruda. Aceasta este sursa de energie sanataoasa. Aceasta proteina se va transforma in muschi." Dr. Brian Clement - Mancarea sa-ti fie medicament (Hippocrates Health Institute) In acest documentar este vorba de 6 indivizi, bolnavi de diabet (doi cu diabet de tip I, si 4 cu diabet de tip II), dependenti de insulina si medicamente, care merg la o clinica de intinerire din Arizona, numita Tree Of Life Rejuvenation center (Copacul vietii) si acolo, timp de 30 de zile, manaca numai cruditati, fac miscare, stau intr-un mediu ambiant placut si se relaxeaza.

Rezulatele sunt spectaculoase: 4 dintre ei renunta complet la medicamente si insulina (inclusiv unul cu diabet tip I despre care se spune ca este insulino dependent toata viata lui si binenteles netratabil, ca asa se spune in medicina conventionala Diabetul nu se poate vindeca. Unul dintre ei renunta dupa 2 saptamani, dar oricum si in cazul lui, efectele erau vizibile (renuntase complet la medicamente si insulina si avea valori normale de sanatate). Cel de-al 6 lea, cel mai rebel si conditionat dintre toti, care avea diabet de tip 1 din copilarie, nu a respectat conditiile de vindecare 100% , a ajuns la 5 unitati de insulina in loc de 70 cate lua de obicei si si-a schimbat un pic atitudinea fata de viata si tratament in sine.. Ne sunt prezentate incercarile psihologice prin care trec eroii nostrii si lupta cu ideile preconcepute, cu multiplele conditionari pe care societatea, medicina conventionala, mass media, anturajul, parintii, rudele samd ni l-au oferit de cand am venit pe lume. Este evident si rolul pe care il poate avea si credinta intr-un anumit tratament (adeseori aceasta credinta fiind suficienta pentru a vindeca), entuziasmul, optimismul, gandirea pozitiva, perseverenta, rabdarea. Pur si simplu crud: Dand inapoi diabetul, in 30 de zile (2009) Diabetul zaharat Cnd sngele conine prea mult glucoz, nseamn c a aprut diabetul. Manifestrile tipice sunt printre altele: setea, foamea de lup, rnile care se vindec greu, furnicturile n extremiti, o stare de slbiciune. Evident, din cnd n cnd, starea omului se schimb. De exemplu, de fiecare dat la apariia febrei, dintr-un motiv oarecare, organismul omului consum mai mult energie, ceea ce impune introducerea mai multor calorii n alimentaie i de mai mult insulin sau alte medicamente, care se consum n mod frecvent. La schimbarea locului de munc sau la plecarea n vacan, crete activitatea fizic, care implic creterea cantitii de insulin i nevoia de energie este mai mare. Este imperios necesar analiza urinei, chiar dac se presupune c situaia este sub control. Prin aceast analiz, fcut periodic, se va putea stabili exact momentul trecerii la schimbarea alimentaiei i a medicaiei. De exemplu, dac urina marcheaz valoarea

1+ pe banda test, care este nmuiat n eantionul de urin i brusc crete la 3+ sau 4+, atunci este nevoie de mai mult insulin. Aceast doz se va menine pn cnd se menine cauza schimbrii. Astzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulin: insulina izofon (MPH), insulina lent i cea obinuit. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie n aceeai sering. Totui este indicat folosirea separat a seringilor pentru fiecare tip de insulin. Dac se folosete insulina izofon (semilent), aceast acioneaz la nceputul dup-amiezii, dac injecia este fcut dimineaa. Aceasta nseamn c masa principal va fi la prnz, pentru a conferi maximum de energie organismului n momentul n care i aciunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obinuit are efectul la 2 ore dup injectare. n acest caz o gustare nainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de insulin. Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit i monitorizat de ctre medicul diabetolog. Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sntatea diabeticului, de tonusul lui muscular. Se consider c celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile i pot nmagazina propria lor energie sub o form direct utilizabil, mult mai uor, atunci cnd organismul este pe cale de a se mbolnvi de diabet, dect atunci cnd boala este extins n corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uor peste efectele bolii, dect cel care nu este "n form". Tratamentul diabetului pe cale naturist Se recomand cura de sucuri i cruditi timp de 2 luni, apoi cruditi 6-12 luni. Se recomand zarzavaturile i plantele medicinale n salate - salat, conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl, varz, usturoi, ppdie, castravete, morcov, dup cum sunt indicate i smntna, oule, soia, proteina vegetal. Se consum fructe ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, portocale, pepene, mandarine. A se evita fructele foarte dulci. Se fac cure cu tije de ppdie, cu suc de orz verde (3x50 ml. pe zi), crbune de tei (3x1 linguri

pe zi), tinctur de valerian (3x15 picturi pe zi), ceaiuri, ceai de obligean, se beau 6 linguri pe zi. * Reeta 1: 40 gr. cerenel, 10 gr. mur, 20 gr. troscot, 10 gr. frunze de afin, 30 gr. cincidegete. Se fierb 30 gr. teci de fasole ntr-un litru de ap timp de 30 de minute, apoi se ia vasul de pe foc i se adaug 1 lingur din amestecul de mai sus, se infuzeaz 3 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez. * Reeta 2: 20 gr. salvie, 20 gr. coada oricelului, 10 gr. frunze de afin, 10 gr. soc. 1 linguri cu vrf rdcin de ttneas se pune la fiert n 250 ml. ap. Dup primul clocot se ia de pe foc i se adaug 1 linguri din amestecul de mai sus, se infuzeaz 2 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez. * Cur de sucuri, cruditi, pn la 12 luni. * Zarzavaturi, plante medicinale n salate (conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl, castravete, usturoi, varz, ppdie, morcov, soia). * Smntn, ou. * Fructe: mere, pere, nuci, piersici, mure, banane, pepene, mandarine. Se evit fructele dulci. * Sucul de varz crud, praz, sparanghel, morcov, ceap, usturoi, urzic, normalizeaz glicemia. Sucul de elin, 3 phrele pe zi, scoate cantitatea de zahr din snge. Se mai consum: morcovi, 4-5 pe zi, suc de castravei proaspei, 100 ml. zilnic. * Cura de vsc: se las n ap rece pn a dou zi, apoi se nclzete uor, se strecoar, se beau 3 cecue pe zi, timp de 2-3 sptmni. * Usturoi macerat n rachiu de secar. Se folosesc 3 cpni de usturoi zdrobite, ntr-o sticl de 1 litru de rachiu, se macereaz 14 zile, se consum 1 lingur n fiecare zi, nainte de micul dejun. * Ceai din teci de fasole. Decoct de teci de fasole: se fierb 20 gr. de teci de fasole cu 1 litru de ap, la foc domol, timp de 30 de minute. Se rcete, se strecoar, se ia 1 lingur de 3-6 ori pe zi, numai la recomandarea medicului n caz de diabet. Decoct de teci de fasole cu alte plante: se amestec cte 10 gr. teci de fasole, semine de in, paie de ovz,

frunze de dafin. Se iau 3 linguri din amestec cu 3 pahare de ap, se fierb 10 minute la foc domol, se strecoar. Se bea 1 pahar de 3 ori pe zi, la 1 or dup mesele principale. Se utilizeaz pentru diabet, cu recomandarea medicului. Mncare de fasole verde, care nlocuiete insulina. 300 gr. de fasole verde echivaleaz cu 2 uniti de insulin. "Proteina vegetal" se realizeaz din: 1 kg fin de gru, muiat n ap rece, frmntat pn se obine o coc vscoas la care se adaug puin cafea de cereale. Se pune ntr-un vas cu ap rece care s acopere coca, se las de seara pn dimineaa, se scurge apa, se frmnt coca adugndu-se ap rece, pn se ndeprteaz amidonul, rmnnd glutenul. Se adaug dup gust usturoi, ceap, mrar, ptrunjel. Se frmnt, se pregtesc glute sau chiftele, se fierb. * Ceai anti-diabetic: frunze de afin, dud, nuc, flori de glbenele, teci de fasole, suntoare. Regleaz funciile biliare, scade zahrul din snge. Se face infuzie n 400 ml. ap; se bea fracionat de 3 ori. Se mai folosesc brusturele, fasolea, nucul, salvia, care au aciune hipoglicemiant. * Baia vital de dou ori pe zi a cte 25 de minute, baia de soare, o dat pe zi, baia de trunchi, o dat pe zi, 25 de minute, baia de abur general de 2-3 ori pe sptmn cte 15-20 de minute. Duul rece general, de 3 ori pe sptmn. Baia alternant de picioare o dat pe zi. Duul scoian alternant de 2 ori pe zi. * Cataplasm cu crbune, alternant cald-rece, aplicat n zona de proiecie, pe peretele abdominal, a stomacului i pancreasului: 8 minute cald, apoi 4 minute rece. Se alterneaz de 5 ori succesiv i se pune de trei ori pe zi. * Cura de aer cu gimnastic respiratorie i fizic, dup tolerana individual. * Supraveghere medical riguroas. Reflexoterapie Se maseaz urmtoarele puncte: 17 stomac, 19 duoden timp de 15 minute; punctul 34 intestin subire timp de 5 minute; punctul 29 intestin gros timp de 5 minute; punctul 13

tiroid timp de 3 minute, punctul 4 timp de 5 minute i punctul 23 timp de 3 minute. Tratamentul diabetului pe cale naturista Intelegerea substratului psihoemotional al diabetului are ca punct de plecare semnificatia, pentru organism, a zaharului, a zaharurilor, adica a glucidelor (propriu-zis, a glucozei), de fapt a gustului dulce. Este gustul hranirii, al iubirii hranitoare, deci al iubirii materne, ocrotitoare, este gustul satisfactiei, al deliciilor, al placerii, al vietii dulci, confortabile, care ne ofera bucuria micilor noastre tabieturi, savoarea traiului tihnit, la adapost de zdruncinaturi. Manifestarea cea mai directa in plan fizic a acestei dorinte de protectie, de tihna, de savurare a micilor placeri de zi cu zi este tesutul adipos (de altfel, pentru sinteza grasimilor depozitate la acest nivel aportul de glucide este decisiv biochimic vorbind, mai important chiar decat acela de lipide). Este imaginea persoanei dolofane care se refugiaza in mancare (mai ales dulciuri, fainoase si alte alimente delicioase) atunci cand este supusa stresului, cand se confrunta cu dificultati (asa-zisa bulimie de stres). Glucoza nu poate intra insa in celule (cu exceptia creierului si hematiilor) in absenta insulinei (unul dintre hormonii secretati de pancreas), ci trece pe langa ele, incapabila sa le mai ofere acea hranire si satisfactie pe care si-o doresc. Absenta insulinei (in cazul diabetului zaharat de tip I) sau absenta efectului ei asupra celulelor (in cazul celui de tip II) reprezinta reflectarea in plan fizic a privarii fiintei de hranire, confort si satisfactie nu numai la nivel grosier, cat mai ales (si originar) la nivel subtil, psihoemotional. In acest moment, trebuie sa distingem intre cele doua tipuri de diabet zaharat. Cel de tip I (zis si juvenil) este rezultatul absentei insulinei din cauza distrugerii celulelor beta pancreatice printr-un proces inflamator (viral, autoimun sau ambele, similar distrugerii celulelor hepatice in hepatitele virale)asadar, este rezultatul unei agresiuni fierbinti, adica al unui exces de foc.

In cazul diabetului de tip II, insulina exista, cel mai adesea, chiar in cantitate mai mare decat normal, dar ea nu mai poate actiona asupra celulelor, ca si cum mecanismele de actiune nu ar mai functiona, ar fi inerte sau nu ar mai simti (nu le-ar mai pasa de) prezenta hormonului. Subtil, el este consecinta unei existente rutiniere, limitate la anumite tipare comportamentale si punctate de obisnuinte si tabieturi. Acestea confera un soi de confort, de stabilitate, de bunastare, sursa de satisfactii si placeri marunte, cotidiene, mereu aceleasi, din care persoana respectiva nu ar iesi nici in ruptul capului. Simultan, se izoleaza de evenimentele cu potential transformator, aceasta izolare se poate referi atat la refuzul de a le trai, de a participa la ele, cat mai ales, in cazul ca ele se produc, la refuzul de a le percepe si de a le accepta semnificatia. Certurile, rupturile, neimplinirile, insatisfactiile, pierderile in cadrul unor relatii, in viata familiala, sociala sau profesionala de cele mai multe ori neplacute, impun, de regula, iesirea din confort, din obisnuintele placute cotidiene si asumarea unor transformari radicale, adoptarea unor noi atitudini, in general, mai active, mai energice, mai ofensive. Atitudinea vicioasa in confruntarea cu astfel de situatii este de a le respinge semnificatia (ii blamam pe ceilalti, desi noi suntem responsabili pentru tot ceea ce ni se petrece) si de a ne mentine in aceleasi tipare comportamentale, dar mai ales de a ne alina necazul prin complacerea in micile noastre satisfactii (in general sedentare): mancam o prajitura sau ceva bun, ne asezam in fata televizorului, ne apucam sa citim ziarul etc., ca pentru a uita, a ne sterge din memorie ceea ce s-a petrecut. Ramanem neatinsi, nu raspundem, evenimentul trece pe langa noi fara sa ne influenteze, fara sa ne patrunda (ca semnificatie) si fara sa declanseze in noi nici o reactie (transformatoare). Aceasta insensibilitate fata de evenimentele (aparent) exterioare si, in schimb, cautarea permanenta a satisfactiilor marunte se rasfrang atat la nivel subtil, creand premisele aparitiei insensibilitatii la insulina, cat si la nivel grosier, deoarece alimentatia excesiva (folosita drept surogat pentru starea de fericire si implinire) este cauza directa a obezitatii, la randul ei premisa a aparitiei diabetului de tip II.

Evenimentele neplacute ne sunt date pentru semnificatia lor transformatoare. Ele ne ajuta sa sesizam care aspecte ale fiintei noastre ne coboara si, de aceea, trebuie metamorfozate. Daca insa, in loc sa le accepte semnificatia si sa actioneze in consecinta, unii prefera sa se mentina in aceleasi atitudini si isi estompeaza suferinta, cufundandu-se in tabieturi (mai ales culinare si sedentare), atunci singura solutie este aceea de a fi privati de posibilitatea de a se mai bucura de aceste marunte bucurii. Aparitia diabetului zaharat (de tip II, cel putin), poate fi insa prevenita daca cel predispus la a dezvolta boala isi asuma viata drept o experienta transformatoare si, in loc sa se refugieze in comoditatea rutinei si a tabieturilor isi da drumul, lucid si curajos, in fluxul evenimentelor. Articolul este extras din cartea Fundamentele medicinei naturale. Principii generale scrisa de Dr. Dorin Dragos si aparuta la Editura Deceneu. sursa: www.edituradeceneu.ro

Dr. Dorin Dragos - Profilul psihologic al diabeticului