Importana incontientului i subcontientului

La nivelul fiecrui om se pune n eviden o memorie a speciei , nnscut. Astfel Freud afirma c adevratul obiect de studiu al psihologiei este incontientul. Pornind de la definiia incontientului aflm c este o stare de psihic n care omul nu-i d seama de faptele sale,nu are o atitudine contient fa de lumea nconjurtoare. n concluzie incontientul este totalitatea fenomenelor psihice care scap continei. Importana incontientului este destul de major, admiterea incontientului este necesar i legitim, deoarece datele despre contient sunt n mare msur lacunare. Att la cei sntoi,ct i la cei bolnavi se produc frecvent acte psihice ce presupun, pentru explicarea lor , alte acte , despre care contientul ns nu mai poate spune nimic. Exemple de asemenea acte nu sunt numai visele n cazul celor sntoi , iar n cazul celor bolnavi tot ceea ce se numete simptom psihic i fenomen obsesional. Toate aceste acte contiente rmn incoerente i nenelese n cazul n care ne bazm cu exigen c exist numai contientul n psihicul uman. Pe admiterea incontientului se poate cldi o aciune plin de succes prin care noi influenm n mod relevant cursul proceselor contiente n sprijinul admiterii unei stari psihice inconstiente, ca in fiecare moment constiinta nu cuprinde decit un mic continut, in asa fel incit cea mai mare parte a ceea ce numim noi cunoastere constiente trebuie sa se afle oricum, in cele mai lungi perioade in stare de latenta, asadar intr-o stare de inconstienta psihica. Conflictul cu inconstientul ar deveni, luind in considerare toate amintirile noastre latente, complet neinteligibil. Ne lovim atunci de obiectia conform careia aceste amintiri latente nu mai trebuie desemnate drept psihice, ci ele ar corespunde resturilor din procesele somatice din care poate aparea din nou psihicul. Este foarte usor de replicat ca, dimpotriva, amintirea latenta este un reziduu indubitabil al unui proces psihic Dar, e mai important insa sa lamurim faptul ca obiectia se bazeaza pe echivalarea constientului cu psihicul - echivalare tacita, dar fixata totusi din capul locului. Admiterea inconstientului este insa apoi si complet legitima, in masura in care noi, atunci cind l-am postulat, nu ne-am departat cu nici un pas de la modul nostru obisnuit si corect de a gindi. Constiinta nijloceste oricaruia dintre noi numai cunoasterea propriilor stari psihice, faptul ca si un alt om are, deasemenea, constiinta este o concluzie care e trasa per analogiam pe baza manifestarilor si actiunilor perceptibile ale celuilalt, pentru a putea intelege comportamentul acestuia. Aceasta concluzie, sau aceasta identificare, a fost extinsa de la EU la alti oameni, animale, plante, la nevietuitoare si la lumea intreaga, dovedindu-se folositoare atit timp cit asemanarea cu EUL - particular era covirsitor de mare, devenind insa nesigura in masura in care celalalt se indeparta de EU. Critica noastra de astazi devide deja nesigura in privinta constiintei animalelor, si refuza sa accepte constiinta plantelor si considera drept misticism admiterea constiintei la nevietuitoare. Fluxul informatiilor receptionat din afara este procesat nu numai la nivel de constient, ci si inconstient, dar comunicarea pe care o realizeaza inconstientul nu are un caracter direct si deschis, ci unul indirect, deghizat si simbolic. Datorita acestui caracter inconstientul are un rol afectiv important pentru om si va exprima potentialul energetic al personalitatii. Nu am studii superioare n psihologie i ,deci , mi-am expus prerea n legtur cu importana incontientului pentru psihicul uman consultnd mai multe surse din internet , astfel modelndu-

mi o prere proprie precum c incontientul este la fel de important ca i contientul i cu siguran face parte din psihicul uman odat ce omul poate s dein asemenea stri. ntr-un final i somnul care esre firesc este o parte din incontient. Deci, lund n consideraie ,,gingia psihicului uman fac concluzia c incontientul este o stare destul de important care cu siguran influeneaz i contientul , astfel influenndu-ne comportamentul nostru .
Subconstientul

Acesta poate fi definit prin continutul memoriei de lunga durata, care nu se afla antrenat in momentul dat in fluxul operativ al constiintei, dar care poate fi constientizat in situatii adecvate. Astfel subconstientul va cuprinde informatii, amintiri, deprinderi, ticuri si motive. Subconstientul poseda o anumita autonomie functionala, el dispunand de mecanisme proprii de intretinere. Visele au punctul de pornire in inconstient, dar ele se finalizeaza in sfera subconstientului, ceea ce face posibila relatarea lor imediat dupa trezire. Subcontientul este partea cea mai important a contiinei. Este cauza aciunii voluntare. Subcontientul este ceea ce omul este. Contientul este ceea ce omul tie. Un aspect important ar fii acela ca limba in care este transmis mesajul nu are importanta, subconstientul avand capacitatea de a traduce semnalul ,indiferent de limba.Subconstientul nu este un simplu debut al constientului, ci dispune de o fizionomie proprie, de continuturi si legitati de functionare bine individualizate. Subcontientul este la fel de important ca i incontientul fiind extrem de sensibil la orice gnd pe care l nutrim. Subcontientul nostru lucreaz 24 de ore pe zi i ne copleete mereu cu fructele gndurilor pe care le ntreinem. Gndurile noastre pun n micare inteligena potenial i nelepciunea , forele vitale i energiile latente . Subcontientul are o putere att de mare asupra psihicului , a contiwntului pe care noi nici nu o observm, deoarece nu ne-am ntrebat niciodat de ce atunci cnd dorim un lucru gsim o mulime de motive c ne trebuiete sau invers. Subcontientul i exercit puterea i de fapt aceasta i este i ,,lucrul asupra fiecruia dintre noi involuntar de om , noi nu i acordm o atenie mare , deoarece intuitiv gndim c aa este psihicul uman i noi nu avem nici o contribuie,dei nu este asa . n fine , cercetri i preri despre incontient i subcontient sunt destul de multe , dar cu siguran toate au concluzia c , dei sunt stri involuntare , sunt foarte importante pentru psihicul uman .