Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Productivitatea:populaia trebuie sa-si sporeasc productivitatea si sa participe deplin la procesul de generarea veniturilor, creterea economica reprezentnd un subsistem al modelelor de dezvoltare umana; b) Echitatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni; c) Durabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie rentregite; d) mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica viata. Pentru realizarea condiiilor compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni. Conceptul de dezvoltare durabila, aprut cu aproape un deceniu in urma, suscita inca discuii si este interpretat in mod diferit de economiti, sociologi, filosofi, ecologiti etc. Astfel, dezvoltarea durabila este conceputa de unii autori, ca meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile, cel puin la nivelul celor existente pentru generaiile actuale, si reducerea factorilor de mediu afectai de poluare. Alii considera durabilitate drept un mod de prezentare a eficientei economice in managementul serviciilor oferite pe baza nzestrrii cu resurse naturale (Kennedy si Tirwall, 1972). O alta categorie de autori apreciaz ca respectivul criteriu al eficientei economice convenionale este legat de echitate a de generaiile viitoare in factorilor de mediu (Solow, 1993). Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de interaciunea dintre populaie, progres economic si potenialul de resurse naturale, evideniindu-se ca probleme eseniale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitii lor reciproce in timp si spaiu. Trebuie sa fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrrile si ieirile sale, se afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale generaiilor care coexista si se succed. Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme:economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces dinamic si flexibil de funcionare. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme. Pentru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile plecnd de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate. n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: 2
Protecia mediului prin msuri care s permit disocierea creterii economice de impactul Echitatea i coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii Prosperitatea economic prin promovarea cunoaterii, inovrii, competitivitii pentru ndeplinirea responsabilitilor internaionale ale UE prin promovarea instituiilor
negativ asupra mediului; culturale, egalitii de anse i prin combaterea discriminrii de orice fel; asigurarea unor standarde de via ridicate i unor locuri de munc abundente i bine pltite; democratice n slujba pcii, securitii i libertii i a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile pretutindeni n lume.
generaiilor, asigurarea securitii i creterea calitii vieii cetenilor, ca o precondiie pentru pstrarea bunstrii individuale, promovarea activ a dezvoltrii durabile pe scar larg, pentru a asigura concordana ntre politicile interne i externe ale UE i angajamentele internaionale ale Uniunii privitoare la dezvoltarea durabil.
Se ateapt ca n urma implementrii proiectelor efectele ecologice, economice i sociale ale activitilor desfurate cu sprijin financiar comunitar s fie sesizabile/vizibile. Un aspect obligatoriu este includerea n cadrul proiectului, n funcie de specificul acestuia, a unui modul/curs/seminar sau a unei conferine, care s urmreasc contientizarea importanei conceptului de dezvoltare durabil. n spiritul celor enunate, recomandm solicitanilor ca, n elaborarea cererilor de finanare, s abordeze conceptul dezvoltrii durabile avnd n vedere cel puin urmtoarele aspecte: msuri corespunztoare la nivelul managementului de proiect (ex: utilizarea raional a resurselor prin alegerea unei logistici adecvate, utilizarea experienei anterioare n dezvoltarea i implementarea de proiecte ce promoveaz tema dezvoltrii durabile, etc.); includerea n proiect a unor msuri de sensibilizare pe tema dezvoltrii durabile (ex: inserarea unui mesaj special pe materialele de curs i n corespondena electronic, care s atrag atenia asupra problemelor de mediu i s ndemne la protecia acestuia, logo-uri/sloganuri pe materialele furnizate, afie vizibile la locul de desfurare a activitilor din proiect, etc.); Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ: redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative ale produciei; eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale loc de munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate; asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil(reducerea creterii demografice necontrolate); conservarea si sporirea resurselor naturale, ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia. Aspecte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea economica si ocuparea populaiei pana la egalitate dintre sexe, protecia mediului si libertile individuale, sunt tratate intr-o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea posibilitilor de manifestare a opiunilor oamenilor. Din sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate eseniale: longevitatea, educaia si standardul de viata. Acestea stau la baza indicelui dezvoltrii umane(IDU) care ofer o msura simplificata dar utila a unei realitati complexe. Indicatorii utilizai la calcularea IDU sunt: sperana de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaie, PIB pe locuitor, ca msura a standardului de viata. Problematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in actualitatea preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei care exista intre recunoaterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele 5
concrete nregistrate pana in prezent, subsumate ideii de progres social. In ultimele decenii, pe plan mondial, s-au realizat progrese in toate domeniile si s-au nregistrat schimbri semnificative la nivelul dezvoltrii umane. Strategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin politici naionale adecvate, in msura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se intercondiioneaz in timp si spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional, internaional si mondial. Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul tehnic si economic, prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generaiilor prezente si viitoare. Problema comuna a tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata innd seama de decalajele existente astzi in lume, de impartirea tarilor in dezvoltate si subdezvoltate; bogate si srace. Dei obiectivul final al strategiei dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile lumii, problemele concrete ce urmeaz a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta. Recunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei confruntri ndelungate intre diferite concepii privind protecia mediului natural, din care menionam: concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica. Concepia geocentrica face parte din protecia Terrei, a factorilor naturali, un scop in sine, pamantul urmnd ai aparat fara rezerve. In aceasta conceptie omul este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in puritatea ei. O asemenea conceptie a condus la ideea de cretere economica zero. Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor ecologice organismele vii, ndeosebi formele de viata nonumane. Se pretinde ca omul sa nu intervin in viata speciilor dect in scopul protejrii lor. Concepia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea conform creia totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si tot mai diverse ale oamenilor. Desigur, a considera ca omul are dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare. Reinnd elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii privind protecia mediului natural, se poate ajunge la una generalizatoare concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine nsui . Acest concept presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul nconjurtor. 6
Aceasta conceptie strategie se refera, in aceiai msura , la toate tarile lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o reconstituire a strategiilor elaborate pana in prezent. Ea constituie un instrument de prospectare si explorare a opiunilor de dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare internaionala. Pentru tarile dezvoltate care isi impun sa treac la asigurarea in dinamica a compatibilitii criteriilor eficientei economice directe, impuse de piaa, cu cele de eficienta social-umana, ecologica, impuse de necesitatea crerii permanente a condiiilor pentru egalitatea anselor generaiilor prezente si viitoare, se prefigureaz realizarea unei creteri economice consolidate, bazata pe compatibilitatea dinamica a mediului creat de om cu mediul natural, a eficientei economice cu justiia sociala.