Cuprins: I.Studiul de piata. Lansarea in fabricatie a produsului.3 I.1.Prezentarea produsului....3 I.2.Identificarea clientilor potentiali.3 I.3.

Identificarea factorilor de success pentru fabricarea produsului....5 I.4.Identificarea lrgaturilor intreprinderii cu mediul extern.....6 I.5.Prezentarea actiunilor promotionale...6 II.Amplasarea si planul general a intreprinderi....6 II.1.Determinarea amplasamentului intreprinderi cu ajutorul metodei electre....6 II.2.Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localitatii..7 II.3.Stabilirea relatiilor de dependent dintre diferite compartimente si sectia proiectata10 II.4.Alegerea felului cladirilor11 II.5.Modalitati de extindere pentru amplasamentul produsului..12 II.6.Stabilirea structure de productie...12 II.7.Planul general al intreprinderii.13 III.Proiectarea managementului productiei.13 III.1.Proiectarea desfasurarii procesului de productie.14 III.2. Stabilirea structurii procesului de productie...18 III.3.Caracteristica procesului tehnologic de baza...18 III.4. Proiectarea amplasari elementelor linie de fabricatie.19 IV Proiectarea asigurarii calitatii.19 IV.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii..19 IV.2 Proiectarea atributiilor a compartimentului de asigurare a calitatii.20 IV.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de conducere privind asigurarea calitatii20 IV.4 Proiectarea atributiilor operatoriilor chimisti...20 IV.5 Punctele de control pe fluxul de fabricatie...20 V. Proiectarea activitatii auxiliare si de deservire...21 V.1 Proiectarea activitatii de reparative....21 V.1.1 Elaborarea graficului a ciclului de reparative.21 V.1.2 Elaborarea planului de reparative...22 V.1.3 Proiectarea obiectivelor activitati de reparative..23 V.1.4 Proiectarea organizari activitatii de reparative24 V.2 Proiectarea transportului intern...24 V.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern24 V.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea trasportului intern..24 V.2.3 Stabilirea trasporturilor ce se realizeaza in intreprindere.25
1

V.3 Proiectarea activitatii de depozitare25 V.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii...25 V.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite.25 V.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul depozitelor..26 VI. Managementul resurselor umane26 VI.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie.26 VI.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru operatorul tablonist..28 VI.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna..28 VI.4 Proiectarea graficelor de alternare al schimbului..29 VI.5 Proiectarea conditiilor de munca..29 VI.6 Proiectarea necesarului de forta de munca30 VI.7 Proiectarea organigramei sectiei31 VI.8 Calculul fondul de retribuire..31 VII. Proiectarea managementului intreprinderii33 VII.1 Proiectarea misiuni firmei33 VII.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii.33 VII.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate..34 VII.4 Alegerea unor metode de conducere....34 VII.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre manager si subordonat34 VII.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatiilor.35 VII.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara la nivel de sectie pentru urmatoarele capitole..35 VII.8 Proiectarea unui contract individual de munca35 VII.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere...37 VII.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta munci unui manager37 Bibliografie

I. Studiul de piata. Lansarea in fabricatie a produsului I.1Prezentarea produsului

Pasta de tomate se realizeaza din rosii recoltate manual sau mecanizat. Rosiile vor fi ulterior depozitate in spatii special amenajate in ladite din lemn sau plastic, rosiile care inca nu au terminat procesul de coacere vor fi depozitate la temperatura camerei pentru a-si termina procesul de coacere, cele coapte vor fi depozitate la temperature de 5C. Inainte de prelucrarea rosiilor acestea vor fi spalate si sortate, cele alterate vor fi indepartate. Procesul tehnologic are ca prima etapa zdrobirea rosiilor, etapa in care se indeparteaza semintele si materialul uscat, la finalul acestei etape se obtine o pasta. Urmatoarea etapa consta in condimentarea, adaugarea conservantilor si tratarea termica a pastei in vederea sterilizarii. Ultima etapa conta in ambalarea produsului obtinut, pasta de tomate, in recipient din aluminiu sau sticla de cantitati intre 25g si 750g. Recipientele vor fi etichetate si depozitate in cutii de carton, care vor vi stivuite pe paleti din lemn si depozitate in incaperi special amenajate pana la livrarea catre distribuitori.

I.2. Identificarea clientilor potentiali

Pentru identificarea clientilor potentiali literatura de specialitate recomanda o gama variata de tehnici si metode de lucru. Dintre acestea s-a ales metoda chestionarului. S-a proiectat chestionarul prezentat in Tabelul 1.1 care ofera informatiile necesare luarii deciziilor privind fabricarea produsului pasta de tomate

Chestionar
Pentru a verifica preferintele dumneavoastra privind utilizarea produsului pasta de tomate, va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari : 1.Consumati pasta de tomate? a.da b.nu c.rar 2.Care este produsul preferat de catre dumneavoastra? a.Regal b.Sultan c.alte produse
3

3.Sunteti multumit de ce este pe piata referitor la acest produs? a.da b.nu c.indecis 4.Sunteti fidel in general unei marci care realizeaza acest produs ? a.da b.nu 5. Din ce locuri preferati sa achizitionati pasta de tomate? a.supermarket b.din pietele agroalimentare,de la mici comercianti c. din magazinele alimentare 6.Cam cate kilograme de pasta de tomate consumati intr-un an? a.1kg-10kg b.10kg-20kg c.20kg-30kg 7.Cum este raportul calitate/pret pentru dumneavoastra? a.bun b.foarte bun c.slab 8.Cum preferati sa fie ambalajul? a.de aluminiu b.de sticla c.de plastic 9.Care este principalul criteriu al deciziei dumneavoastra cand cumparati pasta de tomate? a.pretul e.altul precizati care? b.calitatea c.aspectul produsului d.promovarea 10.Care sunt elemntele care va determina sa achizitionati pasta de tomate? a.proucatorul b.numele de marca/indicatia geografica c.metoda de productie/reteta/ingredientele d.calitatile organoleptice e.aspectele referitoare la sanatate

I.3.Identificarea factorilor cheie de succes

Factori de succes sunt indicatori foarte importanti,care pot asigura succesul serviciului. Factori de success sunt prezentati in tabelul 1.

Factori de succes Materii prime ieftine Forta de munca calificata Produsele sunt 100% naturale Calitatea produsului final Receptivitatea fata de clienti Motivarea personalului Aptitudini de inovare a produsului Reputatia Piata de desfacere mare Sistemul de relatii bine pus la punct Experienta relativ ridicata a intreprinzatorului Pretul produsului trebuie sa fie accesibil pentru toate categoriile sociale Tehnologie nepoluanta Magazine proprii Promovarea produsului

Importanta 1-5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4

4 3 3

Tabelul 1

I.4.Identificarea legaturilor intreprinderii cu mediul exterior

Legaturile intreprinderii cu mediul exterior sunt prezentate in tabelul 2.

Felul mediului Direct

Componente Clienti Furnizori Institutii guvernamentale Mediul macroeconomic Mediul politic Mediul social Mediul international

Identificare Pietele agroalimentare,supermarket,minimarket Producatori agricoli Guvernul,Curtea de conturi,Garda Financiara Rata inflatiei,Rata dobanzii bancare Nivelul taxelor si impozitelor Compozitia demografica,valorile etice Situatii de criza si conflict pe plan mondial Tabelul 2

Indirect

I.5.Prezentarea actiunilor promotionale

Dintre mijloacele de publicitate recomandate de literatura de specialitate recomandam: spoturi publicitare la TV si radio; publicitate scrisa (ziare,fluturase);

II Amplasarea si planul general al intreprinderii II.1 Determinarea amplasamentului intreprinderi cu ajutorul medotei electre
Consideram ca sectia va fi amplasata intr-o intreprindere de profil Romania. Consideram ca locatiile de amplasament sunt : V1 - BACAU V2 - BUCURESTI V3 -BRASOV V4 - IASI alimentar din

Consideram alegera celui mai bun amplasament in functie de uramatoarele criterii: C1 apropierea de sursa de materii prime( calificative) C2 posibilitati de vanzare ale produselor(calificative) C3 grad de poluare a zonei(%) C4 distanta fata de clienti potentiali(%)

V1 V2 V3 V4

C1(calificative) B B FB SLAB

C2(calificative) B B SLAB FB

C3(%) 8 4 5 2

C4(%) 20 10 50 5

II.1.1.Determinarea coeficientului de importanta Kj pentru fiecare criteriu in parte

Kj= S1-economist S2-tehnolog S3-responsabil de mediu S4-manager C1 10 7 7 10 34 C2 7 8 6 10 31 C3 8 6 10 8 32 C4 9 10 9 9 37

S1 S2 S3 S4

K1= K2= K3= K4=

=0,25 =0,23 =0.23 =0.27

134

II.1.2. Determinarea matricei notelor de apreciere aij*

Uij= U13 U14= U23=
( ) ) ( )

=0 =0,66 =0,66

V1 V2 V3 V4 Kj

C1 0.5 0.5 1 0 0.25

C2 0.5 0.5 0 1 0.23

C3 1 0.66 0.5 0 0.23

C4 0.66 0.88 0 0 0.27

U24= U34= U43=

=0.88 =0 =1

II.1.3.Calculul indicatorilor de concordanta

Cvgvh= Cv1v2= ,agj*ahj*

(0.25+0.23+0.23)= 0.71=0.71

Cv1v3= (0.23+0.23+0.27)=0.75 Cv1v4= (0.25+0.23+0.27)=0.75 Cv2v1= (0.25+0.23+0.27)=0.73 Cv2v3= (0.23+0.23+0.27)=0.73 Cv2v4= (0.25+0.23+0.27)=0.75 Cv3v1= 0.25=0.25 Cv3v2= 0.25=0.25 Cv3v4= (0.25+0.23+0.27)=0.75 Cv4v1= 0.23=0.23 Cv4v2= 0.23=0.23 Cv4v3= (0.23+0.27)=0.5 V1 V2 V3 V4 V1 0.75 0.25 0.23 V2 0.71 0.25 0.23 V3 0.73 0.73 0.5 V4 0.75 0.75 0.75

II.1.4.Calculul indicatorilor de discordanta

VgVh= 0, agj*>ahj maxagj*-ahj* agj*ahj*

v1v2= max

0.66-0.88 0.5-0.5 0.5-0.5 = 0.22 V1 V2 V3 V4 V1 0.34 0.66 1 V2 0.22 0.88 0.88 V3 0.5 0.5 1 V4 0.5 0.5 1

v1v3= max 0.5-1=0.5 v1v4= max 0.5-1=0.5 v2v1= max 0.5-0.5 0.5-0.5 =0.34 0.66-1 v2v3= max0.5-1=0.5 v2v4= max0.5-1=0.5 v3v1= max 0.5-1 0.5-1 =0.66 0-0.66 v3v2= max 0-0.5 0.5-0.66 =0.88 0-0.88 v3v4= max 0-1 =1 0-0

v4v1= max 0-0.5 0-1 =1 0-0.66 v4v2= max 0-0.5 0-0.66 =0.88 0-0.88
9

v4v3= max 0-1 0-0.5 0-0 =1

II.1.5. Alegerea variantei optime folosind metoda diferentiala

vgvh=Cvgvh-vgvh v1v2=0.71-0.22=0.49 v1v3 =0.73-0.5=0.23 v1v4=0.75-0.5=0.5 v2v1=0.75-0.34=0.41 v2v3=0.73-0.5= 0.23 v2v4=0.75-0.5=0.25 v3v1=0.25-0.66=-0.41 v3v2=0.25-0.88=-0.63 v3v4=0.75-1=-0.25 v4v1=0.23-1=-0.77 v4v2=0.23-0.88=-0.65 v4v3=0.5-1=-0.5

V1 V1 V2 V3 V4 0.41 -0.41 -0.77

V2 0.49 -0.63 -0.65

V3 0.23 0.23 -0.5

V4 0.25 0.25 -0.25

0.97 0.89 -1.29 -1.92

II.2.Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localitatii

Sectia de obtinere a pastei de tomate va fi amplasata pe platforma industriala din localitatea Iasi deoarece aceasta solutie asigura cooperarea din punct de vedere al alimentarii cu energie electrica, apa, canalizare, deservire feroviara si rutiera.

II.3. Stabilirea relatiilor de dependenta dintre diferite compartimente si sectia proiectata

Aceste relatii se stabilesc cu ajutorul diagramei din figura 2.1., folosind legenda de mai jos.Stabilim drept compartimente ale intreprinderii cele mentionate in figura 2.2.

10

Legenda: departare necesara

+ O
*

departare preferabila vecinatate preferabila vecinatate necesara indiferent

Sectia de paste tomate Sectia de sucuri de rosii Sectia 3 Depozit de materii prime Depozit de ambalaje Depozit de produse finite C.T.C Sectii de reparatii Compartiment de cercetare Sectia energetica Pavilion administrative Cabinet medical Cantina

11

II.4. Alegerea felului cladirilor

Avand in vedere specificul tehnologic al obtinerii pastei de tomate am optat pentru sistemul monobloc, pe verticala .Sistemul ales,cu cladiri cu mai multe nivele prezinta urmatoarele avantaje:folosirea eficienta a terenului ,reducerea distantelor de pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticala , necesitand cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului ,incalzire ,etajele superioare fiind protejate impotriva prafului , frigului si zgomotelor. Ca forma a cladirilor s-a ales forma literii I, deoarece satisface necesitatile fluxului tehnologic.

II.5. Modalitati de extindere pentru amplasamentul intreprinderi

Avand in vedere ca intreprinderea in cadrul careia am amplasat sectia a carei organizare a productiei si a muncii o proiectam,are prevazute dezvoltari ulterioare ,vom prevedea prin planul general de organizare al intreprinderii suprafete pentru extindere astfel incat extinderile viitoare sa se faca cu cheltuieli minime si fara intreruperea productiei. Intrucat se considera ca tipul cel mai rational de extindere e cel al dezoltarii cladirilor existente, am optat pentru aceasta solutie ,lasand mai mult spatiu liber intre sectii,mergand pe extinderea in lungime a sectie

12

II.6. Stabilirea structurii de productie

S.C. HAPPY TOMATO S.R.L.

Sectii de productie Sectia paste tomate Sectia de sucuri de rosii

Sectii auxiliare
Sectia Energetica Sectia Reparatii

Sectii de servire Depozite Depozit mat.prime Depozit prod.finite Depozit ambalaje

CTC

Sectii anexe Cercetare

Sectia 3

Transport

Figura 1

II.7. Planul general al intreprinderii

Depozit de mat prime

Sectia de productie

Sectia de paste tomate

Sectia de reparatie

Transport

Intrare
Depozit de prod.finite Depozit ambalaje C.T.C Cercetare

Figura 2

13

III Proiectarea managementului productiei III.1.Proiectarea desfasurarii procesului de productie.

In aceasta etapa s-au construit: graficul de analiza generala a procesului tehnologic graficul de analiza detaliata a procesului tehnologic Graficul de analiza generala a procesului de productie este prezentat in figura 3.

Recipiente

Rosii

Controlul calitatii si dozarii rosiilor Zdrobirea rosiilor

Controlul calitatii rosiilor zdrobite

Sterilizare prin fierbere

Controlul calitatii rosiilor sterilizate Imbuteliere

Controlul produsului finit imbuteliat

Produs finit

14

Graficul de analiza detaliata a procesului tehnologic este prezentat in figura 4. Legenda: - operatie tehnologica - C.T.C. - activitati legate de transport D - asteptari activitati de depozitare

Faze tehnologice 1.Introducerea rosilor in utilaj 2. Controlul calitatii si dozarii rosilor 3. Zdrobirea rosiilor 4. Controlul calitatii rosiilor zdrobite 5. Asteptarea recipietelor 6. Sterilizare prin fierbere 7. Controlul calitatii recipientelor sterilizate 8.Imbutelierea 9.Controlul calitatii produsului finit imbuteliat

Cantitate timp 1000 kg 1000kg 750 kg 1 ora * 2 ore * 10 ore 1 ora * 600 buc 2 ore 1 ora * 600 kg 10 ore * *

* * Figura 4

15

Schema bloc a procesului de obinere a pastei de tomate

Figura.5

16

Schema tehnologica a procesului de obtinere a pastei tomate

Figura 6

1,2,3-Evaporatore 4,5,6,7-pompe 8,9-tanc pentru depozitare 10-condensator 11-pompa de aspiratie 12-pompa 13-pasteurizator 14-masina de umplut 15-masina de inchidere

17

III.2. Stabilirea structurii procesului de productie.

Structura procesului de productie e prezentata in tabelul 3. Nr. Crt. 1. Felul procesului Proces de baza Caracterizare Asigura transformarea materiei prime in produs finit Concretizare Spalarea Sortarea Zdrobirea Fierberea Imbutelierea Sterilizarea -producerea si furnizarea diferitelor diferitelor feluri de energie; -repararea utilajelor si confectionarea pieselor de schimb; -urmarirea ,masurarea,reglarea si inregistrarea parametrilor tehnologici; -valorificarea unor produse secundare. -alimentarea instalatiei cu materii prime; -C.T.C.; -depozite; -transporturi. -valorificarea semintelor ramase in urama zdrobiri;

2.

Procese auxiliare

Asigura desfasurarea normala a proceselor de baza

3.

Procese de servire

Deservesc procesele 1 si 2 cu materii prime si informatii Asigura valorificarea deseurilor

4.

Procese anexe

Tabelul 3

III.3.Caracteristica procesului tehnologic de baza

Caracteristici 1. Felul procesului tehnologic 2. Tipul de productie 3. Destinatia produsului finit 4. Factori care influenteaza organizarea productiei

Valori - continuu - de serie - import sau export - natura materiei prime; - natura procesului tehnologic; - natura produsului finit.

18

Tabelul 4

III.4. Proiectarea amplasari elementelor linie de fabricatie

1,2,3-Evaporatore 4,5,6,7-pompe 8,9-tanc pentru depozitare 10-condensator 11-pompa de aspiratie 12-pompa 13-pasteurizator 14-masina de umplut 15-masina de inchidere
Resurse umane

Administrator

Mat.prime

Prod.finite 15

123

14 4567 13 10 Depozit

11

12

C.T.C

Figura 7

IV Proiectarea asigurarii calitatii IV.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii

a) b) c) d) Realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate Respectarea parametrilor tehnologici ai procesului de fabricatie Dotarea unitatii cu utilaje corespunzatoare fiecarui operatii de prelucrare Instructaj in ceea ce priveste raspunderea pentru realizarea calitatii

19

e) Depistarea cauzelor si remedierea eventualelor defecte de prelucrare ce pot sa apara in timpul procesului de fabricatie

IV.2 Proiectarea atributiilor a compartimentului de asigurare a calitatii

a) b) c) d) e) Monitorizarea tuturor informatiilor privitoare la calitate Controlul personalului intreprinderii Asigura aprovizionarea cu materie prima calitativa Asigurarea respectarii disciplinei muncii Asigura nivelul calitativ cerut prin documentatie tehnica

IV.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de conducere privind asigurarea calitatii
a) b) c) d) e) f) g) Asigurarea intrarii in sectie numai a materiei prime corespunzatoare Seful de sectie se ocupa de aprovizionarea cu materii prime Pastrarea curateniei in cadrul sectiei Efectueaza instruirea personalului subordonat conform procedurii din sistem Opreste executarea operatiilor in cazul aparitiei unor neconformitati Urmareste si raspunde de calitatea lucrarilor efectuate de catre personalul subordonat Raspunde de integritatea produselor din timpul ambalarii, manipularii si depozitarii lor

IV.4 Proiectarea atributiilor operatoriilor chimisti

a) b) c) d) e) Respectarea cu strictete a disciplinei muncii si a celei tehnologice Obligativitatea participarii la cursurile de asigurare a calitatii Respectarea orelor pentru efectuarea analizelor Obligativitatea realizarii unui climat de munca corespunzator Respecta secretul de serviciu si principiul confidentialitatii datelor specifice activitatii desfasurate

IV.5 Punctele de control pe fluxul de fabricatie

Nr crt 1. Fazele de fabricatie Introducerea rosiilor in utilaj Controlul calitatii si dozarii rosiilor Zdrobirea rosiilor Parametri controlati Cantitate Calitate Calitate Temperatura Separarea semintelor
20

2.

3.

4.

Controlul calitatii rosiilor zdrobite Asteptariile recipientului Sterilizare prin fierbere Controlul calitatii recipentelor sterilizate

Separarea sucului brut Temperatura Gravitatia utilajelor Temperatura Timpul Concentratia Temperatura Aspect exterior Cantitate

5.

6. 7.

8.

Imbutelierea

Temperatura Timp Recipiente Ambalarea Etichetarea Cantitatea

9. Tabelul

Controlul calitatii produsului finit imbuteliat

V. Proiectarea activitatii auxiliare si de deservire V.1 Proiectarea activitatii de reparatie V.1.1 Elaborarea graficului a ciclului de reparatie
Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face pornid de la ultima operatie capitala. Se presupune ca acesta a avut loc in luna mai 2011. Graficul ciclului de reparatie este prezentat in tabenul nr. 1luna=720 ore Rk-reparatii capitale Rk=50.400/720= 70 luni Rc2=reparatie curenta de gradul 2 Rc2=7200/720=10 luni Rc1-reparatie curenta de gradul 1 Rc1=3600/720=5 luni Rt-revizie tehnica Rt=1200/720=1.6 luni Utilaj Anul I F M A M I I A S O N D Alte masini, 2011 Rk Rt Rc1 Rt utilaje si 2012 Rc2 Rc1 instalatii 2013 Rc2 Rc1 Rc2 pentru 2014 Rc1 Rc2 pregatirea 2015 Rc1 Rc2 Rc1 materiei 2016 Rc2 Rk prime
21

Tabelul 6

V.1.2 Elaborarea planului de reparatie

Pentru elaborarea planului de reparatie se parcurg urmatoarele etape: a) Identificarea datelor din normativ
Cod Denumirea categoriei grupei si a tipului de fond fix Alte masini, utilaje si instalatii pentru pregatirea materiei prime Durata de serviciu Nr. de sch Cicluri de reparatie(ore) Timpul de stationare in reparative Rt Rc 1 Rc 2 Rk Costul de reparative in % din valoarea de inlocuire Rt Rc 1 Rc 2 Rk

Rt

Rc1

Rc2

Rk

406 .25 0.9

25

1200

3600

7200

50.400

12

0,5

10

25

Datele necasere elaborari planului de repartie sunt prezentate in tabelul nr. Tabelul 7

b)Calculul elementelor necesare elaborari planului de reparatie A. Calculul numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatie Calculam numarul de reparatie: -numarul de Rc2 n=Rk/Rc2-1 n=50.400/7200-1=6 -numarul de Rc1 n=Rc2/Rc1-1 n=7200/3600-1=1 -numarul de Rt n=t=Rc1/Rt-1 n=3600/1200=2

22

B. Structura ciclului de reparatii

Structura ciclului de reparatie este prezentata in figura 8

Rk

1 t

2 t 1200

1 t

2 t

1 t

1 t

2 t

2 t

Rk

3600

7200

50400

Figura 8

Utilaj Rt Alte masini,utilaje si instalatii pentru pregatirea materiei prime 12

Structura ciclului de reparatie Rc1 6 Rc2 6 Rk 1

Tabelul 8 C.Costul reparatiilor Presupunem ca valoarea de cumparare a utilajului este: Vi=100.000 Ron C=(2x0.5+6x3+6x10+1x25)x100.000/100=104

V.1.3 Proiectarea obiectivelor activitati de reparatie

Principalele obiective ce stau in fata compartimentului de intretinere si reparatii sunt: mentinera utilajelor in perfecta stare de functionare evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibilitatiilor de declansare a avariilor limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor
23

V.1.4 Proiectarea organizari activitatii de reparatie

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemul centralizat. Toate lucrarile de evidenta, planificare,pregatiresi executarea interventiilor la utilaje se efectueaza de catre compartimentul mecanic. Se aplica bine la intreprinderie mici si mijlocii cu conditia ca diversificarea utilajelor sa foe redusa. Avantaje: producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase subordonare ierarhica si functionala unica specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje utilizarea rationala a suprafetelor de productie si fortei de munca

Dezavantaje: personal de conducere in plus pentru conducerea si organizarea acestor activitati dotare separata cu AMC-uri specifice separarea activitatiilor de intretinere si reparatii de activitatile productiei de baza.

V.2 Proiectarea transportului intern V.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern

Dintre obiectivele organizarii rationale a trasportului intern mentionam: amplasarea rationala a depozitelor folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrarile de incarcare si descarcare mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport dimensionarea rationala a cailor de circulatie si acces asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si dispeceratul mijloacelor de transport reducerea cheltuililor de transport folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat; intretinerea si exploatarea judicioasa a mijloacelor de transport din dotare.

V.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea trasportului intern

a) Evitarea pierderilor si deteriorarilor pe parcursul trasportului intern b) Reducerea la minim a costurilor de trasport intern c) Asigurarea unui flux al materialelor rectiliniu cu deplasari scurte fara intoarceri si incrucisari; d) Eliberarea muncitorilor direct productivi de exectarea unui transport intern;

24

V.2.3 Stabilirea trasporturilor ce se realizeaza in intreprindere

Identificarea tipului de transport intern in cadrul sectiei Depozit produse finite Depozit ambalaje Sectia de pregatire a materiei prime Sectia principala

V.3 Proiectarea activitatii de depozitare V.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Nr. Crt. 1 Obiective Simplificarea operatiilor de inventariere Mijloace de realizare -amplasarea rationala a materialelor -folosirea mijloacelor moderne de depozitare -accesibilitatea directa a materialelor depozitate -folosirea unor suporturi de depozitare -aplicarea unui plan rational de aranjare a materialelor in depozit -folosirea unor mijloace de depozitare adecvate -simplificarea documenatiei de eliberearea materialelor -utilizarea rationala a suprafetelor si volumul disponibile -folosirea utilajelor de manipulare si stocare cele mai corespunzatoare naturii materialelor -folosirea unui personal calificat

2 3

Modificarea rapida a amplasarii materialelor in incinta depozitului Asigurarea unei eliberari rapide a materialelor depozitate

Asigurarea unui cost minim de depozitare

V.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite

Amplasarea depozitelor este prezentata in planul general de organizare a intreprinderii din etapa 2,figura 2.7
25

V.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul depozitelor

S-a ales varianta cu fluxuri de materiale ale caror capete sunt amplasate in vecinatate, pe aceeasi latura mica a depozitului.Varianta are avantaje prin folosirea unor rampe comune, posibilitati mai largi de mecanizare si utilizare mai rationala si complexa a fortei de munca si a dotarilor de primire si livrare. Apar unele greutati ca urmare a aglomerarilor de flux ce pot sa apara la anumite momente (figura 2).

Primire Depozitare Expeditie Figura 5.3.3

VI. Managementul resurselor umane VI.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie
FISA DE POST 1.Denumirea postului:Sef sectie paste tomate 2.Nume,prenume titular: 3.Cerinte: studii superioare experienta minima in specialitate:3ani calitati fizice si morale-comportamentele detinute de titularul postului cunostinte in activitatea de proiectare tehnologica 4.Relatii a. ierarhice-este subordonat directorului tehnic si de productie;are in subordine adjunctul,sefi de schimb si sefii formatiilor de lucru b. functionale:cu serviciile plan-prognoza,pregatire-programare-urmarirea productiei,asigurarea calitatii,management,marketing,aprovizionare,resurse umane,oficiul de calcul c. de control-cu CTC d. de colaborare-cu sectiile de productie e. de reprezentare-cu liderul sindicat al sectiei si al societatii 5.Sarcini

26

Elaboreaza propuneri de imbunatatire a programului de fabricatie in sectia sa. Asigura incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare si a programului de productie al sectiei. Executa lunar controlul cuvenit asupra functiilor tehnico-economice din subordine conform programului lunar stabilit. Asigura aplicarea evidentei primare si a evidentelor tehnico-operative. Asigura buna gospodarire a sectiei,elaborand pe baza obiectivelor,masurile organizatorice adecvate. Asigura introducerea normelor de munca,de consum de materii prime,materiale si energetice. Stabileste continutul fisei postului conform ROF,acte normative acesteia sau prevedri legale pentru fiecare persoana din subordinea sa. Asigura perfectionarea pregatirii profesionale si de specialitate a personalului din subordine. Asigura folosirea corecta si recuperarea materialelor si resurselor energetice. Asigura nivelul calitativ cerut prin documentatia tehnologica. Asigura integritatea si gestionarea corecta a mijloacelor din dotarea sectiei. Asigura utilizarea cu randamente superioare si in conditii de deplina siguranta a masinilor,instalatiilor,utilajelor si suprafetelor. 6.Competente Ia masuri tehnico-organizatorice impuse pentru indeplinirea planului. Colaboreaza cu PPU si adopta masuri de inlaturare a stagnarilor si de valorificare a disponibilului de capacitate. Urmareste si verifica decontarea corecta a orelor prestate,a calcularii tuturor drepturilor banesti cuvenite personalului din sectie. Ia masuri necesare pentru utilizarea rationala a masinilor si mijloacelor materiale si banesti. Testeaza periodic cunostintele personalului din subordine in vederea repartizarii pe locuri de munca. Propune imbunatatirea normelor de munca existente conform situatiei existente si rezervelor de imbunatatire. Propune cresterea salariilor in functie de modul de realizare a sarcinilor din fisa postului. Sanctioneaza orice act de risipa si neglijenta. Controleaza gestionarea mijloacelor si inainteaza conducerii propuneri de concediere sau suspendare din fuctie a persoanelor care au sustras bunuri apartinand sectiei. Ia masuri pentru instruirea personalului privind corecta utilizare a utilajelor,instalatiilor,realizarea la termen a lucrarilor de intretinere,reparatii si servicii tehnice pentru fondurile fixe etc. 7.Responsabilitati Raspunde de realizarea productiei in cantitate,calitate si la termenele stabilite prin program. Raspunde de fundamentarea corecta a propunerilor inaintate si de respectarea decalajului intre operatiile executate la diferite locuri de munca.
27

Raspunde fata de CFG de corectitudinea sumelor stabilite. Raspunde de corectitudinea operatiilor efectuate. Raspunde de aplicarea masurilor in sectia pe care o conduce. Raspunde de asigurarea asistentei tehnice in toate schimburile. Raspunde de corecta aplicare a normelor de salarizare,de timp si de personal. Raspunde de modul de elaborare si difuzare a fiselor de post. Controleaza si raspunde de cuprinderea in activitatile de perfectionare a intregului personal din subordine. Raspunde material si juridic de bunurile aflate in patrimoniul sectiei. Raspunde de dotarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice.

VI.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru operatorul tablonist

Trasaturi Important * * Grad de importanta Foarte important Neimportant

Robustete fizica Forta masculina Dexteritate manuala

VI.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

Nr.crt Factori de solicitare Grad de solicitare Grea Foarte complicat Foarte mare Ridicata Foarte inalta sau extrem de scazuta Moderata Puternic Inalta Grea Slab Durata de actiune(min) 480 480 480 480 480 Durata de actiune in Cota procente din timpul procent de de munca(%) Ton(%) 100 7.5 100 100 100 100 7.5 7.5 5 5.5

1. 2. 3. 4. 5.

Efort de solicitare statica Efort prin solicitare neuropsihica Solicitare prin risc de control Incordarea organelor de simt Temperatura aerului

6. 8. 9. 10. 11.

Frecventa miscarilor Zgomot Monotomia muncii Solicitare dinamica Iluminat

480 480 480 480 480

28

80 60 60 60 40

2 3 2.5 6 2

VI.4 Proiectarea graficelor de alternare al schimbului

Schimbul

Zilele lunii LMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMM 1 1 1 11 L2 2 2 2 22 22 L3 3 33 3L1 1 1 1 1 L2 2 2 2 2 2 2 22 2 L3 3 3 33 L11 1 1 11 11 L2 2 2 2 2 L3 3 3 3 3 3 33 3 3L 1 1 11 1 L22 2 22 L3 33 3 3 3 3 3 L1 1 1 1 1 11 1 11 L 1 11 3 33 L1 11 22 2 L1 1 1 1 1 1 L 1

A B C D

Considerentele care au stat la baza alegerii acestei variante sunt: necesitatatea unui al patrulea schimb care sa permita desfasurarea nirmala alucrului cand celelalte schimburi au libere; timpul de odihna de la trecerea dintr-o tura in alta este aproximativ constant; pe rand fiecare schimb va ocupa pozitia schimbului pentru care in majoritatea timpului dubleaza tura de dimineata; succesiunea de alternare aturelor este 1,2,3 si acordarea liberelor pentru un schimb este in zilele de sambata,luni,duminica; alternarea de la o tura la alta la schimbul pentru care se face fara variatii prea mari, schimbul ramanand minim trei zile sa lucreze intr-o tura.

VI.5 Proiectarea conditiilor de munca Factori de ambianta fizica si psihica Nr.crt Factori U.M
Hala industriala 1. Microclimat: -temperatura -umiditate cm/s 2. -viteza aerului Iluminat luxi 15-40 general 300 15 general si local 200-500 C % 14-18 40-60 16-18 40-60

Valoare Tablou de comanda

29

3.

4.

5. 6.

Cromatica functionala: -pereti -plafon -pardoseala -usi si pervazuri -utilaje -fond panou tablou de comanda -mobilier Cromatica pentru securitate: -conducte Zgomot Muzica functionala

-albastru deschis -alb -bej -maro -gri mijlociu -alb

-bej -apa- alb -gaze-galben

60(pentru frecventa Pana la 60(pentru puternica) frecventa puternica) Emisiuni de 3 reprize distribuite astfel: -15 minute inainte si dupa inceperea schimbului -20 minute inainte si dupa masa -30 minute inainte de sfarsitul schimbului

Db.

VI.6 Proiectarea necesarului de forta de munca

Barbati Studii functii Functii de executie Studii elementare Femei

Studii medii

Studii superioare

Functii de conducere Medii

Superioare

Numarul de executanti se trece deasupra simbolului cu cifre arabe. Numarul de schimburi se trece in dreapta simbolului cu cifre romane.
30

Camera tabloului de comanda

Sectia de productie

4 I,II,III 5 I,II,III 1 I,II,III 1 I,II,III

1 I,II,III

1 I,II,III

3 I,II

1 I

1 I 2 I

1 I,II 3 I,II,III 1 I,II,III Laborator Magazie materii prime Camera conducere Calculator Atelier reparatii Magazie produs finit 3 I,II,III

Conducere

31

VI.7 Proiectarea organigramei sectiei

Sef de sectie coordonator Sef de sectie schimbului A Ingineri chimisti Maiestri Operatori chimisti Sef de sectie schimbul B Ingineri chimisti Maiestri Operatori chimisti Sef de sectie schimbul C Ingineri chimisti Maiestri Operatori chimisti Ingineri tehnologici Magazioneri Ingineri instalatie Maiestri mecanici Mecanici Ingineri laboratori Laboranti Ingineri calculatoare Operatori calculatoare

VI.8 Calculul fondul de retribuire Functie Nr. Muncitori Total schimburi pe muncitori schimb Sef de sectie 3 1 3 Ingineri 3 1 3 chimisti Magazioneri 1 1 1 Ingineri tehnologi Ingineri instalatie Ingineri laboranti Laboranti Ingineri calculatoare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Retributie medie lunara 2400 3000 2600 3100 3000 2900 2500 2300 Salariul Total pe persoana 2000 6000 1500 4500 1200 1800 1600 1800 2000 2100 1200 1800 1600 1800 2000 2100

32

VII. Proiectarea managementului intreprinderii VII.1 Proiectarea misiuni firmei

Oferim clientiilor nostri produse de o calitate superioara garantata,la un pret accesibil pentru toate buzunarele,pentru noi sanatatea clientilor nostri este mai presus de toate, deoarece prin clienti noi supravietuim pe piata.

VII.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

1.Reducerea costurilor de productie fara a diminua calitatea produselor. 2.Cresterea productiei si nu in ultimul rand a calitatii acesteia. 3.Marirea sectiei de productie si totodata oferirea de noi locuri de munca. VII.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

A. Cercetare dezvoltare
Timpul pn la introducerea pe pia este perioada de la generarea ideii pentru noul produs pn la plasarea produsului pe pia (livrarea n magazine). Aceast orientare strategic implic aducerea n modul cel mai rapid a produsului pe pia, iar reducerea acestei perioade este la originea concepiei simultane a produsului i procesului asociat. Cost sczut al produsului. Aceast orientare este concentrat pe dezvoltarea unui produs la cel mai redus cost sau cu cea mai ridicat valoare. Aceast strategie va necesita timpi i costuri suplimentare de dezvoltare. Cost de dezvoltare sczut. Aceast orientare se aplic atunci cnd dezvoltarea trebuie efectuat n limitele unui buget restrns. Service, sensibilitate (receptivitate), flexibilitate. Aceast orientare se concentreaz pe un nivel superior al service-ului, n vederea receptivitii la cerinele clienilor, meninerea flexibilitii pentru a rspunde cerinelor noilor clieni, noilor piee i oportuniti. Performanele produsului, tehnologia i inovarea. Obiectivele strategice urmrite sunt: nivelul cel mai nalt de performane, niveluri superioare ale funciunilor produsului, cea mai nou tehnologie sau cel mai nalt nivel de inovare abordarea unei strategii de realizare a unor produse unice originale, care sa fie puternic promovate pe plan intern si international, care sa corespunda standardelor internationale si care sa atraga un numar important de clienti; Promovarea unei strategii de marketing, care sa se bazeze pe forme de comunicatie de departamentul de marketing si care sa faca cunoscuta oferta intreprinderii si sa colaboreze cu ct mai multe supermarketuri din tara si din strainatate; Dezvoltarea unor strategii de penetrare, care sa porneasca de la produse si piata existenta, formulnd un set de actiuni care sa amplifice procentul de piata detinut, fapt ce se poate realiza prin productia proprie de servicii care sa elimine concurenta; permanenta mbunatatire a calitatii produselor oferite, comparativ cu ale competitorilor de frunte pentru a le putea face fata, prin existenta unor solutii noi, originale;
33

B.Departamentul comercial

marirea gamei de produse si oferirea unui raport bun calitate/pret, prin ameliorarea echipamentelor si activitatilor de prelucrare, modernizarea continua a echipamentelor de interior si a fatadei cladirii.

C.Resurse umane
identificarea si atragerea unui numar cat mai mare de candidati pentru a se asigura necesarul numeric si calitativ de candidati; masura in care organizatia prefera sa atraga candidati ce urmaresc o cariera pe termen lung si care pot asigura un management performant in domeniul resurselor umane; preocuparea organizatiei de a identifica si atrage o varietate de categorii de candidati; luarea in considerare a obiectivelor avute in vedere dupa angajarea personalului, inclusiv efectele post-recrutare; realizarea recrutarii de personal intr-un timp cat mai scurt si cu cele mai mici cheltuieli posibile, stabilind in acest sens, momentul propice recrutarii, dupa stabilirea unui plan de recrutare si repartizarea costurilor de angajare in mod egal pentru perioada avuta in vedere, pentru a nu afecta organizatia;

VII.4 Alegerea unor metode de conducere Conducerea prin excepie.

Un sistem de conducere bazat pe identificarea icomunicarea situaiilor n care este necesar intervenia conductorului aflat la un anumit nivel ierarhic n cadrul organizaiei economice. n situaiile n care activitatea se desfoar normal, conductorul nu intervine.

Conducerea prin bugete

Metod de conducere bazat pe fundamentarea costurilor aferente realizrii fiecrui obiectiv al organizaiei i urmrirea sistematic a ncadrrii cheltuielilor efective n nivelul planificat al costurilor. Bugetul , n accepiunea metodei, reprezint un plan stabil (exprimat n termeni financiari), definit ca atare pentru o anumit perioad i care precizeaz nivelul resurselor alocate pentru realizarea, n perioada respectiv, a unui anumit obiectiv, precum i responsabilitile activitatii.

VII.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre manager si subordonat

sa asculte cu atentie subordonatul pe manager in timpul comunicarii sa observe pe tot parcursul comunicarii daca informatiile au fost transmise corect sa analizeze mesajul receptionat pe tot parcursul comunicarii
34

sa se exprime cat mai pe intelesul receptorului sa controleze daca a fost receptat corect mesajul

VII.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatiilor

Tratarea angajatilor cu respect si protejarea drepturilor lor. Angajatii nu trebuie sa paraseasca locul de munca. Evitarea discriminarii in angajare,promovare si aprecierea muncii. Consultarea angajatilor asupra conditiilor de munca si a problemelor specifice. Angajatii nu trebuie fortati sa lucreze mai mult decat este prevazut in contractul de angajare.

VII.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara la nivel de sectie pentru urmatoarele capitole: 1.Accesul in intreprindere:
Prezentarea legitimatiei de intrare Sa se utilizeze echipament corespunzator Sa nu se vina insotit de persoane straine,care nu lucreaza in intreprindere Accesul interzis cu animalele Sa nu intre cu mancare la locul de munca

2.Organizarea timpului de lucru

Sa se efectueze operatiile necesare unei etape de lucru in timpul alocat acesteia Sa nu se faca alte sarcini in timpul lucrului decat cele ce ii sunt atribuite Sa se respecte programul de lucru

3.Obligatiile salariatilor
Sa respecte programul de lucru Sa aiba un comportament corespunzator la locul de munca si fata de colegii lui Sa anunte atunci cand intampina probleme si sa fie atent la operatiile efectuate Sa nu intarzie la locul de munca Sa nu plece in pauza de masa fara sa verifice utilajele

4.Sanctiuni disciplinare
Micsorarea salariului in functie de orele intarziate sau de zilele lipsa de la lucru Pastrarea linistii la locul de munca,in caz contrar se vor lua masuri disciplinare Pastrarea curateniei la locul de munca

VII.8 Proiectarea unui contract individual de munca

Incheiat si inregistrat sub nr.25/2012 in registrul general de evidenta a salariatilor Partile contractului:
35

Angajator, persoana juridica, Matei Raluca cu sediul in Iasi, str. Tudor Vladimirescu nr.16, judetul/sectorul Iasi, cod fiscal 807612, telefon 0755433211, reprezentata legal prin lege in calitate de director general si Salariatul/salariata dl/dna Popescu Mihai domiciliat/domiciliata in localitatea Iasi, str Bucsinescu nr. 12, judetul Iasi posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria IS, nr. 273241, eliberat/eliberata de politia Iasi, la data de13.11.2010 CNP 1871003234561, permis de munca seria IS, nr.1021 din data 23.11.2011 Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit: Art.1 Timpuri de munca 1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi,48ore/saptamana. a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: 4 ore zi si 4 ore noaptea b)Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului colectiv de munca aplicabil. 2. O fractiune de norma de 2 ore/zi (cel putin 2 ore/zi), 12 ore/saptamana. a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: 2 ore zi si 2 noaptea (ore zi/noapte) b)Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. c)Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. Art.1 Timpuri de odihna Durata concediului anual de odihna este de 7 zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de 14 zile. Art.2 Conditii de munca: 1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite speciale de munca, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 3 Durata contractului: a)Nedeterminata, salariatul/salariata Popescu Mihai urmand sa inceapa activitatea la data de 23.11.2011 b)Determinata, de 3 luni pe perioada cuprinsa intre data de 23.11.2011 si data de 22.01.2012 pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post. Art.4 Asigurarea echipamentelor de protectie a) echipament individual de protectie b) Echipament individual de lucru c) Materiale igienico-sanitare d) Alimentatie de protectie e) Alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca Alte clauze: a)Perioada de proba este de 14 zile b)Perioada de preaviz in cazul demisiei este de 10 zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
36

c)Perioada de preaviz in cazul concedierii este de 14 zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 Codul muncii sau contractului colectiv de munca. d)In cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca. e)Alte clauze Art.5 Drepturi si obligatii generale ale partilor: 1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi: f)Dreptul la salarizare pentru munca depusa. g)Dreptul la repaos zilnic si saptamanal. h)Dreptul la concediul de odihna annual. i)Dreptul la egalitate de sanse si de tratament. j)Dreptul la securitate si sanatate in munca. k)Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale. 2. Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a)Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. b)Obligatia de a respecta disciplina muncii. c)Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu. d)Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate. e)Obligatia de ra respecta secretul de serviciu. 3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a)Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. b)Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu. c)Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. 4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a)Sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege. b)Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. c)Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca. d)Sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului. e)Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului. Art.6 Dispozitii finale: Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. 23/2011 la Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala, Municipiului Bucuresti / Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale. Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

37

Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii. ANGAJATOR, Matei Raluca REPREZENTANT LEGAL, Matei Raluca Pe data de 22.01.2012 prezentul contract inceteaza in temeiul art. 6 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, in urma indeplinirii procedurii legale. SALARIAT, Popescu Mihai

ANGAJATOR, Matei Raluca

VII.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

Cu noi mancarea prinde culoare!!!

VII.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta munci unui manager
S+C=P S- specialist in manager C- conducator de intreprindere P-persoana care aplica principiile managementului

38

Bibliografie:

1.Sef lucrari dr. ing. Monica Voicu,Asist.ing.Luminita Lupu-INDRUMAR pentru proiect la disciplina Organizarea si conducerea intreprinderii chimice.

39