Introducere

Antibioticele reprezint cel mai important arsenal n lupta mpotriva microorganismelor patogene. nc de la nceputul utilizrii acestora a fost nregistrat rezistena bacterian, fenomen care a devenit un subiect alarmant n ultimele decade. Exist cteva tipuri ale rezistenei fa de antibiotice, acestea fiind influenate de muli factori. Termenul de rezisten poate fi folosit n dou moduri, ca rezisten microbiologic i ca rezisten clinic.Rezistena microbian fa de antibiotice poate fi natural i dobndit. Mecanismele de dobndire a rezistenei sunt genetice i biochimice. Datorit faptului c rezistena bacterian este un fenomen n cretere, date despre rezisten sunt o permanent necesitate n toat lumea. Rezistena la antibiotice este capacitatea natural sau dobndit a unui microorganism,organism de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice. Dei acesat noiune este folosit i referitor la rezistena natural -capacitatea intrinsec a unor bacterii de a rezista la anumite antibiotice- de o mai mare importan clinic i tiinific este rezistena dobndit. Rezistena la antibiotice poate s apar prin selecie natural sau prin mutaii (sub efectul factorilor de mediu mutageni sau prin erori necorectate n procesul de replicare a ADN). Odat aprut rezistena la antibiotice, gena codificnd acest caracter se poate rspndi la alte celule prin transfer de plasmide. O bacterie poate purta simultan mai multe gene de rezisten la antibiotice, fiind numit n acest caz multirezistent. Rezistena la antibiotice poate fi indus unui microorganism i pe cale artifical, prin tehnici de transformare (introducerea n celul de material genetic strin i exprimarea caracterelor codificate). Aceast metod este util n inginerie genetic i n biotehnologie pentru selectarea bacteriilor care poart un anumit caracter adiional, transmis mpreun cu gena de rezisten.

Cauze
Apariia rezistenei la antibiotice este un fenomen evolutiv, cauzat de presiunea selectiv a factorilor de mediu. Antibioticele reprezint un factor de selecie, iar bacteriile care sufer o mutaie benefic (apariia rezistenei la antibiotic) vor supravieui i -posibil- vor transmite aceste caractere descendenilor. Utilizarea din ce n ce mai frecvent a antibioticelor n tratamentul infeciilor a avut ca efect apariia unui numr tot mai mare de tulpini bacteriene rezistente la un numr tot mai mare de antibiotice.

Mecanisme
Exist mai multe mecanisme prin care acest fenomen se poate manifesta:
1

Inactivarea sau distrugerea antibioticului - de exemplu inactivarea Penicilinei prin producerea unor enzime (beta-lactamaze) care rup o legtur beta-lactamic din molecula acesteia Modificarea intei (locului de legare a antibioticului) asftel nct molecula antibioticului s nu mai poat reaciona cu componentele celulare - de exemplu ribozomi sau enzime implicate n sinteza peretelui bacterian Modificarea cilor metabolice la nivelul crora acioneaz antibioticele - cazul unor bacterii rezistente la sulfamide, care n loc s sintetizeze acidul folic pornind de la acid paraaminobenzoic, folosesc acid folic preformat, ca celulele mamiferelor. Inhibarea ptruderii antibioticului n celul - de exemplu mecanismul de rezisten a E. coli la macrolide Eliminarea antibioticului (efluxul activ) - observat la unele specii de E. coli i S. aureus. Rezultatul firesc al descoperirii acestui fenomen a fost continua cutare de antibiotice noi, capabile s inactiveze microorganismele rezistente la antibioticele din deja existente. Totui s-a constatat c dup un anumit timp de la introducerea unui nou antibiotic de semi-sintez, sau a unei noi clase de antibiotice, este posibil aparia tulpinilor bacteriene rezistente la acestea, tocmai datorit faptului c rezistena la antibiotice este un fenomen evolutiv. Printre exemplele continuei evoluii i adaptri ale bacteriilor patogene la noile antibiotice se numr tot mai frecventele cazuri de tuberculoz multirezistent i de infecii cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilin. Foarte multe amenintari pentru sanatatea omului au inceput sa apara de cateva decenii incoace, iar organismul uman, asaltat incontinuu de tratamentele cu antibiotice nu mai raspunde la fel de pozitiv ca inainte din cauza rezistentei deosebite la antibiotice pe care au dezvoltat-o multi dintre virusii si bacteriile care ne ameninta sanatatea. Asa cum ne avertizeaza specialistii in medicina, antibioticele nu sunt eficiente impotriva unei serii largi de afectiuni, care necesita un tratament diferit, dar pe care multi dintre noi credem ca le putem indeparta prin uzul de antibiotice, administrandu-ne singuri tratamente complet gresite si chiar periculoase pentru sanatatea noastra. Pe de alta parte, campania agresiva dusa in unele parti ale lumii impotriva uzului de antibiotice la oameni a facut ca multe persoane sa se teama efectiv sa mai ia antibiotice si sa intrerupa inopinat un tratament corect, prescris de medicul specialist, imediat dupa ce se simt ceva mai bine. Este o decizie pripita si gresita sa nu urmezi tratamentul cu antibiotice pana la capat daca boala pe care o ai necesita un asemenea tratament. Antibioticele se administreaza intotdeauna exact asa cum recomanda medicul specialist, fara a sari peste unele doze zilnice si fara a modifica cantitatea sugerata de doctor. Chiar si dupa
2

ce ne simtim mai bine, semn ca antibioticele isi fac treaba, nu se intrerupe tratamentul ci se continua pe durata precisa stabilita de catre specialistul in medicina. Acolo unde insa tratamentul cu antibiotice nu are efecte vizibile dupa doua-trei zile de administrare a medicamentelor este indicat sa se schimbe acest tratament, aceasta fiind obligatia medicului specialist, care va sti cu ce sa inlocuiasca antibioticele initial administrate. Din pacate insa tot mai putini medici procedeaza astfel, monitorizand telefonic pacientul pentru a vedea cum evolueaza vindecarea si a recomanda masuri de urgenta atunci cand acestea se impun. Rezistenta la antibiotice a organismului uman, care se instaleaza in timp, poate avea mai multe cauze, dar cele mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: 1. Tratamentele cu antibiotice administrate animalelor de ferma se pare ca ar contribui mult la cresterea rezistentei la om si de aceea se recomanda achizitionarea de produse animale organice de la producatorii certificati in acest sens. 2. Uzul frecvent de antibiotice, administrate haotic pe durate mari de timp conduce in relativ scurta vreme la aparitia rezistentei la antibiotice fiind nevoie in cazurile unor infectii grave sa se schimbe repetat tipul si dozele de antibiotice prescrise pentru a se inregistra succesele dorite. 3. Tratamentul cu antibiotice nu este unul cantitativ ci calitativ si de aceea doctorul ar trebui sa prescrie medicamentele cele mai eficiente, care nu necesita saptamani sau luni la randul de administrare. In prezent, farmaciile sunt destul de bine aprovizionate cu mai toate antibioticele de ultima generatie, foarte eficiente, dar nu toti medicii cunosc sau aleg sa le prescrie pe cele mai bune si aceasta se intampla din cauze ramase inca neclare. 4. Recent, s-a descoperit faptul ca sapunurile antibacteriene pot mari rezistenta organismului la antibiotice si de aceea specialistii recomanda folosirea de sapunuri obisnuite, apa calda si, eventual, alcool sau alte dezinfectante pentru maini si fata. Prevenirea infectiilor din organism prin alimentatia corecta si introducerea de suplimente cu rol in marirea capacitatii de aparare a organismului joaca un rol esential pentru a lupta impotriva rezistentei la antibiotice a organismului nostru si la fel mentinerea unei curatenii adecvate in locuinta, la locul de munca sau oriunde petrecem mai multe zile. Infectiile care se trateaza cu antibiotice apar mai mereu ca rezultat al neglijentei si lipsei igienei si de aceea nu ne vom lovi de astfel de probleme daca ne ferim pe cat posibil de toti factorii de risc. In prezent, autoritatile medicale din intreaga lume cauta solutii eficiente pentru a rezolva problema rezistentei la antibiotice, dar va mai dura pana ce sa vina si cu rezultate pe masura. Pana atunci sunt de urmat recomandarile amintite mai sus si astfel este de sperat ca sanatatea noastra nu va fi expusa suplimentar si la alte riscuri in afara celor care deja pot fi rezolvate printr-un tratament corect.
3

O parte dintre motivele pentru abuzul de antibiotice este legata folosirea lor pentru a trata gripa si raceala. Virusurile, nu bacteriile, provoaca gripa, raceala precum si cele mai multe dureri de gat si bronsita, astfel ca utilizarea antibioticelor poate face mai mult ru dect bine, deoarece creste riscul ca o infecie ulterioara sa poata rezista la tratamentul cu antibiotice. Mai mult, bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane si se pot raspandi dintr-un loc in altul sau de la o ar la alta. Rezistena la antibiotice se raspandeste. Bacteriile rezistente pot fi transmise ntre oameni, ntre oameni si animale, intre animale i mediu. Tratamentul infectiilor cauzate de bacterii rezistente necesit medicatie mai scumpa, dureaz mai mult i poate implica internari mai lungi n spital. De exemplu, medicamentele folosite pentru tratarea tuberculozei multirezistente pot fi semnificativ mai scumpe dect medicamentele anti-tuberculoz care sunt folosite n mod normal. n plus, antibioticele sunt folosite pentru a preveni infeciile bacteriene, dar numai pentru motive specifice, de exemplu, n timpul i la scurt timp dup anumite interventii chirurgicale i teste diagnostice, de exemplu cnd mini-dispozitive sunt introduse n corp. O astfel de utilizare preventiva dureaz de obicei doar 24 de ore. Antibioticele sunt de asemenea, utilizate n lanturile alimentare, mai ales ca acceleratori de cretere a animalelor de productie. Unele ri permit aceast utilizare, interzisa insa in UE. Uneori, sunt utilizate cantiti mai mari de antibiotice pentru animale dect pentru oameni. Rezistena apare si aici, ceea ce face problema mai grava: bacteriile rezistente se raspandesc din lanul alimentar catre oameni, inclusiv n spitale i clinici. Din pcate, noi antibiotice nu vor fi disponibile prea curand, deoarece cercetarea i fabricarea de noi medicamente necesit investiii foarte mari, care se vor face numai daca viitoarele incasari vor fi considerate profitabile pentru companiile farmaceutice.