Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei Colegiul Tehnic al U.T.

Proiect de an
La sisteme de comanda cu tema:elaborarea programului pe baza sculei Freza melc

Elaborat:

Elevul grupei 141 Melnic Vitalie

A verificat:

Semanatic Constantin

Chisinau 2009

Cuprins: 1.Introducerea 1.1.Descrierea principiului de lucru a mainii, mecanismului, ansamblului n componena carea intr piesa; condiiile de lucru a piesei n ansamblul, destinaia i rolul de baz a suprafetilor piesei. 1.2 Aprecierea tehnologitatii constructiei sculei 2.1.Justificarea metodei de obinere a semifabricatului . Metodele posibile de fabricare a semifabricatului 2.2.Elaborarea prealabila a traseului tehnologic de prelucrare mecanica 2.3.Alegerea utilajului tehnologic: scule, dispozitive i verificatoare. 2.4.elaborarea prealabila a planului de operatii de prelucrare mecanica integrala cu alegerea bazelor tehnologice

Introducere Au aparut ca o evolutie fireasca in sensul automatizarii proceselor de productie fiind masinile cele mai produse. Evolutia automatizarii a parcurs in timp urmatoarele etape: - automatul programabil este un sistem de comanda simpla care executa pas cu pas fiecare instructiune fara a avea posibilitatea de a executa singur calcule geometrice sau tehnologice, verificari ale diverselor V.E. (veriga executanta), corectii la parametrii geometrici si tehnologici, cicluri dee prelucrare independente. - N.C. (comanda numerica) este un sistem electronic de realizare a cotelor sau deplasarilor avand controlul acestora. Utilizand acest sistem se programeaza o anumita deplasare. Sistemul comanda V.E. care realizeaza efectiv deplasarea, iar finele deplasarii compara valoarea prescrisa a acesteia cu valoarea citita efectiv la traductorii masinii, putand efectua corectii. Poate realiza diferita secvente elementare ale ciclului de lucru. - C.N.C. (comanda numerica asistata de calculator) este sistemul cel mai performant care d.p.d.v al principiului ataseaza controlul numeric unui calculator capabil de o logica geometrica si tehnologica. D.p.d.v al inchideriiintre comanda si executia propriuzisa, un sistem poate fi: - sistem deschis - sisteme inchise cu reactie inversa locala V.E. se deplasaeaza fiind antrenata de o actionare comandata de un sistem de comanda, realizarea propriuzisa a deplasarii fiind controlata intre V.E. si actionare fara interventia sistemului de comanda. Acest control se face de exemplu prin intermediul unui traductor. - sisteme inchise cu reactie inversa generala sistemul de comanda comanda actionarea care deplaseaza V.E. Informatiile privind realizarea efectiva a marimii prescrise fiind furnizate sistemului de comanda de catre un traductor, sistemul de comanda compara valoarea prescrisa cu cea realizata si efectueaza corectiile. Traductorii

Sunt acele componente care transforma o marime fizica realizabila de catre V.E. in semnal electric furnizat sistemului de comanda.

Traductorii se realizeaza de obicei pentru citirea electronica a translatiilor, rotatiilor, marimii fortelor si momentelor, temperaturii, presiunilor, vibratiilor, etc, In principiu, marima masurata cu ajutorul unui traductor poate fi determinata direct dintr-o corelatie traductor semnal de iesire sau indirect in cazul interpunerii unui alt element. Exemplu: masurarea translatiei L a unei sanii se poate face direct avand un traductor al deplasarii liniare sau indirect avand un traductor al miscarii de rotatie a surubului conducator care realizeaza respectiva translatie. Traductorii cei mai utilizati in M.U. cu comanda numerica sunt: 1. Sesizori Inductivi de Proximitate (SIP) inchid un circuit electric intre cele doua borne in momentul in care o piesa metalica se apropie la o anumita distanta. Acesti traductori pot fi utilizati pentru a confirma pozitia unui V.E. sau pentru a determina valoarea unor deplasari. Pentru masurarea turtiei sau pentru determinarea precisa (indexata) a pozitiei unui arbore, acest traductor se monteaza deasupra unei roti dintate a arborelui respectiv, la borne inregistranduse un semnal treapta la trecerea fiecarui dinte prin dreptul traductorului. 2. Traductori pentru miscari de rotatie in principal se se clasifica in traductoare cu semnal continuu la care marimea masurata se determina prin valoarea unui parametru electric, de obicei tensiunea. De exemplu, la un tahogenerator tensiunea creste cu turatia dupa o curba; masurand valoarea tensiunii se poate determina turatia corespunzatoare. Aceasta informatie este de tip analogic si nu poate fi prelucrata de calculatoarele numerice decat daca este trecuta printr-un convertor analogic-digital. Traductoarele cu semnal de iesire digital acest tip ofera la iesire un semnal treapta, marimea acestuia neavand nici o importanta, ea fiind foarte usor amplificata sau atenuata. Pot fi utilizati pt miscarile de rotatie sau translatie. La rotatie, traductorul se leaga la V.E. prin arborele de cuplare AC, acesta antranand un disc D divizat in Z parti, modul de realizare al divizarii diferind in functie de cititor. In cazul in care cititorul este un optocuplor (fotocelula) divizarea este materializata prin orificiile strapunse in discul D. In cazul in care cititorul este

un senzor de proximitate sau senzor magnetic, divizarea se materializeaza prin orificii perforate sau nu, sau prin proeminente pe suprafata frontala a discului 1.1.Descrierea principiului de lucru a mainii, mecanismului, ansamblului n componena carea intr piesa; condiiile de lucru a piesei n ansamblul, destinaia i rolul de baz a suprafetilor piesei.

Avem o Freza melc ce este confectionata din: otel rapid Rp3,material coada otel OLC45, duritatea partii active HRC30..............40, si constructia ei este putin complicata, dar pentru a putea obtine aceasta piesa va fi nevoie de indeplinit un numar de operatii de prelucrare mecanica. Scula data are niste suprafete cu precizie inalta, unde va fi nevoie de facut niste prelucrari foarte precise.Aceasta ''Freza melc'' are 8 dinti unde va avea nevoie sa facem prelucrari de frezare, rectificare. Dar pentru a putea indeplini toate aceste operatii vom fi nevoiti sa folosim niste dispozitive speciale. Canalele frezei au o precizie inalta, deoarece diametrul exterior al sculei are o calitate inalta de prelucrare cu o rugozitate de Ra=1.15, iar cele de baza suprafete ale frezei sunt: -Diametrul inferior al frezei -24. -Diametrul exterior al frezei-50. Dar toate aceste suprafete sunt de baza, fiindca cu ajutorul lor noi vom da o calitate mai inalta pentru piesa ce o vom prelucra.Cind ''Freza melc'' o vom instala in dispozitivul numit ''mandrina cu stringere elastica pe doua parti'' aceste suprafete vor influienta asupra erorilor de bazare. Dar noi stim ca cu cit suprafetele de bazare au o calitate inalta cu atit eroarea de bazare va fi mai mica. Piesa Freza melc este folosita in constructia de motoare pentru avioane, merge ca un dispozitiv ajutator la transportarea uleiului in carterele de ulei, si se mai foloseshte la pompele de evacuare.

1.2 Aprecierea tehnologitatii constructiei sculei. Prin tehnologitate se intelege aprecierea masurii in care piesa sa fie realizata astfel incit pe o parte sa satisfaca cerintele, iar pe de alta parte, sa necesite cheltuieli de munca si materiale minime. Pentru a analiza piesa la tehnologitate in principiu se verifica urmatoarele: Posibilitatea fabricarii in scurt timp. Posibilitatea folosirii procedeelor tehnologice moderne de mare productivitate. Consumul redus de material . Posibilitatea organizarii optime fabricatiei controlului incercarii. La piesa respectiva concret pt desenul de executie voi urmari urmatoarele aspecte: 12345Prelucrabilitatea prin aschiere. Forma constructiva a piesei . Posibilitatea folosirii unor elemente ca baze de referinta de asezare de fixare. Modul de precizie a tolerantelor si rugozitatilor suprafetelor acestora. Gradul de unificare si normalizare a pieselor si elementelor acestora.

Calitatea suprafetelor ii mai putem spune ca este gradul de netezime a suprafetelor si starea stratului superficial. Asadar calitatea suprafetelor prelucrate poate fi privita din punct de vedere geometric sau din punct de vedere fizic. Din punct de vedere geometric, calitatea suprafetei se defineste prin abaterile propritatilor fizice ale stratului de material de la suprafata data de prprietatile materialului din interiorul piesei. Abaterile geometrice ale suprafetei pot fi considerate le scara mare denuminduse macroabateri sau la scara mica, microabateri. Pentru a obtine o calitate de care avem nevoie trebuie sa pastram precizia dimensionala, daca noi vom executa piesa cu o calitate mai mare decit se cere, atunci noi vom mari sinecostul ei, ceea ce va oglindi foarte negativ asupra vinzarii ei.

Lantul masini-unelte, dispozitiv-semifabricat-scula, in procesul tehnologic erori de forma, de dimensiuni si de pozitie. Este o corelatie strinsa dintre precizia de executie si costurile de fabricare. Analizind desenul de executie a piesei Freza melc vedem ca este o piesa cu o supragata de rotatie care ne permite usor de a fi prelucrate suprafetele exterioare, este posibila folosirea unor elemente ca baze de referinte de asezare, fixare de aceea ca peisa date cu usurinta poate fi instalata intr-un dorn sau mandrina, pentru a obtine suprafetele necesare cu mai multa eficienta. Forma constructiva a piesei este urmatoare, este o piesa cu suprafete de rotatie, care are diverse suprafete exterioare, si care se pot executa intr-un timp scurt si cu o precizie innalta, de aceea ca nu reprezinta nici o greutate de executare a acestor pe MU 16K203. Peisa data este o piesa mai mult tehnologica decit netehnologica, elaborarea unei astfel de piese nu necesita mult timp si prelucrarea la mai multe masini unelte si prelucrarea suprafetelor ei nu necesita schimbarea sculelor, de aceea ca majoritatea suprafetelor se executa cu aceeasi scula si diametrele interiore nu sunt atit de complicate incit sa ne reduca producerea fie chiar si de masa. Insa este netehnologica din cauza gaurii interioare cu M762-6H, la aceasta gaura in timpul efectuarii ei din cauza ca piesa este subtire si in timpul prelucrarii poate sa apara abaterea de la circularitate. Luind in consideratie piesa vedem ca necesita prelucrarea atit pe masini cu scule si dispozitive atit cit si speciale.

2.1.Justificarea metodei de obinere a semifabricatului . Metodele posibile de fabricare a semifabricatului Dup analiza facut mai sus i recomandrile prevzute n literatura de specialitate pentru semifabricatul piesei Freza melc alegem metoda de turnare. Tehnologia de turnare se realizeaz prin diferite procedee: turnarea n nisip - se produce pn la 80% din volumul total de producie de piese turnate, n care precizia dimensional corespunde claselor 8...15 GOST26645-85, iar rugozitatea Rz=320...480m; turnarea n forme cu modele fuzibile - se reduce la utilizarea unui model nedemontabil, destinat pentru o singur turnare, pe a crui baza, folosind un amestec lichid de formare, se formeaz un nveli nedemontabil de ceramic: nainte de turnarea masei topite modelele se ndeparteaz din form prin topire, ardere, dizolvare sau evaporare. Metoda permite de a obine clasele de precizie 4...8 dup GOST 2664880 cu Rz=40...10m; turnarea n cochil - se reduce la folosirea pentru forme de turnatorie utilizabile de mai multe ori din materiale care formeaz configuraia i proprietile piesei turnate. Precizia pieselor turnate corespunde clasei 5t...11 GOST 26645-80 cu parametrul Rz aflat n limitele 20...80 m; turnarea centrifugal - se reduce la umplerea formei cu metal lichid, solidificarea i rcirea ulterioar parial a cruia au loc n cmpul de aciune a forelor centrifugale. Precizia dimensional corespunde claselor 6...11 GOST 26648-80 cu Rz=160...40m; turnare sub presiune - se reduce la umplerea unei forme cu masa topit sub aciunea forelor ce depesc forele de gravitate i solidificare a piesei turnate sub presiunea excedentar. Precizia dimensional corespunde clasei 3...7 GOST 26648-80 i Rz se afl n limitele 20...10m; turnarea n form coarj- reprezint obinerea semifabricatelor i miezurilor ca nveliuri, avnd grosimea 6...10 mm, care se fabric dintrun amestec ce se solidific, venind n contact cu utilajul de metal i n care liantul la ncalzire se topete la nceput, iar apoi se solidific nereversibil. Precizia dimensional corespunde clasei 5t...11 cu Rz=80...20m.

2.2.Elaborarea prealabila a traseului tehnologic de prelucrare mecanica La elaborarea prealabila a traseului tehnologic se stabileste ordinea de prelucrare a traseului prealabil a suprafetelor piesei reesind din precizia dimensionala si parametrii rugozitatii. Se stabileste operatia de prelucrare, utilajul tehnologic pentru indeplinirea operatiei.Acest proces tehnologic contine un plan de operatii de transportare, depozitare si tratament termic. Tote acestea operatii de prelucrare au fost deja stabilite.Dar acum urmeaza de a le concretiza ordinea fiecarei operatii in procesul de fabricatie a sculei. -Operatia 005-Strungirea -Operatia010-Strungirea -Operatia015-Strungirea -Operatia020-Strungirea -Operatia025-Strungirea -Operatia030-Strungirea -Operatia035-Strungirea -Operatia040-Strungirea -Operatia045-Strungirea -Operatia050-Strungirea -Operatia055-Frezarea -Operatia060-Frezarea -Operatia065-Tratament termic -Operatia070-Rectificare de semifinisare -Operatia075-Rectificare de finisare -Operatia080-Ascutirea dintilor -Operatia 085 Control dimensional final.

2.3.Alegerea utilajului tehnologic: scule, dispozitive i verificatoare. Pentru a prelucra suprafetele exterioare avem nevoie de urmatoarea scula, cu ajutorul careia putem efectua operatiile 005;010;015;020;025;030;035;040;045;050; Cu ajutorul ei putem executa strungirea de aschiere, a suprafetelor exterioare. In timpul lucrului la strungul de strungit, se folosesc diferite tipuri de scule aschietoare: cutit de strungit, freza, tarod. Cutitul de strungit are urmatoarele parti componente: 1- corpul cutitului, serveste pentru fixarea cutitului in capul divizor. 2- Capul sculei, planul de baza a sculei. 3- Suprafata de degajare. 4- Capul cutitului. 5- Virful cutitului. 6- Taisul auxiliar, secundar. 7- Taisul principal al cutitului de strungit. 8- Suprafata de asezare, serveste ca canal de evacuare a aschiiilor. Orice cutit are mai multe unghiuri care se impart in2 grupe, principale, ajutatoare. Principalele din acestea sunt: - unghiul care este un unghi ajutator, de asezare. - unghiul care este un unghi de degajare. - unghiul care este unghiul principal de atac.

O main-unelt este acea main care este echipat cu scule necesare efecturii unor operaii tehnologice de obinere a unor piese din materiale metalice sau nemetalice. Masinile unelte pentru prelucrarea prin aschiere constituie cea mai raspindita grupa de masini unelte. Denumirea unor masini deriva din denumirea operatiilor tehnologice pe care le executa: de strungit-strung, de frezat-frezare. Elementele componente ale unei masini unelte sunt urmatoarele: 1. Batiu - are rolul de a sustine toate celelalte elemente ale masinii. 2. Ghidajele sunt elementele care sunt fixate pe batiu. 3. Mesele au drept scop sustinerea pesei sau a dispozitivului La elaborarea traseului tehnologic o mare atenie se atrage la utilajul care se petrece reeind din programa anual i timpul de producere, forma i demensiunile piesei de prelucrat pentru piesa vom folosi utilaj special dar i utilaj universal. Elementele specifice i principalele condiii impuse mainii-unelte sunt: * S realizeze micri relative dintre scule i piese conform schemei de principiu a prelucrrii respective. * S aib posibilitatea de reglare a parametrelor regimului de achiere, astfel nct s se adapteze oricrui caz. * S dezolve o putere suficient pentru nvingerea rezistenei la achiere a materialului prelucrat. * S fie suficient de regid pentru a asigura precizia. * S consume ct mai puin energie. * S se manevreze i s se consume uor. * S aib o durat de via ct mai mare i fiabilitate. La prelucrarea piesei voi folosi urmtoarele maini: La operaia 005 M.U.- 1M365 La operaia 020M.U.- 1M365 La operaia 030 M.U.- 16K203 La operaia 035 M.U.- 16K203 La operaia 045 M.U.- 2M112 La operaia 050 M.U.- 2M112 La operaia 055 M.U.- 2M112 Pentru a prelucra o piesa avem nevoie de utilaje tehnologice cum sunt: Masinile-unelte,scule,dispozitive si verificatoare,ele sunt folosite pentru a obtine dimensiunile cerute pe desenul de executie.Dar masina-unealta este un

mecanizm de lucru ce este echipat cu sculele necesare pentru efectuarea unor operatii tehnologice de obtinere a unor materiale metalice sau nemetalice.Elementele si conditiile principale ce sunt inpuse masinei-unelte sunt: *Sa realizeze miscari relative dintre scula si piesa in dependenta de schema principiului de prelucrare respectiva. *Masina-unealta trebuie sa asigure posibilitatea de a regla parametrii regimurilor de aschiere. *Sa fie suficient de rigida pentru asigurarea preciziei. *Sa asigure o precizie inalta de prelucrare a piesei. *Sa consume cit mai putina energie. Masina unealta se clasifica dupa: -Felul de operatie de prelucrare; -Forma si pozitia suprafetei de prelucrare; -Numarul de scule pe masina-unealta; -Grupa de automatizari a masinii-unelte. Simbolizarea masinii-unelte se indica printr-un numar format din trei sau patru cifre.Primele doua cifre sunt luate din tabel,iar urmatoarele cifre sau litera libera indica unele caracteristice ale masinii-unelte modernizate.Pentru prelucrarea Frezei melcin conformitate cu gabaritele semifabricatului am ales din tabel urmatoarele masini-unelte.Am indicat marca masinii-unelte si caracteristicele ei la operatia la care sa folosit.

Operatia 005 strungirea 16k20 1-Face parte din grupa masinilor-unelte de strungit 6-Normal k-Modernizat 20-Diametrul maximal de strungit.

Caracteristicile tehnice ale masinii-unelte: Diametrul maximal al piesei instalat pe batiu 400mm. Diametrul maximal al piesei instalat pe carucior 220mm.l Numarul treptelor de turatii 22 trepte. Turatia arborelui principal 12.5.......1600rot/min. Avansul longitudinal 0.05.........2.8mm/rot. Avansul tranzversal 0.25......1.4mm/rot. Puterea motorului electric 10kw. Gabaritele masinii-unelte 2205x1990x1500 Masa 2835kg.

Operatia 055Masina de frezat verticala. Aceasta masina este asemanatoare masinii orizontale atit a partii componente, cit si ca miscarile executate.Deosebirea esentiala dintre aceste masini consta in modul diferit de orientare a arborelui principal,ceea ce are drept urmare modificarea constructiva a partii superioare a corpului masinii.Pentru a se mari posibilitatea de utilizare a masinii, capul de frezat vertical poate avea o constructie speciala ceea ce-i permite: -Inclinarea in plan vertical, deci inclinarea arborelui principal. -deplasarea axiala a arborelui principal ceea ce-i permite apropierea lina a frezei de piesa. In cazul in care se urmareste o rigiditate mare a capului de frezat ,deci a intregii masini, capul de frezat nu are aceste posibilitati suplimentare de deplasare. Caracteristicile tehnice ale masinii-unelte: Cotele mesei 200-800.

Unghiul de inclinatie 45 Numarul de viteze 12 Turatia arborelui principal 50-2240rot/min Numarul de avansuri 12,25-1020rot/min Puterea motorului 5kw Gabaritele 1525x1875x1515 Masa 1290kg Operatia 070strungul 3151 3-face parte din grupa masinilor de rectificare 1-de rectificat 51-diametrul maximal al masei 200. Alegerea dispozitivelor Dispozitivele se aleg in dependenta de tipul de producere,programa anuala,formele si gabaritele piesei,rigiditatea sistemului tehnologic.Dispozitivelefolosite trebuie sa fie simple in constructie si sa aiba elemente de instalare,bazare si fixare.Pentru scula Freza melccare are o forma complexa,iar tipul de producere este individual, noi vom folosi dispozitive simple si cu actionare pneomatica,pentru a micsora timpul la bucata si cel auxiliar.

Tabelul 2.4. Operatia Frezare Strungire De tesit interior De tesit exterior De strungit Rectificarea Rectificarea Denumirea dispozitivului Reazem Centre;mandrina cu 3 bacuri; Mandrina cu 3 bacuri Mandrina cu 3 bacuri centre Bucsa elastica Bucsa elastica.

Alegerea sculelor: La alegerea sculelor aschietoare se ia in consideratie materialul prelucrat, felul prelucrarii, duritatea materialului prelucrat,tipul de producere.Pentru piesa Freza melc vom folosi scule ce rezista pentru materialul R6M5. Numarul operatiei si denumirea Strungirea005 Frezarea De tesit interior De tesit exterior Rectificare Rectificare Alegerea verificatoarelor: Sursele de control si de verificare se aleg in dependenta de dimensiunile prelucrarii, preciziei dimensionale, calitatea suprafetelor, cerintele tehnice si a abaterilor de forma si pozitie. Numarul de operatii si denumirea Strungirea Frezarea De tesit interior De tesit exterior Rectificare Rectificare Verificatoare folosite Subler StII-160-0,05; GOST166-80 Subler StI-250-0.1;GOST166-80 Subler StII-160-0.05;GOST166-80 Subler StI-250-0.1;GOST166-80 Calibru tampon Calibru tampon Sculele folosite Cutit de strungit BK8 Cutit de retezat P6M5K6 GOST4859-78 Cutit de degrosat Cutit de degrosat Disc abraziv Disc abraziv

2.4.elaborarea prealabila a planului de operatii de prelucrare mecanica integrala cu alegerea bazelor tehnologice Operatia 005

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitive:centre

Fazele: 1.De instalat si de fixat tagla 2.De strungit respectind cotele 1;2. 3.De eliberat tagla. 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia010Strungirea

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitive:centre Verificatoare:Subler St-160-0,05; GOST166-80

Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit respectind cotele3;4. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia 015 Strungirea

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitivele:centre Verificatoare:subler,St-160-0.05; GOST 166-80

Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit respectind cotele 5;6. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele

Operatia 020 Strungirea

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitivele:centre Verificatoare:St-160-0.05 GOST 166-80

Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit sub >7 respectind cotele 7;8. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute

Operatia 025 Strungirea Masina-unealta de strungit 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitivele:centre Verificatoare:subler,St 160-0.05 GOST166-80. Fazele: 1.De instalat piesa si de fixat 2.De strungit sustinind cotele 9,10. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia 030 Strungirea

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitivele:centre Verificatoare:Subler,St.160-0.05 GOST 166-80

Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit sustinind cotele 11 , 12. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute

Operatia 035 Strungirea

Masina-unealta 16k20 Sculele:cutit de strungit BK8 Dispozitivele:centre Verificatoare:Subler,St,-160-0.05 GOST 166-80

Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit respectind cotele 13, 14. 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia 040 Strungirea Masina-unealta 16K20 Sculele: cutit de strungit BK8 Dispozitivele: centre Verificatoare: Subler. ST-160-0,05 GOST 166-80 Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit, respectind cotele 15,16. 3.De eliberat piesa. 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia 045 Strungirea Masina-unealta 16K20 Sculele: cutit de strungit BK8 Dispozitivele: centre Verificatoare: subler St-160-0.05 GOST1600-80 Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit, respectind cotele 17,18. 4.De verificat cotele obtinute

Operatia 050 Strungire Masina-unealta 16K20 Sculele: cutit de strungit BK8 Dispozitivele: Centre St-160-0,05 GOST166-80 Fazele: 1.De instalat si de fixat piesa 2.De strungit canalele pentru dinti respectind cotele 19,20 3.De eliberat piesa 4.De verificat cotele obtinute.

Operatia 055 Frezarea Masina-unealta 16K20 Sculele: cutit de strungit BK8 Dispozititve: Centre St-160-0,05 GOST166-80 Fazele: 1.De instalat si fixat piesa 2.De frezat suprafetele sustinind cotele 21,22. 3.De eliberat piesa 4.De controlat suprafetele obtinute.

Operatia 060 Frezarea Masina-unealta 16K20 Sculele: cutit de strungit BK8 Dispozititve: Centre St-160-0,05 GOST166-80 Fazele: 1.De instalat si fixat piesa 2.De frezat suprafetele sustinind cotele 23,24. 3.De eliberat piesa 4.De controlat suprafetele obtinute.

Operatia 065 Tratament termic.

Operatia 070 Rectificarea de finisare.

Operatia 080 Ascutirea dintilor.

Operatia 085 Control dimensional final Controlarea sculei cu suprafetele prelucrate si cu toate cotele si dimensiunile indicate.

Bibliografie:

1.Picos C.Pruteanu O.,Bohosievici s.a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere:Manual de proiectare in 2 vol.,Vol 1.Ch.:Universitas. 1992407 p. 2.Gorbatevici.cursovoie proiectirovania po TMS.ucebnoe posobia dlea masinostraitelnih spetialnih vuzov4-e izd.,pererab.1 dop.-Minsc.VS.1983-256 s.