Sunteți pe pagina 1din 28

Unirea, temeiul principalelor nfptuiri 149 de ani de la Unirea Principatelor Romne

Mircea cel Btrn

Mihai Viteazul

Dimitrie Cantemir

tefan cel Mare

Tudor Vladimirescu avea n gnd ideea unitii romnesti atunci cnd scria mitropolitului si marelui vistier, la 5 aprilie 1821, s ia legatura cu moldovenii ca unii ce suntem de neam de o lege i supt aceeasi stpnire, pentru c fiind la un gnd si-ntr-un glas cu Moldova, s putem ctiga deopotriv drepturile acestor principaturi ajutndu-ne unii pe alii.Nu e de mirare c peste civa ani partida naional muntean redacta, prin Ion Campineanu, acel Act de unire si independen, produs caracteristic al epocii de resurectie national.

Unirea devenise cuvntul magic pentru orice tentativ de a organiza prezentul si de a prospecta viitorul.Cu toate acestea nici revoluia din Moldova, nici cea din ara Romneasca, la 1848, n-au putut-o scrie in programul lor.Doar n programul revoluionarilor moldoveni refugiai la Brasov, dupa ce participasera la marea adunare de la Blaj din 3-5 mai 1848 apare dezideratul Unirii Moldovei si a Valahiei ntr-un singur stat neatrnat romnesc

Rzboiul Crimeei a adus din nou cele 2 state sub administraie militar ruseasc, inaugurat n 1853. Domnitorii perioadei, Principele Grigore Alexandru Ghica din Moldova i Principele Barbu Dimitrie Stirbei din ara Romneasc, i-au pierdut tronul, iar regiunea a intrat sub guvernarea generalului rus Aleksandr Ivanovici Budberg

Rzboiul Crimeei a creat condiii favorabile Unirii Principatelor, prin clauzele impuse prin tratatul ncheiat la Paris n 1856.rile Romne sprijinite de Frana, sunt scoase de sub protecia Rusiei si puse sub garania celor apte puteri europene, oferindu-le acestora climatul de linite i pace, de neutralitate (rile Romne au fost mereu teatru de rzboi ntre puterile vecine).

Otomanii cerut, ns, i Tratatul au obinut, cu Rzboiul au s-a ncheiat prin de n la contradicie Paris (30 martie, Regulamentul ambilor domni i organizarea de 1856), care , a detronarea plasat statele n continuare sub suzeranitate alegeri pentru .Rezultatele au fost disputate pn otoman, dar Divane sub protectoratul tuturor puterilor europene la alegerea lui al Alexandru Ioan si Cuza , care a i (Regatul Unit Marii Britanii Irlandei, Aldomnit doilea ca Imperiu primul Domnitor Principatelor Unite ale Moldovei i rii Francez, al Regatul Sardiniei, Prusia, Austria i Romneti , baza Romaniei moderne. Rusia).Statele protectoare trebuiau s hotreasc o formul de compromis pentru uniunea proiectat.

Divanurile ad-hoc au fost tribune de la naltimea crora romnii au putut exprima n faa Europei dorinele lor legitime i s cear satisfacerea lor.

Cel mai progresist program l-a adoptat divanul ad-hoc de la Iai n edina memorabil din 7 octombrie 1857, care cuprinde cele cinci principii de reorganizare a statului.La punctul 2 era nscris Unirea Principatelor ntr-un singur stat sub numele de Romnia.Aceleai principii au fost votate i de divanul ad-hoc de la Bucureti dou zile mai trziu.

Contrar hotrrilor adunrilor ad-hoc de la Iasi si Bucuresti, Conferinta celor 7 puteri europene (august 1858) a elaborat Convenia de la Paris conform creia puterile europene se pronunau pentru o federaie Suis generis, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si rii Romneti, cu autonomie deplin sub suzeranitatea Porii, avnd fiecare domnul, guvernul si adunarea sa deosebit.

La 24 ianuarie 1859 n urma nelegerilor fcute ntre unionitii munteni i moldoveni i sub presiunea maselor populare, Adunarea muntean a facut al doilea pas alegnd ca domn pe alesul Moldovei. Se nfrngea astfel spiritul Conveniei de la Paris.

Alegerea lui Al. I. Cuza a strnit un entuziasm fr precedent. Momentul era deosebit de nltor.Un nou spirit se nstpnise pretutindeni si el favoriza nnoirea multilateral.

Alegndu-te pe tine domn, am dorit s artm lumii ceea ce toata ara dorete: la legi noi, om noufii dar omul epocii, f ca legea s nlocuiasca arbitrariul,fa ca legea sa fie tare; iar tu Mria ta, ca domn, fi bun si blnd; fi bun, mai ales pentru aceia pentru care, mai toi Domnii trecui, au fost nepstori i rimpac patimile i urile dintre noi si reintrodu n sufletul nostru strmoeasca frie.

Prim-ministru al Romniei, octombrie 1863- ianuarie 1865, ministru din guvernul marilor reforme: secularizarea averilor mnstireti, legea nvmntului, reforma agrara, organizarea administrativ, sistemul metric, etc..

A fost sprijinit de popor i ndeosebi de deputaii rani din divanurile ad-hoc.(Mo Ion Roat)

Populaia oraului Roman, a primit cu entuziasm pe domnitorul Al. I. Cuza, n momentul trecerii sale spre Bucureti.

Dumanii si de dreapta (albii) i de stnga (roii), s-au unit n aa zisa monstruoasa coaliie (coaliie ostil), alctuit din elemente incompatibile - conservatorii si liberalii radicali. Primii,l condamnau, considerndu-l prea liberal i nu l-au iertat pentru reforma electoral i agrar. Liberalii radicali, cu concursul crora a venit la putere l-au abandonat pentru c nu i-a adus la rndu-i la guvernare i-l acuzau c nu este suficient de liberal.

Maria Obrenovici

Alexandru si Dimitrie, fiii lui Al. I. Cuza cu Maria Obrenovici

Doamna Elena Cuza

Turcia i Austria n-au acceptat la nceput alegerea de la 24 ianuarie.Ele o vor face dup multe struine diplomatice i numai ca formul tranzitorie, pentru domnia lui Cuza, la moartea acestuia urmnd s fie alei doi domni.Prin struin i abilitate diplomatic, Cuza izbutete s obin recunoaterea Unirii. La 11 decembrie 1861, el declara, adresndu-se rii: Unirea este deplin, naiunea romn este ntemeiat. Se forma un singur guvern, o singur adunare, care ii inaugurau lucrrile n Bucureti la 24 ianuarie 1862.

La aducerea n ar a rmielor pmnteti a domnului Unirii i nhumarea lor la Ruginoasa (Iai), acelai Koglniceanu n discursul funerar preciza asupra cauzelor nlturrii lui Cuza in 1866: nu greealele sale l-au detronat ci faptele sale mree, reformele care au pus bazele statului naional romn modern.

Unirea politic de la 1859 a celor doua Principate nu a nsemnat dect prima etapa, fiind necesara independenta (cucerit mai trziu in rzboiul ruso-romano-turc 1877-1878) i formarea statului national unitar (realizare obtinuta la 1 decembrie 1918).