Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins

INTRODUCERE - ABORDAREA LEADER .................................................................................................... 2 Elementele definitorii ale abordarii LEADER sunt: .............................................................................. 4 Cooperarea intre parteneriate (intre GAL-uri); ................................................................................... 5 REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI .............................................................. 7 PARTENERIATUL .................................................................................................................................. 7 Strategia de dezvoltare local prin mijloace participative ................................................................. 8 Metodele de participare public folosite n cadrul procesului de planificare si elaborare a strategiei de dezvoltare local a teritoriului G. A. L. Vrancea Sud-Est .............................................................. 18 Prezentarea parteneriatului decizional ............................................................................................. 20 Descrierea partenerilor ................................................................................................................. 20

INTRODUCERE - ABORDAREA LEADER

De la semnarea Tratatului de la Roma, Uniunea Europeana s-a construit pe baza unor valuri de largiri succesive. Caderea zidului Berlinului, in 1989, a facut posibil ca fostele tari comuniste sa se deschida, iar deschiderea catre Uniunea Europeana s-a materializat odata cu aderarea a douasprezece dintre aceste tari. Romania, impreuna cu Bulgaria, a semnat pe data de 25 aprilie 2005, la Abatia Neumunster din Luxemburg , tratatul de aderare la Uniunea Europeana, punind astfel punct final celei de-a cincea largiri a Uniunii Europene. Intrarea Romaniei in clubul comunitar a avut loc la 1 ianuarie 2007, deschizind o noua perioada istorica in dezvoltarea sa. Ca urmare a acestui fapt, Romania nu mai infrunta singura noile provocari economice, sociale si ambientale care i se propun. Odata cu aderarea, Romania s-a transformat intr-una din principalele tari receptoare de fonduri de coeziune din partea Uniunii Europene si printre aceste fonduri de coeziune se numara si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Termenul LEADER reprezinta in fapt acronimul expresiei Liaison Entre Action de Development de lEconomie Rurale, in traducere Legaturi intre actiuni pentru dezvoltarea economiei rurale. La nivel european, necesitatea Programului LEADER a aparut in 1990, cind programele publice pentru dezvoltare rurala din mai multe tari erau limitate in ceea ce priveste obiectivul interventiilor lor, fiind administrate intr-un mod traditional, de sus in jos ( de la nivel central spre cel local). Evolutia celui care, la inceput a constat in programul LEADER, iar in prezent reprezinta a patra axa a Politicii Rurale Europene, nu se poate intelege scos din contextul evolutiei Politicii Agricole Comune (PAC), politica cea mai importanta a Comunitatii, din punct de vedere istoric, in ceea ce priveste bugetul absorbit si gradul de interventie pe intreg teritoriul comunitar. Avind in vedere faptul ca este o politica ce depaseste frontierele nationale, trebuie sa luam in considerare faptul ca se aplica in tari cu structuri agricole diferite, cu sisteme de productie diferite, care configureaza peisajele si spatiile rurale. Prin urmare, structurile rurale europene nu sunt deloc omogene. Din acest motiv, in toate textele comunitare se pune accentul pe diversitatea peisajelor rurale in cadrul Uniunii Europene, mai ales de la ultima extindere catre tarile din Europa centrala si Europa de Est. Astfel, zonele rurale europene se caracterizeaza prin gradul lor mare de heterogenitate si diversitate la nivelul tuturor sectoarelor: mediu inconjurator, economie, societate, cultura, politica, etc. Zonele rurale europene le putem defini , in mod foarte generic, conform urmatoarelor caracteristici:
2

Densitatea populatiei inactive, imbatrinirea populatiei, dezechilibrul structurii demografice, exodul catre orase a tinerilor cu o mai buna pregatire academica, etc. Evaluarea slaba a sectorului agricol, lipsa locurilor de munca si a insasi activitatii agricole, amenintarile la adresa mediului inconjurator, valorificarea diferita a proprietatii solului in functie de proximitatea sa de mediul urban, etc. Nivelurile heterogene de bogatie, cresterea saraciei, disparitia serviciilor destinate atit societatilor cit si persoanelor, etc. Mai multe din initiativele PAC care s-au pus in practica la inceputul anilor 1990privind dezvoltarea rurala le putem considera inca sectoriale; publicul tinta era reprezentat de agricultori, iar singurul lor scop era dezvoltarea schimbarilor structurale a sectorului agricol. Aceste initiative comunitare sunt completate de o reforma profunda a Fondurilor Structurale europene. Astfel, incepind din anul 1998, se pune in aplicare o politica de coeziune economica si sociala ce are drept scop utilizarea in mod complementar a Fondurilor Structurale europene si de a diminua divergentele regionale existente in sinul Comunitatii: FEDR- Fondul European de Dezvoltare Regionala-centrat pe infrastructuri si dezvoltare economica; FSE Fondul Social European- centrat pe promovarea politicilor active de dezvoltare a resurselor umane; FEOGA Fondul European de Orientare si Garantie Agricola, orientat catre modernizarea agriculturii si promovarea activitatilor rurala. In momentul in care a aparut initiativa LEADER, in Europa exista o preocupare din ce in ce mai mare pentru subzistenta zonelor rurale. Este necesar sa mentionam faptul ca incepind cu anii saptezeci si intr-un context de dezbatere teoretica, se pun sub semnul intrebarii modelele de dezvoltare economica construite in peroada de dupa razboi, desfasurindu-se, in acea perioada, si o serie de evenimente care au fovorizat aceste schimbari: Criza economica, industriala si a locurilor de munca care impiedica absorbirea in continuare a populatiei active. O noua conceptie a lumii rurale derivate din nevoia de recreere a locuitorilor din mediul urban si a preocuparii pentru prezervarea naturii. Criza marilor modele de dezvoltare ce deriva atit din esecul multora dintre ele cit si din punerea sub semnul intrebarii a rolului pe care il are statul in economie. In acest context, in anul 1991 se pune in practica initiativa comunitara LEADER I, un program experimental ce se concretizeaza in diverse proiecte si idei puse in practica in anumite zone a unor regiuni europene prevazute in reforma Fondurilor Structurale. Aceasta era o planificare descendenta iar ajutoarele erau hotarite la nivel national sau regional. Nu exista o cultura de formare si nici de crestere la nivel local, care sa faca astfel incit ca zonele vizate sa se poata dezvolta in mod independent pe viitor. Era un simplu ajutor al beneficiarilor si nu se stimulau agentii locali, dezvoltatorii de proiecte sa dobindeasca competente necesare pentru a actiona in calitate de autori si mediatori ai viitorului teritoriului lor.
3

Au existat trei generatii de Leader: Leader I (1991-1993), Leader II (1994-1999) si Leader + (2000-2006). Astfel, intr-o perioada scurta de timp s-a considerat ca planificarile descendente nu erau suficiente si ca o planificare zonala si ascendenta care sa determine reevaluarea resurselor zonei, ar putea avea ca rezultat atit crearea de locuri de munca cit si societati in zonele rurale. De aici nevoia de a reconsidera fundamentele si obiectivele acestor politici si de a trece de la o logica de crestere la o logica de dezvoltare locala sustenabila, in care sa se ia in considerare dimensiunea economica, sociala, culturala si de mediu a teritoriilor rurale. Evaluarile a posteriori in regiunile si statele membre , cit si cele intocmite de catre Comisia Europeana , concluzioneaza ca LEADER poate fi un instrument util pentru crearea de oportunitati in zonele rurale, pentru utilizarea eficienta si sustenabila a resurselor de proiecte inovatoare care sa frineze riscul de desetificare si care sa creasca oportunitatile pentru tineri. Incepind cu 2007, abordarea LEADER s-a integrat in politica generala de dezvoltare rurala a UE si s-a extins in toate teritoriilre rurale ale europei. Acest lucru insemna ca Leader a fost inclus in programele generale de dezvoltare rurala nationala si regionala finantate de UE, impreuna cu alte axe de dezvoltare rurala. Din anul 2007, axa Leader se finanateaza din alocatiile financiare globale pe care fiecare Stat membru le primeste de la UE in baza Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) in vederea sprijinirii dezvoltarii rurale. Comisia Europeana a adoptat la 20 Septembrie 2005 Regulamentul privind Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) , care cuprinde, pe linga cele 3 Axe strategice de dezvoltare si anume: Axa 1 Imbunatatirea sectoarelor agricol si forestier Axa 2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural Axa 3 Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale si o axa metodologica: Axa LEADER. Daca in perioada 1990-2006, la nivel comunitar s-au desfasurat fazele de initiere a grupurilor de actiune locala, de generalizare si de consolidare a acestora, incepind cu 2007, LEADER nu mai reprezinta un program de initiativa comunitara, ci a fost introdus ca axa in Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR).

Elementele definitorii ale abordarii LEADER sunt:


Abordarea ascendenta (tip bottom-up), adica participarea activa a populatiei locala la planificarea, luarea deciziilor si implementarea strategiilor necesare dezvoltarii zonei; Abordarea teritoriala, prin utilizarea eficienta a resurselor locale din cadrul unei zone teritorile specifice, desfasurarea de activitati integrate si crearea unei viziuni comune; Abordarea parteneriala, prin constituirea unui parteneriat public-privat interesat in dezvoltarea zonei, denumit Grup de Actiune Locala.
4

Crearea unei retele intre parteneriatele locale, tip networking; Abordarea integrata si multisectoriala a strategiilor- interactiunea partenerilor din toate sectoarele economiei locale, pentru a planifica si pune in comun problemele din mediul rural; Caracter inovator cautarea de raspunsuri noi la probleme existente in domeniul dezvolatrii rurale;

Cooperarea intre parteneriate (intre GAL-uri);


Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvoltare rurala care incurajeaza participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunitatilor rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devina sau sa ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultatile pe care le intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al prestarilor de servicii, absenta posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru populatia rurala in sens larg. Programul comunitar Leader constituie prima incercare de a pune in practica noua abordare teritoriala, integrata si ascendenta de dezvoltare rurala. Bazindu-se pe identificarea problemelor si a potentialului zonelor rurale specifice, se formuleaza planuri si se promoveaza investitii prioritare. Cele trei principii generale ale sale sunt: teritoriul, parteneriatul si integrarea multisectoriala. Abordarea Leader , prin actiunile sale specifice, va conduce la imbunatatirea guvernantei locale si la promovarea potentialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea Leader presupune consolidarea coerentei teritoriale si implementarea de actiuni integrate , ce pot conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, in folosul comunitatilor. Un alt deziderat il constituie constructia institutionala in vederea elaborarii si implementarii de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spatiul rural , reprezentanti ai diferitelor domenii de activitate sa conlucreze si sa interactioneze in folosul comunitatilor rurala. Datorita caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor masuri din cadrul axelor FEADR, impactul actiunilor implementate prin aceasta abordare este foarte ridicat si acopera o arie larga de actiuni si beneficiari. LEADER poate juca un rol important in stimularea unor abordari noi si inovative pentru dezvolatarea zonelor rurale. Inovatia va fi incurajata prin flexibilitate si libertate in luarea deciziilor privind actiunile ce se doresc a fi puse in practica. Inovatia in zonele rurale poate implica transferul si adaptarea inovatiei generata in alta parte, modernizarea formelor traditionale de know-how sau descoperirea de noi solutii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reusit sa le rezolve intr-un mod durabil si satisfacator. Acestea pot furniza raspunsuri noi la problemele zonelor rurale. Cooperarea cu ale teritorii incluse instrategiile de dezvoltare rurala va facilita transferul si adaptarea inopvatiilor dezvoltate in lata parte.
5

Axa LEADER constituie o noutate pentru Romania si reprezinta o provocare pentru toti actorii ce vor fi implicati in implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambitioase. Obiectivele specifice urmaresc: participarea membrilor comunitatilor rurale la procesul de dezvoltare locala si incurajarea actiunilor inovative (spre exemplu solutii noi la probleme vechi, introducerea si dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piata, modernizarea activitatilor traditionale prin aplicarea de noi tehnologii etc) masura 41 incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din interiorul sau exteriorul tarii masura 421 stimularea formarii parteneriale, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare rurala masura 431 Beneficiile axei LEADER sunt: Raspunde nevoilor locale specifice; Valorifica resursele locale; Mobilizeaza populatia rurala de a se preocupa si de a prelua controlul dezvoltarii rurale prin intocmirea de strategii axate pe problemele identificate in comunitatile lor; Ofera zonelor rurale posibilitatea de colaborare cu alte teritorii pentru schimb si transfer de experienta prin crearea de retele; Prin caracterul sau descentralizat este esential in dezvoltarea teritoriala; Selectarea proiectelor se face la nivel LOCAL si nu national, in baza unor criteria specific, stabilite la nivel teritorial; GAL-ul poate sprijini elaborarea proiectului; Nivelul finantarii unui proiect poate fi mai ridicat decit daca ar fi implementat in programul general

REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI


PARTENERIATUL 1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Local (parteneriatul care realizeaz Planul de Dezvoltare Local) Precizam, modul n care planul a fost elaborat: cum s-au constituit grupurile de lucru, ce consultri s-au desfurat pe plan local, care au fost modurile de asociere a diferiilor parteneri (ONG, organizaii politice, ntreprinderi, poteniali beneficiari organisme tehnice administraie), nfiinarea unui comitet de coordonare realizarea de anchete diverse aciuni. In cadrul Teritoriului Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est au fost constituite trei Grupe de Lucru Consultative : un Grup de Lucru Central Consultativ si 2 Grupuri de Lucru Consultative Principalii pai utilizati in cadrul procesului de elaborare si planificare strategica a teritoriului GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VRANCEA SUD-EST privind consultarea si implicarea membrilor comunitatii : Formarea unor grupuri de lucru consultative (GLC) la nivel de teritoriu ce a reunit i reprezentat membrii din comunitatile rurale i totdat a inspirat din ce n ce mai muli ceteni s se implice n luarea deciziilor publice. Grupele de lucru au inclus alei locali, experi din instituiile publice i nu numai, lideri informali de la nivel local precum i reprezentanti ai sectorului privat si societatii civile. Datorit acestei componene, GLC-urile au devenit reprezentative pentru ntreag teritoriul, dar i puternice din punctul de vedere al implementrii deciziilor stabilite la nivel de teritoriu. Identificarea nevoilor i prioritilor cetenilor din comunitile locale. Acest proces a implicat att cercetri sociologice ale populaiei din comunitile rurale, studiul datelor existente referitoare la acestea, ct i decizii i deliberri n cadrul GLC-urilor. Realizarea unei strategii de dezvoltare local integrate la nivel de teritoriu, pe baza nevoilor si necesitatilor identificate n pasul anterior, asumat de ctre toi membrii GLC urilor, supus dezbaterii publice in cadrul parteneriatului public-privat si la nivelul comunitilor i apoi adoptat prin hotrrea consiliului local. Evaluarea calitii dezvoltarii locale s-a facut avnd n vedere o comunicare mai bun ntre ceteni i instituiile publice locale, pentru a se ajun ge la o implementare de succes a strategiei de dezvoltare a teritoriului n pasul urmator. Acest pas trebuie s se ncheie prin msuri practice de mbuntire a calitii dezvoltarii locale i asumate de ctre toti membrii GLC-urilor. Implementarea strategiei de dezvoltare local se va face cu implicarea tuturor membrilor GLC-urilor i a altor factorilor interesai pe care acetia i mobilizeaz. Mai mult dect att, etapa implementrii unei strategii larg asumate n comunitatile locale va consti tui un bun exemplu pentru ca implicarea cetenilor n luarea deciziilor publice s apar nu doar
7

n cazul dezvoltrii unei strategii de dezvoltare locala , ci i n proiecte punctuale si concrete ale comunitilor locale.

Strategia de dezvoltare local prin mijloace participative


A. ELABORAREA STR ATEGIEI DE PROCESE PARTICIPATIVE DEZVOLTAR E LOCAL PRIN

Orice comunitate local modern trebuie s asimileze i s promoveze o viziune strategic n ceea ce privete dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei viziuni duce la activiti administrative i manageriale haotice, n cadrul crora se pot rata oportuniti i se pot consuma neraional resurse preioase. Politicile, programele i proiectele funcioneaz bine doar atunci cnd ele au fost cuprinse ntr-o strategie de dezvoltare coerent, care le coordoneaz. Elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare local, printr -un proces participativ de planificare strategic, este un demers sistematic, prin care comunitile locale pot s i creeze imaginea viitorului i pot concepe etapele necesare, n funcie de resursele si potenialurile locale, pentru a realiza acel viitor. Procesul de planificare strategic participativ a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est a respectat urmtoarele principii: abordarea leader; validitate tiinific; implicarea comunitii ; transparen i obiectivitate; coeren i continuitate. Elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare local, respectand abordarea Leader, printr-un proces participativ a reprezintat un demers ambiios i dificil, dar unul extrem de necesar. Acesta a respectat riguros metodologia, a reunit eforturile tuturor persoanelor i organizaiilor interesate, a urmrit o finalitate managerial i implicarea comunitilor n luarea deciziilor importante ce le privesc. Acest proces a cuprins, n linii mari, urmtoarele etape metodologice principale: 1. Analiza diagnostic a situaiei existente Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Local a teritoriului G.A.L. Vran cea Sud-Est a presupus o analiz preliminar a caracteristicilor comunitilor vizate. Aceast analiz a cuprins elemente diverse din cadrul teritoriului : Caracteristici generale: Elementele de istorie a comunitilor Tradiiile i obiceiurile din teritoriu
8

Aezarea geografic Suprafaa Relieful Clima Resursele naturale Organizarea administrativ teritorial Rolul teritorial Populaia

Factorii de mediu i resurse naturale: Calitatea aerului (zone critice sub aspectul polurii) Calitatea apelor (de suprafa, subterane, uzate) Calitatea solului Pdurile i biodiversitatea Gestionarea deeurilor Situaia economic i infrastructura (evaluarea mediului economico- social i a potenialelor locale): Agricultura Industria Comerul Turismul (capaciti, potenial etc.) Construciile Serviciile Infrastructura (transport, utiliti, nvmnt, medico-sanitar, cercetare, cultur, sport etc.) Resursele socio-umane: Resursele umane i piaa forei de munc Protecia social Mediul cultural Societatea civil Parteneriatele i cooperarea naional i internaional 2. Analiza cadrului strategic european, naional, regional i, dup caz, judeean. Elaborarea Documentului strategic de dezvoltare economic i social: Elaborarea viziunii de dezvoltare strategic, a teritoriului, formularea scopurilor / misiunii i valorilor; Identificarea prioritatilor din teritoriu, a domeniilor strategice de dezvoltare, a obiectivelor strategice i strategiilor realiste; Identificarea, evaluarea i ordonarea programelor i proiectelor dup prioriti la nivel de teritoriu; Stabilirea indicatorilor de succes i
9

identificarea surselor de finanare; Stabilirea structurilor de implementare, monitorizare i evaluare a strategiei de dezvoltare locala a teritoriului; 3. Implementarea Strategiei de Dezvoltare: Dezvoltarea planurilor / programelor de aciune; Implementarea planurilor / programelor de aciune; Monitorizarea i evaluarea rezultatelor; B. PARTICIPANII N PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCAL I ANGAJAREA CIVIC Dezvoltarea local va fi realizat prin eforturile comune ale sectorului public, sectorului privat i cel al societii civile, organizate sub forma unui parteneriat public privat, la nivel de teritoriu. Dei influena administraiei publice centrale asupra dezvoltrii locale este nc semnificativ n Romnia, rolul acesteia se limiteaz treptat la asigurarea stabilitii macroeconomice, reglementarea cadrului legal i instituional naional, distribuirea veniturilor. Odat cu descentralizarea i deconcentrarea serviciilor publice a sporit influena administraiei publice locale. Administraia public local (APL) este considerata principalul agent al dezvoltrii locale. Aceasta se compune att din aleii locali ct i din personalul angajat n structura executivului. Ambele componente joac un rol decisiv n asigurarea conducerii i finanrii procesului de dezvoltare local. Cele mai importante sarcini privind sprijinirea dezvoltrii locale de ctre administraia public local se refer la: a) Analiza situaiei existente. Administraia public local a realizat o baz de date privind situaia real in ceea ce priveste dezvoltrea comunitii. Pentru a realiza acest scop, APL a colectat informaiie economice, sociale i de mediu, care au inclus date referitoare la resursele locale, potenialul economic i uman existent, activitile economice curente etc. Baza de date creat a conturat profilul localitii. Utiliznd efectiv informaiile colectate, autoritile locale cu sprijinul Grupelor de Lucru Consultative si al echipei de proiect au evideniat punctele tari i punctele slabe ale comunitii, precum i oportunitile i ameninrile / riscurile (influena negativ a factorilor externi) ce pot aprea n procesul de dezvoltare local . Datele respective au fost folosite, mai ales, n procesul de planificare strategic participativ i n elaborarea Planului de Dezvoltare Locala a teritoriului Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est. b) Managementul procesului. Dezvoltarea local este realizat prin conducerea efectiv de ctre administraia public local. Progresul comunitii este asigurat de capacitatea liderilor locali de a adopta cele mai reuite decizii n funcie de noile condiii economice, sociale i de mediu. n
10

calitate de conductor, APL trebuie s cunoasc foarte bine resursele umane, intelectuale i financiare ale comunitii locale pentru a realiza obiectivele propuse. APL elaboreaz / realizeaz programele de dezvoltare i stabilete scopuri i obiective pe termen scurt, mediu i lung pentru ndeplinirea acestora. Procesul de conducere este foarte important n promovarea i dezvoltarea politicilor i programelor de dezvoltare locala de tip leader. c) Managementul proiectelor. Este o funcie important a APL, ce ine de administrarea programelor i a politicilor dezvoltrii locale. Aceasta include conceperea, implementarea, monitorizarea i evaluarea politicilor, programelor i proiectelor la nivel de comunitate. O planificare strategic reuit presupune, n primul rnd, asigurarea suportului financiar n realizarea obiectivelor propuse. Identificarea proiectelor n funcie de prioriti este o problem major pentru APL. Tocmai de aceea, rolul unui parteneriat public-privat este semnificativ pentru o dezvoltare socio - economica coerenta. Administraia public local poate furniza servicii direct sau poate ncheia contracte cu sectorul privat pentru a asigura furnizarea acestora. Eforturile sectorului public nu trebuie s suplineasc sectorul privat, acolo unde acest sector dorete i aplic investiiile necesare. Administraia public local va sprijini financiar proiectele de dezvoltare local din cadrul Strategiei Teritoriului Leader, din care face parte, aplicate pe teritoriul sau. Chiar investiii nesemnificative, fcute de APL, pot semnala unor poteniali investitori faptul c autoritile locale sunt angajate n realizarea unui proiect de dezvoltare local . Sectorul privat constituie un alt agent important al procesului de dezvoltare local a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud Est. Serviciile pe care le poate oferi sectorul privat sunt : 1. Sursa cea mai important de locuri de munc, precum i o surs principal de investiii i de finanare a proiectelor de dezvoltare cuprinse in strategia Leader. 2. Acordarea de consultan agenilor economici nceptori n privina operrii pe piaa liber, ndrumnd sectorul public n domeniul planificrii strategice din cadrul dezvoltrii socio-economice a teritoriului ; 3. Prin intermediul reprezentanilor sectorului privat se pot oferi informaii altor firme despre proiectele ce se desfoara n comunitatile rurale din cadrul teritoriului, se pot contacta i implica agenii economici care pot fi utili n cadrul procesului de dezvoltare local. Societatea civil. Relaia dintre autoritile locale i cetenii pe care acestea i deservesc reprezint cel mai important factor n evaluarea dezvoltarii socio - economice locale. Aceast relaie depinde foarte mult de experiena ambelor pri i de dorina lor de colaborare in cadrul parteneriatului public - privat. Persoanele fizice din comunitatile rurale sunt acelea care sprijin sau din contr se opun atunci cnd este vorba de un program de planificare strategic participativ (PSP). Dialogul ncepe atunci cnd ambele pri sunt interesate
11

de soluionarea problemelor existente i convinse de fezabilitatea unor soluii agreate n comun. Organizaiile neguvernamentale (ONG) se caracterizeaz printr-o mare varietate a direciilor lor de aciune. ONG-urile joac un rol important n identificarea unor probleme, care pe moment sunt trecute cu vederea de ctre autoritile locale. Prin utilizarea propriilor resurse i capacitilor organizatorice, acestea contribuie substanial la realizarea obiectivelor care in i de dezvoltarea local. ONG-urile pot acoperi anumite necesiti ale comunitii, oferind servicii de nalt calitate i deseori mai ieftine n comparaie cu cele ale sectorului public. Dar, acestea nu pot fi privite nicidecum ca alternative ale administraiei publice locale. ONG-urile nu vor substitui niciodat administraia public local i nu vor realiza sarcinile acesteia, ci doar completeaz activitatea administrativ i ofer soluii complementare, deschiznd calea spre o buna colaborare cu administraia public local la nivel de teritoriu. Organizaiile profesionale i asociaiile locale ntrunesc, de obicei, numai ceteni de aceeai profesie sau care au un interes comun. Prin intermediul acestor organizaii se poate obine consultan i asisten pentru realizarea anumitor obiective specifice. De exemplu, bisericile au oportunitatea de a se adresa i a obine sprijinul unui important segment al populaiei din cadrul teritoriului. Instituiile de nvmnt reprezint resurse foarte importante n dezvoltarea local. Este cunoscut tendina instituiilor de nvmnt de a pregti fora de munc la nivelul standardelor moderne. Din aceste considerente deschiderea unei instituii de nvmnt ntr-o regiune nseamn atragerea i concentrarea potenialului intelectual i a resurselor umane n instituia respectiv, pentru ca, ulterior, acestea s fie implicate n soluionarea problemelor ce in de dezvoltare local prin intermediul diferitor programe propuse de APL. Toate aceste organizaii pot fi utile prin : organizarea cursurilor de recalificare, oferirea de consultan firmelor locale, colectarea datelor economice i crearea unei baze de date n anumite domenii, efectuarea unor studii de fezabilitate etc, care vor contribui la dezvoltarea socio - economica a membrilor comunitatilor din cadrul teritoriului Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est.

C. PROCESUL DE IDENTIFICARE A FACTORILOR INTERESAI DE DEZVOLTAREA LOCAL A COMUNITILOR DIN TERITORIUL GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VRANCEA SUD-EST Factorii interesai se definesc ca fiind persoane fizice sau juridice, grupuri, organizaii sau instituii, care au un interes, sunt influenate / afectate sau pot influena / afecta dezvoltarea local a teritoriului. Factorii interesai se pot clasifica n: a) Factori de interes; b) Factori de competen;
12

c) Factori de sprijin; d) Factori de decizie; e) Factori de transfer de informaii i comunicare. Analiza factorilor interesai este esenial pentru obinerea succesului, fie c este vorba despre dezvoltarea unui plan strategic, fie despre realizarea unei strategii de dezvoltare integrata a teritoriului si materializarea acesteia in proiecte concrete. Selecionarea membrilor grupurilor de lucru, si a factorilor interesai a fost realizat cu foarte mare grij. Gradul de reprezentativitate a determina att legitimitatea grupului, ct i abilitatea acestuia de a dezvolta noi idei i viziuni, i de a genera consensul pentru aciunile viitoare. Fr o asemenea abordare, un astfel de proces era expus riscului de a eua, de a fi sub ateptri, de a ntmpina rezisten sau de a nu a avea structuri de suport i resursele necesare pentru implementare. Pentru identificarea corect a factorilor interesai, s-au formulat o serie de ntrebri, dup cum urmeaz: Cum poate fi informat i invitat o zon extins s participe la procesul de planificare strategic a teritoriului? Ce grad de inclusivitate este necesar pentru asigurarea planificrii, dar i a implementrii? Au fost identificai factorii cheie, adic cei mai importani? Cu ce poate contribui fiecare actor local la proces (abiliti, cunotine, experien)? Exist un eantion reprezentativ al grupurilor de lucru consultative din sectoare, instituii, zone locale? Sunt implicate grupuri slab reprezentate n comunitate (femei, tineri)? Cine are aptitudinile, interesul, voina politic, credibilitatea i / sau angajamentul de a lucra n parcurgerea procesului? Au fost invitai s participe? Cine ar trebui s mai fie implicat? Au fost implicate toate prile care vor avea un rol decisiv n implementare? Ce roluri i responsabiliti se vor da i cui, la fiecare etap a planificrii strategice? Cum se va construi consensul? Cum se vor comunica ideile la nivel local i cum va fi utilizat feedback-ul? Cea mai important component a angajrii factorilor interesai a fost crearea unei echipe dedicate, care i va urmri i ndeplini rolurile n cadrul procesului de dezvoltare strategica a teritoriului. Grupul factorilor interesai a acionat ca un comitet de planificare, de consultare i de coordonare pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Local. Un alt factor luat n considerare a fost mrimea grupului de lucru, reflectata la dimensiunea factorilor interesai, existnd discuii ntre criteriile de reprezentativitate i de eficacitate ale acestuia. Dimensiunea optim a grupului de lucru a depins de evaluarea circumstanelor specifice locale la nivel de comunitate, n care s-a hotrt cte persoane i cine anume trebuie invitat s fac parte din grup. Dac un grup de lucru era prea mare,
13

atunci era dificil de progresat cu parcurgerea procesului de planificare strategica a teritoriului, unele persoane neavnd ansa s-i poat exprima opiniile. Dac era prea mic, se obinea un numr redus de soluii, care s nu fie suficient de reprezentative, existand posibilitatea de a eua n generarea entuziasmului i a sprijinului necesar. Un alt factor care de asemenea a fost luat n considerare n formarea listei factorilor interesai a fost i structura acestuia. S-a decis ca alternativ la un grup de lucru singular de factori interesai la nivel de teritoriu, tinand cont de specificul si caracteristicile acestuia, formula Un Grup de Lucru Central Consultativ si 2 Grupuri de Lucru Consultative, la fiecare dintre acestea fiind arondate un numar de comunitati locale,tinand cont de caile de comunicatie si de faptul ca teritoriul este structurat pe vaile apelor . n acest model, Grupul central de lucru consultativ (o echip de sprijin pentru planificarea si elaborarea actiunilor intreprinse in teritoriu) a lucrat cu celelalte Grupe de lucru consultative pentru executarea unor sarcini specifice pe durata diverselor faze ale procesului de planificare strategic,care vor returna factorilor interesai din cadrul parteneriatului public - privat, recomandri pentru discuii i aprobare. Grupurile de lucru consultative au fost formate din reprezentani ai factorilor interesai, care au interese i expertiz pe anumite domenii. Aceste grupuri de lucru , adesea, mai pot fi solicitate s fie responsabile cu invitarea i altor factori interesai s participe, n cadrul unor ntlniri publice, ateliere de lucru, focus grupuri, sau sondaje. Apoi, grupurile de lucru consultative pot fi responsabile de obinerea acordului pe domeniul pe care l reprezint i, n cele din urm, obinerea aprobrii hotararii de la consiliul local pentru strategia de dezvoltare locala a teritoriului pentru comunitatile arondate fiecaruia. Ideea de ancorare a Grupului central de lucru n cadrul comunitatilor locale are un avantaj pe termen lung, de promovare a procesului de dezvoltare strategic local a teritoriului. Aceast structur presupune ca autoritile locale s aib capacitatea de a asigura nu numai conducerea comunitatilor, dar i suportul tehnic pentru implementarea programului Leader, cu ajutorul Grupelor de Lucru Consultative. Acest aspect ar putea fi soluionat, printr- o adaptare structural, formndu-se acest grup ca un mecanism multi informaional colateral pentru a asigura suportul tehnic i de date, precum i informaii n cadrul procesului de dezvoltare a teritoriului. D. STABILIREA PROCEDURILOR I A CONDIIILOR DE PARTICIPARE N PROCESUL PE NTRU FACTORII INTERESAI Odat identificai reprezentanii, au fost stabilite condiiile participrii acestora, care descriu : activitile ce trebuie desfurate n comun, rolurile participanilor de-a lungul procesului, normele de culegere i diseminare a informaiilor, metodele de luare a deciziilor (inclusiv rezolvarea conflictelor), resursele puse la dispoziie de ctre fiecare reprezentant, acordurile privind integrarea rezultatelor procesului de planificare n activitatea curent de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locala. Aceste condiii trebuie agreate de membrii grupului de lucru consultativ i supus actualizrii periodice.
14

Un aspect care a intervenit n proces, i cu care s-au confruntat prile implicate, lau reprezentat ateptrile factorilor interesai. De aceea, acestea au fost clarificate de la nceput i de mare ajutor a fost urmtoarea serie de ntrebri: Cu ce este grupul de lucru mputernicit (ofer opinii, face recomandri etc.)? Care este scopul planului de dezvoltare locala? Exist un alt proces care trebuie urmat de grupul factorilor interesai pentru a legitima planul (ex.: aprobarea consiliului local, a consiliului director al ONG-urilor sau a consiliului de administraiei a unui agent economic)? Cu ce resurse trebuie s lucreze grupul de lucru consultativ (ex.: costul slii de lucru, costuri de protocol, costuri de consumabile i alte faciliti)? Cu ce resurse de implementare trebuie sau poate lucra grupul (ex.: posibilitatea utilizrii fondurilor din bugetul local, a fondurilor private sau acordate de donatori)? Care sunt constrngerile de timp? Care sunt procedurile de raportare? Care sunt rolurile i responsabilitile fiecrui membru al grupului de lucru (ex.: particip la fiecare edin, este pregtit, susine culegerea de date etc.) E. SPRIJINIREA PARTICIPRII DE LA NCEPUT PN LA SFRIT n mod obinuit, accesul la resurse i autoritate nu este ntotdeauna echitabil, ci determinat de relaiile de putere. Diferenele din acest punct de vedere ntre factorii interesai determin oportunitile acestora de a participa la deciziile care i afecteaz. Pentru ca strategia de dezvoltare local a teritoriului s fie eficient, aceasta trebuie s ia n seam structurile locale de putere i s implice factorii interesai ntr-un mod semnificativ i autentic. Aceasta nu este ntotdeauna o sarcin uoar, mai ales pentru c pri din acest proces implic mprirea puterii pentru a se realiza aciunile propuse. Luarea n considerare, n cadrul procesului de planificare strategica, a factorilor politici, sociali, culturali i economici contribuie la depirea factorilor limitativi care pot aprea n aceste condiii. Pentru a ncuraja o participare extins n procesul de planificare, au fost luate n considerare urmtoarele aciuni: Asigurarea transportului la i de la edin / ntlnirea de lucru; Desfurarea ntlnirilor aproape de participani este mai indicat dect a duce participanii n alt localitate; Alegerea unui spaiu de ntlnire neutru, prietenos; Includerea reprezentanilor tuturor opiniilor, grupurilor, vrstelor, inclusiv a celor ce au fost marginalizai; Organizarea sesiunilor pe sectoare de activitate / ocupaii, pe grupri sociale sau de gen, pentru a-i determina pe participani s se simt confortabil n a-i exprima opiniile; Organizarea edinelor n zile diferite i la ore diferite (n funcie de situaii);
15

Anunarea edinelor cu destul de mult timp nainte i reamintirea odat cu apropierea datei; Transmiterea invitaiilor direct i personal grupurilor i membrilor acestora; Utilizarea facilitatorilor profesioniti, dac este posibil; Utilizarea, n afara celor clasice, i a altor tipuri de ntlniri i metode noi de lucru (vizite de documentare, prezentri power point etc.); Gradul de participare influeneaz procesul de planificare strategica i de luare a deciziilor. n unele cazuri, procesul de participare este confuz, mecanic i / sau nepotrivit pentru grupurile pe care facilitatorii ncearc s le implice. Aceasta lucru conduce la nemulumire, rezisten, lips de proprietate asupra procesului i a rezultatelor acestora, fcnd implementarea dificil. De aceea, a fost important ca procesul de consultare a beneficiat complet de idei i opinii privind participarea factorilor interesai, a liderilor locali i a cetenilor, precum i includerea aspectelor substaniale privind dezvoltarea socio - economic local ASPECTE PRIVIND SUCCESUL PARTICIPRII 1. MOMENT POTRIVIT I NEVOIE CLAR Sunt factorii interesai gata s colaboreze i au acetia un scop comun pentru a lucra mpreun? 2. GRUP PUTERNIC DE FACTORI INTERESA Sunt factorii interesai invitai s participe: credibili, bine organizai i capabili s-i reprezinte interesele? 3. IMPLICARE LARG Sunt incluse toate sectoarele confruntate cu problemele reprezentate? Exist echitate n reprezentare (femei - brbai, economie formal - informal,sectoarele public- privat -neguvernamental, grupuri marginalizate etc.) 4. PROCES CREDIBIL I DESCHIS Vd toi factorii interesai procesul ca fiind corect? Este deschis tuturor, sau doar o formalitate? Exist reguli i proceduri acceptate de comun acord? 5. ANGAJAMENT I / SAU IMPLICARE DE LA NIVEL NALT, LIDERI VIZIBIL n cazul n care primarul nu poate participa, trimite acesta un reprezentant cu putere de decizie, astfel nct deciziile pot fi transmise eficient ctre factorii interesai? Cetenii i organizaiile societii civile i trimit cei mai relevani reprezentani pentru a participa n program? 6. SPRIJIN SAU ACORD AL AUTORITILOR Instituiile sau blocurile de putere consiliile locale,camerele de comer, organizaiile de munc, ONG-urile, grupurile de minoriti au convenit s sprijine sau s susin recomandrile survenite i agreate de comun acord?

16

7. DEPIREA NENCREDERII SAU A SCEPTICISMULUI Au fost depuse vremelnic eforturile necesare pentru a depi nencrederea sau scepticismul? 8. CONDUCERE PUTERNIC A PROCESULUI Este procesul de planificare gestionat eficient? Indicatori:meninerea factorilor interesa n proces, chiar i n momentele dificile; sprijinirea factorilor interesai de a negocia aspecte dificile; pstrarea sentimentului de importan i incluziune,universal i constant; acceptarea continu a normelor grupului i a regulilor de lucru. 9. SUCCES INTERMEDIAR Au fost obinute mici succese pe durata procesului, pentru a oferi ncurajare, i sunt acestea contientizate, popularizate i srbtorite? 10. DEPLASAREAINTERESULUI SPRE O PREOCUPARE MAI LARG Sunt participanii n proces mai puin concentrai pe interese nguste de grup i mai mult pe o extindere a ariei de preocupare, pe msur ce se avanseaz n proces? F. CONCRETIZAREA IMPLICRII CONSULTATIVE IN PROCESUL DE PARTICIPATIV GRUPELOR PLANIFICARE DE LUCRU STRATEGIC

Rezultatele ntlnirilor din cadrul Grupelor de Lucru Consultative privind procesul de planificare si elaborare a strategiei de dezvoltare locala sunt concretizate n: Analiza mediului intern i extern al comunitii: Analiza SWOT, rezultat n urma elaborrii Studiului diagnostic al comunitilor din cadrul teritoriului , a fost dezbtut, n grupuri de lucru consultative , fi ind realizate actualizri ale strategiilor de dezvoltare locala a comunitatilor, i adoptat de ctre echipa de coordonare la primele ntlniri organizate in cadrul Atelierelor de Lucru. Viziunea de dezvoltare a teritoriului pe un orizont scurt, mediu / lung de timp. ntlnirile de lucru consultative, dedicate elaborrii viziunii de dezvoltare strategica au debutat n grupuri mixte de lucru, pe domenii de interes, membrii echipei de planificare schiand viitorul dorit al teritoriului. S-au analizat i s-au dezbatut rezultatele muncii grupurilor de lucru consultative i, prin integrarea tuturor ideilor, s -a elaborat Viziunea Strategica de Dezvoltare a Teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est, pentru orizontul de timp stabilit, care va fi adoptat de ctre toti participanii prin consens. n cadrul viziunii s-au identificat domeniile strategice prioritare de dezvoltare ale teritoriului Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est. Obiectivele strategice de dezvoltare local a teritoriului. ntlnirile urmtoare ale grupurilor de lucru consultative si ale echipei de coordonare si planificare s-au axat pe determinarea obiectivelor strategice de dezvoltare, corespunztoare fiecrui domeniu strategic. Rezultatele fiecrui grup de lucru consultativ, au fost dezbtute, analizate i, prin consens, sunt adoptate obiectivele finale.
17

Programele i proiectele de dezvoltare socio-economica a teritoriului. Urmnd aceeai metodologie de lucru n urmtoarele ntlniri de lucru s -au identificat prioritile de dezvoltare ale teritoriului, rezultnd, n cadrul fiecrui obiectiv strategic, idei de programe i proiecte importante, realiste, fezabile i care implic angajamentul asumat al factorilor de decizie i al membrilor comunitii. Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea i evaluarea Strategiei de dezvoltare local a teritoriului G. A. L. Vrancea Sud-Est. n cadrul ultimei ntlniri de lucru, membrii echipei de coordonare si planificare a proiectului, ca reprezentani ai instituiilor, sectorului privat sau ai grupurilor de ceteni, i negociaz rolurile i responsabilitile privind realizarea Strategiei de Dezvoltare Local a Teritoriului, rezultnd i o propunerea de creare a unei structuri locale pentru implementarea, monitorizarea i evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locala a Teritoriului Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est. Documentul final va fi redactat i completat cu tipuri de indicatori de succes ai implementrii Strategiei Integrate a Teritoriului i cu posibile surse de finanare ale programelor i proiectelor din cadrul Axei 4 Leader, cuprinse in Strategia de Dezvoltare Local, conform fisei masurilor si a Planului de Finantare a teritoriului.

Metodele de participare public folosite n cadrul procesului de planificare si elaborare a strategiei de dezvoltare local a teritoriului G. A. L. Vrancea Sud-Est
Participarea membrilor comunitatilor locale i a factorilor interesai n procesul de planificare si elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locala a teritoriului, ca n orice alt proces participativ, i n acest caz, n funcie de rezultatele vizate i de caracteristicile factorilor interesai, au fost alese doua metode, potrivite pentru fiecare etap a procesului urmarit : Ateliere de lucru Analiza diagnostic a comunitilor locale din cadrul teritoriului; Aa cum s-a artat n partea introductiv despre procesul de planificare strategic, nainte de elaborarea unei strategii, este necesar analiza diagnostic a situaiei existente. Plecnd de la informaiile colectate pentru analiza diagnostic, se poate efectua o Analiz SWOT (puncte tari,puncte slabe, oportuniti i ameninri referitoare la dezvoltarea ulterioar a teritoriului). Aceasta cuprinde i analiza mediului intern i extern a teritoriului i se materializeaz n Studiul diagnostic al acestuia. Documentul - studiu trebuie dezbtut, n grupuri de lucru facilitate, fiind realizate actualizri i modificri, i adoptat de ctre echipa de planificare n cadrul primelor ntlniri de lucru organizate pe Atelierele de lucru responsabile de planificarea strategic participativ a membrilor teritoriului.
18

Ateliere de Lucru Viziunea de dezvoltare a comunitii pe un orizont scurt, mediu / lung de timp; n continuare, n grupurile de lucru consultative mixte, membrii echipei de planificare schieaz viitorul dorit al teritoriului. n plen se analizeaz i se dezbat rezultatele muncii grupurilor de lucru consultative i, prin integrarea tuturor ideilor, se elaboreaz Viziunea de dezvoltare a teritoriului, pentru orizontul de timp stabilit, care va fi adoptat de ctre participani prin consens. n cadrul viziunii se identific domeniile strategice prioritare de dezvoltare ale teritoriului.

Ateliere de lucru Obiectivele strategice de dezvoltare local a teritoriului ntlnirile urmtoare de lucru ale echipei de planificare se axeaz pe determinarea obiectivelor strategice de dezvoltare,corespunztoare fiecrui domeniu strategic. Rezultatele fiecrui grup de lucru consultativ, sunt dezbtute i analizate n plen i, prin consens, sunt adoptate obiectivele finale. Ateliere de lucru Programele i proiectele de dezvoltare a teritoriului Urmnd aceeai metodologie de lucru facilitat (n grupuri de lucru consultative i n plen), n urmtoarele ntlniri de lucru se identific prioritile de dezvoltare ale teritoriului, rezultnd, n cadrul fiecrui obiectiv strategic, idei de programe i proiecte importante, realiste, fezabile i care implic angajamentul asumat al factorilor de decizie i al membrilor comunitilor din teritoriu, precum si al parteneriatului privat. Atelier de lucru Echipa de coordonare si planificare Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea i evaluarea Strategiei de dezvoltare local a teritoriului. n cadrul ultimei ntlniri de lucru facilitat, membrii echipei de coordonare si planificare, ca reprezentani ai instituiilor, sectorului privat sau ai grupurilor de ceteni, i negociaz rolurile i responsabilitile privind realizarea Strategiei de dezvoltare local a teritoriului, rezultnd i o propunere de creare a unei structuri locale pentru implementarea, monitorizarea i evaluarea Strategiei de dezvoltare locala integrata a teritoriului. Atelier de lucru Documentul final Planul de Dezvoltare Locala va fi redactat i completat cu tipuri de indicatori de succes ai implementrii Strategiei i cu posibile surse de finanare ale programelor i proiectelor din cadrul Strategiei de dezvoltare local a teritoriului, ce se vor regasi in fisa masurii si in Planul de Finantare a teritoriului. Ateliere de lucru Atelierele de lucru sunt forme de dezbatere pe subiecte concrete. Ca n cazul oricrei metode de consultare, selectarea participanilor este decisiv pentru succesul dezbaterii. Odat clar definit obiectivul dezbaterii, participanii trebuie selectai n funcie de acesta, astfel nct s poat contribui la reuita dezbaterii i la atingerea finalitii dorite.
19

Alte chestiuni foarte importante pentru reuita ntlnirii sunt (importante pentru organizatorii acestora i pentru echipa de planificare): transmiterea de informaii i documente relevante pentru subiect, nc dinaintea ntlnirii; definirea unei agende clare pentru ntlnire; moderarea eficient a ntlnirii de ctre un profesionist; un numr de participani potrivit cu timpul alocat ntlnirii. Echipa de coordonare si de planificare Ultima ntlnire de lucru a echipei de coordonare si planificare s-a desfurat sub forma unei celule de coordonare si planificare. n aceasta etap echipa a trebuit s negocieze i s stabileasc rolurile i responsabilitile fiecrei categorii de reprezentani (instituii, mediul de afaceri, ONG -uri, grupuri de ceteni, etc.) n realizarea strategiei de dezvoltare local . Deasemenea s -a stabilit care va fi structura ce va monitoriza i evalua implementarea acesteia. Echipa de coordonare si planificare este mprit n responsabili pe grupuri de lucru consultative, n funcie de interesele/poziiile din comunitatile locale pe care le reprezint (administraie, ONG -uri, etc.). Fiecare grup de lucru consultativ, cu cteva zile nainte de reuniunea final, s-a ntlnit i a definit rolurile i responsabilitile pe care consider c ar trebui s le dein n cadrul realizrii strategiei de dezvoltare local, ct i o propunere pentru struc tura care ar urma s o urmreasc i s monitorizeze implementarea strategiei de dezvoltare local a teritoriului. Dup cteva zile, toate grupurile de lucru consultative adic ntreaga echipa de planificare s-au reunit n plen i au expus concluziile. Aceast ntlnire a fost facilitat de doi moderatori, mai ales pentru momentul dezbaterii finale n care s-au negociat rolurile pe care grupurile i le vor asuma i structura de monitorizare.

Prezentarea parteneriatului decizional


Descrierea partenerilor
Partenerii vor fi asociai la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituiilor pe care le reprezint i a funciilor ocupate de acetia in cadrul acestora, fcnd distincia ntre partenerii publici, privai i ONG. Tabelul de mai jos precizeaz componena comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL Selecia proiectelor va fi realizat de ctre un Comitet de Selecie, format din membrii GAL. n ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50% din parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil.
20

Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru efectuarea activitilor de control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale de la nivel judeean (DADR).

21