Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC

1. Prezentarea francizei Exista un tip de afacere care face posibila evitarea multor eforturi si simplifica semnificativ povara implementarii unor standarde inalte: FRANCIZA. Aflata intr-o continua expansiune si in Romania, franciza se intrevede ca o reteta legala care permite copierea unei afaceri de succes. Franciza, in intelesul sau larg, reprezinta reteaua care leaga titularul afacerii de succes de comerciantii interesati in dezvolatrea propriei afaceri. Mijlocul juridic care asigura legatura este contractul de franciza. Ordonanta nr. 52 din 28/08/1997, cea care reglementeaz din punct de vedere juridic regimul
Francizei, ne defineste acest tip de afacere astfel:

FRANCIZA este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit FRANCIZOR, acord unei alte persoane, denumit BENEFICIAR, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Dac din punctul de vedere al Beneficiarului, aa cum este definit Francizatul de Legea romn,
lucrurile sunt relativ simple, el fiind ntr-adevr "beneficiar" al unui Know-how, al unei "reete" de afaceri, din punctul de vedere al Francizorului, lucrurile nu sunt la fel de simple. Acesta trebuie s aib n primul rnd anumite caliti, care s-i poat conferi statutul de Francizor :

trebuie sa aib o marc

nregistrat, de o anume notorietate; trebuie s aib un know-how bine definit si identificabil ;trebuie s aib un standard de afaceri performant - aici incluznd standardele de calitate, de mediu, de orientare ctre nevoile clientului, de profitabilitate, etc. ;trebuie s aib capacitatea de a oferi suportul su unui tert Francizatul, i nu n ultimul rnd, trebuie sa aib capacitatea de a manageria reeaua pe care dorete s o construiasc. Scopul francizei trebuie sa fie acela de a umple un gol in piata, oferind un serviciu sau un produs care este dificil de gasit daca nu inexistent. De asemenea, trebuie ales cu grija si momentul introducerii pe piata a acestui produs sau
serviciu. Ce rost are introducerea unui produs sau serviciu care nu mai sunt dorite sau cautate de public? Nici conceptele aflate temporar la moda nu sunt o solutie, deoarece s-ar putea sa nu fie valabile pentru multa vreme.

In general, o afacere care sa poata fi francizata trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

conceptul, inclusiv produsele si serviciile, trebuie sa-si fi dovedit succesul in practica; imaginea publica, sistemul si metodele afacerii trebuie sa fie deosebite; veniturile din operarea francizei trebuie sa fie suficiente astfel incit sa-i permita francizatului sa amortizeze investitiile facute in franciza;

francizatul sa poata obtine venituri onorabile din franciza pe care o opereaza, astfel incit aceste venituri sa recompenseze eforturile si munca depuse;

franciza sa permita obtinerea unui profit astfel incit francizatul sa poata plati taxele de redeventa catre francizor

venitul obtinut de francizor din toata aceasta operatie sa fie suficient astfel incit sa acopere obligatiile francizorului si sa si ii ofere un profit rezonabil.

Cel care cauta sa opereze o franciza trebuie sa fie atent, totusi. Multe oportunitati de afaceri, oferite cu buna credinta, sunt de obicei descrise in general ca oportunitati de franciza. Alte oportunitati de afaceri sunt oferite nu cu buna credinta si sunt intentionat descrise eronat sau deghizate ca oportunitati de franciza . Afaceri precum agentii de vinzari, puncte de distributie, reprezentante de vinzari, etc au anumite elemente ale unei francize, dar, de obicei lipsest un element important precum, de exemplu, relatia continua, formatul afacerii si sistemul, care face ca afacerea sa fie o franciza. Indiferent insa de tipul afacerii, fiecare nou francizor invata ca, in momentul in care si-a francizat afacerea, el sau ea a intrat intr-un domeniu nou. Indiferent de modalitatea de a cistiga bani ca francizor, acesta joaca doua roluri: acela de a vinde francize si pe acela de a oferi serviciile sale francizatilor sai. Si, dintre acestea doua, cel mai important este acela de a asigura succesul francizorilor sai deoarece cheia succesului unei francize este succesul francizatilor. Care sunt insa factorii cheie ce determina succesul unei francize? - este intrebarea pe care si-o
pun cei mai multi intreprinzatori ce iau in considerare dezvoltarea unui sistem de franciza ca metoda de dezvoltare.

Un studiu comandat de BFA (Brittish Franchising Association) si realizat de Universitatea Surrey, numit "Succes and Failure in Franchising", subliniaza 4 factori principali ce pot determina succesul unei francize: experienta in operarea sistemului de franciza, o solida baza financiara, un sistem cat mai simplu, recrutarea francizorilor protriviti.

Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri prin achizitia unei francize sunt urmatoarele:
Avantaje Francizat: primeste "reteta" unei afaceri la cheie beneficiaza de umbrela unui brand de renume este parte a unei retele si beneficiaza de suportul acesteia avantajul aprovizionarii la nivel de grup avantajul marketingului si publicitatii la nivel central si local training si asistenta continua este proprietarul propriei afaceri are o marja comerciala asigurata Dezavantaje Francizat: Foloseste propriul capital si isi asuma riscurile afacerii Francizorul are drept de control asupra modului in care francizatul isi deruleaza afacerile Desi isi formeaza propria clientela, ramane tributar in ochii consumatorului ca parte din lantul francizorului Este constrans sa aplice totate metodele si mijloacele comerciale ale francizorului (inclusiv promotiile lansate in retea) Este obligat sa participe la bugetele de marketing si publicitate Este obligat sa participe la toate sesiunile de training organizate de francizor aceste elemente, desi percepute initial ca Controlul limitat asupra gamei de produse si dezavantaje, sunt de fapt in folosul francizatului, fiind toate elemente ce-l vor ajuta in demersul sau servicii oferite consumatorului - exceptiile de la gama general oferita in retea trebuind sa fie viitor aprobate prealabil de francizor Marja comerciala "marcata" de redeventa datorata francizorului

Studiind cele doua puncte de vedere, putem observa ca exista o convergenta a scopului propus: francizorul urmareste sa se extinda, in timp ce francizatul cauta o solutie de afacere cat
mai sigura.

FRANCIZOR OPPORTUNITIES - OPORTUNITATI deschiderea pietelor interne si internationale THREATS - AMENINTARI schimbarile legislative dese din domeniul economic,

ce induc instabilitate tendintele de globalizare trendul accentuat crescator al chiriilor spatiilor comerciale, corelat cu lipsa acestor spatii in anumite piete locale concurenta / mai ales cea neloiala pierderea controlului activitatii afectarea imaginii brandului de insuccesul unor francizori

maturizarea pietei locale cresterea potentialului investitional intern si extern dorinta investitorilor de diversificare a domeniilor de reinvestire a profitului cresterea exigentelor de calitate in randul publicului deschiderea pietei locale catre integrarea conceptului de franciza in gama optiunilor de dezvoltare existenta in piata a unor companii mici, specializate, la nivel local, ce-si doresc asigurarea "supravietuirii" in conditiile integrarii

FRANCIZAT OPPORTUNITIES - OPORTUNITATI piata in dezvoltare, posibilitati de alegere a metodei optime de dezvoltare / de incepere a unei afaceri deschiderea surselor de sprijin financiar acumularea de capital - ce merge catre sprijinirea afacerilor tip IMM THREATS AMENINTARI maturizarea si globalizarea pietei alinierea la standardele UE, odata cu 2007 (calitate, servicii, impact asupra mediului, marketing, etc) extinderea marilor jucatori din piata nationala si internationala presiunea crescanda a preturilor de achizitie, micsorarea marjelor comerciale cresterea exigentelor publicului, a standardelor de calitate a serviciilor

2. Franciza evoluie i tendine de dezvoltare n Romnia

Ideea franchizei a aparut pe la jumatatea secolului XX, imediat dupa al doilea razboi mondial, cand acest nou concept de a face comert prin copierea unui mecanism profitabil, a fost privit cu suspiciune si adeseori confundat cu o "escrocherie". Un studiu al CHR Consulting arata ca pe piata locala si-au facut loc nu mai putin de 171 de marci internationale si autohtone de franciza. Retelele dezvoltate de acestea cumuleaza la ora actuala 1.100 de unitati teritoriale si 11.400 de angajati. Domeniile acoperite sunt extrem de variate: de la magazine de imbracaminte, bijuterii si cosmetice, pana la supermarketuri, cafenele, fast food-uri si servicii hoteliere. Fie ca isi au originile in cele mai dezvoltate economii ale lumii, fie ca sint de sorginte romaneasca, retelele de francize se bucura in ultimii ani de un succes in crestere. Mai mult, specialistii estimeaza o crestere a numarului de retele de franciza care isi au bazele in tara noastra. Pentru 2004, piata de profil a fost estimata la 730-750.000 de euro. Consideram ca in urma promovarii de care s-a bucurat acest sistem, se va ajunge la o mai mare ocupare a pietei de franciza. De asemenea, se poate observa cresterea numarului de francize romanesti, apreciaza Adriana Caplan, reprezentantul Asociatiei Retelelor de Franciza din Romania (ARFR). Potrivit datelor Asociatiei, in Romania exista aproximativ 170 de francize, dintre care 43 sint de origine autohtona. De asemenea, exista peste 1.000 de francizati. Principalele avantaje oferite de acest sistem se refera la siguranta afacerii in conditiile in care marca pe care un francizat doreste sa o produca sau sa o comercializeze se bucura deja de o anumita notorietate pe piata. CHR Consulting estimeaza ca interesul investitorilor autohtoni de succes de a-si extinde afacerile prin franciza va creste sustinut, iar numarul celor care vor alege acest sistem se va ridica anual la cel putin cinci-sase. Insa si brandurile internationale vor continua sa atace piata romaneasca intr-un ritm cel putin la fel de ridicat ca in 2004, noile intrari fiind previzionate sa se ridice la 30-40 pe an.

3. Cererea i oferta francizei n Romnia

A. OFERTA Din cifra de afaceri de aproximativ 730 milioane de euro generata in 2004 de sistemul de franciza din Romania, aproape 44% (318 milioane de euro) este aportul companiilor din industria de bauturi racoritoare, alcoolice si din sectorul materialelor de constructii. Pe locul secund, cu 206 milioane euro, se situeaza francizele din domeniul serviciilor financiare, al publicitatii, resurselor umane si intretinerii. Francizele din distributie si retail (moda, bijuterii, electrice si electronice, produse petroliere, produse de ingrijire a corpului) au inregistrat o cifra de afaceri de 146 milioane euro, cele din industria fast food si alimentara 32 milioane euro, iar cele din sectorul hotelier 28 milioane euro. In total, in Romania s-au dezvoltat in ultimii ani 171 de marci de franciza, dintre care 43 sunt de origine autohtona. Printre firmele romanesti care se extind prin franciza se numara: Cris Tim, Gogoasa Infuriata, Smartree, Tina R, Elvila, Coco Rico, Angst, Ziua, Vin Expert, Access Press, Ambasador Plus. La Mama si Rodipet se afla in stadiul de lucru la un sistem de francizare, conform datelor furnizate de Asociatia Retelelor de Franciza din Romania

B.Cererea
Romania a devenit o tara atractiva pentru francizori dupa ce inflatia a scazut sub 10% si aderarea la UE a devenit o certitudine, a precizat Razvan Blid, consultant la CHR Consulting. Cate dintre acestea isi vor gasi parteneri locali e greu de spus. Estimarile arata ca in viitorii doi ani vor intra in tara noastra cam 15-20 de branduri noi, care-si vor deschide lanturi de francizati. In plus, multe dintre marcile care deja exista in Bucuresti au inceput sa se uite cu multa atentie la marile orase: Timisoara, Constanta, Brasov, Cluj etc. Si potentialul investitorilor romani este in crestere. "Avem cel putin 5-6 cereri pe luna din partea celor care doresc sa fie francizati", spune Blid.

4. Satisfactia clientilor - masurata prin sondaje anuale

In ultimii ani, pe masura ce anumite concepte de afaceri cu capital romanesc si-au demonstrat viabilitatea, se poate observa o crestere a numarului firmelor romanesti care se extind prin franciza. "Maturizarea pietei romanesti si consolidarea unor marci autohtone au determinat nevoia de extindere a firmelor romanesti care reusisera sa impuna un brand si care doreau ca marca respectiva sa spuna ceva atat consumatorului din Constanta, cat si celui din Satu Mare", este de parere Melania Stefan, consultant in cadrul CHR Consulting. Printre firmele romanesti care se extind prin franciza se numara: Cris Tim, Gogoasa Infuriata, Smartree, Tina R, Elvila, Coco Rico, Angst, Ziua, Vin Expert, Access Press, Ambasador Plus. La Mama si Rodipet se afla in stadiul de lucru la un sistem de francizare, conform datelor furnizate de Asociatia Retelelor de Franciza din Romania. Conditiile in care se desfasoara franciza in cazul firmelor romanesti se aseamana cu cea a firmelor straine: din vanzari, un procent revine firmei francizoare, care pune la dispozitia francizatului know-how, pregatire si consultanta. In cazul Smartree, de exemplu, francizatul poate folosi platformele de software folosite de companie si este sprijinit in instruirea personalului. "Pentru garantarea aceleiasi calitati in intreaga retea, se fac controale si se monitorizeaza satisfactia clientilor prin sondaje anuale", spune Laura Balaci, director de franciza la Smartree. Pe langa capitalul necesar, o conditie la fel de importanta pentru inmultirea retelelor de franciza este existenta spatiilor comerciale cu amplasare buna si nivel al chiriilor rezonabil. Un bun exemplu in acest sens este cresterea numarului francizelor o data cu inaugurarea noului Mall din Bucuresti. Astfel, in toamna acestui an, au mai intrat pe piata nu mai putin de 10 francize noi, printre care Jeff de Bruges, Primo Emporio, Oxette, Coca-Club etc. Franciza reprezinta o buna oportunitate de afaceri, si un domeniu cu mare potential de dezvoltare in Romania, care se bazeaza pe preluarea unei retete de succes comercial, pentru care merita, in final, sa faci unele sacrificii financiare

Bibliografie: www.observatoiredelafranchise.ro

www.rofrancize.ro www.fbb.ro

Radiografia unei francize - Piadineria DrGusto1 Primul Fast-food de marca in Romania cu investitie sub 10.000 Euro ! Pentru faptul ca romanilor le place sa manince stau drept dovada atit nenumaratele tipuri de preparate culinare autohtone cit si numarul de restaurante existente la orice pas. Faptul ca romanii sunt gata sa deguste si sa accepte feluri de mincare din bucatariile altor tari este dovedit de numarul mare de restaurante cu specific etnic, italian, arabesc, chinezesc, grecesc, etc. De asemenea, piata romaneasca a demonstrat ca este deschisa conceptelor noi. Citi romani stiau ce este un hamburger, acum 20 de ani? Sau despre specialitatile de pui servite la KFC? Si pentru ca am vorbit de hamburgeri si de specialitati de pui, trebuie sa mentionam ca nu doar restaurantele tip fast-food sunt francize, ci au fost create si retele de restaurante cu specific, in sistem franciza. Iar altele combina sistemul fast-food cu restaurantul cu specific. Un exemplu este Dr Gusto, un concept de restaurant care combina sistemul rapid si ieftin al restaurantelor fast-food cu prepararea piadinei, un fel de mincare specific italian. Ce este piadina? Un produs fast-food format dintr-un aluat inconfundabil asemanator cu o lipie: piadina si umplutura diversa (mozzarella, salam, sunca presata, Kaiser, cartofi pai, rosii, maioneza, ardei copt, etc) care poate fi servita in diverse combinatii: "A la Alex", "Sud Africa", "Crudo", "Bianca Rossa", "Rustica", "Tonno Verace" (cu ton), "Diavola" (picant), "Puttanesca", "Chicken" (cu pui), "A la `Chef`", "Formaggi" (diferite combinatii de brinza) si "A la `Sisi`". Diferenta intre lipia de la piadina si cea de kebab este ca piadina se muleaza perfect pe continut, fiind frageda, foarte placuta la mincat, la fel ca si o clatita, in timp ce lipia pentru kebab este rigida si crocanta. Umplutura pentru piadine este extrem de diversa si apetisanta. Istoricul piadinei

www.fbb.ro

10

Piadina este de origina italiana. Marinarii fenicieni i-au invatat pe localnicii din ceea ce a devenit mai tarziu tinutul Romagna cum sa prepare un aliment numt "focaccia", care mai tirziu a ajuns sa poarte numele de "piadina". Treptat, aceasta a devenit un preparat traditional italian, castigand si faima internationala. Astazi, piadina se regaseste oriunde in Italia, dar mai ales in Romagna, ale carei strazi sunt pline de chioscuri care vand piadine ("baracchini della piadina"). Sarbatoarea Piadina Romagnola Acest festival are loc in fiecare an la Milano Marittima. Este vorba de un concurs gastronomic la sfarsitul caruia publicul alege cele mai bune opt piadine, si apoi, pe cea mai buna din cele opt. Cu prilejul degustarii, se bea mult vin si se canta. Oferta DrGusto Piadineria are un numar de produse standard (minim 10), iar diversificare are loc pe masura ce DrGusto introduce noi produse ce isi dovedesc succesul la public. Este interesant ca un client de piadinerie poate sa isi decida singur continutul piadinei. Cel putin doua din piadinele de baza DrGusto sunt realizate dupa optiuni ale clientilor care s-au dovedit a fi de mare success. Investitie Dupa cum am spus la inceput, investitia totala este sub 10.000 de Euro. Taxa de franciza si costul tuturor echipamentelor sunt, in total, 6.000 Euro. Amortizarea acestei investitii se face in functie de mersul afacerii, intre 6 si 12 luni. Redeventa ceruta de francizor este de 7% din cifra de afaceri pentru piadine. In cadrul piadineriei se pot aditiona si alte produse agreate de francizor precum bauturi racoritoare, cafea (cafea Manuel), preparate de patiserie (patiserie Dolce Vita). Pentru acestea nu se percepe redeventa.

11

S-ar putea să vă placă și