UTILITI PUBLICE FURNIZAREA I DISTRIBUIA ENERGIEI ELECTRICE 1. Surse de energie pri !

r" Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este conditionata de existenta unor surse de energie primara care sa se caracterizeze prin: diversitate, accesibilitate, siguranta, preturi stabile, asigurarea cantitatilor dorite pe o perioada de timp ct mai mare. n raport cu aceste conditii, atentia industriei energetice se ndreapta spre o gama din ce n ce mai diversificata de surse de energie primara, cu particularitati din ce n ce mai diferite. Prin conversia realizata n instalatii specializate, aceste surse acopera cererea de energie electrica si termica a societatii. n mod conventional, sursele de energie primara sunt mpartite n doua mari categorii: surse finite; surse regenerabile. ursele finite de energie primara se considera a fi limitate att n timp, ct si n spatiu. !le sunt capabile sa acopere nevoile societatii umane doar pentru o perioada de timp limitata. "arimea acestei perioade de timp depinde de volumul rezervelor de energie primara la care are acces societatea umana. #ele mai importante surse finite de energie primara sunt combustibilii fosili si nucleari. Din punct de vedere al modului n care se definesc rezervele corespunzatoare surselor finite de energie, se disting: Rezerva certa: reprezinta cantitatea din respectivul combustibil existenta n zacamnt, care a fost certificata prin masuratori si a carui exploatare este considerata ca fiind rentabila n conditiile economice si de dezvoltare te$nologica corespunzatoare unui anumit moment dat. Rezerva certa recuperabila: reprezinta cota din rezervele certe care poate fi recuperata %extrasa din zacamnt&, n conditiile economice si de dezvoltare te$nologica corespunzatoare unui anumit moment dat. Rezerva aditionala: reprezinta cantitatea din respectivul combustibil, aditionala n raport cu rezervele certe, care poate fi: ' certificata prin masuratori, dar a carei exploatare nu este rentabila pentru conditiile te$nologice si economice curente; ' rezultata n urma unor estimari care se refera att la portiuni neexploatate ale unor zacaminte cunoscute, ct si la regiuni care ofera conditii geologice favorabile. Rezerva aditionala recuperabila: reprezinta cota din rezervele aditionale posibil a fi recuperate n viitor. e subliniaza faptul ca volumul rezervelor certe, respectiv aditionale, este variabil n timp, el depinznd de dezvoltarea cunostintelor geologice, de variatia pretului combustibililor, de progresul nregistrat n domeniul te$nologiei. De exemplu, scaderea pretului la o categorie de combustibili poate muta un zacamnt din zona rezervelor certe n cea a rezervelor aditionale, exploatarea lui devenind nerentabila din punct de vedere te$nico ( economic. ursele regenerabile se refera la acele categorii de surse primare de energie care sunt generate n mod continuu de catre sistemele naturale. e disting urmatoarele categorii principale de surse regenerabile de energie: $idraulica, solara, eoliana, geotermala, a mareelor, a valurilor, biomasa. !le se caracterizeaza prin: Potentialul teoretic brut: )eprezinta energia care ar deveni disponibila prin conversia n energie utila a tuturor fluxurilor naturale de energie regenerabila, cu o eficienta de *++ ,. Potential tehnic: )eprezinta cota din potentialul teoretic brut care poate fi convertita n energie utila, tinnd seama de nivelul de dezvoltare te$nologic si de posibilitatea de utilizare a acesteia de catre societatea umana %geografia umana&. Potential economic: )eprezinta cota din potentialul te$nic care poate fi convertita n energie utila, n conditii de rentabilitate economica.

-oate sursele de energie mentionate mai sus participa, ntr'o masura mai mare sau mai mica, la satisfacerea nevoilor energetice ale societatii umane. !ste foarte interesant sa se analizeze evolutia n timp a disponibilului de energie primara n lume. e poate constata ca rezervele si productia evolueaza dependent de consum, de politica %investitiile& n domeniul prospectiunilor, de interesul marilor companii implicate si foarte mult de interesele politice si strategice ale tarilor mari consumatoare de energie. Daca se urmareste aceasta evolutie, se poate constata ca secolul .. marc$eaza trecerea de la dominatia puternica a carbunelui la penetrarea petrolului si gazelor naturale. /vanta0ele folosirii acestora a condus la diminuarea prospectiunilor miniere. #rizele energetice din *123 si *121, care n esenta au fost crize petroliere, au relansat interesul pentru carbune. #oncluziile evidente ale acestor mutatii impun existenta obligatorie a unei strategii nationale n acest domeniu, strategie care sa impuna o dezvoltare orientata spre mai multe forme de energie primara si pe realizarea unor stocuri strategice, tampon, care sa preia fluctuatiile cauzate de crizele si perturbatiile economice si politice. n tabelul * este prezentat modul n care este acoperita cererea mondiala de energie primara pentru anul *112, respectiv 4+4+. T!#e$u$ 1. %&du$ de !'&perire ! 'ererii Surs! de energie pri !r" #5rbune Petrol 9az natural #ombustibili nucleari !nergie $idraulica /lte surse regenerabile4 T1TAL
ursa: ;orld !nerg< =utloo> 4+++

&ndi!$e de energie pri !r"( %)ep1 *+, 1--. /0/0

4 431 %46& 3 777 %7+& * :17 %44& 6+3 %2& 48: %3& *24 %4& 2 310 *100, 3 472 %47& 8 7*4 %7+& 3 8*2 %46& 626 %8& 42* %4& 7+6 %3& 14 5/- *100,

Din analiza datelor de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii: #ombustibilii fosili continua sa acopere cea mai mare parte din cererea mondiala de energie primara %1+ , n anul 4+4+&. Desi va creste n valoare absoluta, energia $idraulica va satisface n anul 4+4+ o cota mai mica a cererii de energie primara, n raport cu anul *112. /celasi lucru este valabil si pentru energia nucleara. n ciuda avntului deosebit pe care l vor nregistra, sursele regenerabile de energie %altele dect cea $idraulica& nu vor acoperi n anul 4+4+ dect 3 , din cererea mondiala. n conformitate cu previziunile /gentiei ?nternationale de !nergie, productia mondiala de energie electrica va creste de la *7+++ -;$, n *112, pna la aproximativ 46+++ -;$ n anul 4+4+. n tabelul 4 este prezentat modul n care diversele surse de energie primara participa la productia de energie electrica. e pot remarca urmatoarele elemente: Ponderea combustibililor fosili n producerea de energie electrica va creste de la 63,8 , la 23,2 ,. #arbunele si mentine pozitia de lider n ceea ce priveste productia de energie electrica. Prin avanta0ele pe care le ofera, ndeosebi din punct de vedere al protectiei mediului, ponderea gazului natural se va dubla. Desi n valoare absoluta participarea surselor regenerabile de energie %altele dect energia $idraulica& va creste semnificativ, ponderea lor nu va depasi 4,3 ,.
* 4

*"tep @ **63+ 9;$ @ **,63 -;$ ?nclude urmatoarele categorii de energii regenerabile: geotermala, eoliana, solara, a mareelor, a valurilor, biomasa, deseuri industriale si mena0ere

T!#e$u$ /. P!r)i'ip!re! 6&r e$&r de energie pri !r7 $! pr&du'ere! de energie e$e')ri'" *+, Surs! de energie pri !r" 1--. /0/0 #5rbune Petrol 9az natural #ombustibili nucleari !nergie $idraulica /lte surse regenerabile3 T1TAL
ursa: ;orld !nerg< =utloo> 4+++ 31,8 1,+ *8,+ *2.+ *:,+ *,8 *++,+ 32,2 6,+ 3+,+ 1,+ *8,+ 4,3 *++,+

/. Pr&du'ere! 8i dis)ri#u9i! energiei e$e')ri'e Pr&du'ere! energiei e$e')ri'e reprezinta procesul de transformare a diferitelor forme de energie primara n energie electrica, n cadrul unor instalatii specializate de complexitate mare, denumite centrale electrice. !volutia consumului de energie electrica a facut ca acestea sa fie tot mai mari, puterile lor instalate fiind limitate de restrictii te$nologice, economice, de mediu sau de securitate. #el mai r5spndit procedeu de producere a energiei electrice necesit5 o surs5 de c5ldur5 care s5 asigure nc5lzirea apei n scopul obAinerii de vapori sub presiune. /ceBti vapori, destinzndu'se ntr'o turbin5, antreneaz5 generatorul %de curent alternativ&, care produce energie electric5. Dup5 ce au efectuat lucrul mecanic necesar, vaporii sunt condensaAi cu a0utorul unei surse de frig, care este, n general, o surs5 de ap5 rece %ap5 curg5toare, mare&, n care se construiesc circuite de r5cire. n figura * este reprezentat ciclul de producere classic a energiei electrice.

n cazul n Cigura care c5ldura rezultat5 vaporilor, este recuperat5 Bi utilizat5 *. #iclul clasic la decondensarea producere a energiei electrice pentru nc5lzire, apare noAiunea de cogenerare. ursa de c5ldur5, este n mod clasic, rezultatul arderii combustibililor fosili %petrol, gaz, c5rbune&, sau rezultatul fisiunii nucleare, n reactoare proiectate s5 controleze amploarea acestei reacAii.
3

?nclude urmatoarele categorii de energii regenerabile: geotermala, eoliana, solara, a mareelor, a valurilor, biomasa, deseuri industriale si mena0ere

n cazul unor surse regenerabile de energie, nu este necesar5 sursa de c5ldur5 pentru producerea energiei electrice. !ste cazul energiei eoliene, $idraulice Bi solare fotovoltaice. n cazul energiilor eolian5 Bi $idraulic5, turbina ce antreneaz5 generatorul electric, este antrenat5 la rndul ei de presiunea vntului sau a apei. #onvertoarele statice de putere sunt n general utilizate pentru a asigura optimizarea conversiei energetice. n figura 4 este reprezentat5 aceast5 modalitate de conversie energetic5. Cigura 4. "odalitatea eolian5 sau $idraulic5 de producere a energiei electrice

Presiunea vntului este rezultatul energiei sale cinetice. Presiunea apei este rezultatul energiei sale potenAiale Bi cinetice. n cazul gener5rii solare fotovoltaice, energia electric5 este produs5 direct, prin intermediul celulelor semiconductoare de siliciu, pe baza energiei conAinute de radiaAia solar5. n figura 3 este reprezentat5 aceast5 modalitate de conversie energetic5.

Cigura 3. "odalitatea solar fotovoltaic de producere a energiei electrice

/.1. Cen)r!$! e$e')ri'" Cen)r!$! e$e')ri'a reprezinta un !ns! #$u de ins)!$! tii '& p$e:e, n care se asigura conditiile pentru '&n;ersi! unei 6&r e pri !re de energie n energie electrica. !a materializeaza te$nologic o conceptie de conversie. e pot evidentia la limita, doua conceptii opuse de producere a energiei: '&n'eptie 'en)r!$i<!)a, bazata pe centrale electrice de mare putere, care utilizeaza surse primare cu Dconcentrare energetica mareE %combustibili fosili sau nucleari&. Puterea acestor centrale este de regula superioara consumului local, implicnd existenta unui sistem de transport si distributie a energiei electrice. /nsamblul centralelor si al retelelor electrice de transport, exploatate si conduse ntr'o conceptie unitara constituie un sistem electroenergetic. '&n'eptie dis)ri#ui)a, cu surse mici, amplasate lnga consumatori. e bazeaza n general pe utilizarea unor surse primare DusoareE, cu concentrare energetica redusa %solara, eoliana etc.&. #entrala este destinata strict pentru acoperirea consumului local, eliminndu' se necesitatea de a transporta energia electrica la distanta. /.1.1. Cen)r!$e )er &e$e')ri'e ?n prezent, cea mai mare parte a energiei electrice produse n lume se obAine n centrale termoelectrice.

#entrala termoelectric5 %#-!& transform5 energia latent5 a combustibililor n energie termic5; aceasta se cedeaz5 fluidului de lucru %apa'abur& Bi este transformat5 de motorul termic %turbin5& n energie mecanic5, care la rndul ei, prin intermediul generatorului, se transform5 n energie electric5. Dup5 felul energiei livrate, centralele termoelectrice se clasific5 in: ' centrale termoelectrice cu condensaAie, care produc numai energie electric5; ' centrale electrice de termoficare, cu producere combinat5 de energie electric5 Bi termic5. #ele mai importante centrale termoelectrice ale sistemului electroenergetic sunt: #-! )ovinari %*:++ "; cu grupuri de 4++ Bi 3*8 ";&, #-! #raiova ' ?BalniAa %*+:+ "; cu grupuri de *++ Bi 3*8 ";&, #-! Deva'"intia %:++ "; cu grupuri de 4++ ";&, #-! FuduB %:++ "; cu agregate de *++ Bi 4++ ";&. /.1. /. Cen)r!$e =idr&e$e')ri'e #entralele $idroelectrice %#G!& fo*osesc ca sursa primar5 energia $idraulic5, potenAial5 Bi cinetic5 a c5derilor de ap5 naturale sau artificiale, pentru producerea de energie electric5. #urentul de ap5 acAioneaz5 o turbin5 $idraulic5 care, la rndul ei, antreneaz5 generatorul electric. Din acest punct de vedere, sc$emele de amena0are a centralelor $idroelectrice se clasifica in: '#G! f5r5 acumulare, pe firul apei sunt amplasate c$iar n albia rului, n imediata apropiere a bara0ului. Principala caracteristic5 a acestui tip de centrale l constituie faptul c5 sunt pot fi construite doar pe cursuri de ap5 cu debite mari %amena05ri fluviale&. Hn exemplu, de acest gen, o constituie #G! PorAile de Cier ? construit5 n colaborare cu ). .C. ?ugoslavia, fiecare Aar5 avnd o putere instalat5 de 6 x *2: "; @ *+6: ";. '#G! cu acumulare, instalate n derivaAie cu cursul natural al apei. /pele rului sunt deviate pe un traseu care are o pant5 mai mic5 dect panta natural5 a rului iar n5lAimea total5 a amena05rii este suma dintre n5lAimea bara0ului Bi cBtigul de n5lAime obAinut pe traseul amena0at. !xemple de acest gen sunt: #G! /rgeB care are o putere instalat5 de P=220 "; Bi o diferenA5 de nivel de H @347 m, #G! Iicaz (P=210 ";, H=143 m&, #G! Fotru (P=500 ";, H @:+1 m&. /.1.4. Cen)r!$e nu'$e!r&>e$e')ri'e #entralele nuclearelectrice %#J!& folosesc ca surs5 primar5 de energie, energia dega0at5 sub form5 de c5ldur5 n reacAiile de fisiune nuclear5 care au loc n reactoare nucleare. Cenomenul de fisiune nuclear5 este produs de acAiunea neutronilor asupra nucleelor unor izotopi ai elementelor grele. ?zotopii fisionabili sunt H438, H433 Bi PH431 dintre care H438 se g5seBte n stare natural5 iar H433 Bi PH431 se produc n reactor din materialele fertile: toriu %-$434& Bi respectiv izotopul de uraniu H43:. ?n reactoare se folosesc, drept combustibil nuclear, urm5toarele materiale: uraniul natural %conAine +,2*, H438 Bi n rest H43:& Bi uraniul mbog5Ait %conAine *,8'7 , H438&, care sunt introduse sub forma uBor elemente de combustibil sau ansambluri de elemente de combustibil. !nergia termic5 dega0at5 n reactorul nuclear n urma reacAiei n lanA nc5lzeBte ap5 care circul5 n conturul primar %reactor'sc$imb5tor de c5ldur5&, pn5 la temperatura de 488' 428K#. n sc$imb5torul de c5ldur5, c5ldura este cedat5 apei care circul5 n conturul secundar, obAinndu'se abur la temperatura de 48+'46+K#. n acest contur apa devine radioactiv5, ceea ce impune m5suri pentru a asigura protecAia personalului. n acest scop utila0ele din acest contur sunt dispuse n nc5peri subterane prev5zute cu nveliB pentru protecAia biologic5. Cluidul din conturul secundar nu devine radioactiv.

ncepnd cu conturul secundar, procesul de producere a energiei electrice este similar celui din centralele termoelectrice. /./. Ins)!$!9ii de )r!nsp&r) si dis)ri#u9ie ! energiei e$e')ri'e !nergia electric5 produs5 n centralele electrice este transmis5 spre consumatori prin re9e$e$e e$e')ri'e constituite din linii electrice, staAii de transformare, staAii de conexiuni Bi posturi de transformare. Dat5 fiind importanAa aliment5rii cu energie electric5 pentru economia naAional5, reAelele electrice trebuie s5 satisfac5 o serie de condiAii te$nice Bi economice dintre care cele mai importante sunt: asigurarea continuit5Aii n alimentarea cu energie electric5 a consumatorilor %n funcAie de natura efectelor produse de ntreruperea aliment5rii&, siguranAa n funcAionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate consumatorilor, eficienta economic5 a investiAiilor. -ransmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele %trepte& de tensiune stabilite pe baza unor criterii te$nico'economice, Ainnd seama de pierderile de energie %direct proporAionale cu p5tratul puterii ve$iculate Bi cu lungimea liniei Bi invers proporAionale cu p5tratul tensiunii& precum Bi de valoarea investiAiilor %care, n domeniul tensiunilor nalte, creBte proporAional cu p5tratul tensiunii&. n funcAie de tensiune, n practic5 se delimiteaz5 urm5toarele categorii de reAele: - reAele de 0oas5 tensiune LM-&, cu tensiuni sub * >N; - reAele de medie tensiune %"-&, pentru care se recomand5 treptele de %6&; *+; 4+ >N; - reAele de nalt5 tensiune %-&, care cuprind treptele de **+ Bi 44+ >N; - reAele de foarte nalt5 tensiune %C-&, cu tensiuni peste 44+ >N. Din punctul de vedere al scopului pentru care au fost construite, se pot distinge dou5 categorii de linii electrice: linii de transport Bi linii de distribuAie. Liniile de tran port unt destinate s5 asigure ve$icularea unor puteri electrice importante %zeci sau sute de ";& la distante relativ mari %zeci sau sute de >m&; acestea pot fi: - linii de leg5tur5 sau de interconexiune intre dou5 zone sau noduri ale sistemului electroenergetic; - linii de transport a energiei electrice de la un nod al sistemului electroenergetic pin5 la un centru %zon5& de consum . Liniile de di tribu!ie au o configuraAie mai complex5 Bi asigur5 ve$icularea unor puteri relativ reduse pe distante mai scurte Bi la un ansamblu limitat de consumatori. Delimitarea liniilor de transport Bi de distribuAie dup5 valoarea tensiunilor nominale nu este net5. /stfel, tensiunile liniilor de transport sunt, de regul5 7++ >N Bi 44+ >N Bi mai rar **+ >N, n timp ce reAelele electrice de distribuAie au tensiunile nominale +,7 >N, 6 >N,*+ >N,4+ >N, mergnd pn5 la **+ >N sau c$iar 44+ >N %in cazul marilor consumatori&. Din. punct de vedere constructiv, liniile electrice se realizeaz5 sub form5 de: - linii electrice aeriene %F!/&, montate pe stlpi; - linii electrice n cablu %F!#&, pozate subteran; datorit5 costului ridicat, acestea sunt indicate, deocamdat5, pentru distante scurte Bi n condiAii speciale de traseu.

4. C&ndi9ii$e de '!$i)!)e ?n !$i en)!re! 'u energie e$e')ri'" ! '&nsu !)&ri$&r !nergia electric5 este considerat5 n prezent un produs, livrat de furnizor consumatorilor. #alitatea energiei electrice a preocupat specialiBtii din sectorul

electroenergetic nc5 din primii ani ai utiliz5rii, pe scar5 larg5, a curentului electric; in ultimul deceniu, se constat5 ns5 o revigorare a interesului pentru acest domeniu, datorit5 dezvolt5rii explozive a ec$ipamentelor Bi a te$nologiilor bazate pe electronica de putere. ?n prezent, calitatea energiei electrice constituie o preocupare ma0or5 att pentru furnizori, ct Bi pentru consumatorii de energie electric5. -ermenul de Dcalitate a energiei electriceE %poOer Pualit<& a devenit deosebit de frecvent dup5 anul *1:+ Bi reprezint5 un generic acoperitor pentru luarea n considerare a influenAei unui mare num5r de perturbaAii electromagnetice care pot s5 apar5 n sistemul electroenergetic %n special la medie Bi 0oas5 tensiune&. De menAionat ins5 faptul c5 sintagma de D calitate a ener"iei electrice E nu este unanim acceptat5 Bi utilizat5 pe plan mondial, existnd n prezent mai mulAi termeni folosiAi n relaAia furnizor de energie electric5 Q consumator: #alitatea ener"iei electrice (Po$er %ualit&'( termenul a fost propus n .H./. de ?!!! Bi preluat de ma0oritatea publicaAiilor de limb5 englez5. #alitatea energiei electrice, conform ?!!! reprezint5 )conceptul aliment*rii +i le"*rii la p*m,nt a echipamentelor en ibile- .ntr/un mod care * permit* 0unc!ionarea corect* a ace tora) . De fapt, n pofida acestei definiAii termenul este utilizat ntr'un sens mult mai larg, referindu'se att n problema polu5rii generat5 de consumatori, ct Bi la alte tipuri de perturbaAii electromagnetice ap5rute n sistemele electroenergetice; #ompatibilitate electroma"netic* (1lectroma"netic compatibilit& 2 13#'( termenul este utilizat de #!? %#omission !lectrotec$niPue ?nternationale& Bi reprezint5 )aptitudinea uni echipament au i tem de a 0unc!iona ati 0*c*tor .n mediul *u electroma"netic- 0*r* a induce perturba!ii inacceptabile .n orice alt echipament au i tem e4i tent in acel mediu56 #alitatea ten iunii (7ualite de la ten ion' : termenul este utilizat n CranAa Bi n diferite publicaAii europene Bi se refer5 la )abaterile 0ormei curbei de varia!ie .n timp a ten iunii de la inu oida ideal*5 ; poate fi interpretat ca referindu'se la calitatea DprodusuluiE livrat de furnizor consumatorilor; #alitatea curentului (current 7ualit&'( este o definiAie complementar5 celei anterioare Bi se refer5 la abaterile curentului faA5 de forma ideal5 %o curb5 sinusoidal5 de frecvent5 Bi amplitudine constant5 Bi in faz5 cu tensiunea de alimentare&; noAiunea se foloseBte pentru a descrie performanAele convertoarelor electronice; #alitatea aliment*rii cu ener"ie electric* (7ualit& o0 uppl& au 7ualit& o0 po$er uppl&'( reflect5 relaAia furnizor Q consumator; are o component5 te$nic5, calitatea tensiunii, descris5 anterior, Bi o alt5 component5, frecvent denumit5 Dcalitatea serviciilorE %Pualit< of service&, care reflect5 relaAiile cu consumatorul %viteza de r5spuns la solicit5rile acestuia, transparenAa tarifelor etc.&. #alitatea con umului (7ualit& o0 con umption'( reflect5 relaAia consumator ' furnizor; se refer5 la calitatea curentului, corectitudinea n plata facturii electrice etc.