Cuprins : 1. Introducere 2.

Reglementarile nationale in domeniul protectiei sociale Parlamentul Republicii Moldova Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei 3.Reglementarile internationale in domeniul protectiei sociale Organizatia Internationala a Muncii Consiliul Europei Carta Sociala Europeana Codul European de Securitate Sociala 4.Concluzii

1. Introducere
Dreptul la protectie sociala, conform art. 47 din Constitutia Republici Moldova , constituie unul dintre drepturile fundamentale social-economice ale cetateanului. La nivel international conceptul de protectie sociala a fost consacrat ca entitate juridica la 10 decembrie 1948, cu ocazia adoptarii Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, prin care s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru a societatii, are dreptul la protective (securitate) sociala. Desi dreptul protectiei sociale ca ramura independenta a dreptului s-a format relativ nu demult, insusi termenul de protective sociala in sens modern a fost pentru prima data utilizat intrun context juridic in SUA, si anume, in Social Security Act din 14 august 1935. In Republica Moldova ca stat suveran si independent, reglementarea dreptului protectiei sociale a fost precedata de adoptarea unor acte care au pus bazele statului nostrum. Astfel, la 23 iunie 1990 Parlamentul Republicii Moldova adopta Declaratia de suveranitate a republicii Moldova, iar la 26 iulie 1990 Parlamentul, modificind art. 74 al Constitutiei , stabileste suprematia legilor Republicii Moldova fata de legile URSS. La 2 septembrie 1990 in Republica Moldova se instituie functia de sef de stat. La 27 august 1991 in sedinta solemna a Parlamentului se proclama independenta Republicii Moldova. La 29 iulie 1994 se adopta Constitutia Republicii Moldova, care a intrat in vigoare la 27 august 1994. Aceste schimbari grandioase nu au fost trecute cu vederea si de institutul protectiei sociale. Art. 43 al Constitutiei stipuleaza ca orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si protectia impotriva somajului. Toti salariatii au dreptul la protectia muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim, repaosul saptaminal, concediul de odihna pentru desfasurarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice. Se stabileste durata saptaminii de munca, care nu trebuie sa depaseasca 40 de ore. Dreptul la negocieri in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor de munca sunt garantate. Art 44 al Constitutiei interzice munca fortata , iar art. 47 garanteaza dreptul la asistenta si protectie sociala. Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui, familiei lui, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviiile sociale necesare. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa lor.

2. Reglementarile nationale in domeniul protectiei sociale

Pentru ca prevederile Constitutiei Republicii Moldova sa nu fie doar simple declaratii, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un sir de acte legislative care reglementeaza asistenta sociala si asigurarea sociala institutiile protectiei sociale. Domeniul asigurri sociale:

Legea nr.156-XIV privind pensiile de asigurri sociale de stat

Legea nr. 289-XV privind indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale Legea nr.324-XV pentru modificarea Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurri sociale de stat Legea nr.399-XVI privind modificarea i completarea unor acte legislative Legea nr.613-XV privind recalcularea pensiilor Legea nr.756-XIV asigurrii pentru accidente de munc i boli profesionale Legea nr.489-XIV privind sistemul public de asigurri sociale Legea nr.437-XII cu privire la asigurarea cu pensii de stat n Republica Moldova

Domeniul asistenei sociale:

Legea nr.547-XV asistenei sociale Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social Legea nr.933-XIV cu privire la protecia social special a unor categorii de populaie Legea nr.499-XIV privind alocaiile sociale de stat pentru unele categorii de ceteni Legea nr.827-XIV Fondului republican i a fondurilor locale de susinere social a populaiei Legea nr.1225-XII privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

Implimentarea tuturor acestor legi este in subordinea Guvernului, si in special a subdiviziunilor lui ministerele. Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei a fost creat n temeiul Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care a fost publicat n Monitorul Oficial nr.149 din 22.09.2009. Potrivit Regulamentului privind organizarea i funcionarea Ministerului Muncii, Proteciei Sociale i Familiei aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.691 din 17 noiembrie 2009, ministerul are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituionale ale Guvernului privind elaborarea, promovarea i realizarea politicii statului n domeniile raporturilor de munc, retribuirii muncii, sntii i securitii n munc, dezvoltrii resurselor umane i ocuprii forei de munc, inclusiv orientrii i formrii profesionale a populaiei, migraiei forei de munc, demografiei, parteneriatului social, asigurrilor sociale, asistenei sociale, proteciei sociale a persoanelor cu dizabiliti, proteciei familiei i a drepturilor copilului, asigurrii egalitii de anse ntre femei i brbai, prevenirii violenei n familie i n baz de gen, prevenirii traficului de fiine umane, recepionrii i distribuirii ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova, avnd ca obiective finale asigurarea unui nivel de trai decent al populaiei, pacea i securitatea social. Direcia politici de asigurri sociale: elaboreaz propuneri privind dezvoltarea i reformarea sistemului de asigurri sociale i ajustarea lui la necesitile societii;

 determin mecanismele de aplicare a prevederilor legale referitor la stabilirea dreptului la pensii, altor drepturi de asigurri sociale i a drepturilor acordate prin legi speciale; elaboreaz i promoveaz proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul respectiv; efectueaz studii i analize ale politicilor sociale implementate n domeniul asigurrilor sociale, evalund calitatea procesului de realizare, i elaboreaz rapoarte, sugestii i recomandri privind situaia din domeniu; elaboreaz pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat i realizeaz fundamentarea acestuia pentru anul bugetar proiectat, n baza propunerilor Casei Naionale de Asigurri Sociale; conlucreaz cu autoritile administraiei publice centrale i locale n vederea soluionrii problemelor comune n domeniu; coordoneaz i monitorizeaz implementarea politicilor n domeniu de ctre Casa Naional de Asigurri Sociale; verific periodic, pe baza rapoartelor primite de la Casa Naional de Asigurri Sociale, executarea bugetului asigurrilor sociale de stat. Direcia politici de asisten social: coordoneaz funcionarea sistemului naional de asisten social; dezvolt un sistem coerent de programe, msuri, activiti de suport i protecie a persoanelor defavorizate; evalueaz impactul politicii n domeniul asistenei sociale n vederea reformrii i eficientizrii acordrii prestaiilor sociale i sporirii accesului i calitii serviciilor sociale; susine i asigur dezvoltarea bazei de date a beneficiarilor de prestaii de asisten social; elaboreaz standarde de calitate pentru serviciile sociale, n colaborare cu instituiile din domeniu, cu specialitii din sistemul de asisten social i din sistemul de sntate; monitorizeaz activitatea reelei de servicii sociale i acord asisten metodologic n vederea dezvoltrii serviciilor sociale alternative la nivel comunitar, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale i reprezentanii societii civile; asigur evidena centralizat a tuturor serviciilor de asisten social, a beneficiarilor i a prestatorilor acestor servicii; inspecteaz calitatea serviciilor sociale prestate de instituiile publice i private, organizaiile neguvernamentale (asociaiile obteti), n conformitate cu standardele de calitate prevzute de legislaie, i ntocmete rapoarte scrise, asigurnd transmiterea acestora tuturor autoritilor administraiei publice centrale i locale cu atribuii n domeniu i organizaiilor private acreditate, ale cror servicii au fost inspectate; elaboreaz i implementeaz, n comun cu alte autoriti publice centrale i locale, politica de reabilitare i integrare social i ocupaional a persoanelor cu disabiliti; efectueaz controlul asupra distribuirii mijloacelor de locomoie pentru persoanele cu disabiliti i a biletelor de reabilitare, precum i a tuturor tipurilor de faciliti pentru grupurile de ceteni defavorizai; identific necesitile de formare profesional a personalului angajat n sistemul de asisten social i asigur mbuntirea capacitilor profesionale ale acestora.

3.Reglementarile internationale in domeniul protectiei sociale

Dreptul la protectie sociala, fiind unul din drepturile fundamentale ale omului, este reglementat si, respectiv, protejat de un sir de tratate , conventii internationale la care Republica Moldova este parte. Organizaia Internaional a Muncii (O.I.M.), Consiliul Europei (C.E.), Organizatia
Natiunilor Unite (O.N.U.) au adoptat documente internaionale care conin norme juridice de drept social european de o importan covritoare pentru atingerea idealului fiecrei fiine umane eliberarea de

team i mizerie prin crearea condiiilor care s permit fiecruia s se bucure de drepturile sale economice, sociale i culturale ."

Organizaia Internaional a Muncii (OIM*) a fost creat n 1919 i a devenit o instituie specializat a Organizaiei Naiunilor Unite n 1946. Ea numr n prezent 182 de State Membre. Dotat cu o structur tripartit unic, ea reunete n mod egal reprezentanii guvernelor, angajatorOIMr i lucrtorilor pentru a dezbate probleme legate de munca i politica social. Conferina Internaional a Muncii, care reunete o dat pe an delegaii rilor membre, ghideaz lucrrile Organizaiei. Ea adopt noile norme internaionale ale muncii, ca i programul i bugetul Organizaiei. ntre dou sesiuni ale Conferinei, Consiliul de administraie, compus din 28 de membri guvernamentali, din 14 reprezentani ai angajatorilor i din 14 reprezentani ai lucrtorilor, monitorizeaz activitile OIM. Secretariatul Organizaiei, Biroul Internaional al Muncii (BIM), are sediul la Geneva, n Elveia, si administreaz birouri externe n peste 40 de ri. Cu prilejul celei de a 50-a aniversri n 1969, OIM a primit premiul Nobel pentru pace. Directorul su general actual este domnul Juan Somavia. Evenimente cheie n istoria OIM: 1919 Fondarea OIM. Organizaia a fost creat de ctre Tratatul de la Versailles, care a ncheiat Primul Rzboi Mondial i a constituit Liga Naiunilor. 1926 Conferina Internaional a Muncii (ILC) stabilete un mecanism de supraveghere, care s monitorizeze implementarea standardelor internaionale ale muncii. 1944 Adoptarea Declaraiei din Philadelphia, determinnd principiile de baz ale OIM. 1946 OIM devine prima agenie specializat a Organizaiei Naiunilor Unite, nou format. 1969 OIM primete Premiul Nobel pentru Pace, pentru promovarea echitii sociale i a pcii ntre naiuni. 1998 Adoptarea Declaraiei privind Principiile i Drepturile Fundamentale la Munc. 1999 OIM adopt conceptul de munc decent, ca expresie contemporan a mandatului su istoric. 2004 Comisia Global privind Dimensiunea social a mondializrii a lansat raportul "O mondializare corect - Crearea de anse pentru toi". 2006 Membrii OIM din Asia i Pacific se angajeaz la o Decad a Muncii Decente Asiatice, i la atingerea obiectivului general de a asigura angajare deplin, productiv i decent pentru toi pn n 2015. 2008 ILC adopt Declaraia OIM privind Echitatea Social i Globalizarea Corect, abilitnd OIM s confrunte provocrile mondializrii prin intermediul Agendei privind Munca Decent Scopul primar al OIM este de a promova munca decent, astfel nct fiecare s lucreze n condiii de libertate, echitate, securitate i demnitate uman. n atingerea scopului de munc decent pentru toi, OIM se bazeaz pe 4 obiective strategice: 1. Promovarea i elaborarea standardelor internaionale de munc i a principiilor i drepturilor fundamentale la munc; 2. Crearea mai multor anse pentru brbai i femei de asigurare cu locuri de munc i venituri decente; 3. Extinderea i eficientizarea proteciei sociale pentru toi; 4. Consolidarea tripartismului i dialogului social. Domeniile principale de intervenie ale OIM sunt: instruirea i reabilitarea profesional, politicile de angajare, administraia muncii, legislaia muncii i relaiile industriale, condiiile de munc,

dezvoltarea managementului, securitatea social, statistica muncii, igiena i securitatea n munc. Instrumentele prin care intervine OIM sunt norme ale muncii, care acoper toate problemele legate de munc, fiind elaborate i ncorporate n Convenii i Recomandri internaionale (n total sunt 188 convenii i 199 recomandri), de ctre reprezentani ai guvernelor, angajatorilor i lucratorilor din toat lumea. Consiliul de administraie al BIM a calificat ca fundamentale opt convenii care trateaz chestiuni considerate ca principii i drepturi fundamentale ale muncii: libertatea sindical i recunoaterea efectiv a dreptului de negociere colectiv, eliminarea oricrei forme de munc forat sau obligatorie, abolirea muncii copiilor i eliminarea discriminrii n materie de angajare i profesie. Aceste principii sunt enunate de asemenea n Declaraia OIM relativ la principiile i drepturile fundamentale ale muncii (1998). n 1995, Organizaia a lansat o campanie care vizeaz s obin ratificarea universal a acestor opt convenii fundamentale. n prezent, mai mult de 1304 de ratificri au fost nregistrate pentru aceste convenii, reprezentnd 89% din numrul posibil de ratificri. Cele 8 convenii fundamentale sunt: Convenia (nr. 87) privind libertatea sindical i protecia dreptului sindical, 1948 Convenia (nr. 98) privind dreptul la organizare i negociere colectiv, 1949 Convenia (nr. 29) privind munca forat, 1930 Convenia (nr. 105) privind abolirea muncii forate, 1957 Convenia (nr. 138) privind vrsta minim de ncadrare n munc, 1973 Convenia (nr. 182) privind cele mai grave forme ale muncii copiOIMr, 1999 Convenia (nr. 100) privind egalitatea de remunerare, 1951 Convenia (nr. 111) privind discriminarea (angajare i profesie), 1958 Recenta iniiativ OIM, Agenda pentru o munc decent, acoper un mare numr de provocri cu care Organizaia se confruntase deja la momentul crerii sale. Aceast agend are ca obiectiv s permit fiecruia s obin o munc decent favoriznd dialogul social, protecia social i crearea de locuri de munc, precum i respectarea normelor internaionale ale muncii, care s-au dezvoltat pentru a constitui un sistem global de instrumente legate de munca i politica social, susinute de ctre un mecanism de control ce permite abordarea oricrui tip de probleme care s-ar ridica la aplicarea lor pe scara naional. Normele internaionale ale muncii constituie componena juridic a strategiei pe care OIM a adoptat-o pentru a garanta mondializarea, a promova dezvoltarea durabil, a eradica srcia i a face astfel ca fiecare s beneficieze de condiii de munc demne i sigure. Oficiul Subregional al OIM pentru Europa Central i de Est se afl n Budapesta i este responsabil de Moldova, pe lng un ir de alte ri ale acestei regiuni. Republica Moldova este membr a OIM din anul 1992 i n acest rstimp a ratificat 40 de convenii ale acestei organizaii, inclusiv cele opt fundamentale. Cadrul de asisten pentru Republica Moldova oferit de OIM a luat forma Programelor de ar privind Munca Decent (2006-2008 i 2008-2011) i conine ca esen expertize legislative asisten tehnic i logistic, audit ale instituiOIMr pe piaa muncii. Programul de ar privind Munca Decent (PMD) Prezentul Program de ar are scopul de a asista ara n implementarea Strategiei Naionale de Dezvoltare 2008-2011, cea mai important strategie naional pe termen mediu ce reflect aspiraia rii de intensificare a integrrii n Uniunea European. PMD este bine armonizat cu

prioritile Strategiei Naionale de Dezvoltare, n mod special cu cele care vizeaz: 1/optimizarea guvernrii pe piaa muncii; 2/ dezvoltarea resurselor umane; 3/ promovarea proteciei sociale; 4/ consolidarea parteneriatului public - privat local . n contextul atotcuprinztorului generic Munca decent pentru toi OIM se concentreaz asupra a trei prioriti n programul de ar pentru Moldova n perioada 2008-2011, care trebuiesc privite ca obiective pe termen lung: I. Consolidarea capacitilor instituilor publice i a partenerilor sociali de optimizare a guvernrii pe piaa muncii. II. Perfecionarea procesului de elaborare, monitorizare i evaluare a politicilor ocupaionale prin o administrare mai eficient a muncii i prin msuri predestinate lucrtorilor informali i celor expui migraiei. III. Eficientizarea sistemului de protecie social, cu accent prioritar pe grupurile vulnerabile. OIM are avantaje comparative n programe de dezvoltare i n promovarea cooperrii tehnice pentru obinerea rezultatelor menionate mai sus. n mod special pentru c secretariatul OIM are o experien de durat i o expertiz tehnic testat n timp n materie de standarde ale muncii, promovare a ocuprii, protecie social i dialog social. OIM implementeaz o serie de proiecte n Europa Central i de Est care satisfac pe deplin solicitrile donatorilor i ale guvernelor rOIMr beneficiare. Pentru a realiza obiectivele Programului de ar privind Munca Decent (PMD) Guvernul i partenerii sociali au instituit un Consiliu Naional Coordonator pentru Programul de ar (PMD). Consiliul Coordonator se ntrunete n mod regulat, la sfritul fiecrui trimestru pentru revizuirea i evaluarea activitilor i impactul acestora n ar. Viceministrul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei poate, de asemenea, s convoace reuniuni ale Consiliului Coordonator ad-hoc pentru a aborda problemele majore, la solicitarea majoritii membrOIMr Consiliului Coordonator. Astfel un ir de activiti realizate i aflate n derulare actualmente tind s contribuie la atingerea obiectivelor stabilite n cadrul unui ir de programe de asisten tehnic cum ar fi munca copiOIMr, dialogul social, optimizarea politicilor ocupaionale, prevenirea HIV/SIDA la locul de munc, consolidarea inspeciei muncii, managementul migraiei, etc. Activitile pot fi exemplificate prin efectuarea auditelor Inspeciei Muncii i Ageniei Naionale de Ocupare a Forei de Munc, ca instituii de gestionare a administrrii muncii. Un alt exemplu ar ine de expertiza proiectului Legii privind Comisia tripartit de consultri i negocieri colective, a proiectului Strategiei de Ocupare a Forei de Munc pe termen lung i planurile naionale de realizare a ei, a proiectului Legii privind migraia n scop de munc .a. n anul 2009 OIM a celebrat Aniversarea a 90-a de la fondarea acesteia. Organizaia este cea mai longeviv agenie specializat a Naiunilor Unite. "Punctul forte al OIM este condiionat de faptul c mesajul privind echitatea social este la fel de relevant i comprehensiv ca i acum 90 de ani." (Sachiko Yamamoto). Din anul 2005 n Moldova este deschis Oficiul Coordonatorului Naional al OIM. Dna Ala Lipciu, Coordonatorul Naional OIM, poate fi contactat pentru informaii suplimentare referitoare la activitatea Organizaiei sau proiectelor acesteia. Consiliul Europei (C.E.) este prima organizaie vest-european de cooperare interguvernamental i parlamentar, creat la 5 mai 1949.

Scopul Consiliului Europei: de a realiza legturi mai strnse ntre membrii si n scopul salvgardrii i promovrii idealurilor i principiilor care le sunt patrimoniu comun i favorizeaz progresul lor economic i social."28

Potrivit aceluiai statut, democraia pluralist, respectul drepturilor omului i statul de drept, sunt principii ale Consiliului Europei. Statele membre ale acestui Consiliu recunosc preeminena dreptului i principiul n virtutea cruia
orice persoan plasat sub jurisdicia sa trebuie s se bucure de drepturile i libertile fundamentale.

CE a elaborat, pn n prezent, peste 150 de convenii, directive i acorduri europene 29, a

adoptat numeroase recomandri, a instituit un sistem de protecie i control al respectrii drepturilor omului i a susinut campanii publice pentru protecia vieii, mediului nconjurtor, patrimoniului arheologic i arhitectural etc. Republica Moldova a semnat si ratificat un sir de acte care au o importanta mare pentru dezvoltarea sistemului protectiei sociale : Carta Sociala Europeana, Conventia privind securitatea sociala, Codul securitatii sociale.

Carta sociala europeana constituie un instrument politic care contine obligatii morale al caror obiect este acela de a garanta ca intr-o anumita tara sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refera in primul rand la piata muncii, formarea profesionala, egalitatea sanselor, mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere explicita adresata Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune continutul Cartei sociale in legislatie. Carta sociala europeana a fost semnata in Italia la Torino la 18 octombrie 1961 si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965 fiind o conventie internationala obligatorie pentru toate statele care au ratificat-o. Ulterior, Carta sociala europeana a fost completata prin trei protocoale : - Protocolul aditional din 5 mai 1988 prin care se garanteaza noi drepturi grupate in patru articole - Protocolul de amendare din 21 octombrie 1991 prin care se restructureaza procedura de control - Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 care stabileste proceduara de reclamatii colective Carta sociala europeana instituie un sistem european pentru protectia drepturilor economice si sociale reprezinta un aparator al drepturilor fundamentale in domeniul muncii, angajarii, relatiilor sociale si securitatii sociale. Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si procedurile de control, garantnd respectarea lor de catre statele membre. Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat n vigoare n 1999 si nlocuieste treptat tratatul din 1961. Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea ,educatia, locurile de munca, libera circulatie a persoanelor si nediscriminarea. Comitetul european al drepturilor sociale CEDES (CEDS) verifica daca statele membre si-au onorat obligatiile conform Cartei. Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate rennoi o singura data. CEDES apreciaza daca legislatia si practica n statele membre sunt conforme cu recomandarile Cartei. Carta sociala europeana revizuita contine doua parti , una care enunta in mod declarativ un numar de 31 de drepturi considerate ca fundamentale si cea de a doua parte care dezvolta aceste dpreturi printr-o serie de paragrafe . Astfel Carta sociala europeana revizuita contine dispozitii privind : - dreptul la munca - dreptul la conditii de munca echitabile

- dreptul la securitate si la igiena in munca - dreptul la o salarizare echitabila - dreptul sindical - dreptul la negociere colectiva - dreptul adolescentilor si copiilor la protectie - dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii - dreptul la orientare profesionala - dreptul la formare profesionala - dreptul la protectia sanatatii - dreptul la securitate sociala - dreptul la asistenta sociala si medicala - dreptul de a beneficia de servicii sociale - dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare sociala si participare la viata comunitatii - dreptul familiei la protectia sociala, juridica si economica - dreptul copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si economica - dreptul la exercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate parti - dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si asistenta - dreptul la egalitate de sanse si tratament in materie de angajare si profesie, fara discriminare bazata pe sex - dreptul la informare si consultare - dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca - dreptul persoanelor in varsta la o protectie sociala - dreptul la protectie in caz de concediere - dreptul lucratorilor la protectia propriilor creante in caz de insolvabilitate a patronului acestora - dreptul la demnitate in munca - dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de sanse si tratament - dreptul reprezentantilor lucrarilor la protectie in ntreprindere si facilitatile acordate acestora

- dreptul la informare si consultare in procedurilor de concediere colectiva - dreptul la protectie impotriva saraciei si excluderii sociale - dreptul la locuinta Codul European de Protectie Sociala
Scopul acestui Cod e stabilit in preambulul acestuia :

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Cod, Considernd c scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai mare unitate ntre membrii si, n special pentru favorizarea progresului social; Considernd c unul dintre obiectivele programului social al Consiliului Europei este de a ncuraja toate statele membre pentru dezvoltarea sistemelor de securitate social; Recunoscnd interesul armonizrii proteciei sociale garantate n statele membre; Convinse de necesitatea stabilirii unui Cod European de Securitate Social la un nivel mai nalt dect cel stabilit de standardele minime cuprinse n Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr.102 referitoare la standardele minime de securitate social; Au convenit asupra urmtoarelor prevederi, care au fost elaborate n colaborare cu Biroul Internaional al Muncii: Codul contine un sir de norme cu privire la : ingrijirea medicala, indemnizatiile de boala, prestatiile de somaj, prestatii de batrinete, prestatii in caz de accidente de munca si boli profesionale, prestatii familiale, prestatii de maternitate, prestatii de invaliditate, prestatii pentru urmasi. Conform prevederilor Codului, fiece parte contractanta trebuie sa prezinte anual un raport Secretarului General privitor la implimentarea prevederilor acestui Cod. 4. Concluzii Ca o generalizare la cele expuse, as putea mentiona ca pentru Republica Moldova ca un stat care inca se mai afla in perioada de tranzitie, este important sa includa in legislatia nationala prevederile tratatelor si conventiilor internationale deoarece aceste acte au fost implementate deja in tarile europene, sau in general, in tarile cu o democratie avansata. Astfel, Republica Moldova are posibilitatea sa aplice doar acele norme care au dat randamentul si rezultatul scontat si, de asemenea, are posibilitatea de a obtine sprijinul Comunitatii Europene in promovarea unei politici de reforme in domeniul protectiei sociale. Totodata, Republica Moldova trebuie sa tina cont si de specificul national faptul ca cu 20 ani in urma pe teritoriul RM erau relatiile socialiste de munca cred ca trebuie luat in calcul de legiuitor prin reformarea sistemului protectiei sociale treptat. De asemenea, e necesar de a crea conditiile ca atit legile interne cit si actele internationale la care Republica Moldova este parte sa fie implimentate si respectate, de a crea conditii ca drepturile sociale sa fie respectate.

Bibliografie : 1) Romandas Nicolae. Dreptul Protectiei Sociale. Chisinau : Universitas, 2001 2) Nistor Valerica. Dreptul social european. Galati : Danubius, 2004 3) Ticlea Alexandru. Dreptul securitatii sociale. Curs universitar, 2007 4) http://mmpsf.gov.md/