PEDOLOGIE

PROPRIETILE CHIMICE ALE SOLUlLUI.

Mocanu Alexandr, PAQ 1

Soluia solului i proprietile acesteia

Soluia solului reprezint apa din sol incrcat cu diferite substane minerale i organice aflate in stare de dispersie ionic, molecular sau coloidal, ce poate avea concentraii diferite in funcie de natura solului, umiditate, coninut in substane nutritive, etc.

Principalii compui intalnii in soluia solului sunt: - sruri de Ca, Mg, K, Na, NH4, etc; - sruri ale acidului azotic, clorhidric, sulfuric, carbonic, fosforic etc; - compui ai fierului, manganului, aluminiului etc.; - amoniac, CO2; -acizi organici: aminoacizi, acizi humici, acid acetic, oxalic etc. Raportul dintre substanele minerale i organice din soluia solului poate fi aproximativ egal (soluri din zone puin umede), in favoarea celor organice (soluri din zonele umede) sau in favoarea celor minerale (soluri din zonele aride sau semiaride).

Soluia solului are o alctuire complex, cea mai mare parte a compuilor chimici (sruri, acizi etc.) sunt prezeni in soluie sub form disociat: Ca++, Mg++, Na+, K+, NO-, SO2-, OH-, PO3- etc. Compoziia i concentraia soluiei solului poate varia de la un sol la altul cat i la acelai sol in funcie de urmtorii factori: - coninut in humus sau alte substane organice; - gradul de solubilitate i natura substanelor minerale; - activitatea microorganismelor i a plantelor; - complexul coloidal; - cantitatea de ap din sol; - msurile agrotehnice, agrochimice i ameliorative aplicate.

Coloizii solului i proprietile lor

Datorit diversitii acestora, coloizii solului se impart in trei grupe:
minerali - sunt reprezentai de argil, oxizi i hidroxizi de fier i aluminiu,silice coloidal. organici - sunt reprezentai de acizii humici, hidrai de carbon, proteine. organo-minerali - de compuii acizilor humici i ai altor compui organici cu elementele chimice i compuii minerali (humai, argilohumine, ferohumai etc.).

Fenomenul de adsorbie cationic a scos in eviden faptul c schimbul cationic se desfoar dup anumite reguli sau legi:
Legea echivalenei schimbul cationic, are loc in proporii echivalente (proporia cationilor ce trec din complex in soluie este echivalent cu cea a cationilor ce trec din soluie in complex.). Conform acestei legi, se pot calcula dozele de amendamente calcaroase sau fosfatice. Legea reversibilitii fenomenul de schimb cationic este reversibil (cationii adsorbii de complexul coloidal sunt inlocuii de ali cationi din soluie. Schimbul este reversibil, trecerea cationilor fiind continu. Legea echilibrului ca orice reacie reversibil, schimbul cationic are loc pan la stabilirea unui echilibru intre complexul coloidal i soluia solului, echilibru ce se realizeaz instantaneu. Legea energiei de adsorbie energia de adsorbie a cationilor precum i energia de deplasare a cationilor din complex in soluie este diferit i variaz in funcie de valena i gradul de hidratare a cationilor.

Indicii ce caracterizeaz capacitatea de schimb cationic Principalii indici care caracterizeaz capacitatea de schimb cationic sunt: capacitatea de schimb pentru baze, capacitatea de schimb pentru hidrogen, capacitatea total de schimb cationic, gradul de saturaie in baze.

 capacitatea de schimb pentru baze (SB) reprezint suma cationilor bazici (Ca, Mg, Na, K) adsorbii in complex, care se exprim in m.e. ./100 g sol. capacitatea de schimb pentru hidrogen (SH) reprezint suma cationilor de H+ i se exprim in m.e. ./100 g sol. capacitatea total de schimb cationic (T) reprezint capacitatea total a cationilor adsorbii in complex i se exprim in m.e. ./100 g sol. T = SB + SH gradul de saturaie in baze (V) gradul in care complexul coloidal este saturat cu cationi bazici. V = T : SB x 100 Solurile care nu au H+ adsorbii in complex T = SB, iar cele care au H+ adsorbii in complex, V < 100. Gradul de saturaie in baze este specific fiecrui tip de sol care se poate corela cu pH ul solului; cu cat scade V%, scade i pH-ul.

Reacia solului -rol important in caracterizarea solurilor i pentru practica agricol; - influeneaz activitatea microorganismelor din sol; - influeneaz atat vegetaia spontan cat i cea cultivat; - crete presiunea osmotic influenand concentraia soluiei solului; - alegerea sortimentului de culturi prin cerinele fiecrei plante; - rol important in aplicarea ingrmintelor chimice cu reacie fiziologic acid sau alcalin.

Solurile din rile Uniunii Europene