17.10.

2012 Buhociu Rolul sistemului toraco-pulmonar in marele proces fiziologic al RESPIRATIEI

Rolul sis pulmonar este de a iltra aerul extern reprez de aer si mediul intern reprezentat de sange Schimbul gazaos se realizeaza prin 4 mecanisme functionale: 1. Transportul gazelor dealungul caii aeriene 2. Amestecul gazos la nivel alveolar 3. Distribuitia sangele in capilarele pulmonare 4. T ansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara Mecanismele alveolare se adreseaza direct primelor 2 mecanisme,influenteaza mai putin mecanismul al 3-lea si nu influenteaza deloc transferul gazos prin membrana alvolara Procesul ventilator care asigura procesul de gaze si care este in ceea mai mare masura influentat de mij de recuperare se realizeaza prin: A. Structurile toraco-pulmonare care asigura miscarile respiratorii(cinetica resp) B. Structurile prin care se realizeaza transportul gazelor (caile aeriene) C. Structurile care asigura comanda si reglarea miscarilor respiratorii A Sunt executate prin contractie de muschi scot sis din repaus echivalenta poz 0 si care este reprez la niv pulmonar de capacitatea reziduala functionala(CRF) Forta muschiilor respiratori care realizaeaza inspirrul normal este de 15 kg forta,iar care realizaeza inspirul fortat este de 60- 70 kg forta. Aceasta forta invinge presiunea negativa,rezultata din: - Presiunea de retractie a plamanului care se datoreaza componentei elastice - Presiunea pleurala negativa Tansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara tansferul propiu-zis in dublu sense al moleculelor de gaz prin membrana alveolara Miscariile respriratorii sunt mai ample la baze si mai reduse la varfurile pulmonare.Sunt mai ample in zona perfierica si mai scazute in zona hilara.Sunt mai ample anter-lateral si mai reduse posterior paravertebral Structurarea in loc a plamanului miscoreaza intr-o oarecare masura acest efect de inegalitate, fara a o anihila complet.Aceasta miscorare se datoreaza scizurilor interlombare in care patrunde pleura viscerala realizand o noua repartitie a fortelor de tractiune ,rezulta o expansiune echilibrata a amilor plamani,iar daca ne referimla fiecare plamn in parte ,a fiecarui lob care constitue acesti plaman. Variatiile de volum ale cutiei toracice se produc in 3 diametre: -cranio-caudal prin coborarea diafragmei -sagital/antero posterior prin mobilizarea/proiectia anterioara a pereteului toracal sub actiunea muschilor scaleni,SCM,intercostali etc. -transversal prin mobilizarea coastelor de la 7 la 10

Col vertebrala in timpul inspirului normal este imobila,reprezentan punctul fix al cutiei toracice dar in timpul inspirului fortat se extinde realizand aceasta extensie,o ridicare pasiva a coastelor pana la C6 In prima faza se ia punct fix pe insertia circulara periferica,deformatia determinand coborarea centrului frenin(nerv frenic c2 c5), in acest prim timp creste presiunea abd si scade presiunea toracica. In a 2-a faza viscerele abd si presiunea abd crescuta ofera punct de sprijin centrului frenic care se stabilizeaza prin intinderea elementelor verticale cel traverseaza(vena cava inf,esofagul,canalul toracic). In a 3-a faza contractia diafragmului continua insa cu inversarea originii si insertiei.Punctul fix se localizeaza la niv centrului frenic,contractia determinanad tractiunea pe insertia circulara costala si determina ridicarea coastelor Poz asezat cu trunchiul flectat care comprima viscerele face vizibila ridicarea toracelui in inspir profund,coborarea si cifozarea in expir. Se considera muschii intercostali ext ca avand actiune inspiratorie si m intercosatali interni ca avand actiune expiratorie. In inspirul ,punctul fix este superior,mobilizarea toracelui find prin contractia scalenilor,SCM,pectoral mare mic,subclavicular,micului dintat. In expir, punctul fix este inferior,expirul fortat fiind prin contr abdominalilor ,oblicilor simultan. Structura pulmonara Plamanii prezinta un schelet in care este prinsa reteaua bronsica si vasculara.Tesutul interstitial pulmonar are dispozitie perii-bronsica(jur imprejur),periialveolara,perii-vasculara,subpleurala si intergloburala El este alcatuit in elemente solide ,fibre si celule si din flui tisular. Tesutul intersitial este pus in tensiune in momentul mobilizarii sis toraco pulmonar.El exercita o presiune asupra tesuturilor inconjuratoare numite presiune interstitiala /tisulara.Aceasta are rol in determinarea presiunii transmurale care se transmite prin peretele vascular. Datorita dezvoltarii acestor presiuni,tesutul intersitital are rol in realizarea schimbului de gaze alveola capirala.Presiunea tisualra este formata din ,presiunea fluidului interstitial + presiunea interstitiului solid.Presiunea fluidului depinde de principiul general de filtrare/absortie formulat de Starling.Raportul dintre presiunea hidrostatica de filtrare si presiunea osmotica de absortie poate determina sau nu,fuga lichidelor din vaze cu instalarea edemului intersitial.Ddaca se constitue acest edem,este responsabil de compresia externa asupra cailor aeriene si vaselor sanguine.In conditii normale presiunea lichidului interstitial este negativa ea permitand mentinera cailor aeriene si vaselor deschise. Structurile care realizeaza transportul de gaze Coloana de aer care patrunde in plaman prin inspir sau care iese din plaman in expire strabate o serie de cai,organizate pentru functia de transport aerian.Aceste cai au si alte functii:olfactiva,de fonatie,de termoreglare si imunologica. Caile aeriene se impart in: - superioare reprez de nas,sinus,paranazail,faringe,laringe

inferioare trahee,bronsi si unitati ventilatorii terminale in care sunt incluse bronsiola terminala,respiratorie,ducturile alveolare,saci alveolari si alveolele pulmonare. Traheaa = tub fibrocartilaginos de aprox 10-12 cm,cu diamentrul cuprins intr 1322mm.Este formata din inele cartilaginoase,incomplete posterior care au forma literei U in zona de raport/contact cu esofagul.La acest nivel este depresibila ,poate determina fenomene obstructive care formeaza dischinezia hipotona traheobronsica Bronsiile caiile aeriene rezultate din arborizarea traheei.Traheaa este considerata bronsia de generatia 0 de la care incep urmatoarele generatii de bronsii. Bronsiiile dreapta si stanga sunt de generatia 1,diviziunea traheei realizandu-se la nivelul unghiului sternal/unghiul Louis . Bronsia principala dreapta este mai larga ,mai scurta(2.5cm) si desprinzandu-se la un unghi de aprox 20 de grade de trahee Bronsia principala stanga este mai lunga (5 cm),mai ingusta si se desprinde la un unghi 45-50 de grade fata de trahee. Bronsiile principale dau nastere unor trunchiuri bronsice care reprez generatia a 2a ,si corespund lobilor pulmonari(3 pe partea dreapta,2 pe partea stanga). Din trunchiurile bronsice pornesc brosiile segmentare,10pt fiecare plaman,denumiri denumite dupa autori si reprezinta bronsiile de generatia 3,se divid succesiv pana la a 23-a generatie Arborele bronsic are o simetrie ce permite descrierea a 2 caii distincte ,o cale scurta care traverseaza 10 generatii,si o cale lunga care traverseaza 30 de generatii.In aceste conditii generatia a 10-a de bronsii poate ajunge la alveole sau doar la nivelul bronsiilor de diametrul mediu. In stransa legatura cu anatomia cailor aeriene in ceea ce priveste diametrul si lungimea acestora este rezistenta intampinata pe col de aer care traverseaza bronsiile,cea mia mare rez se dez in bronsiile de la 8-12adica in bronsiile subsegmentare Unitatiile ventilatorii terminale(UVT) Reprezinta unitatiile morfo-functionale ale unitatilor si sunt reprezentate de acinii pulmonari.Sunt formate din totatlitatea structurilor situtate distal de bronhiola terminala de care depind. Primele element ale UVT,sunt deci bronsiolele respiratorii.Exista 2 -3 ordine de bronsiole respiratorii care conduc in ducturile alveolare(pana la 5ori se divid).La un adult exista de la 3000-6000 UVT,200mil -600mil de alveole.Supr totala este de 45 100 m patrati.Limitata printr-o membrana din tesuturile din jur si functionala deoarece poate participa sau nu la ventilatie. UVT formeaza atelectazii de rezerva.Acestea se deschid in efort sau in suprasolicitarii respiratorii Structura caiilor respiratorii inferioare Dupa cant de tesut cartilaginos sunt: Caiile cartilaginoase:

Trahee Bronsii Caiile membranoase: Bronsiole pulmonare Bronsiole respiratorii Ducturile alveolare Caiile cartilaginoase prezinta in structura inele cartilaginoase legate intre ele printr-o retea fibroasa puternica.La interior prezinta epiderm cilindric monostratificat format din celule ciliate care prezinta catre lumen un platou ce prezinta cili si celule caliciforme(rol in aparare a plamanului). Tunica submucoasa contine glandele bronsice,glande eczocrine,au secretie seroasa si mucoasa si se deschid printr-un canal in lumenul bronsic. Tunica musculara este formata din fibre musculare longitudinal,grosime variabila care depinde si de diametrul bronsic.Rolul musculaturii intrabronsice de a participa la alungirea/scurtarea bronsiilor urmand altfel miscariile respiratorii. Calibru bronsic fiindr esponsabila de fenomenul de bronhoconstrictie(asmt bronsic) Circulara nutritioanala provine din arterele bronsice care sunt ramuri din aorta,ramifiicatiile acestora fiind dispuse. Perii vascularii,Perii bronsici,perii alveolari exista tesut conjuctiv interstitial care in cond patologice se poate umple de lichid extravazat,care va creste presiunea asupra peretiilor bronsici impiedicand destinderea caiilor aeriene. Caiile mebranoase,situate distal care nu contin in structura inele cartilaginoase ,ele sunt numite bronsiole ,au diametrul de sub 1mm,ce includ si caiile de schimb gazos. Caracteristicile lor sunt: - nu au cartilaj in perete - nu prezinta glande in submucoasa - sunt cuprinse in tesutul conjuctiv pulmonar - se destind in mod pasiv cand vol cutiei toracice creste Epiteriul mucoasei din cilindrii se transforma in cubici pe masura ce ne apropiem de alveole.Stratul muscular se subtiaza disparand complet la niv ducturilor alveolare. Celulele se raresc si dispar complet la niv brohiolei terminale. Circulatia nutritiva pana la bronsiola respriratorie,provine din arterele bronsice iar dincolo de acest nivel hranirea UVT este asigurata de ramurile circulatiei pulmonare Alveolele Structuri sferice care reprez elementul final al cailor respiratorii -grosime 5 -10 milimicroni -format dintr-un epiteriu aplatizat are carui celelule poarte numele de pneumocite(2 tipuri) Cele de tip 2 sunt responsabile de secretia sulfactantului alveolar Sulfactantul alveolar este un complex fosolipidic dispus pe un strat de mucopolizaharide si proteine care participa la dezvoltarea unei tensiuni intraalveolare Are rolul de a det tensiunea superficiala intralveolara.Aceasta tensiune cu retractia elastica a plamanului si de un redus nr de fibre musc netede care exista in peretele

alveolar ar asigura forta de retractie care determina revenirea plamanului la dimensiuniile initiale in timpul expirului pasiv. Tensiunea superficiala intraalveolara scade cand scade suprafata si creste odata cu cresterea supr alveolare Inacest fest de colabarea rapida a alveolelor in expir mentinadu-le deschise mai mult timp.Colabarea totala a alveolelor in expir ar necesita un efort foarte mare din partea muschilor resp,pt reinflarea plamanului in cadrul inspirului urmator In inspir dat presiunii crescute intratoracice creste tractiunea asupra pretelui alveolar,iar sulfactantul apara acest perete de distensie exagerata.Mai are rol de bariera importriva extravazarii sangelui din capilarele pulmonare catre alveola. Incapacitatea de secretie a sulfactantului alveolar in cadrul nou-nascutiilor prematur determina o boala resp grava,numita boala mebranelor hialine sau de presa resp a nounascutului. Membrana alveolo-capilara surfactantul alveolar pneumocitul alveolar(celula alveolara cu membrana si citoplasma) membrana bazala alveolara spatiul interstitial(perialveolar,pericapilar) membrana bazala capilara celula endoteliata a capilarului sangui cu mebranasi citoplasma plasma hematia cu membraa si citoplasma