Sunteți pe pagina 1din 8

Tema 6

Vezica urinara tumori, infectii, tumori ce se dezvolta in interiorul vezicii urinare papiloame, retentie urinara, calculi si nisip.

Lachezar Kaitazky

E-EDUMED Centru Educational in Medicina Proiect LLP/LdV/TOI/RO/2010/006 Acest proiect a fost finantat cu suportul Comisiei Europene. Continutul proiectului reflecta doar pozitia autorului, iar Comisia Europana nu poate fi facuta responsabila pentru orice utilizare a informatiei continuta in cadrul acestuia.

Vezica urinara este situata in pelvisul inferior, in spatele si deasupra simfizei pubiene, strict de-a lungul liniei mediane. Cand este goala are forma piramidala, intoarsa cu baza in sus. Anatomic, se disting urmatoarele parti: varf, corp, baza, gat. Doua uretere intra in vezica la nivelul suprafetei superioare. Capacitatea medie a vezicii este 250-300 ml, iar cand este goala, nu poate fi vizualizata ecografic. Cand este plina in intregime cu urina, vezica devine ovala; peretele sau este vizualizat ca o banda subtire hiperecogenica. Vezica urinara este examinata cu un ecograf abdominal conventional prin peretele abdominal anterior prin scanare longitudinala si transversala. De vreme ce cu un transductor conventional, peretele anterior nu se vizualizeaza bine, deseori prezenta unui proces malign poate fi trecuta cu vederea. Din acest motiv, transductori speciali endovezicali au fost conceputi, cu ajutorul carora, transuretral, peretele vezicii urinare este vizualizat mult mai detailiat, asemanator unui citoscop.

Examinarea necesita o vezica plina si trebuie sa treaca 2 ore de la ingestia a 0,5-1 litru de lichid pana cand vezica urinara se umple.

Urina reziduala.

Ecografic, este posibil sa se determine volumul urinei din vezica urinara si respectiv, sa se stabileasca lichidul rezidual rezultat prin obstructia evacuarii sale. Aparatele au comenzile pentru determinarea volumului pregatite, fiind bazate pe un set de formule. Masurarea volumului rezidual dupa mictionare (golirea continutului vezicii) este important din punct de vedere practic pentru ca un volum mai mare de 100 ml de obicei necesita interventie chirurgicala pentru indepartarea obstructiei care produce retentia (marirea prostatei la barbati).

Urina reziduala.

Calculii vezicii urinare.


Acestia se formeaza cel mai des in vezica urinara si cand sunt descoperiti, au dimensiuni relativ mari, 2-4 cm. Factorii predispozanti pentru formarea lor sunt retentia urinara, infectiile si vezica urinara neurogena. Imaginea lor ecografica este la fel cu cea a altor tipuri de calculi: o formatiune hiperecogenica ce reflecta total ultrasunetul si lasa in urma o umbra ultrasonica. Tipic, calculii vezicii urinare sunt deplasabili si simpli, dar cateodata este posibil pentru un calcul sa se formeze in peretele vezicii urinare si sa ramana fixat. Cateodata, in jurul calculului se formeaza sediment si in acest sediment se poate gasi sange sau puroi.

Tumorile vezicii urinare. Acestea le includ pe cele relativ non maligne, dar considerate ca potential maligne papiloamele, precum si pe cele maligne carcinoamele.
Atentionare pentru pacient ! Imaginea lor ecografica este similara si nu pot fi ecografic diferentiate! Se prezinta ca formatiuni solide legate de peretele vezicii urinare si care proemina in lumen. Cand sunt foarte mici, au forma rotunda si cand sunt bine dezvoltate, au forma neregulata. Tumorile maligne, pe langa dezvoltarea lor endolumenala (cresc inauntrul vezicii urinare), pot de asemenea sa creasca si in afara si sa infiltreze tesutul invecinat.

Cistita.
Cistita reprezinta o infectie a vezicii urinare; este mult mai frecventa la femei decat la barbati. In cazul unei infectii acute mult mai severe, peretii vezicii se ingroasa. Devine mai ecogenica si cateodata o banda subtire hipoecogenica apare datorita peretelui edematiat. Cistita cronica este in majoritatea cazurilor rezultatul unei obstructii in cale scurgerii urinii. Cu exceptia peretelui ingrosat, un polip local poate fi descoperit. Infectia cronica poate conduce la formarea de chiste mici in perete. Asemenea schimbari pot fi descoperite ecografic. Totusi, imaqginea lor nu este specifica.

Ingrosarea peretelui vezicii poate apare in cazul hipertrofiei sale cand exista o obstructie a scurgerii urinii (obstructie sau strictura). In concluzie, punctam ca ecografia este o metoda sigura, atat profilactica in cadrul examinarilor vezicii urinare, cat si de diagnostic si monitorizare a starii vezicii in cazul proceselor cronice, dupa chirurgie si alte interventii.

S-ar putea să vă placă și