Istoria filosofiei -este stiinta care studiaza sistemele filosofice n succesiunea lor istorica, pune n evidenta cum s-a

realizat progresul n filososofie, n acelasi timp pune n evidenta drumul parcurs de gndirea umana, informarea constiintei filosofice si a constiintei n general. Ne arata cum s-au format treptat conceptele filosofice, pentru ca este mai usor sa vezi cum se fac lucrurile ncetul cu ncetul dect daca le ei gata formate. India Antica n India antica se considera ca filosofia ncepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta n culegeri de imnuri, rugaciuni, vrai. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun n evidenta existenta a doua orientari filosofice. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala, reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake, carew este primul filozof al lumii. Uponisodele contin elemente importante de filosofie, una din filosofiile importante din secolul IV V este Budismul . Budismul este o filosofie dar si o religie, a fost adesea contestat ca scoala filosofica. Budda a descoperit sensul profund al vietii. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. Adevarul despre existenta suferintei, despre nasterea suferintei, despre nimicirea suferintei, despre calea ce duce la nimicirea suferintei. Pentru budism lumea nconjuratoare este o permanenta curgere de forme, lumea nu-i ordonata, ci o lume care se formeaza mereu, este miscare, ea devine, nu exista, totul se modifica necontenit, trece de la starea de nonexistenta la existenta. Scolile filosofice din India: Sankya, Yoga, Miniasa, Budismul. Filosofia chineza Filosofia in china antica apare in sec 20 i.e. Ea isi gaseste radacinile in ghindire mitologica conform miturilor chineze lumea a aparut din haos. La inceput exista haosul din care apare lumea, mai intii cerul, apoi pamintul si apoi tot ce exista pe pamint. Chinezii considerau ca puterea supranaturala este cerul. Grecia Antica Gindirea filosofica a Greciei antice se deosebeste esential de gindirea filosofica a orientului antic fiindca de la primele manifistari ea a fost o gindire libera de sinestatatoare o gindire rationala despre lume ca un tot intreg.Filosofia in Grecia apare in perioada cind gindirea se elibereaza de sub influenta religiei si mitica. Se formeaza ca un mod de gindire rationala. Dezvoltarea gindirii filosofice in Grecia in dependenta de problem filosofice abordate este divizata in urmatoarele perioade: -Perioada preclasica-este perioada aparitiei si formarii primelor invataturi folosofice, problema principala este problema originii si esentii lumii _ Perioada clasica - este perioada unificarii si sistematizarii conceptiilor filosofice, problema principala este problema existentei umane _ Perioada post clasica -este perioada aplicarii in viata a conceptiilor filosofice. Problema principala problema filosofica a existentei morale a omului.

Polemica dintre Socrate si sofisti Termenul vine din greac (sophisles = nelept).Sec. V debuteaz cu un numr mare de filosofi numii sofiti care aveau concepii diferite, dar erau unii printr-o activitate comun. Ei predau cunotine politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii s poat participa la viaa public.Unul dintre sofisti spunea cum imi par lucrurile asa sunt pentru mine, cum iti par tie asa sunt pentru tine. In aceasta zapaciala sociala a existat un um care a rasturnat radical lucrurile, Socrate, el afirma ca Oamenii sunt buni de la natura dar conducatorii sint incapabili si corupti. Opare socratic nseamn o orientare nou n dezvoltarea filosofiei greceti. Filosofia lui Socrate -i ndreapt interesul principal spre moral.Principalele preocupri sunt : tiina vieii interioare. Socrate spunea c Cea mai demn i util este cunoaterea omunlui.Deviza sa era ceea ce era scris pe frontispiciul templului Delphi Cunoate-te pe tine nsu-i!. A te cunoate pe tine nsu-i nu inseamn s-i cunoti doar numele, s nelegi ce reprezini tu n raport cu realitatea, nseamn a cunoate adevrul, pentru c adevrul se gsete n fiecare om. vorba i fapta formeaz o unitate. Forma de legtur ntre oameni este dialogul. El este o form de comunicare, dar nu pentru a transmite o sum de cunotine deja existente ci pentru a ndemna pe cel cu care dialogul supune adevrul. Platon 427-347 i.e. Filosofia lui platon porneste de la idea socratica conform careia ratiunea, notiunea si idea reprezinta instrumentul adevarului. Platon considera ca adevarul se afla in idei, nu lucrurile, nu opiniile descriu adevarul ci ideiile. Timelia acestei invataturi este teoria ideilor. Principalul obiect al cunoasterii si totodata principiul lumii este Idea, iar metoda prin care se ajunge la cunoasterea ideii este dialectica. Pentru Platon dialectica reprezinta miscarea gindirii de la notiunele particulare la cele generale si invers. La Platon ideiile exista intr-o lume deosebita, intr-o lume supranaturala, ele exista vesnic sunt neschimbatoare si sunt principiile lucrurilor. De aceea Platon evidentiaza doua lumi: 1_ Lumea ideilor 2 _ Lumea lucrurilor sensibile Datorita ideilor promovate platon este considerat intemeitorul curentului idealist in filosofie deoarece la el Idea reprezinta principiul lumii. Idealismul lui Platon este un idealism obiectiv. Aristotel (384 . 322) este cel mai mare ginditor al antichitatii, este intemeitorul si sistematizatorul rationalismului inceput de Socrate. Insa daca la Platon se evedentiaza ca principiul lumii ideile, atunci Aristotel elaboreaza o invatatura despre lumea reala in care traieste omul. Aristotel ginditorul care face o prima clasificare a stiintelor reiesind din anumite calitati sufletesti. El evidentiaza urmatoarele stiinte: _ Stiinte teoretice - matematica, fizica, filosofia _ Stiinte practice . economia, etica _ Stiinte poetice . poezia Aristotel spune ca filosofia este stiinta despre principiile fundamentale ale lumii.Invatatura sa porneste de la lamurirea a 4 cauze universale ale tuturor lucrurilor: 1_ Cauza materiala 2_ Cauza formala 3 _ Cauza miscatoare 4_ Cauza finala

Aristotel este considerat intemeitorul logicii, ca stiinta despre legile si formele de gindire corecte. El considera ca logica poate fi un instrument general pentru studii. Un alt aspect al filosofiei lui Aristotel este invatarua sa despre om si suflet. Omul este o fiinta sociala care isi manifesta esenta sa in conditiile vietii politice. Societateeste naturala pentru om. Aristotel a elaborat o invatatura colosala despre suflet dar nu mentioneaza daca este sufletul muritor sau nemuritor. Invatatura lui Aristotel a exercitat o influenta hotaritoare nu numai asupra gindirii filosofice din timpul sau dar asupra dezvoltarii filosofiei ulterioare. Filosofia presocratica Presocraticii erau filosofii greci care l-au precedat pe Socrate i care au fcut speculaii despre Natur n ansamblu. Trstura comun a presocraticilor este c au ncercat s gseasc n natur un element care s explice universul. Critica la care i-a supus Socrate a dat filosofiei un nou punct de plecare i explic faptul c toi gnditorii s-au situat n istorie prin raportarea la Socrate. Filosofia presocratic a nceput n secolul VI .Hr. cu coala milesian. Curiozitatea i-a condus ctre primele ncercri de simplificare a fenomenelor naturii, principala lor realizare. Credeau c lumea a aprut dintr-o substan primordial iar schimbrile se datoreaz nu unei cauze externe ci a micrilor materiei primordial. Spre sfritul aceluiai secol,apare Filosofia pitagoreic face ca filosofia s dobndeasc un caracter mai puin fizic, mai matematic, ideea principiului conceput ca form, numrul sau relaia dintre numere. Restul perioadei presocratice, filosofii naturii au fost marcai de trecerea de la fizica monist la cea pluralist. Empedocle credea c natura are patru materii originare: pmntul, aerul, focul, apa i toate schimbrile din natur le explica prin faptul c aceste patru elemente se amestec i apoi se despart. Filosofia romano-elenista Perioada romano-elenista este ce mai lunga si cuprinde secolul 4 i.e., secolul 6. In aceasta perioada vechile invataturi filosofice antice sunt imbinate in diferite moduri avind ca scop fie intimeierea unei vieti morale, fie izbavirea sufletului prin credinta in devinitate. Datorita acestui fapt problematica filosofica are un caracter moral si religios. Perioada elenist-o romana se divizeaza in 2 sub-perioade : Elenista secole 4-1 i.e. si Romana secole 1-6 Odata cu extinderea imperiului roman invataturile filosofice se divizeaza in functie de interesul moral si religios. Principalele invataturi filosofice morale sunt: 1.Epicurismul 2.Stoicismul 3.Scepticismul 4.Eclectismul Principalele invataturi filosofice religioase sunt: Neopitagorismul - il propune pe dumnezeu ca baza unica a lumii Neoplatonismul- divinitatea se afla in afara lumii cu totul deasupra ei. Filozofia medievala Evul mediu in gindirea filosofica se admite ca incepe cu secolul 5 si dureaza 1000 de ani, Totodata mentionam faptul ca constituirea

culturii spirituale medievale a unui nou tip de credinta religioasa si de gindire filosofica poate fi datata cu secolele 1-4. In aceasta perioada are loc o confruntare dintre invataturile filosofice antice si noua invatatura religioasa-crestinismul. Intemiitorul teologiei crestine este considerat Origenes din Alexandria.El a incercat sa inlature divergentele dintre dumnezeul vechiului testamentsi dumnezeul noului testament. Dupa Origenes dumnezeu este unul el a creat lumea din nimic deoarece puterea si vointa lui sunt nelimitate. Patristica si Augustinismul Patristica este filosofia parintilor bisericii, reprezinta o doctrina teologic-o filosofica elaborata in secolele 4-8 prin care sau pus bazele dogmaticii si cultului crestin. In perioda patristica problema principala este incercarea de a crea o teoriei filosofica a crestinismului. In crestinism locul central il ocupa personalitatea lui Dumnezeu. Bazinduse pe filosofia lui Platon Augustin a elaborat o invatatura care avea ca scop cunoasterea adevarului absolut adica pe dumnezeu. Dupa Augustin adevarul abosolut intotdeauna presupune credinta Inteleg pentru ca sa cred, iar credinta duce intotdeauna la ratiune Cred pentru ca sa inteleg. deviza lui augustin este Cred pentru ca sa pot intelege. Dupa Augustin in Dumnezeu se gasesc ideiile eterne in conformitate cu care Dumnezeu a creat lumea. Aceste idei din ratiunea devina alcatuiesc logosul, adica cuvintul lui dumnezeu. Sufletul la Augustin este nematerial, el este creat de dumnezeu la momentul nasterii trupului. El este nemuritor deoarece se impartaseste din ratiunea devina. Toma den Aquino Scopul urmarit in filosofia scolastica era impacarea religiei cu filosofia un mare rol in aceasta directie la avut calugarul dominican Toma Dachinov (1225 . 1274). Problema centrala a folosofiei sale este raportul dintre religie si filosofie dintre credinta si ratiune. Aceasta invatatura se intemeiaza pe urmatoarea ideie: Ceia ce nu poate fi dovedit cu ajutorul ratiunii nu are nevoie sa fie crezut. Credinta intervine numai acolo unde ratiunea nu ajunge. In filosofia lui Toma obiectul principal al cunoasterii este dumnezeu, .a cunoaste adevarul inseamna a cunoaste pe dumnezeu. Dupa dachinov tot ce exista in afara de dumnezeu este creat de el din nimic. Dumnezeu creaza lumea si in prezent in fiecare clipa, Dumnezeu este vesnic ca o fiinta suprema absoluta si perfecta. Omul este unitatea substantiala dintre trup s suflet, iar sufletul este forma si forta trupului. Dachinov respinge idea Platonica precum ca sufletul a preexista trupului, el se creaza in acelasi timp trup si suflet. Disputa dintre nominalisti si realisti

Reprezentanii realismului susin c noiuni generale constutuie realiti de sine stttoare cu character spiritual, anterior lucrurilor i independente de acestea. Pentru ei universul exist n realitate. Att nominalismul ct i realismul sunt 2 orientri filosofice n filosofie, sunt 2 rspunsuri diferite la aceeai problem filosofic, existena i natura existenei universalului. Sunt 2 prezentri diferite dar nu n sensul c una deine adevrul i una eroarea. Nominalismul negnd existena universalului punea n pericol ideea de tiin, ori de la Platon i Aristotel se tia c a ti nseamn a ti universal. Filosofia renastencista Dupa evul mediu urmeaza o noua perioada in istoria gindirii filosofice numita de istorici Renastere. Termenul de Renastere provine din limba franceza Renaissance care a fost pus in circulatie in secolul XVIII pentru a insemna reinnoirea artelor. Renasterea este apreciata de cercetatori ca fiind o adevarata aurora in aceasta istorie, caracterizata prin adevarate explozii spirituale, materiale, efervescenta culturala. Renasterea sa manifestat ca o reinoire spirituala o reinviere a culturii. Aceasta filosofie a fost influentata puternic de dezvoltarea statelor, cand s-au pus bazele experimentului si aplicatiilor matematice. Filosofia renascentista are un caracter antiscolastic, este umanista, este orientata spre studiul omului si al naturii. Concepia despre om a Renaterii arata un caracter antropocentrist. Omul este perceput mai curnd prin calitile i fora intelectual i moral de care dispune, dect prin slbiciunea i dependena absolut de divinitate i credin.Personalitatile care s-au evedevtiat in aceasta perioada sint : LEONARDO da VINCI, GIORDANO BRUNO, Dimitrie Cantemir, etc. Antropocenrismul si umanismul Umanismul-Poziie filozofic care pune omul i valorile umane mai presus de orice, orientndu-se n special asupra omului ca individ. Omul constituie astfel valoarea suprem, este un scop n sine i nu un mijloc. Umanismul implic un devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor umane. In epoca renasterii dumnezeu si omul se afla in aceiasi lume.O astfel de interpretare a omului a pus inceputul umanismului care este principal trasatura a gindirii filosofice in perioada data. O asemenea interpretare a umanismului renascentist pune in centrul atentiei viata paminteasca a omului (antropocentrism). Omul este tratat cu preponderenta conform destinatiei lui lumesti. In toate scriile umaniste in arta,cultura, pictura, sculptura isi gaseste manifestare idea ca cel mai de pret in lume este omul iar in el gindirea si sufletulul lui. Se considera ca omul poate singur sa se calauzeasca in lume cu ajutorul propriei ratiuni si cu ajutorul revelatiei divine. Filosofia naturalista in epoca renasterii

In epoca renasterii un nou inteles al naturii il gasim in ideiile filosofice a lui Nicolae Copernic. este considerat intemeitorul sistemului heleiocentric al lumii. Teoria sa despre miscarea de rotatie a pamintului in jurul axei sale si a soarelui a inlocuit vechiul sistem geocentric Ptolemen . Aristotel. Conform acestora pamintul este nemiscat, situat in centrul universului si in jurul lui se roteste bolta Cereasca. Astfel teoria heliocentrica a lui Copernic a insemnat o revolutie in cunoasterea stiintifica lumii schimbind punctul de referinta al omului in raport cu universal. Un alt reprezentant este Giordano Bruno .Dupa Bruno numarul lumelor care exista dincolo de lumea pe care noi vedem este infinit deoarece este infinit. Bruno face concluzia ca aceste lumi sunt populate cu fiinte intelegibele insa necatind la faptul ca spatiul este infinit, universul este unul deoarece dumnezeu este unul. Galileo Galilei- A descoperit 4 satelisi a planetei Jupiter 1.Inelele planetei Saturn 2.Constitutia paminteasca a lunii munti, 3.Fazele planetelor Mercur si Venus .Privitor la conceptia despre lume Galelei considera ca universul este infinit, material este vesnica, natura este unitara, totul in univers se misca totul se schimba afirma Galilei. Filosofia moderna Cu secolul 17 in istoria gindirii umane se incepe o noua perioada numita epoca moderna. Este epoca instaurarii relatiilor capitaliste, epoca revolutiilor burgheze. Dezvoltarea noii societati a generat transformari radicale in economie politica si in consteinta oamenilor, un factor destul de important al schimbarii consteintei umane a devenit stiinta mai ales stiintele experimentale matematice, ca urmare in fata gindirii filosofice sau pus un sir de probleme de ordin social si stiintific precum: 1_ Problema libertatii umane ,2_ Problema structurii statului a relatiilor dintre puterile de stat. In epoca moderna ea se sprijina pe stiinta, substratul gindirii filosofice in aceasta perioada este caloborarea strinsa dintre metodele metematice si cercetarile experimentale ale naturii. Datorita acestui fapt sa format un nou tip de stiinta despre natura si anume stiinta matematic-o experimentala. Francis Bacon (1561 . 1626) Intemeitorul filosofiei emperiste, In invatatura sa el a promovat idea ca principala metoda a cunoasterii stiintifice este experienta. Bacon este primul ginditor din epoca moderna care face o noua clasificare a

stiintelor care are la baza calitatile sufletesti ca: memoria, inteligenta si imaginatia, astfel el evedentiaza 3 tipuri de stiinte: 1_ Stiinte istorice . are la baza memoria ,2 _ Stiinte filosofice . intelegenta,3_ Stiinte poetice . imaginatia Dupa Bacon Filosofia este stiinta cea mai generala deoarece are un obiect de studiu deosebit intreit: Dumnezeu, natura si omul. Bacon considera ca cunoasterea stiintifica a lumii ii da omului puteri pentru a stapini fortele naturii. Lui ii apartine afirmatia Cunostinta este putere. Rene Descartes (1596 . 1650). Intemeitorul rationalisului precum si a filosofiei moderne, Descartes isi pune scop valorificarea cunostintelor stiintifice si schimbarea situatiei din stiinta, cunostintele trebuie sa fie bune pentru rezolvarea problemelor practice spunea Descartes. Mai intii de toate trebuie de schimbat metodele de cunoastere, el demonstreaza ca metodele din stiinta contemporana lui nu sunt potrivite pentru studiere cu ajutorul lor nu se pot face descoperiri. problema central la el este cunoasterea autentica a lumii, tindea sa elaboreze o metoda unica universala de cunoastere aceptata de toate stiintele. In viziunea sa stiinta universala trebuie sa aiba forma unui sistem deductiv bazat pe un fundament axiomatic. Descartes ajunge la concluzia ca cunostintele cele mai sigure sunt in matematica. Pentru matematica Descartes propune 2 metode, metoda deductiei si metoda intuitiei. Dupa Descartes tot ce este rational este si dincolo de gindire deoarece lumea este o intocmire rationala ea fiind creata de dumnezeu. Eu ma indoiesc in toate, toate cunostintele mele despre lumea exteriora sunt nesigure dar ce este sigur? Gottfried Leibniz (1646 . 1716) Reprezentant al rationalismului, El promova idea ca universul este alcatuit dintr-o multitudine infinite de substante individuale numite monade. Monadele la Leibniz sunt elemente spirituale, individuale, independente una de alta si indivizibile, inzestrate cu o forta activa.Prin filosofia lui Leibniz, ajunge pina la o desavirsire intelectuala si anume: ratiunea creaza lumea si ea este creatoare de adevar.// n teoria cunoaterii, Leibniz se situeaz pe poziiile raionalismului, pe care ncearc s-l mbine cu elemente de empirism. mprind adevrurile n "raionale" i "faptice", el consider c primele, avnd un caracter necesar i universal, nu pot proveni din experien; principiile lor se afl n intelect i primesc de la simuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, e cunoscuta tez a senzualismului: "Nimic nu este n intelect care s nu fi fost mai nainte n simuri", Leibniz adaug: "n afar de intelectul nsui". Astfel el completeaz cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul

raiunii suficiente, necesar pentru verificarea adevrurilor faptice obinute pe calea induciei. Spinoza(conceptia libertatii) Problema centrala a filosofiei lui Spinoza este problema libertatii de care depinde fericirea umana. Omul in viata trebuie sa fie fericit anume libertatea poate da omului fericire. Totodata libertatea in calitate de vointa libera este o neintelegere a lui naturii la Dumnezeu. Omul este si el o fiinta creata de Dumnezeu dar omul nu are vointa libera. Libertatea umana depinde de starea cugetului de gindirea omului, adica libertatea omului dupa Spinoza depinde de tipurile de cunoastere care pot fi cunoasteri adecvate si ne adecvate. Fericirea depinde de iubirea fata de dumnezeu, iar libertatea de cunoasterea naturii lui Dumnezeu. Filosofia clasica germane In secolul al 19 filosofia europeana se transforma intr-o filosofie nationala astfel in aceasta perioada intilnim o filosofie germane. Secolul al 19 este in istorie secolul constituirii statelor nationale aparitia natiunelor moderne. Anume in operele ginditorilor germani filosofia a atins punctul culminant in dezvoltare si ea a fost numita filosofie clasica germana. Filosofia clasica germana cuprinde o perioada relativ scurta de timp. In filosofia clasica germana si-au gasit manifestarea cele mai principale curente filosofice: dualism, idealism subiectiv, idealism obiectiv, materialism. Reprezentantii : Emanuel Kant, Iohan Fichte, Fredric Chelling, Gheorghe Hegel, Ludwig Feuerbach. Emanuell Kant (1724 . 1804) Intemeitorul filosofiei clasice germane, este unul din cei mai remarcati filosofi ai culturii Occidentale. Evolutia conceptiilor filosofice a lui Kant poate fi divizata in doua perioade: 1. Precriticista- a fost preucupat de cercetarea filosofiei naturii, Kant cerceteaza originea si formarea sistemului solar, demonstreaza ca sistemul solar nu a fost creat de un dumnezeu ci sa format treptat dupa legile naturale ale atractiei si respingerii. 2. Criticista - apar cele trei celebre critici ale sale. a elaborat o noua teorie a cunoasterii pornind de la analiza si critica a insasi cunoasterii umane. In viziunea lui Kant lumea reala noi o cunoastem nu asa cum exista ea de la sine, de aceea este o mare deosebire dintre lucrurile cum exista ele independent de noi, si asa cum noi le cunoastem. Un alt aspect al filosofiei lui Kant este analiza vietii morale ale omului infaptuita cu ajutorul notiunii conceptului .ratiune practica.. Ratiunea practica la Kant este forma a gindirii care ordoneaza faptele si instaureaza principiile actiunii morale ale omului. La Kant ratiunea

practica impune consteinta unei legi universale si este un motiv de a actiona conform acestei legi. Constructiile Hegeliene in ontologie Geor Hegel filosof german idealist obiectiv considera cu o admirabila incredere in sine, ca filosofia sa este cel din urma cuvint al gindirii umane expresia definitive adevarului. Sistemul sau este un sistem al ratiunii care domina lumea si se dezvolta in toate aspectele concrete ale lumii,ale naturii si al spiritului. Hegel este intemeitorul teorii dealecticii moderne. El a elaborat principale principii ale dealecticii care lamuresc mecanismul intern al dezvoltarii intregii lumi. Dupa Hegel principiul unic si fundamental al lumii este idea absoluta numita si ratiunea absoluta sau spirit absolut. In viziunea sa idea abosluta trece prin etapele: Idee, spiritual, natura. In conceptia filosofica a lui Hegel exista insa o contracdictie interna si anume: constradictia. Dintre metoda sa filosofica si sistemul sau filosofic. Metoda (dealectica) elaborata de Hegel este orientata spre infinitatea cunoasterii, iar scopul este autocunoasterea acestui spirit absolut reiesa ca cunoasterea este limitata. Specificul filosofiei luministe Filosofia luminilor markeaza o noua etapa filosofica specifica sec.17 dar care sa prelungit in unele tari europene in I jumate a veacului urmator. Epoca Luminilor a constituit o cotitura importanta in dezvoltarea spirituala a omenirii, o victorie semnificativa a ratiunii asupra conceptiilor mistico-religioase.Aceasta fiind o perioada in care s-au elaborate principii fundamentale ale statului modern. Diviza acestei etape este Lumineazate si vei fi, In franta inde s-au dezvoltat principalele idei luministe cei mai mari luministi au fost :Montesquieu, Voltaire, Diderot, Rouseau. Filosofia contemporana Apare la sf. Sec.19 inceputul sec.20. Precum se stie filosofia si stiintele modern au inlocuit credinta in divinitate cu increderea in ratiune si s-au inpus pentru rationalizarea relatiilor sociale. Omul a intordus in lume scopurile sale nationale dirijind relatiile sociale, natura si existent sa.A ajuns astfel la o rationalizare excesiva ce a dus la depersonalizare. Dezvoltarea societatii, culturii si civilizatiei, atestarea progresului tehnico- stiintific a dus la revendicarea din system.Filosofia contemporana are character social deoarece fiinta umana se realizeaza pe deplin in activitatea sociala in comunitate fiind apreciata ca o forta de producere, stiinta si tehnica, problemele dezvoltarii lor sint centrul filosofiei al unor orientari. Evolutia obiectului filosofiei positiviste

Filosofia pozitivista- modelul de ghindire ce a axercitat o mare influenta asupra filosofilor neopozitivisti ai sec.20. El intemeiaza cunoasterea pe experienta, dar respinge metafizica. La baza acestei reorganizari este pusa idea progresului ca progress intellectual.Konte e interest de cunoasterea stiintifica a vietii sociale,el considera ca modul de ghindire evolueaza parcurghind 3 stari: teologica metafizica si pozitivista. Cea pozitivista este etapa cercetarii stiintifice bazate pe observarea faptelor fenomenelor sau raporturilor intre ele.In aceasta faza se renunta la realitatile absolute. El spune ca stiinta consat din cunoasterea lefilor fenomenelor si astfel stiinta poate servi scopurilor practice ale omului. Filosofia lui S.Kierkegaard Kierkegaard a criticat att hegelianismul din timpul su, ct i ceea ce a considerat ca fiind formaliti nule ale Bisericii Naionale Daneze. O mare parte din opera sa filozofic se concentreaz asupra problemelor legate de modul de via al oamenilor, accentul cznd pe prioritatea realitii umane concrete n detrimentul gndirii abstracte, Opera sa n domeniul psihologiei exploreaz emoiile i sentimentele indivizilor atunci cnd se confrunt cu alegerile pe care le fac n via. /Gndirea i stilul de via a lui Kierkegaard reflect drama vieii filosofului, chinuit de paradoxul sfierii ntre un Dumnezeu neneles, cruia i se supune, i disperarea individului prsit ntr-o lume n care trebuie s existe, dar care i se refuz. Disperarea la Kierkegared nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie s-i aleag, respectiv s-i determine destinul, lsat singur, fr speran, n haosul existenei. Filosofia vietii, existentialism Existentialism- este o doctrin filozofic i de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertii individuale i a subiectivitii. Existenialismul i are originea n lucrrile lui Kierkegaard. Existenialismul cuprinde deopotriv un sistem ideatic, o moral i o doctrin de aciune. n termeni filozofici, orice obiect are o esen i o existen. Existenialismul dimpotriv afirm c la om - i numai la om - existena precede esena. Aceasta nseamn c omul mai nti este i doar dup aceea este ntr-un fel sau altul. ntrun cuvnt, omul i creeaz propria esen, aruncndu-se n lume, suferind acolo, luptnd ca s se defineasc puin cte puin. Pragmatismul ca si curent filosofic Pragmatismul este nrudit ndeaproape cu empirismul si pozitivismul, si trebuie neles nainte de toate ca o reacie mpotriva teoriilor raionaliste. El se ridic mpotriva noiunii raionaliste de realitate, neleas ca noiune corespondent adevrului absolut, ca ceva inflexibil. Pragmatismul mrturisete o nrudire cu empirismul. Pragmatismul este considerat a fi mai mult o metod, un procedeu nou de a pune problemele i de a le dezlega, de a privi faptele i de a le interpreta. Metoda pragmatist este, nainte de toate, o atitudine i o orientare, fa de fapte i diferite teorii asupra lor. Pentru pragmatism nu exist un adevr etern, ci exist adevruri. Adevrurile sunt in strns legtur cu viaa omului.

A.Shopenhauer a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "voinei" n sfera reprezentrii lumii i n comportamentul uman. Schopenhauer susine c Voina st la baza reprezentrii lumii, avnd o puternic for lipsit de raiune i de scop. Spre deosebire de Hegel, consider c lumea i istoria sunt lipsite de sens i de o int final. Voina st nu numai la baza aciunilor omului, ci determin ntreaga realitate, organic sau anorganic. Voina se manifest n lumea animal ca for vital i ca impuls spre procreare. Aceast teorie asupra "primatului voinei" reprezint ideea central a filozofiei lui Schopenhauer i a avut, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX-lea pn n actualitate, o influen crescnd asupra gndirii filozofice. Filosofia Marxista Marxismul este o teorie sociala bazata pe lucrarile lui Karl Marx, un filozof, economist, jurnalist si revolutionar german de origine evreiasca, din secolul al XIXlea.Aprofundnd i dezvoltnd materialismul filozofic, Marx l-a desvrit i l-a extins de la cunoaterea naturii la cunoaterea societii omeneti. Materialismul istoric al lui Marx a constituit cea mai remarcabil cucerire a gndirii tiinifice. Haosul i arbitrarul, care domniser pn atunci n concepiile asupra istoriei i politicii, au fost nlocuite printr-o teorie tiinific uimitor de unitar i armonioas, care arat cum dintr-o ornduire social se dezvolt. M.Heidegger unul din cei mai importani filozofi germani din secolul al XX-lea. n special cu opera sa capital, "Sein und Zeit" (Fiin i timp), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influen hotrtoare asupra gndirii unei serii de filozofi. M e d i t a i a a s u p r a f i i n e i a f o s t n s d i n t o t d e a u n a p r o b l e m a f u n d a m e n t a l a metafizicii occidentale.Ceea ce va fi cercetat prin aceast ntrebare preliminar nu este pur i simplu fiina, ci sensul fiinei, c a r e p a r e a f i c o m p l e t u i t a t d e m e t a f i z i c a o c c i d e n t a l , ncepnd chiar cu Platon. Heidegger consider c istoria metafizicii occidentale nu este dectistoria uitrii fiinei, iar filosofia contemporan este mai departe dect oricnd de problemafiinei. Problema sensului vieii nu vizeaz ns numai o ipotetic via de dincolo de moarte. N.Pmilescu Spataru si D. Cantemir Dimitrie Cantemir (1673-1723) este cel mai de seam gnditor umanist romn i totodat autor al primelor scrieri filosofice originale romneti. Concepia despre lume a lui D. Cantemir a cunoscut de-a lungul vieii crturarului o evoluie n direcia accenturii tendinelor laice i raionaliste. Opera de maturitate a lui D. Cantemir se caracterizeaz prin tendina de separare a tiinei, domeniului raiunii, al argumentrii logice, de teologie. tiina i filosofia au misiunea de a cerceta cauzele lucrurilor, ele nu trebuie s se limiteze la

nregistrarea faptelor, ci s afle cauzele fenomenelor, s arate nu numai cum i ce s-au fcut, ci i pentru ce ae s-au fcut. Cantemir este unul dintre primii nvai europeni care au susinut ideea creterii i descreterii imperiilor. Iluminismul rominesc despre conditia umana, libertate si progress Iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala Ardelean i cu reverberaiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat n serviciul idealului naional, la a crui fundamentare a contribuit hotrtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii i a poporului. coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare naional i cultural a romnilor. nvmntul a contribuit i el la rspndirea ideilor iluministe. Eu stiu ca nu stiu nimic acesta e primul pas in cautarea adevarului, sa recunosti ca nu stii nimic si, cum am auzit eu o explicatie - cu cat afli mai multe, cu atat mai multe intrebari apar, deci - nu creste cunoasterea ci necunoasterea. si chiar daca inveti si inveti si inveti, pana la urma trebuie sa recunosti ca nu stii nimic, caci volumul de informatie este intr-adevar imens. Axiologia Intrebandu-ne asupra sensului vietii , ajungem tot la formularea unor valori absolute, pe care dorim sa le determinam, sa le cunoastem cat mai aproape . Notiunea valorii este o notiune fundamentala pentru filosofie . Filosofia explica lumea prin valori logice, dar tot ce are tendinta de a o si tranforma, conform unor idealuri omenesti etice. Filosofia arata cum se naste, cum evolueaza realitatea si apoi valoarea tuturor schimbarilor ei. Valoarea apare si ca relatia dintre subiect si obiect , in care prin polaritate sau polarizare, prin ierarhii, ne exprimam pretuire diferentiata acordata unor lucruri sau insusiri ale acestora, unor persoane sau unor acte umane, unor opere create in virtutea capacitatii lor de a satisface anumite nevoi, aspiratii sau interese. Definitiile filosofiei: 1. Cunoasterea celor ce sunt ca fiind cei ce sunt

Cunoasterea lucruilor divine si umane Pregatirea pentru moarte Asemenea unei divinitati dupa puninta omului Arta artelor si stiinta stiintelor Dragoste de intelepciune. Modurile de cunoastere: 1Stiintific, artistic, filosofic, moral, politic ,juridic, religios, mitologic.

2. 3. 4. 5. 6.

Functiile filosofiei -Functia metodologica traseaza caile generale de cunoastere de actiune, fundamentind teoretic metodele principale de cercetare pentru diferite stiinte. _ Functia conceptuala constitue un sistem de idei inchegate notiuni si teorii determinate referitor la realitate _ Functia gnosiologica abordeaza anumite probleme ale cunoasterii. Formeaza viziunii asupra lumii omului societatii naturii _ Functia axiologica propune diferite criterii valorice pentru alege varianta corecta pentru om a diferitor posibilitati de actiune. _ Functia praxiologica arata rolul social pe care il are sociologia, realizarea practica a conceptelor teoriilor fi valorilor morale Tipurile istorice de conceptii despre lume reprezinta in sine forme 13pecific de reprezentare a lumii precum si diferite perioade caracteristice evolutii gindirii umane. In functia de directia de dezvoltare a gindirii umane sunt cunoscute 3 tipuri de conceptii despre lume: _ Mitologica-forma cunoasterii sociale caracteristica tuturor popoarelor primitive(legenda despre aparitia lumii) _ Religioasa- consta in credinta existenei unei puteri supranaturale _ Filosofica- Este cea mai superioara forma de reprezentare a lumii, se bazeaza pe cunostinte generale, teoretico stiintifice, argumentate in mod logic. Aparitia filosofiei Filosofia a parcurs o cale lunga, ea apare concomintent in trei centre culturale antice India, China, Grecia ca forma a consteintei sociale

filosofia apare in secolul 7 i.e. Cuvintul filosofia provine de la 2 cuvinte grecesti phyleos . dragoste, si sofia . intelepciune. Filosofia este o stiinta generala teoretica care studiaza principiile fundamentale ale existentei prin intermediul carora lumea este interpretata ca un tot intreg. In evul mediu filosofia a fost dominate de teologie, de aceia procesul delimitarii filosofiei de stiinta constituie o problema dificila.Acest process inceput in antikitate continua in epoca renasterii si capata o amploare in sec 17-19. Numerosi savanti au proclamat delimitarea filosofiei de stiinta si mai ales a stiintei de filosofie. Filosoful medieval David Armeanu in lucrarea sa ajunge la concluzia cadin filosofiei greciei antice se disting 6 definitii.