Glucide Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen.

Data fiind componenta l or, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvntul grecesc glykus, ceea ce nseamna dulce, ntruct majorit atea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra n componenta ce lulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a snge lui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), gal actoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat ).

Glucidele constituie o sursa importanta de energie n organism. La arderea 1g de g lucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidel or se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De ac eea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii. Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea gl ucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru nfaptuirea difer itelor functii fiziologice. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza e ste predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide n organ ism). Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol important n reglarea nivelului de zahar din snge. Continutul total de glicogen n organism este de 500g (1/3 se localizeaza n ficat si 2/3 - n muschii scheletului). Daca glucidele nu pa trund n organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza n timp de 12-18 ore. n asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor).

Amidonul este sursa principala de glucide n ratia alimentara. El intra n component a cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune n dex troza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurnd continutul normal de gl ucoza din snge. Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism, dator ita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinul ui gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intest in a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelit iazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor in flamatorii la nivelul rectului. Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte pol izaharide ce intra n componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebit a la vrstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza n caz de procese inf lamatorii si peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare au actiune c olagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tartele de gru (15-30g zilnic), adaugate la bucate. Pectina intra n componenta fructelor si legumelor. Ea are nsusiri cleioase, actiun e curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normaliz area metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului in testinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saru ri minerale.

Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putnd fi sintetiza te n organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide n r atia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoac a dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei. Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate n amidon, al fructelor si legu melor cu continut nalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica nalta, lipsit de vitam ine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vege tale. Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-6 5% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care ndeplines c munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot c onsuma pna la 600-700g de glucide zilnic.