UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

STUDENT ANUL III, GRUPA 3

ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

1) Memoriu de prezentare 2) Plan de ansamblu scara 1:2000 3) Plan de situatie si profil longitudinal scara 1:1000 4) Profile transversale

Prin tema de proiectare dat, se cere executarea unui drum situat n zona oraului Trgu Bujor, care leag dou puncte date. Elaborarea variantei optime de drum s-a fcut inndu-se seama de caracteristicile terenului, ncercndu-se o integrare ct mai armonioas ntre formele de relief existente, date prin planul de situaie. In prima etap, avnd date pe planul de situaie, punctul de pornire A si punctul final B am trasat drumul prin metoda axului zero pentru obinerea unor decliviti care sa nu depeasc declivitatea maxim admis i pentru obinerea unui volum ct mai redus al lucrrilor de terasamente. Viteza de proiectare pentru portiunea de traseu studiata, conform Ordinului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane si rurale 1 este de 30 km/h datorit conditiilor de relief.
1

Publicat in Monitorul Oficial sl Romaniei, Partea I, nr. 138 bis din 6.06.1998

Corespunzator acestei viteze de proiectare clasa tehnica a drumului este IV. Pe baza STAS 863/85 in funcie de viteza de proiectare am ales elementele geometrice necesare proiectrii in plan si in profil longitudinal, al curbelor de racordare. De asemenea, am desenat profilele transversale in punctele principale ale curbelor si in profilele transversale unde am amplasat podeele. Pentru scurgerea apelor, partea carosabil a fost proiectat in aliniament, cu pante de 2,5%, iar pe acostament 4%, colectarea si evacuarea realizndu-se prin rigol de tip trapezoidal cu adncimea de 0,50 m, prevzut in partea dreapta a drumului. In sens transversal, pentru descrcarea apelor din anuri am prevzut trei podee tubulare. Pentru traversarea rului Chineja, s-a prevzut un pod din beton armat monolit cu deschiderea de 16,00 m. Pentru prevenirea accidentelor si o mai buna vizibilitate pe marginea platformei drumului, n rambleu s-a prevzut un parapet rigid de tip uor.

DRUMUL IN PLAN ORIZONTAL

Drumul, n plan orizontal se compune din portiuni rectilinii numite aliniamente, racordate prin curbe. Elementele principale ale curbelor circulare sunt: unghiul dintre aliniamente U, raza curbei R se alege in functie de viteza de proiectare si de relieful terenului, tangenta T cuprinsa intre varful de unghi V si punctele de tangenta ale curbei cu aliniamentele T i (tangenta de intrare) si T e (tangenta de iesire), T=R ctg U/2 =Rtg x/2, lungimea curbei C cuprinsa intre punctele Ti si Te
C=

R (200 g U g ) 200 g

V 3.6

Bisectoarea ( B ) cuprinsa intre unghiul V si mijlocul arcului T iTe (punctul B)

B =v
0

b0 =

R u sin 2

R = R(cos ec

U x 1) = R(sec 1) 2 2

V x T U T

U/2 C /2

Ti

Te

Racordarea arcelor de cerc cu aliniamente prin arce de clotoida

Razele caracteristice sunt:-raza minima (Rmin),-raza maxima pana la care suprainaltarea este obligatorie (Rmax,s)-raza maxima de convetire (Rmax,c) Pentru (Rmax,c)>R>Rmin , arcele de cerc se racordeaza cu aliniamente obligatoriu prin arce de tranzitie, iar profilele transversale au panta suprainaltata spre interiorul curbei.
1/ arc de
clotoida

arc de cerc normal

arc de clotoida

1/ Oi S L Ti

1/R Mi

1/R

1/ Te Oe

Me

Fig. 1.2
1

S RL
S =A R

Lugimea arcului util este:

Elementele ale clotoidei sunt: .raza de curbura ( ), in metri; .lungimea arcului de clotoida (S), in metri;.modulul clotoidei (A); A 2=S

Traseul drumului pe planul de situatie

Avand viteza de proiectare V=30 km/h, unghiul dintre aliniamente (U) pe baza STAS-ului 863-85 am facut racordarea dintre aliniamente si arcele de cerc. Curba nr. 1
U1=139=154 44
g c

Curba nr. 2
U2=81=90 00
g c

Curba nr. 3
U3=122=135g 56c V=30 km/h R=45 m

V=30 km/h R=70 m =200 -154 44 =45 56

g g c g c

V=30 km/h R=35 m =200 -90 00 =110 00

g g c g c

=200g -135g56c=64g 44c x=24g75c74cc L=35 m C=10,56 m>Cmin A=39,68 R=1,13 x=34,47 m x=17,41m y=4,49 m y=0,56 m N=23,52 m i=6,00%

x=39,67 m L=40 m A=52,915 R=0,95 x=39,67 m x=19,95 m y=3,79 m y=0,47 m N=26,78 m e=60 cm TV=(70+0,95)tg45g 56c/2=26,53 m OV=19,95+26,53=46,48 m L=10,10+2x40=90,10 m

x=39,67 m L=35 m A=35 R=1,45 x=34,14 m x=17,36m y=5,73 m y=0,71 m N=23,65 m i=7,00% e=115 cm TV=(35+1,45)tg110 00c/2=42,68 m OV=17,36+42,68=60,04 m L=25,46+2x35=95,46 m
g

e=90 cm TV=(45+1,13)tg64g 44c/2=25,57 OV=17,41+25,57=42,98 m B=7,74 m L=10,56+2x35=80,56 m

DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL

La proiectarea liniei rosii am tinut cont de: -viteza de proiectare -alura terenului in plan -declivitatile maxime longitudinale admise -pasul de proiectare minim -compensarea terasamentelor -asigurarea scurgerii apelor Elementele racordarii verticale sunt urmatoarele: -declivitatile d1 si d2 in % -unghiurile pe care le fac declivitatile cu cu orizontala 1 si 2 d1=tg1 d2=tg2 -se alege raza de racordare R in functie de tipul racordarii si viteza de proiectare, a.i. lungimea racordarii sa fie minim1,4V -se calculeaza tangenta T
T = Rtg

-pentru unghiuri mici 1=tg1 2 =tg2

T =R d1 d 2 2

+ 2 tg 1 + tg 2 x = Rtg 1 =R 2 2 2

Semnul (+) se refera la declivitati in sens contrar, iar semnul (-) la declivitati de acelasi sens.

Calculul elementelor curbelor de racordare

Curba 1.

Te d1=2,09% Ti

d2=3,00%

Fig 1.7

m=d1- d2 =2,09- 3,00 =0,91%>0,5% racordare concava T=22,75 m B=0,0518 m C=45,50 m Curba 2. m=d1- d2 =3,00- 0,40 =2,60%>0,5% racordare convexa T=18,00 m B=0,135 m C=36,00 m

Calculul indicatorilor tehnici 1.Lungimea traseului L [m] 2.Coeficientul de dezvoltare este egal cu raportul dintre lungimea traseuluisi distanta in linie dreapta intre punctul de pornire A si punctul final B, notata cu L 0 L0=0,544 km 3.Numarul de curbe pe km. 4.Lungimea traseului in curba se calculeaza 5.Raza medie pondreata este egala cu suma razelor R i , raportata la numarul curbelor 6.Lungimea palierelor 7.Declivitatea medie ponderata
dm =

d L
i

8.Volume de terasamente: -in rambleu

8,00 1,00 6,00 1,00

2:3

hnr

2:3

8,00 B1

hmr-inaltimea medie de rambleu

hmr =

h
i =1

ir

Am calculat din metru in metru inaltimea hir a rambleului pe prfil longitudinal. B1=8,00+2a a=3/2hmr B1=8,00+3hmr
(8.00 + B1 ) hmr ASR 2

AR =

VR= AR LR

unde AR-aria de rambleu

LR-lungimea traseului in rambleu AsR-aria sistemului rutier VR-volumul de rambleu in debleu

B2

12,50 1:1 50 50 50 75 2:3 400 hmD 400 75 50 50 50 2:3 1:1

hmD=inltimea medie de debleu

hmD =

h
i =1

iD

Am calculat din metru in metru his , inaltimea debleului pe profilul longitudinal B2=12,50+2 hmD
AD = [(12.50) + B2 ] hmD + 2 AS + 2 ASR 2

AD aria debleu
As = (0.5 + 1.75) 0.5 = 0.5625m 2 2

AS -aria santului AS =0,5625 m2 ASR =6,00 x 0,5=3,00 m2 VD= AD LD unde VD-volumul de debleu

LD-lungimea traseului in debleu 9.Lungimea podetelor Cunoscand inaltimea rambleului hir la profil transversal unde exista podet, lugimea podetuluieste egala cu 8,00+2 hir

Calculul indicatorilor tehnici 1.Lungimea traseului L [m] L=722,89 m 2.Coeficientul de dezvoltare

L 722.89 = = 1.3288 L0 544

3.Numarul de curbe/km8 8...........L=722,89 x............1 0,58689........x L=0,72289............100% 6.Lungimea palierelor 0,13............x% L=0,72289...100% x=18,81% 7.Declivitatea medie ponderata: 1,849% 8.Lungimea sectoarelor cu declivitate maxima 0,23354km.....x% L=0,72289......100% x=32,61% 9.Viteza de proiectare =30km/h 10.Volumul de rambleu hmr=0,77 x=81,19 5.Raza medie ponerata =51.84 m x=11,067 4.Lungimea traseului in curba

B1=0,77 x 3 + 8,00 =10,31 m AR =4,05 m2 LR =235,4 m VR =4,05 x 235,4 =953,37 m2 11.Volumul de debleu hmd=0,93 m B2=12,50 + 2 x 0,93 =14,36 m AD =16,62 m2 VD =16,62 x 493,5 = 8301,97 m3 lungime pod=16 m Lungime podet tubular 1,00 m L=11,15 m Lungime podet tubular 0,75 m L=11,15 m Lungime podet tubular 1,00 m L=1,15 m Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Indicator Lungimea traseului (km) Coeficient de dezvoltare Nr. curbe pe km Lungimea traseului km in curba % Raza medie ponderata (m) Nr. cursuri de apa Lungimea km palierelor % Declivitatea medie ponderata (%) Declivitatea maxima(%) 722.89 1.33 11067 0.58689 81.19 51.48 0.136 18.81 1.85 3.00

10. Lungimea sectoarelor cu declivitate km maxima % 11. Lungimea rampelor pierdute (km) 12. Vol de Rambleu m2 m2/km terasa Debleu m2 m. m2/km 13. Cote de executie + maxime 14. Viteza de proiectare (km/h) 15. Numar si Numar lungime Lungime (m) poduri Lungime (km) 16. Numar si Numar lungime Lungime (m) podete Lungime (km

0.2335 32.61 953.37 1318.83 8201.97 11346.09 2.50 3.70 30 1 16 13.48 3 33.45 46.27

STUDIUL VARIANTEI DEFINITIVE

Drumul in profil transversal Amenajarea in spatiu a profilelor transversale Amenajarea in spatiu a profilelor pe portiunile de curbe ale traseului se face in functie de marimea razelor.Avand marimea razelor am efectuat modificarea profilului transversal respectand urmatoarele conditii: Rmax s R Rmin Supralargirea caii in curba Pentru asigurarea inscrierii autovehicolului in curba este necesara supralargirea partii carosabile in interiorul curbei. In STAS 863-85 este data supralargirea (e) pentru o banda de circulatie in functie de viteza si raza curbei. Supralargirea totala (S) a partii carosabile este egala cu suma supralargirilor fiecarei benzi de circulatie. S = ei
i =1 n

Trecerea de la latimea normala a partii carosabiledin aliniament la latimea supralargita in curba, se face progresiv pe o lungime de supralargire prevazuta in STAS
B

Mi

Me

Oi lS

Oe

Acostamente
O Fig. 1.13

lS

Acostamentele urmeaza regimul partii carosbile.Acostamentul interior isi pastreaza panta din aliniament pa%, iar acostamentul din exteriorul curbei se converteste impreuna cu partea carosbila la panta acesteia.Cand panta partii carosabile i=p%>pa% si acostamentul interior va avea aceeasi panta i% Latimea unei benzi de circulatie l=3,00m Latimea acostamentului a=1,00 m

CALCULUL TERASAMENTELOR Calculul terasamentelor cuprinde evaluarea volumului de terasamente si stbilirea unui transport cat mai judicios si economic. Ariile profilelor transversale le-am calculat aplicand metoda prin integrare , care consta in impartirea suprafetei in fasii de 1 m latime si inaltimi variabile.Aria profilului se obtine prin insumarea inaltimilor h pe cale grafica, cu ajutorul distantierului.

A = hi
i =1

Calculul unui zid de sprijin de rambleu

Pentru alegerea zidului de sprijin de rambleu am studiat Catalogul cu ziduri de sprijin de unde am ales un zid de sprijin de rambleu din beton cu parament 5:1
0,75 0,80

Parament Balast nisipos in dren 1:5 5,00 Beton elevatie Nisip prafos 2,00 Beton ciclopian in fundatie 2,35 0,80

Tehnologia de executie La alegerea solutiilor tehnologice de de executie a proiectului de drum , sa urmarit asigurarea unei repartitii cat mai judicioase a fortei de munca, folosirea la parametrii maximi a utilajelor si a mijloacelor de munca, realizarea de consumuri scazute de material, manopera si utilaj, asigurarea continuitatii activitatilor. Executia lucrarii incepe cu curatarea terenului, defrisarea cu defrisator pe tractor S 1500 si impingerea materialului in afara zonei de activitate.In continuare se traseaza axul drumului.Decaparea stratului vegetal se face cu un buldoser cu lama, pamantul rezultat fiind valorificat ulterior. Saparea se executa mecanic cu buldozer pe tractor senile de 81 - 180 cmp in nprofile mixte si in deblee, iar in santuri se executa o sapatura manuala.

Imprastierea si nivelarea terenului, pana la cota proiect se face tot cu buldozerul. Compactarea pamantului se face cu cilindru compactor pe pneuri static autoprpulsor de10-16 tone in 3 straturi. Paralel cu executarea terasamentelor se face saparea santurilor pentru scurgerea apelor.Pamantul rezultat de la sapaturi se utilizeaza in ramblee. In paralel cu infrastructura si suprastructura se executa podetele tubulare si zidurile de sprijin.Impietruirea acostamentelor se face astfel:pe o fundatie de 5 cm cu nisip pilonat se aseaza piatra sparta compactata.Nisipul si piatra sparta se aduc de la cariera cu autobasculante de 16t de la gara pe cale ferata. Conform normativului in vigoare in vigoare, pe anumite zone, in curbe si in ramblee,se prevad parapeti din beton cu placute metalice.In paralel cu montarea parapetilor se efectueaza bornarea traseului cu borne kilometrice si hectometrice. Executia se incheie cu efectuarea marcajului longitudinal.