lntroducere

1
INTRODUCERE

1.1 ASPECTE GENERALE Orice construclie este supusd actiunilor mediului in care este amplasati. Prin construc[ie nu trebuie sd avem in vedere numai cladirile care addpostesc oameni, Construcfiile sunt de foarte multe tipuri, astfel cd pe l0nga clddirile de locuit sunt: drumuri, poduri, baraje, diguri, hale industriale, construc[ii agrozootehnice, rezervoare de diferite tipuri gi destina[ii, construclii subterane, castele de api, coguri de fum, tuneluri, turnuri cu functiuni diferite etc.
cu amplasarea intr-un teritoriu, functie de specificul acestuia, acfiunile pot fi diferite ca tip gi intensitate, deci gi construcliile vor fi astfel alcituite incdt sd fie capabile si reziste si sd indeplineasci cerinlele pentru care au fost concepute. Evident Printre ac[iunile care apar in anumite zone sunt gi cutremurele de pimint, ca fenomene naturale de natura tectonicd, vulcanicd etc., sau ca fenomene induse, ca urmare a interventiei omului asupra mediului. Astfel prdbugirea unor galerii de min6, acumulSrile de apd din lacuri prin infiltratiile in teren, antrenarea unor falii prin greutatea unor construc{ii pot genera, chiar in zone fdri activitate seismicd, cutremure.

ci in raport

Prin modul lor de manifestare, cutremurele sunt total diferite de celelalte ac[iuni in raport cu o construc[ie, datoritd efectului indirect de aplicare. Spre deosebire de alte actiuni cum ar fizdpada, vintul etc., care se aplicd direct asupra constructiei gi sunt preluate de structura acesteia, seismele produc migcarea intregii construclii, datoritd migcdrii terenului, iar fo(ele apar ca forfe de inertie (Fi) generate de greutatea elementelor componente, fig.1.1. Uneori gi acliunea vdntului poate avea un caracter dinamic, prin aparitia de rafale, dar care de obicei pentru construc[iile curente nu genereazd forle de iner[ie importante. Evident cd existd gi alte ac{iuni, cum ar fi cele din trafic, utilaje in migcare etc., care pot genera fo(e de ine(ie dar aplicarea lor este punctualS pe elementele structurale

gi cel mai important lucru este faptul cd au parametri cunoscu[i sau care pot
determinali.

fi

Multi vreme, degi cunogtinlele de mecanicd, rezistenli gi dinamici erau in totalitate cunoscute, construc[iile erau tratate, in raport cu actiunea seismicd, ca sisteme infinit
rigide. Astfel nivelul maxim al accelera[iei terenului era considerat ca static gi se evalua starea de eforturi din structurd.

lnginerie seismrcd

* + #

-w ..w

w &" tu

& -.* '7

> 4 b :
# &
+.

* I

>

3 *
&.

? ,* b

,, * p + P

,,

?
p

&

tu

a.

{,'l'
b.

Fig.1.1 Comportarea unei clddiri sub ac[iunea vAntului (a.) 9i la acliunea seismicd (b.)

A trebuit sd treacd decenii de observa[ii, de distrugeri gi pierderi de vieti omenegti ca urmare a unor cutremure, pdnd cind, la jumdtatea secolului XX, conceptul de abordare
dinamicd fie aplicat gi in cazul structurilor de construclii la actiunea seismicd. ln aceste condilii s-a conturat o noud gtiinla gi anume Ingineria seismici care se ocupa de efectele locale ale cutremurelor, de efectele lor asupra construc{iilor gi de modul de concepere gi realizare a protecliei, siguranlei gifiabilita[ii acestora la acliunea seismelor.

si

Cercetirile din domeniul ingineriei seismice au generat gi concep[ii diferite de abordare a capabilitalii structurilor de construc[ii de a fi mai pulin vulnerabile gi mai sigure la cutremure, scopul principal fiind evitarea pierderilor umane gi materiale.

Ceea ce este mai dificil de cuantificat, in acest context, rdmAne insd acliunea prin caracterul sau aleatoriu, prin cunoagterea limitatd a mecanismelor de producere gi de propagare a undelor seismice, prin imprevizibilitate, la care se adaugd condi[iile dinamice specifice ale fiecirui amplasament. De aceste fenomene se ocupi Seismologia care este gtiin[a cutremurelor de pimint, sau a seismelor 9i reprezintd o ramurd a Geofizicii. Are ca obiect studiul teoretic ai experimental al apariliei gi cauzelor cutremurelor,
propagarea gi inreg istrarea
u

ndelor seismice,

In cadrul seismologiei s-a dezvoltat in ultimii ani ramura Seismologiei ingineregti, care are ca obiectiv principal punerea la dispozi[ia inginerilor a datelor seismologice specifice, necesare concep[iei 9i proiectdrii in zone seismice.

lntroducere

1.2 ISTORICUL CUTREMURELOR DE PE GLOB

Din observaliile cercetdtorilor se constati cd pdmAntul in evolulia sa, mai bine spus scoa(a acestuia, a suferit numeroase transformdri care evident nu se puteau produce fdrd cutremure. Orice formd noud de relief sau schimbare de mediu a fost generatd de cedarea si distrugerea rocilor, de erup{ii vulcanice, lunecdri de teren gi chiar fenomene tsunami (valuri produse de cutremur cu epicentrul in ocean).
Nu toate aceste transformdri ale scoa(ei sunt bine cunoscute, dar istoria mai recentd, de cind omul a ,,inregistrat" evenimentele, prezinti numeroase efecte ale cutremurelor prin consecinlele asupra mediu lui construit. Fenomenele geologice incadrate in categoria seismelor prezintd o activitate foarte bogatd in compara[ie cu alte fenomene naturale produse la nivel planetar. O statisticd UNESCO aratd cd incepdnd cu 1970 cutremurele de pimAnt provoaci anual aproximativ 14.000 de victime omenegti gi distrug bunuri in valoare de miliarde de dolari. Primele informatii despre cutremure sunt datorate civiliza[iei grecegti care menlioneazi ci cel mai important cutremur este cel produs in 464 iHr in Sparta, din Peloponez, [1]. Sursa istoricd indicd distrugerea in mare parte a oragului gi un numdr mare de pierderi de vieti omenegti, peste 20.000 de oameni (cifrd controversatd). Un alt cutremur important men[ionat de istorie este cel din anul 225i{r, cAnd una din cele gapte minuni ale lumii, statuia de 33 m a Colosului din Rodos, s-a prdbugit, [21. Aceeagi sursd istorici men[ioneazd gi erup[ia vulcanului de pe insula Santorini, din 1470 iHr, care a produs pe ldngd migcari ale scoa(ei gi fenomenele tsunami cu efecte devastatoare pe coasta Anatoliei, Turcia.

Urmeaza o perioadi de timp de peste 300 de ani in care nu sunt date despre seisme importante, cel putin in zone unde civiliza[ia a fost capabili sa transmiti informa[ia gi sd fie preluatd de istorie, sau efectele seismice au fost nesemnificative. Abia in anul 110 se amintegte de seismul din Dian Kingdom, regiunea Yunnan din China, urmat de cel din 365 din Creta, Grecia, unde in ambele cazuri se estimeazdcd numdrul victimelor se ridici la cAteva mii de oameni, [3]. Se pare cd printre cutremurele care au fdcut un numdr foarte mare de victime se numird cel din anul 526, din Antioch, Siria (in prezent Antakya in Turcia), unde numdrul victimelor a fost estimat la 250.000 la o populalie de circa 300.000 de oameni, [3]. In anul 1042in lran este distrus oragul Tabrizinregistrindu-se cca 40.000 de victime,

Este interesant de amintit gi cutremurul din anul 1303, care s-a produs in Creta, dar care a provocat fenomene tsunami care au produs distrugeri importante la Alexandria in Egipt, [4]. Urmeazi cutremurul cu cele mai multe victime, peste 830.000 de morli, care s-a produs in anul 1556 in regiunea Shaanxi din centrul Chinei, [3].

lnginerie seismicd

Aceasti listd poate continua cu alte cutremure produse in: ltalia - 1570, Chile - 1575 gi 1604, China - 1605, Dubrovnikin Croa[ia - 1667, Shemakhain Azerbaijan cu 80.000 de victime - 1667, Anatolia in Turcia - 1668, Lima in Peru -1687, Port Royal in Jamaica 1692, Provincia Catania in Sicilia cu circa 60.000 de victime - 1693, alte cutremure in diferite zone ale ltaliei - 1694, 1700 gi 1703, Japonia 1730, 1707, Chile gi China Peninsula Kamciatka 1737, Concepcion in Chile 1751, urmat in anul 1755 de un

cutremur important in nordul Persiei unde s-au inregistrat circa 40.000 de victime. La Lisabona, in Portugalia, la 1 noiembrie 1955 s-a produs unul dintre cele mai puternice cutremure din Europa gi nord-estul Africii. AproximativTS0h din orag (15.000 de clidiri) a fost complet distrus gi numdrul victimelor a ajuns la 60.000 de oameni (dupd alte surse 80.000) din cauza prdbugirilor, incendiilor 9i tsunami. Aceste valuri de 15 m inal[ime au distrus cheiurile gi digurile pe care se refugiasera oamenii de frica fldcirilor.

Mari distrugeri au fost provocate gi de incendiile care nu au putut fi stinse din cauza imposibilita[ii interven[iilor datoriti strizilor foarte inguste 9i darAmiturilor. La construclia oragului autoriti[ile au luat misuri de sistematizare corespunzdtoare - strdzi largi, piefe la intersec[iile strazilor principale, diguri gi cheiuri inalte gi rezistente. Cu aceasti ocazie sa realizat prima instalatie pentru incerciri experimentale ale constructiilor, care a constat dintr-o platformd din lemn rezematd pe stdlpi flexibili tot din lemn (pari) pe care sa executat o incipere din ziddrie de cdrdmidd (primul model experimental). Platforma a fost lovitd cu ciocane mari din lemn astfel incdt "modelul" a fost testat la vibraliile
provocate de gocurile create. Din analiza datelor privind producerea seismelor pe glob se constatd ci in acelasi timp cu dezvoltarea zonei apar mai multe informatii, ceea ce inseamnd cd numirul cutremurelor a fost mult mai mare in trecut, la fel ca gi distribu[ia lor,

Dupd cutremurul din anul 1755 din Lisabona sunt cunoscute din ce in ce mai multe cutremure cu o distribu[ie mult mai largd pe glob dupd cum urmeazS: Boston, SUA 1755, Estul Mediteranei 1759, Trinidat Tobago 1766, Port au Prince, Haiti - 1770, Guatemala 1773, lran 1780, unde numirul victimelor s-a ridicat la peste 200.000 de oameni, Calabria, ltalia -1783, cu 50.000 de victime, Peru -1797, Sumatra, Indonezia -

1797, San Diego, California, SUA

- 1800.

Revenind la cutremurul din 5 februarie 1783 din Calabria, sudul ltaliei, trebuie notat cd 20.000 de victime din cele 50.000 inregistrate au provenit din epidemiile provocate de cadavrele in descompunere de sub ddrdmdturi. Este prima relatare despre un numdr atdt de mare de persoane ucise de bolile apirute ca urmare a unui seism.

Timp de 100 de ani s-au inregistrat peste 50 de cutremure in diferite zone printre care amintim: Vrancea, Romania - 1802, Creta - 1810, Missouri, SUA - 181 1 gi doui seisme in anul 1812, California doud cutremure la Wrightwood gi Santa Barbara 1812,lsrael 1837 , Japonia, mai multe cutremure 1847 gi 1854, Noua Zeelandd - 1855, Falia San Andreas, California, SUA - 1857,Zagreb, Croa[ia - 1880, India - 1897 etc.

10

lntroducere

Cutremurul din regiunea Mino-Owar din insula Honsu, Japonia, a avut loc la 28 octombrie 1891 9i s-a resimtit pe un teritoriu de cca 1 milion de km2, distrugerile fiind produse pe o arie de 135.000 km2 (197.530 case prdbugite,7.300 victime, 17.000 rani{i). Pe durata cutremurului, de-a lungul unei linii tectonice cu o lungime de 100 km s-au produs deplasdri relative intre fe[ele faliei la suprafala scoa(ei de 4 m pe orizontala 9i de 6-7 pe verticali. Valoarea maxima a acceleratiei a fost de 0,259 9i a deplasdrilor de 22 cm.ln urma acestui cutremur profesorul Fusakichi Omori a infiin(at la Tokio Institutul de cercetiri in cutremure, pundnd astfel bazele cercetdrilor sistematice de seismologie inginereascd gi ulterior de inginerie seismicd. in anul 1900 profesorul Omori propune prima rela[ie de calcul al fo(elor seismice, rela[ie care-i poartd numele.

Dupd 1900 datele despre cutremure sunt mult mai complete avind in vedere aparifia gi dezvoltarea aparaturii de inregistrare, definirea unor procedee de evaluare a acliunii seismice in locul producerii acesteia gi in diverse puncte de pe scoa(i etc.
Tot in acest sens se menfioneaza cutremurul "cel mai mare din lume" care s-a produs la 12 iulie 1897 in Assam, India, gi resimlit pe un teritoriu de 4 milioane de kmz. Toate clidirile au fost distruse dupi unii autori pe o arie de 75.000 kmz (accelera[ia maximd fiind de 0.59 gi deplasarea maximd de 30 cm) gi, dupa al[i autori, pe o arie de 350.000 km2, acceleralia maximd fiind de 1..1.2g. in urma cutremurului rdurile gi-au schimbat cursul, au apdrut noi izvoare, dislocdrile in teren au depdgit 12 m, multe clddiri s-au scufundat in teren chiar pdnd la acoperig.

Celebru este cutremurul din 18 aprilie 1906 din San Francisco, care a provocat mari pagube materiale. Seismul a durat cca 1 minut gi a fost resim[it pe o arie de 1 milion km2, fiind provocat de deplasdrile relative ale marginilor faliei San Andreas. Aceastd falie strdbate coasta Californiei pe o lungime de 1.200 km de la nord-vest la sud-est, traversdnd degertul, fiind vizibild de la in6l{ime. Deplasarea orizontald a fost de 7 m, rupdnd toate conductele subterane, onduldnd goselele 9i ginele de tramvai, fr9.1.2. Incendiile provocate de scurt circuite gi de gaze au devastat timp de 3 zile o mare parte din orag, fig.1.3, neputdnd fi controlate din lipsd de api. Cataclismul s-a soldat cu 3.000 de victime 9i 250.000 de persoane fdrd addpost ca urmare a distrugerii a peste 28.000 de case gi 490 de blocuri de locuin[e. Cu aceasti ocazie s-a pus in evidenti lipsa unui sistem sigur 9i independent de inmagazinare a apei alimentarea populatiei 9i stingerea incendiilor. Cl6dirile construite pe terenuri tari gi cele proiectate la ac[iunea vAntului s-au comportat bine. in urma acestui cutremur s-a elaborat primul cod (normativ) de calcul al constructiilor la actiuni seismice.

in strdmtoarea Messina, in Sicilia, s-a produs un seism la 28 decembrie 1908 care a inregistrat peste 100.000 de victime in localit6lile Messina 9i Reggio-Calabria. Ambele orage au fost distruse in proporlie de 98% datoritd, in special, slabei calitali a zidariilor clSdirilor 9i a terenului de fundare aluvionar. Numirul mare de victime s-a datorat densititii populatiei , de 172 persoane/kmz.

11

lnginerie serbmrcd

Fig.1 .2 Fenomene geologice la cutremurul din San Francisco 1906

zone distruse de incendii

Fig.1 .3 San Francisco dupd incendiul provocat de cutremurul

din 1906

lntroducere

La 1 septembrie 1923 a avut loc in regiunea Kanto "marele cutremur japonez" (epicentrul in golful Sagami), care a distrus oragele Tokio gi Yokohama, aflate la 104 km respectiv 60 km de epicentrul seismului, Cutremurul, incendiile, taifunul 9i tsunami au provocat 150.000 de victime 9i 150.000 de rini[i. Au fost distruse de seism 1.286.261 de case, fi9.1,4, 447.127 au fost arse 9i 868 au fost luate de valuri. Cele mai mari distrugeri s-au inregistrat la constructiile fundate pe aluviuni de loess. Fo(a gocului seismic a fost de 3...5 ori mai mare in acest caz decAt pentru clddirile fundate in terenuri tari.

*$ t*
ltrS

,{i$

Fl

ri
F-N

"",t

ifn!

4$

a.

b.

Fig.1.4 Efecte ale "marele cutremur japonez" din1923 din regiunea Kanto a, clSdiri distruse. b. lunecdri de teren

13

lnginerie setbmhd

Cutremurul Kanto a scos in evidenfi faptul ci materialele de construc{ie tradi[ionalebambusul, cartonul gi hdrtia - fiind deosebit de inflamabile sunt neindicate pentru execu[ia cu mare densitate a clddirilor. ln urma cutremurului s-au impus inallimi maxime pentru construclii. Astfel, indllimea clidirilor cu structura din pere[i de ziddrie s-a limitat la 9 m iar a construc[iilor cu structura din ofel gi beton armat la 31 m (10 niveluri) pentru clidiri publice gi la 20 m (7 niveluri) pentru cl5dirile de locuit. in prezent aceste indllimi s-au
modificat.

in anul 1935 s-a produs la Quetta, Pakistan, un cutremur care s-a soldat cu 35.000 de
victime.

La Ezican, in vecinitatea faliei Nord Anatoliene care traverseazd Turcia de la est la vest, considerati ca una dintre cele mai active falii din lume, s-a produs in anul 1939 un cutremur care a distrus toate localita[ile pe o razdde 35 km, inregistrdndu-se 39.000 de mo(i.

in octombrie 1948in Ashgabad, Turkmenistan, s-a produs un seism cu magnitudinea de

7.3 care s-a soldat cu 1 10.000 mo(i.

Lista cu cele mai importante seisme care au avut loc incepind cu anul 1950 cuprinde u rmdtoarele evenimente
:

14

Kamciatka, Rusia, 1952;

Agaddr, Maroc, 1960 (15.000 de victime) oragul fiind complet distrus, inclusiv construc[ii cu structura in cadre din beton armat proiectate dupi normele valabile
la acea vreme;

Chile, 1960, cel mai puternic cutremur inregistrat vreodatd pe PdmAnt cu

magnitudine moment de 9.5; Skoplje, Serbia, 1963
(1 .1

00 mor{i);

Alaska, 1964, considerat cel mai puternic seism de pe teritoriul SUA, care a afectat 129.500 km2 iar valurile tsunami care s-au format au devastat nordul Californiei, ajungAnd pind la Antarctica;
insula Celebes, 1968 (68.200 mo(i);

Peru, 1970, considerat cel mai distrugdtor cutremur din emisfera sudic6, cu 66.000 de mo(i gi disparu[i, 200.000 de rini[i 9i cca 800.000 de oameni rdmagi fird locuinle; Managua, Nicaragua,1972 (100.000 de victime);

in

1976, in Guatemala, capitala a fost distrusd de un puternic seism ce a inregistrat peste 22.000 de mo(i, 77.000 de rdniti gi cca 250.000 de case distruse; tot in anul 1976 a avut loc un cutremur in Tangshan, la 150 km sud de Beijing, China, care s-a soldat cu 650.000 - 800.000 de morli, oficial au fost 242.000 de mo(i;
lran, cutremur in 1978 cu 25.000 de mo(i, numerogi rani[i gi construclii distruse;

lntroducere

la 3 septembrie 1978 are loc la Albstadt in Germania un cutremur care a produs pagube in valoare de milioane de mdrci;

in noiembrie 1980 s-a inregistrat in sudul ltaliei un cutremur care a inregistrat cca
31.000 de morti;

in 1985 la Mexico City are loc un cutremurin urma cdruia s-au pribugit mai ales
clddiri cu 16...21 niveluri, cu structuri din otel gi perioade proprii de 2,0...2,4 s, perioada predominanti a seismuluifiind de 2,0 s;

la 17 octombrie 1989, in zona muntelui Loma Pieta, la 15 km de Santa Cruz din

California s-a produs un seism care prin efectele asupra metropolei San Francisco este cel mai important fali de cel care a avut loc in 1906, cauza cutremurului a fost ruperea unui tronson de 40 km din falia San Andreas majoritatea clddirilor construite dupd sisteme antiseismice au rezistat, ca 9i cei 1 13 km de galerii de metrou, dar au existat gi distrugeri dintre care cele mai importante sunt: viaductul

autorutier Bay Bridge, Cypress Bridge Interstate 990, Embarcadero Viaducte, Struve Slogh Bridge, degraddri ale goselelor, numeroase luneciri de teren; numirul victimelor se ridici la 62 de mo(i gi 3.757 de rdnili, iar pierderile materiale

au depdgit 6 miliarde de dolari;

cel mai devastator cutremur din lran este considerat cel produs la 21 iunie 1990, care s-a resimlit pe o suprafa[i de peste 600.000 km2, cu 80.000 de morfi, 40.000 de sinistra[i gi peste 500.000 de case distruse; durata cutremurului a fost de 50 s, fiind urmat de numeroase replici; seismul de la Roermond,Olanda, din 13 aprilie 1992 este considerat cel mai important din zona nord-vesticd a Europei, iar efectele au fost resimfite in Belgia, Germania gi estul Franlei - in aceastdzond au mai avut loc cutremure cu mai pulin importante in anii 1640, 1756, 1878, 1951;
cel mai devastator cutremur din anul 1993 a avut loc in vestul Indiei care s-a soldat cu cca 30.000 de victime;

la 16 ianuarie 1995 ora 5,46, cdnd majoritatea oamenilor dormeau, cel mai mare cutremur care a lovit centrul Japoniei in ultimii 50 de ani s-a abdtut asupra oragului Kobe, unde s-au inregistrat peste 6.000 de mo(i gi peste 400.000 de rdniti, au fost distruse cca 11.800 de imobile gi a ldsat fird locuinle 200.500 de persoane, portul Kobe a rdmas paralizal c0teva luni de zile, regiunea industrialS Kansai a fost
complet devastatd, iar pagubele materiale au depdgit 100 milioane de dolari;

cutremurulin nord-vestulTurcieiin 1999 cu 17.840 de victime;

cutremure in 2001 in Gujarat, lndia (50.000 mo(i) gi in 2003 in Bam, lran (43.000 de morti); la 26 decembrie 2004 are loc un cutremur in largul insulei Sumatra (lndonezia), cu rezultate catastrofale datoritd valurilor tsunami, fig.1.5, care s-au resim[it pdnd in Africa de nord, numdrul victimelor 9i dispirulilor a fost peste 232.000 de persoane - dupd acest cutremur s-a infiin[at Centrul Pentru Alerte de Tsunami din Pacific;
15

Inginerie seismrcd

a.

b.

c.

Fig.1.5 Efecte ale valurilor tsunami in decembrie 2004 pe insula Sumatra din Indonezia a. ambarca[iuni aduse pe ldrm, b, clidiri distruse, c. resturi de constructii dupd seism

16

lntroducere

la 8 octombrie 2005 s-a produs un seism resim[it in India gi Pakistan, iar numdrul victimelor a dep6git 86,000 de oameni;

la 8 ianuarie 2006 s-a produs un cutremur in Grecia, cu epicentrul la cca 200 km sud-vest de Atena;

in Norvegia s-a inregistrat la 21 februarie 2007 cel mai puternic cutremur produs in
aceastd tard;

la 16 decembrie 2008 s-a produs in Suedia cel mai puternic cutremur din ultimii
100 de ani;

cutremurul din ltalia, cu epicentrul in zona I'Aquila, produs la 6 aprilie 2009 a fost inregistrat ca cel mai grav seism din ultimii 10 ani, deoarece a fost urmat gi de cca 280 de replici puternice;

la 5 august 2009 s-a produs un cutremur in Marea Neagrd, in regiunea Shabla, Bulgaria, care a fost simlit in Romdnia pe o arie destul de mare,

Cel mai recent cutremur devastator a fost cel produs pe 12 ianuarie 2010 in Haiti, la o adAncime de 13 km gi au fostinregistrate 33 de replici. Se estimeazdcd au fost afectate de cutremur circa 3 milioane de oameni, iar numdrul celor mo(i s-a ridicat la 200.000. Seismul a provocat daune majore in capitala Port-au-Prince unde construclii importante au fost grav avariate la care s-a addugat lunecdri de teren qi pribugirea a numeroase clddiri, fig. 1.6.

Fig.1 .6 Prdbusirea a numeroase clddiri

in Port-au-Prince, Haiti, 2010

17

lnginerie seismrcd

La25 octombrie 2010 are loc un cutremur in apropierea coastei Sumatrei, Indonezia.
Cutremurul a fost urmat de tsunami 9i eruplia vulcanului Merapi de pe insula Java. Multe localiti[i au fost distruse in intregime.
La cutremurul din Chimbote din Peru, ce s-a produs

in 1970, a avut loc o alunecare giganticd

de teren care a dus la moartea a 25.000 de persoane, reprezentdnd mai mult de o treime din totalul mo(ilor din acel cutremur. Cutremurul din 2001 din San Salvador gi Guatemala a condus la 16.000 de alunecdri de teren cauzdnd prabugirea a 200.000 de case.

ln 11 martie2011 in nord-estul Japonei, la ora locald 14:46, a avut loccel mai devastator cutremur din ultimii 20 de ani. Astfel, potrivit institutului arnerican de geofizice USGS, cutremurul a avut o magnitudine de 8.9, reevaluatd ulterior la 9, gi s-a produs la o ad&ncime 4 kilometri, cu epicentrul la 130 km est de Sendai, cca.370 km nord-est de Tokyo. Durata acliunii cutremurului a fost foarte mare, de aproximativ 180 secunde, care poate fi explicatd prin marimea deosebiti a magnitudinii.
Cutremurul a fost urmat de valuri tsunami ce au depagit 30 m inallime care a fdcut ravagii importante la nivelul coastei, care au parcurs Pacificul p6nd pe coastele chiliene. Numdrul persoanelor care gi-au pierdut viata sau au fost date dispdrute in tsunami a fost de cca. 30,000. Numdrul clddirilor distruse s-a ridicat la peste 120.000, cele mai multe din lemn gi materiale ugoare, fi9.1.7, dar gi unele constructii din beton armat, fig.1.8, cu o valoare totali a pagubelor directe de peste 300 miliarde de dolari. Gravitatea maxima o reprezinti avarierea Centralei atomo-electrice Fukushima l, care a fost inchisd, fig.1.9.

Fig.1.7 Distrugerea a numeroase construc[ii din lemn gi materiale ugoare

18

lntroducere

Fig.1.8 Pribugirea unei parcdri supraetajate

Fig.1.9 Centrala nucleara de la Fukushima inainte 9i dupd producerea exploziilor provocate de cutremurul din martie 2011

lnginerie sersmrci

Cu aceastd ocazie la sta[iile seismice din anumite puncte ale Japoniei s-au inregistrat acceleratii ce au depagit chiar 29. Acceleratia maximd inregistratd, la stalia de observare Tsukidate, din prefectura Miyagi, aproape de epicentru, a fost de 2933 cm/s2, ceea ce reprezintd un record in lista inregistrdrilor de pAni acum, Acceleraliile cele mai mari au fost inregistrate in prefecturile din Miyagi, lwate, Fukushima 9i lbaraki. In estul acestei zone s-a produs o alunecare enormd a faliilor evaluata la circa 30 m, iar in zona Sendai deplasarea terenului a depdgit 100 cm gi 50 cm in zona de la Tohoku la Kanto, [11],

1.3 ISTORICUL CUTREMURELOR DIN ROMANIA

Cronicile gi insemndrile din vechime au consemnat pe teritoriul provinciilor romanegti numeroase cutremure localizate mai ales in Muntenia gi Moldova gi mai putin in Transilvania. Studiile actuale de hazard seismic au confirmat cd riscul seismic este mai ridicat in sudul gi estul tdrii, iar in Transilvania gi extremitatea de vest a Romdniei este mai
scdzut.

Din punct de vedere al efectelor cutremurelor asupra mediului construit existd pu[ine informalii intrucdt in perioada medievald zonele urbane erau mai pu[in dezvoltate. In general nu existau construc{ii inalte, cu exceplia turnurilor unor cetati gi a turlelor gi
clopotni[elor de la biserici gi mdndstiri.
In general unele seisme produse pe teritoriul Romaniei au avut efecte limitate, dar marea majoritate au fost resim[ite pe arii extinse chiar gi in larile vecine, unele afectAnd suprafele importante din centrul gi sud-estul Europei.

Primul cutremur pentru care existd mai multd informalie s-a produs in 1471, fiind descris de cronicarul Grigore Ureche in timpul domniei lui $tefan cel Mare, cdnd o aripd a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei s-a pribusit.

Au urmat o serie de cutremure in 1620, apoi in 1681 in timpul domnitorului $erban Cantacuzino. Urmdtorul cutremur important a fost in 1701, urmat de un altul in 1738 - in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, care este men[ionat intr-o insemnare
greceascd ca un ,,cutremur foarte cumplit".

Cel mai mare cutremur menlionat in literatura vremii a fost cel din 1802 care a provocat incendii in Bucuregti, prdbugirea Turnului Col[ei, fig.1.10, a bisericii Niscitoarei de Dumnezeu din Vdlenii de Munte, Mdndstirea lui Adam din [inutul Tutovei, Biserica Sf. llie din Calea Rahovei - Bucuregti, Manastirea Plumbuita, Biserica Sf. Spiridon din lagi, Biserica Domneascd din BArlad etc. Nu sunt date precise cu privire la pierderile de viefi omenegti, dar de atunci s-a produs configura[ia schimbare importantd Bucuregtiului.

in

Ulterior anului 1802 au mai fost inregistrate cdteva cutremure importante in anii 1821 gi 1829.
20

cu efecte mai

pu[in

lntroducere

a.

0.

Fig,1.10 Turnul Colfei inainte de cutremur (a.) gi dupd cutremur (b.), [5]

Cutremurul vrincean din 1838, a fost unul din suita cutremurelor puternice din Romdnia gi se mentioneazd distrugerea in Bucuregti a 36 de case, iar conform datelor inregistrate la prefecturd au fost 8 mo(i, 14 rdni[i, cifre controversate de datele prezentate de consulul

francez. Cutremurul a provocat modificdri privind aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, unde pribugirea unei zone muntoase (alunecare de teren) a blocat albia rdului Verescheu care a condus la acoperirea unei zone de codru secular si formarea
Lacului Rogu, fig.1.1
1
.

lstoria consemneazi un alt cutremur in august 1894, care a generat prdbugirea malurilor, Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judelul Gala[i, la care se adaugd distrugerea mai multor case de la periferia Bucuregtiului. In octombrie 1908 s-a inregistrat un cutremur cu trei replici consecutive, la care durata a fost de circa 180 secunde, care a produs avarierea mai multor case vechi din Bucuregti gi din estul Muntenieisi sudul Moldovei.

A urmat o perioadd de circa 30 de ani urband importantd a Romdniei.

firi cutremure, dar care a insemnat gi o dezvoltare

21

lnginerie seismicd

ffi-'.,'.,{,'-*-;.*.]o*..*1"
Fig.1.11 Lacul Rogu care s-a format in 1838 gi trunchiurile copacilor din codrul secular acoperit de ape Seismul din 10 noiembrie 1940 ca o replicd a celui din octombrie 1940, a reprezentat cel mai important cutremur de pdmdnt din perioada Rominiei contemporane. Cu aceastd ocazie s-au strans primele date de bazd gi concluzii utile in privin[a comportirii construcfiilor la cutremure, lucru care a culminat cu apari[ia primelor instruc[iuni de proiectare privind acliunea seismicd. Efectele distructive ale acestui cutremur au fost importante in pa(ile centrale 9i de sud ale Moldovei, precum 9i in Subcarpalii Munteniei. La Bucuregti s-a produs prdbugirea blocului Carlton, o structuri de beton armat, cu doud subsoluri, sali de cinematograf, dezvoltat pe parter 9i 12 etaje, fig. 1 .12.

ffi* ls* \srl h"Ths-,51

lu"ffi {'L*s

t.j @

ffit

Hl

eHe Fr
Fig.1.12 Blocul Carlton din Bucuregtiinainte gi dupi ce s-a prdbugit la cutremurul din 1940
22

lntroducere

Cifrele exacte ale victimelor omenegti produse de cutremurul din 1940 nu sunt cunoscute, deoarece informaliile de presd erau cenzurate fiind perioada rdzboiului. Cu toate acestea s-a apreciat cd au fost circa 1.000 de mo(i, majoritatea in zona Focaani 9i Moldova 9i circa 4.000 de rdni[i. Punctul de cotituri in dezvoltarea domeniului ingineriei seismice l-a constituit cutremurul din 4 martie 1977, care degi a eliberat mai putind energie decit cel din 1940 este considerat, datoritd efectelor sale, ca cel mai distrugitor seism care a lovit RomAnia in epoca modernd. Efectele importante ale seismului cu epicentrul in Vrancea au avut orientarea pe directia S-V, spre Bucuregtigi Zimnicea.

In urma seismului s-au pribugit peste 33 de clidiri gi blocuri de locuinfe la Bucuregti, fig.1.13. La nivelul intregii l6ri s-a degradat peste 33,000 de locuinle. Numirul celorcare gi-au pierdut via[a s-a ridicat la 1.571, din care numai in Bucuregti 1.424, iar numdrul rdnitilor a depigit 11.000 de oameni. Nivelul pierderilor materiale calculate la acea vreme
s-a ridicat la peste 2 miliarde de dolari.

Fig.1.13 Prdbusirea blocului Casata, Bucuregti 1977 [6]

Multe constructii cu deficienle de proiectare gi execu[ie s-au prdbugit pa(ial sau au suferit degraddri importante. Un exemplu concludent este blocul de locuinte, parter gi trei etaje, cu structura din ziddrie gi beton armat monolit de la Valea Cdlugireasci care s-a prdbuqit pe verticald circa 3 m prin ruperea stilpilor de la parter, fig. 1.14.

lnginerie serlsmrcd

'.da
.

t:: f=
w.i;

lM=
',

$'

^.
.,

a.

,11';''' ''#3

:'::
';tt ' L:

i;a

@*'I

Fig. 1.14 Dispari[ia parterului unui bloc de locuinle la Valea Cdlugdreascd, [7] Acestui cutremur i-a urmat mai multe cutremure, cel mai important fiind in 1986, care a fost fdrd efecte importante la noi, dar care a generat la Chisiniu prdbugirea a patru blocuri de locuinfe. Urmdtoarele cutremure din 1990, 2004,2009 gi 2010 nu au produs pagube semnificative.

1.3 PROIECTAREA LA ACTIUNI SEISMICE

Incd din cele mai vechi timpuri cei ce construiau in zone seismice igi puneau problema unor misuri prin care edificiile sd nu aibd de suferit. Prdbugirea unor construc[ii i-a determinat sd introducd ziduri din ce in ce mai groase legate cu contrafo(i, care nu totdeauna s-au dovedit eficiente, fiind vorba de cregterea greutd{ii construcliei gi prin urmare gi a inertiei deci implicit gi de cregterea efectelor actiunii seismice. Experien[a a generat in unele zone evitarea acestor construclii supradimensionate prin introducerea unor masuri ingenioase, care acum sunt in actualitate.

Primul exemplu dateazd din secolul lV-Vl iHr gi este vorba de un sistem de protec[ie seismici descoperit la templul grec de la Ponticapea, din regiunea strAmtorii Bosfor, la nord de Marea Neagra. Procedeul aplicat consta in decuplarea suprastructurii de infrastructurd prin introducerea unor popi scu(i din lemn, fig.1.15. In felul acesta suprastructura, datoritd ine(iei, nu era decAt in micd mdsurd antrenatd de miEcarea pimdntului produsd de cutremur.
Templul grecesc al oragului Chokrak de pe malul mdrii Azov, construit in secolul lll iHr., a fost realizat prin introducerea la nivelul funda[iei a doud straturi de pietrig, unul de dimensiuni mijlocii iar cel de al doilea din pietris mirunt, fig.1.16, iar o solu[ie asemdnatoare s-a folosit gi la proteclia seismicd a amfiteatrului lui Flaviu din Roma, cunoscut sub numele de Coliseum. realizat in secolul I iHr.

24

lntroducere

piese din lemn

suprastructura

infrastructura

Fig, 1.15 Sistemul de fundare utilizat la templul grec de la Ponticapea

suorastructura

teren

Fig.1.16 Sistemul de fundare la templul grecesc al oragului Chokrak, sec. lll iHr

Aceste exemple pot continua, interesul omului in cregterea sigurantei construc[iilor fiind o preocupare permanenti. Astfel in anul 1870, francezul Jules - Touaillon a depus un brevet la Biroul de lnvenlii din San Francisco, California, cuprinzind un sistem de izolare a structurii clddirii de funda[ie prin intermediul unui ,,lagir" cu bile, fig.1.17, [9].

Introducerea betonului armat in alcdtuirea structurilor in secolul XIX a insemnat o revolu[ie gi din punctul de vedere al protec[iei la ac[iunea seismicd. Degi acfiunea seismicd nu era abordatd conceptual in proiectarea structurilor din beton armat, rezervele de capacitate portantd, de disipare a energiei prin formarea de zone plastice a ajutat multe construc[ii sd reziste la seisme puternice fdri colaps,
Primele aborddri prin calcul al construcliilor la ac[iuni seismice fdcute in prima parte a secolului XX considerau construcliile infinit rigide, astfel cd acceleratia maximd a terenului era consideratd in calculul forlei de ine(ie. In felul acesta nu se finea seama de flexibilitatea structurii gi de amplificdrile dinamice. Mai mult, conceptia de proiectare nu avea la bazi principii clare de abordare a stabilirii rdspunsului structurii la ac[iunea seismici.

25

lnginerie sercmrcd

re

ffintfe$ Stnterl {$uteut =='4*:-*-r"."""-=*/& "rg7s

\rn. \
frzlaalad

Sffir*.
- ---

J'TlI,$S TOTAIEI,ON, OF BAT{ T'RAI{CIffCO, CAIIFO}*YrA.

frt.

t"f

rffi
rF'rn .5 :!qsrqr:#

W"i
s.+ss*
S-Sngs,s"q..E-

\nqrrttt
tS i^' ;\{;g-&if}rx}m u-ru

Xuga=Jilp&;o

Fig.1.17 Primul brevet de inventie al unei clddiri izolate seismic

in

Pe baza studiibr efectuate asupra efectelor unor cutremure au inceput sd se cristalizeze concepliile de abordare ale calculului la ac[iuni seismice. Una din cerintele fundamentale proiectarea constructiilor la acliunea cutremurului constd in asigurarea unei adaptabilitd[i a structurii de rezisten[a, astfelincdt eventualele degraddri care pot apare sd nu pund in pericol ansamblul. Mai mult, pentru anumite structuri speciale 9i instala[ii, cerin[ele de proiectare impun ca funclionarea acestora sd nu se intrerupd dupd un seism
distrugdtor.

In anul 1967 normele SEAOC

- Structural Engineering Association of California - au

fundamentat concepfia actuald de proiectare a structurilor amplasate in zone seismice, care a fost apoi larg acceptatd de normativele de calcul seismic din majoritatea {drilor. Principalele criterii care stau labaza normelor sunt:

i. ii.
iii.

la cutremurele de mici intensitate, structurile trebuie sd reziste de avarie, adicd sd lucreze in domeniul elastic;

firi

nici un fel

pentru migcirile seismice moderate nu sunt admise avariiin structura de rezistenti, dar sunt acceptate avarii nestructurale (in elementele neportante);

in cazul producerii cutremurelor catastrofale, pentru protejarea vielilor omenegti gi a bunurilor de mare valoare, degradarile structurale posibile si nu conduci la colaps (pribugire totali).

26

lntroducere

conformarea (adaptarea) structurii, astfel incdt energia sa capabild formatd din energia cineticd, energia poten[iald, energia de disipare in domeniul elastic ai incursiuni in inelastic (conceptul de ductilitate), si depigeasci energia probabild indusd.

Conceplia de proiectare

la acfiuni seismice se bazeazi in prezent pe

Practica a demonstrat cd acest concept bazal pe ductilitate conduce la degraddri datorate cerinlelor de incursiuni in domeniul plastic, care se traduc in final prin cheltuieli de consolidare. Estimdrile au ardtat cd sunt necesare costuri insemnate pentru remedieri gi consolidiri, ce pot ajunge pAnd la 30% din valoarea de inlocuire a clddirii, [7], dar care nu intotdeauna pot conferi structurii siguranta necesard in exploatare.
De asemenea, studiile experimentale aratd cd mecanismele de absorb[ie ale energiei prin deformalii inelastice la incdrcdrile ciclice sunt,,imprevizibile", constatdndu-se degradari gi modificari ale modurilor de cedare ce pot pune in pericol structura de rezistenfa. De foarte multe ori mecanismele de cedare propuse a se dezvolta in grinzile structurilor in cadre nu se adeveresc, rezultdnd ceddri la nivelul stdlpilor, prin mecanisme total diferite de cele luate in considerare.

Producerea unor degradiri structurale importante poate conduce uneori la probleme de consolidare extrem de dificile, in situalia in care nu se impune chiar demolarea construcliei. Dacd problemele economice pot fi rezolvate in anumite situalii relativ ugor, aspectele tehnice precum cele legate de scoaterea din uz a unor construclii de maxima importanld pentru economie sunt adesea foarte complexe 9i greu de rezolvat. De multe ori este mai dificil sd consolidezi o constructie dec0t sd o construiegti din nou, datoritd restricliilor gi riscurilor care complicd conceptia gi execulia, [8].
Dupd cutremurul din San Fernando (1971), specialigtii americani P.C. Jennings 9i G.W. Housner aminteau c5: ,,Pentru limitarea poten[ialului distrugitor al cutremurelor, unele structuri speciale 9i instalalii trebuie si fie proiectate astfel incdt sd nu fie intreruptd func[ionarea lor dupi un cutremur distrugdtor. Pentru menlinerea principalei funcliuni a unei structuri va fi necesar, in multe cazuri, de a proiecta un rispuns aproape elastic pentru structura de rezisten[a gi o congtiincioasd alcdtuire constructivi a elementelor nestructurale".

In aceste condifii apare evidentd necesitatea alternativei rispunsului exclusiv elastic (liniar) pentru anumite tipuri de structuri, ceea ce ar putea crea conceptul de proteclie seismicd "integral6". In proiectarea curentd, acesta are insd dezavantajul cd este prohibitiv din punct de vedere economic gi nejustificat de durata de viatd limitati
(normatd) a construc[iilor.

Sub anumite aspecte, excluzdndu-l pe cel economic, chiar utilizarea rdspunsului elastic, pentru anumite tipuri de structuri, cum sunt cele din beton armat nu prezintd in totalitate solufia ideald deoarece, pe lAngi faptul cd elementele devin foarte rigide, sunt posibile produceri de lichefieri la nivelul terenului de fundare, fig.1.18, care in multe situa[ii pot antrena si luneciri de teren,

lnginerie serbmhd

Fig.1.18 Rdsturnarea unor clddiri rigide in Japonia, Niigata 1964

Protectia seismicd "integrald" este necesard pentru structuri vitale pentru societate, siguranti publicd gi sdndtate: clidirile guvernamentale, militare, administrative, centre de comunicalie, centrale nucleare, baraje, poduri, uzine chimice, spitale etc. 9i structuri ce cuprind aglomerdri de oameni: teatre, cinematografe, gcoli, biserici gi construc[ii cu continut prelios. In cele mai multe cazuri este necesard pdstrarea integritdtii con[inutului valoros al acestor clddiri gi ce este cel mai important, protejarea vielii oamenilor. Mai mult, in condi[iile centralelor nucleare, at6t pentru structuri cAt gi pentru echipamente sunt necesare mdsuri mult mai severe, care vizeaza nu numai un rispuns elastic liniar dar gi un grad de securitate ridicat, orice avarie putdnd avea efecte dezastruoase asupra mediulu i inconjurator.

Plecind de la aceste principii generale au fost concepute in multe tdri norme de proiectare, care la inceput reprezentau o sumd de mdsuri constructive specifice

construcfiilor din zonele seismice. Apoi plecAnd de la inregistrarea de la lmperial Valley El Centro din 1940 normele s-au dezvoltat, a apdrut aprecierea actiunii in raport cu caracteristicile dinamice ale structurii, s-a trecut la conceptele probabilistice de suprapunere a efectelor, la principiile de calcul neliniar etc.

Prima normd in RomAnia a apdrut dupd seismul din 1940 gi anume decembrie 1941, denumitd "lnstrucfiuni provizorii pentru prevenirea deteriordrii construcliilor din cauza cutremurelor gi pentru refacerea celor degradate", avand la bazd o normd italiand din anul 1938.

28

lntroducere

Dupd aceastd normd, abia in 1963 apare primul ,,Normativ condi[ionat pentru proiectarea construcfiilor civile gi industriale din regiuni seismice", P13-63, elaborat in concordan[i cu ,,Regulile de bazd pentru proiectarea construcliilor in regiuni seismice" redactate in cadrul fostului CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din estul Europei. In 1970 a apdrut o edi[ie revizuiti a fui P13-63 cu denumirea,,Normativ pentru proiectarea constructiilor civile gi industriale din regiuni seismice", P13-70, contindnd unele corelSri legate de modificdrile din normele strdine gi cercetarile de specialitate efectuate in lard gi strdindtate. Efectele cutremurului din 1977 gi concluziile ob[inute in urma observa[iilor distrugerilor provocate in Bucuregti gi prima inregistrare a unui seism fdcutd pe teritoriul Rominiei a condus la elaborarea succesivd a doud noi reglementiri: ,,Normativ pentru proiectarea antiseismicd a construcliilor de locuin[e social culturale, agrozootehnice 9i industriale", P100-78 (cu aplicare experimentala) 9i a Normativul P100-81
,

Pe baza cercetirilor ce au urmat 9i a numeroaselor inregistrdri ficute in staliile seismice de pe teritoriul Romdniei s-a elaborat Normativele P100-91 gi P100-92.

Ulterior privind armonizarea reglementarilor din [ara noastrd cu cele din Uniunea Europeand a apirut codul de proiectare seismicd ,,Prevederi de proiectare pentru clidiri Partea 1", indicativ P100-1/2004 gi ulterior P100-112006, elaborate pe scheletul gi in
formatul codului european EC8 (SR EN 1998- 1'.2004).

Diferen[ele semnificative ale codulrilor P100-1/2004 9i P100-1/2006 fa[a de normativul P100-92 se referd la reprezentarea actiunii seismice, la cerintele de performan{d, la detalierea prevederilor specifice diferitelor tipuri de construclii, cum sunt cele din beton

armat, metal, ziddrie, lemn gi compozite otel-beton, la componentele nestructurale, instalafii, la controlul rdspunsului structural prin izolareabazei gi la nota[iile gi relaliile de
calcul.

Evenimentele seismice din ultimii ani 9i diferen[ele semnificative intre conceptele de proiectare prevdzute in primele norme gi cele din codurile actuale fac necesard evaluarea intregului fond construit. Acest lucru este necesar pentru a putea stabili gradul de vulnerabilitate a construcfiibr, cu extindere nivelul aglomerdrilor urbane, cu extindere la nivelul unor teritorii pAna la nivel de [ard.
Prin vulnerabilitatea seismicd a structurii unei clidiri se infelege ,,predispozilia" sistemului de a suferi degradiri, in urma unui eveniment de intensitate cunoscutd. La acest nivel vulnerabilitatea este de fapt o misurd a degraddrilor pe care le poate suferi o cladire supusd acestor condi[ii.

Extinderea la nivelul aglomerdrilor urbane sau la nivel de teritorii vulnerabilitatea este evident legatd de conceptele generale aplicate. Aceste concepte nu sunt strict legate numai de proiectarea structurali ci trebuie sd aibd in vedere elemente de sistemalizare, de siguran[d a infrastructurilor, a sistemelor energetice, a cdibr de comunicalii etc.

29

lnginerie setsmrcd

Mai mult vulnerabilitatea este condi[ionatd de elementul primar, adicd de capacitatea de a stabili cdt mai precis potenfialul distrugdtor al unui fenomen. Acest lucru necesitd studierea hazardului ce reprezinti un eveniment fizic cu potential distrugdtor, gi de ce nu un fenomen sau o activitate umand care poate cauza pierderi de vie[i omenegti, distrugeri de proprietd[isau degradarea mediuluiintr-un interval de timp, [12]. Din punct de vedere seismic stabilirea hazardului este absolut necesard, pentru cd numai astfel normele de proiectare pot avea elementele de bazi in definirea ac[iunii necesard proiectirii sistemelor structurale,

Bibliografie

1. 2.
3.

Armijo, R., Lyon-Caen, H. & Papanastassiou, D. 1991. A possible normal-fault rupture for the 464 BC Sparta earthquake. Nature, 351 , 137-139. Erel, T.L. & Adatepe ,F.2007. Traces of Historical earthquakes in the ancient city life at the Mediterranean region. J. Black Sea/Mediterranean Environment, 13, 241-252.
http ://en.wiki ped ia.org/wi ki/H istorical_earthquakes

4.

5. 6.

7. 8. 9.
10.

Papadopolous, G.A.; Daskalaki E., Fokaefs A. & Giraleas N. (2007)."Tsunami hazards in the Eastern Mediterranean: strong earthquakes and tsunamis in the East Hellenic Arc and Trench system". Natural Hazards and Earth System Sciences 7:57-64. Retrieved 26 July 2010. http ://enciclopediaroman iei. ro/wi kiff u rn ul_Coltei http://www.hotnews.ro/zoom.html?desc=Foto:%20Rompres&imgUrl=http://media. hotnews. ro/med ia_serverl /image-2008-03- 4-2499131 -41-blocu l-casatabu levard u l-mag h eru.jpg *** Comment reparer les batiments endommages par un seisme, Nation Unies, New York, 1977. Lupan, M., Remedierea 9i consolidarea construcliilor avariate de cutremur, Cutremurul de pdmAnt de la 4 martie 1977, Editura Academiei R.S.R., 1982. Touaillon, J., San Francisco, California, Patent nr. 99973, 15 febr. 1870, United States
Patent Office, USA.

11

12.

NIED (201 1). National Research Institute for Earth Science and Disaster Prevention. 2U1 Af the Pacific Coast of Tohoku Earthquake, Strong Ground Motion, Emergency Meeting of Headquarters for Earthquake Research Promotion. http://unryw.knet.bosai.go.jp/knet/topics/TohokuTaiheivo 201 1031 1/nied kvoshin2e.pdf. http://hubpases.com/hub/the-201 1{ohoku-earthquake-in-northeast-honshu-iapan Barbat A.H., Lagomarsino S., Pujades L.G. (2006). Vulnerability assessment of dwelling buildings. Sousa C, Roca A, Goula X (editors) Assessing an managing earthquake risk. Dordrecht, pp 115-134, Springer

30