Sunteți pe pagina 1din 13

Doctrinele etice n Epoca Modern

CURSUL 7

1. 2. 3. 4. 5.

Contractualismul Emotivismul moral Empirismul moral R aionalismul Utilitarismul

Filosofii au tranat n favoarea lor controversele legate de moral i de moralitate dintr-o perspectiv convenabil

Contractualismul

Raionalismul

Emotivismul moral

Utilitarismul

Empirismul moral

Thomas Hobbes
(1588-1679)

Immanuel Kant (1724-1804)

Schaftesbury
(1671 1713)

Jeremy Bentham
(1748-1832)
(1806-1873)

David Hume
(1711-1776) (1723-1790)

John Locke
(1632-1704)

Francis Hutcheson
(1694-1746)

John Stuart Mill

Adam Smith

Thomas Hobbes-fondatorul filosofiei morale, autorul

celebrei cri Leviathan (1651) unde transpune metoda aplicat micrii corpurilor materiale n studiul activitilor umane (micri vitale i micri voluntare), ceea ce implica studiul fiinei umane ca unul dintre aspectele universului fizic. Hobbes a cutat s identifice anumite fapte fundamentale despre natura uman datum pentru c, atunci s-ar putea deduce din ele comportamentul uman n anumite mprejurri. Hobbes a descoperit att acele cauze care conduc la coexistena panic, ct i pe cele care sunt generatoare de conflict, oferind soluii pentru guvernare de a stabili i de a menine pacea. Cercetnd micrile voluntare ale omului Thomas Hobbes descoper c acestea sunt provocate de eforturi care sunt mici micri ale creierului; efortul poate merge ctre cauza lui sau se poate ndeprta de aceasta (micarea ctre ceva este simit ca o plcere, iar micarea de ndeprtare este simit ca o durere).

Cercetnd micrile voluntare ale omului Thomas

Hobbes descoper c acestea sunt provocate de eforturi care sunt mici micri ale creierului; efortul poate merge ctre cauza lui sau se poate ndeprta de aceasta (micarea ctre ceva este simit ca o plcere, iar micarea de ndeprtare este simit ca o durere). Micrile sunt dorine i aversiuni, simite fie ca plceri, fie ca dureri i judecate ca bune sau rele, iar omul iubete i identific drept bune micarea spre lucrurile dorite i detest i identific drept rele cele pe care le evit. Dup acest raionament, Hobbes ataeaz valorile morale n micri ale materiei om.

Thomas Hobbes susine urmtoarele idei care au influenat evoluia eticii: Omul se poate afla n dou stri: n starea natural i n starea normal; n starea natural oamenii difer prea puin unii de alii, iar natura i fiina natural nu sunt nici bune, nici rele. Starea natural este o stare unde nu exist nici proprietate, nici autoritate, fiecare stpnete ceea ce dobndete atta timp ct poate s-l pstreze, unde fiecare individ se ciocnete de alii care urmresc acelai scop i unde oamenii i exercit dreptul natural de a-i pstra viaa i de a evita moartea; Homo homini lupus n starea natural omul triete ntr-un rzboi al fiecruia contra toi; Contractul social pentru evitarea confictului, omul trebuie s instaureze puterea absolut care s garanteze pacea, adic indivizii i s se adune i mpreun s se pun sub o autoritate suveran i puternic, iar dreptul de conduce se fondeaz pe puterea de a proteja i de a pstra pacea continu i a ajunge la starea normal; Legea omul renun la o parte din libertatea sa pentru a tri n libertate sub domnia legii; Puterea absolut puterea suveranului este nelimitat.

John Locke este fondatorul concepiei moderne despre drept, precursor

al nominalismului moral care aga moralitatea de convenii legi sau cutume. n sensul concepiei sale generale, dup care, ideile noastre provin din dou surse senzaiile i refleciile Jonh Locke dezvolt o serie de argumente, ntre care: Dreptul natural exist ca o cerin moral a omului aflat n starea natural, ns drepturile naturale, precum libertatea i proprietatea, sunt preexistente societii, care se instituie pentru a le apra; Fundamentul suveranitii este individul cu voina sa, cu drepturile sale inalienabile asupra proprietii i schimbului, morala i educaia l nva pe om moderaia i mulumirea n care descoper adevrata plcere; Libertatea n societatea civil const n a nu te supune nici unei alte puteri legislative, cu excepia celei stabilite prin consimmntul comunitii, libertatea oamenilor care sunt spui unei unei forme de guvernmnt este de a avea reguli de conduit comune, care au fost prescrise de puterea legislativ care le-a stabilit; Puterea legislativ sau suveranul comunitii este obligat s guverneze urmnd legile stabilite i cunoscute de popor i nu prin decrete arbitrare; Oamenii, fiind n mod natural liberi, egali i independeni, nici nu pot fi scoi din aceast stare i nici nu pot fi supui puterii politice a altcuiva.

Hutcheson a deschis discuia i a conturat principalele drecii ale acestei orientri morale. Fundamentul moralei const ntr-un instinct natural pe care nimeni nu-l poate nlocui sau controla; Nu exist nici o norm a binelui moral prealabil oricrui sim; Aprobarea aciunilor bune rezult din simul moral; Simul moral descrie un anasamblu de dispoziii nnscute la moralitate; Rolul raiunii n materie de moral consist n a corecta credinele eronate, n a lupta contra prejudecilor i ignoranei; Adevrul descoperit de raiunea noastr este asigurat i nu se modific; Frumosul, adevrul i binele const n tot ce este conform cu raiunea; Aciunile i au motivaiile n afecte; Sursa virtuii trebuie s fie fondat pe un sentiment (afect) dezinteresat; Simul moral este o facultate care, n urma percepiei calitii morale a aciunilor noastre, noi experientm un sentiment de aprobare sau condamnare

David Hume a fost promotorul principiului empirist n

teoria moral nimic nu este n minte dac n-a fost mai nti n simuri. DAVID HUME DISCURSUL MEU FUNEBRU Am fost un om cu nclinaii blnde, deprins s se stpneasc, vesel, deschis i sociabil, capabil de ataament, prea puin susceptibil la dumnie i de o mare moderaie n toate pasiunile mele. Pn i dragostea mea pentru faima literar, pasiunea dominant, nu mi-a acrit firea, n pofida frecventelor dezamgiri. n cartea sa, Treatise of Human Nature, David Hume cerceteaz cile prin care omul percepe lumea, identificnd dou tipuri de percepii: impresii i idei Impresiile reprezint toate senzaiile, pasiunile i emoiile noastre, aa cum apar prima dat n sufletul nostru. Ideile sunt imagini slabe ale acestor impresii, reflectate n gndire i raiune.

Impresiile i ideile pot fi ori simple, ori complexe i toate ideile

simple decurg din impresii simple; impresiile genereaz idei, dar ideile nu genereaz impresii. Omul are o facultate a memoriei care reine ideile n ordinea n care apar ele i o facultate a imaginaiei care poate restructura ideile existente i care provin din impresii. Noile idei simple nu provin dect din impresii. Diferena dintre impresii i idei este marcat de deosebirea de grad de vigoare: impresiile sunt mai vii dect ideile. Dup Hume, ideile se refer ntotdeauna la particulariti i nu la generaliti abstractizate. Hume a elaborat o doctrin a modalitilor n care omul i explic lumea numit Furca lui Hume, potrivit creia: Orice enun semnificativ trebuie fie s exprime un tip de relaii ntre idei, fie, n mod necesar, s fie adevrat sau fals, n virtutea nelesurilor termenilor si sau s afirme un fapt prezumtiv care este doar n mod contingent i nu n mod necesar adevrat sau fals. n legtur cu explicarea maximei orice eveniment are o cauz, Hume susine c omul observ ntotdeauna perechi de evenimente, ideea despre cauz i efect este dat de o deprindere mintal a omului dezvoltat prin experiene n domeniul lucrurilor, adic din experien i observaie. Prin urmare, omul obervnd perechi de evenimente ajunge s cread, dei nu exist nici o garanie, c ele vor continua. Concluzia acesta rezult mai degrab din funcionarea instinctelor dect dintr-un proces raional.

i n domeniul moralei Hume folosete aceeai metod de cercetare bazat pe observaie, rafinnd concepia despre impresii, prin introducerea impresiilor de reflecie. Impresiile de reflecie sunt sunt cele primite prin reflecia asupra propriilor stri interioare ale fiecruia (de pild, de furie, de bucurie, de team, etc.) din care sunt extrase ideile de furie, de bucurie, de team. n privina moralei, problema principal pentru Hume consta n dificultatea identificrii de ctre individ a acelor percepii care ar fi putut produce impresiile morale i s cristalizeze ideile de virtute i viciu, bine i ru .a.m.d. Din pcate, omul nu percepe virtutea i viciul ca atare, ci numai acte de virtute i de viciu, ceea ce menine dificultatea identificrii virtuii i viciului: Luai orice aciune despre care se zice c este ticloas; de pild, omorul premeditat. Cercetai-o din toate unghiurile i vedei dac putei gsi acea chestiune de fapt sau de existen real pe care o numii ticloie, oricum ai lua-o, nu vei gsi dect anumite pasiuni, motivaii, voine sau gnduri. n cazul respectiv, nu exist nici o alt chestiune faptic. Ticloia v scap cu totul, atta vreme ct cercetai obiectul.

Dificultatea perceperii virtuii i a viciului este

rezolvat de Hume recurgnd la nclinaiile omului. Viciul, susine Hume, nu poate fi identificat pn cnd nu v ntoarcei reflecia n propria voastr inim i nu gsii un sentiment de dezaprobare nscut n pieptul vostru fa de aceast aciune. Iat o chestiune de fapt; dar... ea e n voi, nu n obiect Prin urmare, virtutea, viciul, dar i alte caliti morale depind de reaciile noastre naturale; ele sunt impresii de reflecie, generate de propriile noastre simminte. Pentru Hume, morala este mai degrab o problem de sentimente, dect o problem de raiune. n acelai sens, David Hume a explicat dezacordurile morale i a respins concepia raionalitilor despre existena unor valori morale eterne accesibile prin intermediul raiunii.

David Hume susine c dei oamenii n vorb pretind libertatea de la

necesitatea cauzal a aciunilor lor, n practic ei recunosc c se ateapt s gseasc regulariti cauzale n comportamentul oamenilor (motive ale aciunilor), la fel cum se ateapt s le gseasc n natur la evenimentele fizice. Aceast atitudine rezult din tendina omului de a atribui faptelor exterioare o conexiune, dar cnd reflecteaz la propria conduit nu are simmntul unei conexiuni obligatorii ntre motivele i aciunile indivizilor. Oamenii spun c aciunile lor sunt ferite de aceste conexiuni pentru c ei nu simt nici o legtur ntre ele. n realitate, precizeaz Hume, este la fel pentru toate aciunile i pentru toi oamenii: realitatea observat din afara oamenilor se aplic i lor. Totodat, conexiunea nu este de domeniul necesitii, este vorba de o legtur regulat i constant ntre anumite evenimente i o tendin a minilor proprii de a face o deducie pornind da la un eveniment ctre altul de care se leag n mod regulat. Aceasta nseamn conexiune necesar, iar libertatea omeneasc nu const n scutirea de o asemenea necesitate, ci libertatea de a face ceea cevrea s fac; oamenii sunt liberi atunci cnd nu sunt mpiedicai s fac ceea ce vor i cnd nu sunt silii s fac ceea ce nu vor. n consecin, libertatea nu se opune necesitii, ci constrngerii; libertatea de voin = libertatea.

Omul are un sim moral; Experina este singura surs a cunotinelor noastre; Raiunea nu poate fi ea singur un motiv pentru aciune; Domeniul propriu pasiunilor nu are nici o legtur cu cel al raionalului; Pasiunile sunt un mod de existen anterior oricrei reflecii i a oricrei judeci; Raiunea este sclava pasiunii; Pasiunile stabilesc scopurile care vor determina efectele dorite; Structura comportamentului moral i are raiunea de a fi n sentimentul de umanitate specific tuturor indivizilor; Simul datoriei este o problem a subiectivitii empirice; Experiena este principiul originar care acord un sens moral aciunii umane; Norma nu poate fi extras din fapte, dar pentru a aciona omul are nevoie de pasiune, care caut plcerea i respinge durerea; Diferenele morale nu deriv din raiune, ci dintr-un sim moral; Morala i are fundamentul ntr-un instinct moral; Natura uman este fcut mai mult din pasiune dect din raiune.

S-ar putea să vă placă și

  • Deo Xiii
    Deo Xiii
    Document19 pagini
    Deo Xiii
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Mama
    Mama
    Document2 pagini
    Mama
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Xiv
    Deo Xiv
    Document17 pagini
    Deo Xiv
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Xi
    Deo Xi
    Document16 pagini
    Deo Xi
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Viii
    Deo Viii
    Document10 pagini
    Deo Viii
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo X
    Deo X
    Document13 pagini
    Deo X
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Iv
    Deo Iv
    Document10 pagini
    Deo Iv
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo V
    Deo V
    Document14 pagini
    Deo V
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Vi
    Deo Vi
    Document14 pagini
    Deo Vi
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Iii
    Deo Iii
    Document14 pagini
    Deo Iii
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Ix
    Deo Ix
    Document17 pagini
    Deo Ix
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • CURS 1 - CE ESTE SUCCESUL - (Cor.)
    CURS 1 - CE ESTE SUCCESUL - (Cor.)
    Document6 pagini
    CURS 1 - CE ESTE SUCCESUL - (Cor.)
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo I
    Deo I
    Document9 pagini
    Deo I
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo Ii
    Deo Ii
    Document12 pagini
    Deo Ii
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 - Formula Succesului
    Curs 2 - Formula Succesului
    Document10 pagini
    Curs 2 - Formula Succesului
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Deo FCT Pub
    Deo FCT Pub
    Document13 pagini
    Deo FCT Pub
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări
  • Av Curs Introductiv
    Av Curs Introductiv
    Document15 pagini
    Av Curs Introductiv
    Alexandra Avarvarei
    Încă nu există evaluări