Gorbaciov si colapsul comunismului Mikhail Gornaciov s-a nascut in Caucaz in anul 1931 si este fara indoiala cel mai

important lider sovietic. S-a alaturat Partidului Comunist Sovietic in 1952. Cand a ajuns Secretar General al Partidului (11mai85)s-au cerut reforme drastice pentru a putea concura cu Statele Unite si pentru a-si putea mentine statutul de superputere. In acea perioada economia era in cadere libera iar standardele de viata in colaps. Gorbaciov: motive si interpretari Caracterizat de mediul extern el era vazut ca un pragmatic reformator ce invata din mers, altii Il vad ca fiind condus de presiune populara in jos, altii spuneau ca era o marioneta KGB-ului, Motivele sale mereu au fost subiectele unor interpretari vestice: in 85-86 era privit de catre sistemul Intelligence Britanic cu suspiciune ca fiind un technocrat ce a schimbat stilul dar nu si substanta sistemului soviectic, ba chiar o forta Marxist-leninista cu fler pentru cascadorii de PR, scopul fiind mascarea adevaratelor intentii. Intentiile sale reale, dupa cum reflecta propriile declaratii erau de a uni socialismul cu democratia, insa a fost impiedicat de modelul totalitarian bazat pe violenta si dictatura si de sistemul profund decazut si corupt. Ridicarea la putere A debutat de tanar (55 ani), era atipic modelului sovietic si a fost in mare parte impresionat de calatoriile informale in vest din anii 70, calatorii care l-au instigat sa aplice standardele de viata ridicate si atitudina relaxata intalnita in Occident. Ridicarea sa la putere trebuia sa se petreaca eficient dar in asa fel incat sa nu starneasca agresivitatea conservatoristilor care puteau sa-l inlature de la conducere. Politicile sale nu au generat decat decaderi ale sistemului, rata de crestere economica a scazut la 0, productivitatea muncii, sectorul serviciilor, nivelul de trai, infrastructura sociala au scazut iar regresul tehnologic a largit decalajul performantei cu Occidentul. Rezultatele reformei Rezultatele reformei nu au fost productive, campaniile de incercare a reducerii consumului de vodka s-au dovedit a fi modele de dezvoltarea productiei ilegale de lichior, in timp ce scopul lor era de a injecta viata in economie si de a depasi birocratia. Nu au existat bunuri de consum diversificate asa cum isi propusese, ba chiar au devenit mai rare iar cozile la magazine, interminabile. URSS si Europa de Est O combinatie de motive a convins in cele din urma conducerea sovieta sa permita eliberarea Europei de Est. Acestea au inclus: costuri enorme de sustinere a regiunilor nepopulate, imposibilitatea de a concura cu Statele Unite intr-o cursa de arme reinoite. Si necesitatea de a atrage investitii din vest pentru echipamente High-Tech.

Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER) a fost mecanismul prin care URSS a pus la dispozitie vastele sale resurse naturale (petrol) si a scazut preturile insa aceste masuri au adus pierderi ce au dus ulterior la dizolvarea acestei institutii. Cultivarea comertului Sovietic cu Occidentul, in ceea ce priveste exportul de petrol si tehnologie importata din Vest a dezghetat detensionarea Razboiului Rece si a evidentiat incapacitatea URSS de a se moderniza fara ajutor. Incercarile anterioare de eliberare a statelor din Europa de Est au fost anihilate prin invazie ( Ungaria si Cehoslovacia in 1968, insa Polonia, prin fortele Pactului de la Varsovia a reusit sasi faca ordinea interna). Sfarsitul Razboiului Rece: Revolutia in Europa de Est Gorbaciov a reusit sa stabileasca relatii calde cu liderii Europei de Vest (Margaret Theatcher, Francois Mitterand, Helmut Kohl) si a vorbit despre o casa Europeana comuna . Relatia lui geniala cu presedintele Ronald Reagan a devenit roditoare in tratatele de reducere a armamentului. Pe scurt, confruntarea cu Vechiul Razboi Rece a dat drumul la destindere. Inca din 1985 se stia ca nu mai detin resurse de sprijin militar, insa abea in 1988 cand adresandu-se Adunarii Generale a ONU Gorbaciov a anuntat o retragere unilaterala a 500.000 trupe si 10.000 de tancuri din Europa de Est, astfel concluzia fiind clara: Tarile Blocului erau libere. Ungaria si Polonia s-au desprins primele, insa cotitura grea a fost in toamna anului 1989 cand Gorbaciov a permis Germaniei de est sa se reuneasca cu cea de Vest. Colapsul US Dedesubturile care au stat la baza initiativelor de reforma au fost crizele continue si agravarea economica a URSS. Scaderea pretului la petrol si gaz nu a ajutat, iar liderii Occidentali au dedus ca initiativa de reducere a armelor are baze financiare. Gorbaciov era convins ca dezarmarea ar elibera resurse ce ar putea fi folosite in economia civila, mult deficitara. Daca la venirea sa la conducere defictul bugetar era de 3% , pana in 1989 a ajuns la 14%. Razboiul din Afghanistan si confruntarile nucleare occidentale au aratat ca dezarmarea era imposibila. Subventia preturilor la bunuri de larg consum, a fost taiata, a aparut inflatia ascunsa, impreuna cu lipsa tot mai mare a produselor vitale, evidentiind dezechilibrul continuu in alocarea resurselor si adancind nepopularitatea regimului. In multe feluri Gorbaciov a fost victima propriilor reforme deoarece le-a scapat de sub control, insa prietenia cu Occidentul a inflorit. In 91 a fost invitat sa participe la summitul G7, dovedindui-se ca Razboiul Rece a fost terminat. In timp ce era acolo a pus la punct cu Presedintele Bush detaliile tratatului START pentru a reduce nr de arme nucleare. Gorbaciov a fost eliminat prin lovitura de stat in timp ce era in covalescenta in Crimeea.