http://www.ziare.

com/bani/banci/cea-mai-mare-amenintare-ascunsa-din-sistemul-bancareuropean-1215803

Cea mai mare amenintare ascunsa din sistemul bancar european

In septembrie anul trecut, in timpul unei intalniri discrete din Helsinki, trei ministri de Finante din zona euro au discutat despre una din cele mai importante probleme din uniunea monetara, desi necunoscuta: asa-numitele "active istorice" ale bancilor. Aceste active, prezente in portofoliul bancii de mult timp si care si-au pierdut valoarea sau nu mai pot fi platite, reprezinta o adevarata bomba cu ceas, potrivit analistilor. In ultimele luni, s-au facut adevarate eforturi pentru a diminua importanta acestor active. Insa ministri de Finante din Finlanda, Germania si Olanda, cei prezenti la intalnirea mentionata, sunt determinati sa nu scape din vedere aceasta problema, ci, dimpotriva, sa gaseasca o solutie pana in iunie 2013. "Activele istorice" ar putea face diferenta intre acordarea unui imprumut unei tari din zona euro direct din mecanismul de salvare sau nu, tara ramanand la mana pietelor financiare, unde ar trebui sa plateasca dobanzi extrem de mari. Astfel, aceste active sunt o parte esentiala a lantului care leaga statul de banci, un cerc vicios care a daramat deja mai multe guverne si pe care politicienii se lupta sa-l rupa. In opinia celor trei ministri, orice problemele ale bancilor aparute inainte ca Banca Centrala Europeana sa devina supraveghetorul uniunii bancare, la mijlocul anului 2014, pot fi considerate "active istorice". De altfel, si premierul finlandez, Jyrki Katainen, a spus ca trebuie definivata o limita pana la care statul, din banii contribuabililor, sa poata plati datoriile facute de bancile prost gestionate. Potrivit spuselor sale, problemele bancilor din Irlanda si Spania ar trebui sa fie doar responsabilitatea guvernelor din acele tari si doar in viitor, respectiv dupa jumatatea anului 2014, fondul de salvare din zona euro, din banii contribuabililor europeni, sa poata oferi asistenta. "S-a hotarat sa se utilizeze capitalizarea directa prin mecanismul de salvare doar dupa ce uniunea bancara va fi functionala", a spus Katainen. Interpretari diferite Cu toate acestea, oficialii din Italia, Spania, Irlanda si alte state au interpretat hotarea in mod diferit, considerand ca aceasta recapitalizare directa ar putea fi implementata imediat. Pietele financiare au inregistrat o crestere brusca, iar dobanzile de finantare pentru statele cu probleme s-au redus, insa aceste reactii ar putea fi premature. Procedurile de capitalizare directa nu vor fi finalizate decat in lunile urmatoare, iar bancile vor fi obligate sa-si ridice nivelul capitalurilor proprii inainte de a primi ajutor. Dupa acesti pasi, guvernul ar putea interveni, iar, in ultima instanta, mecanismul de salvare, cu indeplinirea unor conditii stricte, au spus oficialii europeni, citati de Reuters. "Daca o banca din tara X da faliment in patru saptamani dupa ce noile reguli intra in vigoare, nimeni nu se asteapta ca autoritatile europene sa poarte toata responsabilitatea", a spus Michael Noonan, ministrul de Finante din Irlanda. Salvarea, nu pentru toata lumea Scopul demersurilor ministrilor de Finante din Germania, Finlanda si Olanda este ca mecanismul de salvare sa poata fi accesat doar de cateva tari. Daca va fi prea usor, multe tari vor dori sa traga o parte din bani, iar resursele fondului, nu foarte mari, ar disparea rapid.

Mecanismul de salvare va ajunge, in cele din urma, la un total de 80 de miliarde de euro. Pentru a salva o banca, ar trebui fie sa ia din acesti bani, fie sa se imprumute din pietele financiare si sa cumpere pachete de actiuni in cadrul bancilor, un lucru mult mai riscant decat acordarea de imprumuturi catre guverne. "Nu vrem ca fondul sa fie atat de atractiv, inca toate bancile se stea la coada pentru recapitalizare", a spus un oficial al uneia din cele trei tari. Astfel, inainte de a accesa fondurile, bancile ar trebui sa scape de "activele istorice".

Asteptari sumbre pentru bancile locale si in 2013

http://www.ziare.com/bani/banci/asteptari-sumbre-pentru-bancile-locale-si-in-2013-1208684
Evolutiile cunoscute pe parcursul anului trecut au setat premise nefavorabile pentru bancile din Romania in 2013. Cel mai probabil, sistemul bancar va ramane neprofitabil, iar procesul de reforma initiat in 2012 va continua si in acest an. In ultimul an, majoritatea institutiilor de credit au recurs la restrangeri teritoriale si de personal in vederea reducerii costurilor, s-au axat pe operatiunile la distanta si s-au orientat catre produsele de creditare in lei, in contextul aportului semnificativ al imprumuturilor in valuta in totalul creditelor neperformante. BCR, institutie care detine o cota de 20% din piatalocala dupa valoarea activelor, a anuntat ca va disponibiliza 1.600 de salariati in urmatoarele 12-18 luni si va inchide peste 60 de unitati neprofitabile. Potrivit economistilor, situatia bancilor nu se va imbunatati in 2013, cand este asteptata o crestere a ratei creditelor neperformante. "Situatia sistemului bancar va fi probabil dificila si in 2013 deoarece ne asteptam la o imbunatatire marginala a cadrului economic, iar aceasta imbunatatire nu va fi determinata de factori interni. In contextul unei inflatii ce probabil va depasi viteza de crestere a salariilor din sectorul privat, rata creditelor neperformante va continua probabil sa creasca", a spus Vlad Muscalu, economist senior ING Bank, pentru Ziare.com. Chiar daca in termeni de profit vor fi in continuare afectate, bancile trec in prezent printr-o faza de corectie, care va avea ca rezultat reformarea sistemului, considera Florian Libocor, economist sefBRD. "Profitabilitatea va fi afectata. Chiar daca in ansamblu sistemul va incheia probabil pe pierdere, la nivel de banci vor exista si rezultate pozitive. In orice situatie sau perioada, un ciclu economic se incheie cu o faza de corectie, iar asta traim acum in toata Europa. Indeobste, in faza de corectie se reformeaza si restructureaza sistemele, ceea ce se intampla si in cazul Romaniei", a afirmat economistul pentru Ziare.com. Pe de alta parte, agentia internationala de evaluare financiara Fitch are estimari ceva mai favorabile pentru bancile din Romania, care ar putea inregistra o imbunatatire partiala anul urmator, potrivit institutiei. Desigur, nu este asteptata o recuperare de amploare. De asemenea, rata creditelor neperformante ar putea atinge nivelul maxim in trimestrul al patrulea din acest an sau in primele trei luni ale anului urmator, dupa 12 trimestre consecutive de crestere, estimeaza analistii Fitch. Intr-un comunicat al agentiei se mai precizeaza ca perspectivele generale ale bancilor din Europa Centrala si de Est, regiune in care este inclusa si Romania, sunt stabile in 2013, dar raman vulnerabile in fata unei noi izbucniri a crizei din zona euro. Bancile din tari precum Bulgaria, Romania si Croatia dispun de o flexibilitate mai redusa pentru a absorbi socurile, in timp ce bancile poloneze, cehe si slovace prezinta o rezistenta mult mai mare. "Este dificil de previzionat daca 2013 va fi un an profitabil pentru sistemul bancar romanesc, fiind vorba de interdependenta de mediul de business. Un lucru este cert: restructurarea sistemului bancar va continua cel putin cu aceeasi intensitate cu care s-a realizat in 2012, prin redimensionarea numarului de angajati si de unitati bancare la nevoile curente", a declarat Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, pentru Agerpres.

http://www.puterea.ro/articol/vremuri_grele_pentru_sistemul_bancar_in_2013
Imaginea sumbr a sectorului bancar intern la final de 2012 exprim premise preodominantnefavorabile, cel puin pentru primele luni din 2013, se aratntr-o analiz a SSIF Broker ClujNapoca, singura firm de brokeraj listat la Bursa de Valori Bucureti. Potrivit acesteia, restanele lacredite vor crete, iar reducerea dobnzilor nu vastimula cererea. Pentru a putea rezis ta pe o astfel depia, ar putea avea loc fuziuni ntre bnci. Este puin probabil s asistm la o accelerare a credituluineguvernamental (n termeni an/an) n debutul lui 2013, dat fiind climatul difi cil dineconomia real la cumpna dintre ani. Cel mai probabil vom asista la un ritm mediu anualsub 5%, cel puin n Trimestrul I, estimeaz Andrei Rdulescu, analist la SSIF Cluj Napoca,precizeaz Eco nomica.net. Ct privete dobnzile practicate de ctre bnci, vom asista i n 2013 la continuareatendinei descendente, mai ales n contextul eforturilor europene privind UniuneaBanca r, se arat n document. n plus, nu este exclus s ajustm n primul semestru alanului la o reluare a procesului de normalizare a dobnzii de politic monetar, explicanalistul de la Broker Cluj. Exist i o posibil veste bun. Nivelul redus al cererii de credite, ar putea determina ocompetiie mai a cerb ntre bnci, care s preseze spre reducerea dobnzilor. Rata restanelor la credite va continua s creasc, cel puin n trimestrul I al anului 2013,nefiind exclus o stabilizare n al doilea trimestru al anului viitor. Acest scenariu princi palncorporeaz faptul c nu vom asista la reintensificarea problemelor economicofinanciarela nivelul Zonei Euro, apreciaz Andrei Rdulescu. Posibil revitalizare n semestrul 2 Am putea asista, spre jumtatea anului viitor, la iniierea unui proces de relansare gradual a activitii din sectorul bancar, dup prerea mea. Cu alte cuvinte, vor aprea semnale de apropiere de final a procesului de ajustare, mai spune analistul de la SSIF Broker. Un astfel de scenariu este dependent de evoluiile economico -financiare din Zona Euro, dar i de comportamentul politicilor macroeconomice pe plan intern. ncheierea unui nou acord cu FMI ar consolida un astfel de scenariu mai spune Andrei Rdulescu, atragnd atenia la faptul c, din 2013, se va trece la implementarea normelor Basel III. Acest proces ar putea determina o consolidare a activitilor din sectorul bancar intern, care s rezulte n entiti mai puine, dar mai puternice.

Problemele care au zguduit sistemul bancar, dar i economia Ciprului vor afecta Europa de Est
http://www.rfi.ro/articol/stiri/economie/problemele-care-au-zguduit-sistemul-bancar-dareconomia-ciprului-vor-afecta

Problemele care au zguduit sistemul bancar dar i economia Ciprului vor afecta Europa de est. Avertismentul vine de la Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare. BERD avertizeaz c problemele economice cu care se confrunt majoritatea statelor europene se vor acutiza din cauza crizei cipriote i c n pericol imediat ar fi ri precum Slovenia. Europa de Est va fi lovit att direct ct i indirect de criza cipriot : BERD amintete c regiunea s-a bazat aproape exclusiv pe capitalul strin i n general pe statele europene bogate...Criza din Cipru ar putea acum provoca o retragere a capitalurilor din bncile europene i automat o i mai mare restrngere a finanrilor pentru sistemele bancare i economiile statelor membre, lucru pe care statele din Europa de est l vor resimi cel mai dramatic, avertizeaz analitii BERD. Dac n Uniunii Europene va avea loc o ncetinire, vor fi afectate i rile din Europa de Est n care activeaz BERD. Riscurile sunt mai ridicate dect am crezut", a spus adjunctul economistului ef al BERD, preciznd totui c e greu de estimat n acest moment impactul clar al crizei cipriote asupra creterii prognozate de trei procente pentru ntreaga regiune anul acesta. BERD a estimat n ianuarie c economia Europei de Est va nregistra o cretere de 3% n acest an, fa de 2,6% anul trecut. "Ultimele noastre prognoze luau n calcul o revenire a PIB n primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dac aceast presupunere a fost invalidat de episodul din Cipru sau nu", a afirmat adjunctul economistului ef al BERD. Acesta a admis c dintre toate statele din regiune, Slovenia pare cea mai expus : ea ar putea deveni al aselea stat din zona euro care cere ajutor financiar dup ce creditele neperformante au explodat n urma colapsului pieei imobiliare i se situeaz n prezent la circa 20 la sut din PIB. Totui, expertul BERD crede c o politic guvernamental coect va feri ara de un eventual colaps. Deja costul asigurrii datoriilor Sloveniei fa de riscul de default a crescut puternic dup acordul pentru salvarea Ciprului. Astfel, Randamentul obligaiunilor slovene denominate n dolari, cu maturitatea n 2022, a crescut la nivelul record de 6,31% la sfritul lunii martie, aproape de nivelul la care alte state din zona euro, precum Irlanda i Portugalia, au fost nevoite s solicite bailout-uri. Guvernul sloven are n desfurare un program de 4 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului bancar. Totui, sistemul bancar din Slovenia, dup active, este mult mai mic n raport cu Produsul Intern Brut dect cel din Cipru unde bncile aveau active echivalente cu de 8 ori Produsul Intern Brut, fa de un raport de aproximativ 1,3 n cazul Sloveniei.n schimb, PIB-ul Sloveniei reprezint

0,4% din economia zonei euro, n timp ce Cipru are o pondere de doar 0,2%. V reamintim : guvernul din Cipru a fost nevoit s accepte desfiinarea celei de-a doua bnci din ar dup active i utilizarea depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare n Uniunea European, pentru recapitalizarea sistemului financiar.
TAGS: BANCI EUROPENE - CRIZ BNCI - CIPRU CRIZ ECONOMIC

Principalele provocari pentru sistemul bancar romanesc in 2013

http://www.efin.ro/articole_financiare/interviuri/principalele_provocari_pentru_sistemul_bancar_ro manesc_in_2013.html
Contextul economic dificil si-a pus amprenta asupra sistemului bancar romanesc, atat in zona economisirii, cat si in cea a creditarii. Cea mai mare provocare pentru banci in 2012 a fost riscul de credit, in conditiile in care creditele neperformante au crescut si se asteapta sa creasca in continuare, sustine presedintele CEC Bank, Radu Gratian Ghetea. Rata creditelor neperformante era de 17,34% in septembrie 2012, in crestere comparativ cu iunie 2012, cand ponderea era de 16,76%. Creditarea va ramane ancorata in constrangeri economice, de reglementare si de cost. Estimez, pentru 2013, o crestere cu o singura cifra a creditului neguvernamental. Avansul creditarii este dependent de cererea de creditare, de eligibilitatea clientilor si de reglementarile aferente, mai ales ca este vizata limitarea expunerii debitorilor la creditarea in valuta, a declarat Radu Ghetea intr -un interviu pentru www.eFin.ro. Potrivit oficialului, contextul international, riscul de credit, implementarea prevederilor Basel III si reducerea expunerilor in conditiile absentei alternativelor de plasament raman principalele provocari la adresa sistemului bancar romanesc in 2013 . Care a fost, in opinia dumneavoastra, cea mai mare provocare pentru bancile din Romania in 2012? In 2012, cea mai mare provocare pentru sistemul bancar a fost riscul de credit, in conditiile in care creditele neperformante au crescut si se asteapta sa creasca in continuare. Rata creditelor neperformante era de 17,34% in luna septembrie 2012, in crestere comparativ cu luna iunie 2012, cand ponderea era de 16,76%. Sistemul bancar ar putea inregistra, pentru pentru cel de-al treilea an consecutiv, un rezultat net negativ la nivel de sistem in 2012. La nivelul lunii septembrie 2012, rentabilitatea activelor (ROA) este de minus 0,04%, in timp ce rentabilitatea capitalurilor (ROE) este de minus 0,34%, conform datelor oficiale publicate de BNR. Cum ati caracteriza sistemul bancar romanesc in 2012, din punct de vedere al economisirii si al creditarii? Fara indoiala, contextul economic dificil si-a pus amprenta asupra sistemului bancar romanesc, atat in zona economisirii, cat si in cea a creditarii. Cu toate acestea, in ceea ce priveste CEC Bank, sunt convins ca vom depasi, la sfarsitul anului 2012, tintele stabilite pe segmentul creditarii, precum si pe cel al depozitelor. Ne asteptam ca la finalul acestui an sa inregistram o crestere a soldului de 4-5% la credite si respectiv 7-8% la depozite, fata de anul precedent. Ati afirmat recent ca sistemul bancar din Romania va continua in 2013 procesul de restructurare, care implica reducerea numarului de unitati, dar si concedieri. Ati putea da cifre in acest sens? Restructurarea de personal este necesara in sistemul bancar, insa nu exista o reteta unica, fiecare banca avand planurile sale de eficientizare a costurilor. In ceea ce priveste CEC Bank, reteta noastra presupune eficientizarea retelei teritoriale. Astfel, banca va continua in 2013 sa implementeze o serie de masuri de eficientizare a activitatii, cum ar fi redimensionarea retelei si relocarea unor unitati,

alocarea mai eficienta, catre zonele care au potential de crestere, a resurselor umane existente si eficientizarea unor fluxuri operationale, in vederea reducerii cheltuielilor. Bancile prognozeaza, pe termen scurt, inasprirea conditiilor de creditare. In ce va consta aceasta inasprire si care vor fi efectele acesteia? Care considerati ca vor fi principalele schimbari pe care le va aduce anul 2013 pentru bancile din Romania in ceea ce priveste creditarea si economisirea? Creditarea va ramane ancorata in constrangeri economice, de reglementare si de cost. Estimez, pentru 2013, o crestere cu o singura cifra a creditului neguvernamental. Avansul creditarii este dependent de cererea de creditare, de eligibilitatea clientilor si de reglementarile aferente, mai ales ca este vizata limitarea expunerii debitorilor la creditarea in valuta. Sunt asteptate constrangeri pe zona creditarii pentru IMM-uri ca urmare a aplicarii recomandarilor europene pentru restrictionarea creditarii in valuta si a aplicarii prevederilor Noului acord privind cerintele de capital - Basel III. Avand ca scop gestionarea adecvata a riscurilor, aplicarea recomandarilor Comitetului European de Risc Sistemic prin care este urmarita descurajarea creditarii in valuta pe zona entitatilor nefinanciare care nu obtin venituri in valuta va reduce din capacitatea de creditare. Contextul international dificil, riscul de credit, implementarea prevederilor Basel III si reducerea expunerilor in conditiile absentei alternativelor de plasament raman principalele provocari la adresa sistemului bancar romanesc. Mai au romanii curaj sa se imprumute? Care estimati ca va fi cel mai accesat produs bancar anul viitor? In ceea ce priveste CEC Bank, cele mai accesate produse de creditare destinate persoanelor fizice au fost creditele de nevoi personale, cu sau fara garantii reale. In proportie de circa 90%, acestea au fost acordate in lei. Referitor la creditele acordate persoanelor juridice, cele mai cautate produse au fost liniile de credit revolving, premiate in cadrul Conferintei nationale dedicate finantarii IMM-urilor cu Premiul de excelenta pentru cel mai bun produs al bancii. Foarte accesate au fost si creditele acordate in baza programelor nationale de dezvoltare a agriculturii, creditele pentru accesarea de fonduri europene si creditele de refinantare. Pentru perioada urmatoare estimam o tendinta ascendenta in ceea ce priveste finantarea persoanelor juridice, fara a neglija persoanele fizice care reprezinta clientela traditionala a Bancii. Care sunt planurile CEC Bank pentru 2013? In perioada urmatoare vom continua sa ne axam pe creditarea agriculturii, IMM-urilor si administratiilor publice locale. Misiunea Bancii este cu atat mai dificila, cu cat mediul economic poarta inca amprenta crizei economice internationale. In acest context, trebuie sa identificam si sa exploatam in special oportunitatile din zona finantarilor structurale. Ne vom orienta catre toti cei care, indiferent de marime si de domeniul de activitate, acceseaza fonduri europene. In ceea ce priveste retailul, CEC Bank si-a imbogatit portofoliul de produse dedicate persoanelor fizice, astfel incat banca are in prezent o oferta completa care acopera nevoi diverse pentru acest segment de clienti. Un domeniu in care asteptam sa intram este cel al proiectelor de dezvoltare in parteneriat public-privat (spitale, sali de spectacole, portiuni de autostrazi s.a.).

CRIZA DEPOZITELOR: Ce e putred n sistemul bancar

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/criza-depozitelor-ce-e-putred-in-sistem-180068.html
Capital: Ce este putred n fundamentele sistemului bancar actual? Cristian Pun: Foarte multe lucruri. Bncile sunt un sector cu privilegii enorme i nenaturale prin comparaie cu alte sectoare (faliment dificil, refinanare cu costuri derizorii, capitalizare redus). n plus, au dreptul de a crea moned, acordat de bncile centrale, care le permit s opereze cu rezerv fracionar. Adic s pstreze doar o mic parte (10%-15%) din depozitele la vedere n depozitele lor. Restul l pot da cu credit, de cteva ori. Contractele bancare bulverseaz pe toat lumea. Toate aceste privilegii alimenteaz un imens hazard moral i un haos monetar ce face tot

mai dificil orice calcul economic. Sunt create stimulente negative, care ndeprteaz potenialii antreprenori de crearea de lucruri reale n economie (e mult mai profitabil s produci bani din nimic dect cartofi). Capital: Ct de lichide sunt, de fapt, depunerile n bnci? C.P.: Tot mai puin lichide. Pentru c depozitele la vedere sunt tot mai puin pstrate n rezerv i date cu credit la tot mai muli deodat. Cnd o banc face acest lucru pe scar larg, are probleme reale de lichiditate. E simplu de explicat: cineva primete pe cardul de debit salariul su (depozit la vedere); aproape imediat, banca creeaz din acest depozit nc, s zicem, cinci carduri de credit, pe care le ofer unor utilizatori diferii de deponentul iniial. Dac toi s-ar duce ns la bancomat s extrag numerar, acesta nu ar putea acoperi dect 1/5 din sumele care se vor cere de la bancomat (depozitul iniial). n final, banca intr n criz de lichiditate. Orice banc ar intra ntr-o astfel de criz, nu doar cele ajunse n faliment. Capitalizarea redus a bncilor face i mai problematic situaia (capitalurile proprii ale bncilor n Romnia abia dac ajung la 14% din totalul pasivelor lor). Depozitele la vedere sunt interpretate deci de bnci ca mprumuturi, i ele nu se simt obligate s le pstreze 100% n conturile noastre. Mai mult, le mprumut nu doar unei persoane, ci mai multora deodat, fr s ne spun clar c fac aceste lucruri. Pentru aceste depozite nu ar trebui s primim dobnd, ci s pltim noi o tax de pstrare la dispoziia noastr a banilor. i depozitele la termen pot fi retrase oricnd nainte de termen fr a pierde prea mult, adic sunt, ntr-un fel, tot depozite la vedere. Aceste contracte cu care opereaz bncile sunt contracte imposibile din punctul meu de vedere: nimeni nu ar depozita ceva la vedere ntr-o banc, tiind c acel ceva e imediat mprumutat altcuiva (de fapt, mai multora deodat). Capital: Ce msuri ar rezolva problemele sistemului bancar actual? C.P.: Interzicerea mprumutrii depozitelor la vedere de ctre bnci altora (rezerv 100% pe aceste depozite); interzicerea retragerii depozitelor la termen nainte de termen; capitalizarea bncilor pn la limita de 30%-35% (ca n orice sector nonbancar); interzicerea refinanrii de la banca central cu dobnzi care tind ctre zero. Numai aa vom nsntoi sistemul bancar. Capital: Cum ne putem proteja economiile? Exist valute sigure? C.P.: Nu exist, din pcate, valute sigure. Orice activ care poate fi cu greu multiplicat din nimic e soluia pe termen lung (terenuri, aur).

CRIZA DEPOZITELOR: Iluzia siguranei depozitelor s-a spulberat

Felul n care autoritile au neles s rezolve criza din Cipru i seria de gafe pe care au vrut apoi s le repare au spulberat ncrederea, i aa fragil, a europenilor, c banii din bnci sunt n siguran.
Confiscarea depunerilor din bncile cipriote nu este doar o problem a oligarhilor rui, dei acetia au suferit poate cele mai mari pierderi dup aplicarea msurilor de salvare a Ciprului, stabilite de Comisia European, Fondul Monetar Internaional i Banca Central European. Soluiile convenite de Troik mpreun cu autoritile cipriote schimb fundamental un principiu care a meninut ncrederea europenilor n bnci dup criza din anii 20 i 30 ai secolului trecut: acela c deponenii nu sunt creditori obinuii ai instituiilor bancare, economiile lor avnd parte de o protecie special din partea statelor. Acum, europenii au aflat c, n cazul unei situaii speciale de criz, depozitele lor nu mai sunt sfinte i c pot fi pui s contribuie forat la salvarea bncilor.

Risc pentru ntreaga Europ Asigurrile tardive c Ciprul e un caz special, care probabil nu se va mai repeta, nu prea mai conving pe nimeni, fiind prea recent amintirea unor asigurri similare c Grecia e un caz special, puin probabil s se repete n alt stat UE. Potrivit Institutului pentru Finane Internaionale, soluia aplicat n Cipru risc s fie aplicat i n alte ri din zona euro. De altfel, chiar preedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a provocat o polemic puternic sptmna trecut, anunnd c alte ri fragile din zona euro ar putea avea parte de aceeai soart, deponenii putnd fi pui s contribuie, alturi de ali creditori, la pachetele de salvare, cu propriile lor economii. Ulterior, Dijsselbloem a revenit i i-a nuanat declaraia, dar gafa produsese deja efecte pe pieele hiperiritate, readucnd bursele pe rou dup ce cu o zi nainte investitorii i nchipuiser c gsirea unei soluii pentru Cipru le d motive de entuziasm. Oficialii europeni au fcut, de altfel, exces de gafe n ultima perioad. CRIZA DEPOZITELOR: Ce e putred n sistem Cea mai grosolan dintre toate era s i coste un val de panic n ntreaga Uniune. Schema de garantare a depozitelor mai mici de 100.000 de euro, valabil n ntreaga Europ, a fost la un pas de a fi spulberat n cazul Ciprului, unde prima nelegere agreat de autoriti cu oficialii EU, inclusiv cu reprezentani ai Bncii Centrale Europene, pentru un ajutor financiar de 10 mld. euro, obliga i deponenii cu sume mici s participe la operaiunea de salvare, pierznd 6,75% din depozite, indiferent de mrimea acestora. Dup ce Parlamentul cipriot a respins propunerea de confiscare a depunerilor bancare mici printr-o tax pe avere (soluia legal gndit atunci) i dup ce n toat Europa s-au ridicat voci care au avertizat c o astfel de msur marcheaz desfiinarea de facto a schemei de garantare a depozitelor n ntreaga Europ, crend riscul unui val de retrageri din bnci, noul pachet de bailout pentru Cipru a venit cu o soluie care s nu mai aib nevoie de aprobarea Parlamentului i care s lase neatinse depunerile mai mici de 100.000 de euro. Noul acord de bailout, de 10 miliarde euro, cu guvernele din zona euro, FMI i BCE presupune desfiinarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare banc din ar, i transferarea activelor viabile i a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare banc cipriot. Deponenii Laiki vor pierde, probabil, circa 80% din depozite, contribuind la finanarea programului de bailout, iar cei cu bani la Bank of Cyprus vor rmne fr 30%-40% din bani, pentru a susine din depozitele lor recapitalizarea instituiei. Nu vor putea retrage imediat nici diferenele, ci ealonat, timp de civa ani. CRIZA DEPOZITELOR: Prima und de oc s-a transmis deja din Cipru n Romnia A lua aleator din banii din conturile oamenilor dintr-o ar aparinnd UE, neavnd alt motivaie dect cea de salvare colectiv creeaz, repet, un precedent foarte periculos la nivelul tuturor bncilor din UE. De fapt, din ceea ce vd, pentru c urmrim ndeaproape fenomenul, tot mai muli dintre deintorii unor sume importante de bani ncep s i mute conturile din mari bnci din ri ale UE ctre bnci din Elveia, ar care nu face parte din Uniune, a declarat, pentru Capital, Ion Ion iriac, eful grupului de firme al familiei iriac. Un nou Corralito, n mijlocul UE

Neverosimil pentru un stat UE, amintind de celebrul corrallito din Argentina, n Cipru a nceput controlul capitalului. Joia trecut, cnd bncile s-au deschis timp de ase ore, dup multe zile n care nu au lucrat, ciprioii nu au putut face retrageri masive din cauza msurilor dure de control al capitalului impuse de stat. Deponenii nu mai au voie s scoat din ar mai mult de 3.000 euro n numerar la un drum n strintate, tranzaciile cu cardul de debit sau de credit n afara rii au fost limitate la 5.000 euro de persoan pe lun, pentru plata importurilor s-a stabilit o procedut de avizare, iar posibilitatea de a ncasa cecuri n numerar a fost suspendat. Precedentul din Cipru este periculos mai ales pentru c a artat ct de lipsite de lichiditate sunt n realitate depozitele bancare, subminnd i mai mult ncrederea, oricum fragil, a europenilor, n bnci.

CRIZA DEPOZITELOR: Prima und de oc s-a transmis deja din Cipru n Romnia
Depozite bancare sparte de romni care se tem s in prea muli bani ntr -o singur banc, investiii cu viitor incert, oameni de afaceri care i reconsider destinaiile offshore. Criza din Cipru a nceput deja s i transmit efectele n Romnia
Deponenii dau semne de panic i n Romnia, dup msurile din Cipru. Reaciile nu au fost de mare amploare, dar au fost suficiente pentru ca guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, s ias cu mesaje de lmurire a situaiei i cu asigurri c nu exist motive de team. Am primit tiri c unii au nceput s sparg depozite. Dac au peste 100.000 de euro, treaba lor, a declarat Isrescu. Potrivit afirmaiilor sale, BNR a fost anunat, joia trecut, de bnci c n cursul dimineii s-au nregistrat cereri de la populaie pentru spargeri de depozite. Guvernatorul le-a transmis deponenilor cu sume sub 100.000 de euro c nu au motive s fac acest lucru. Avem garantat aceast sum. Avem inclusiv micarea rapid a acestor depozite n alte bnci care funcioneaz, cu distribuire ulterioar la ghiee, a spus Isrescu. Cu o zi nainte, economistul-ef al BNR recomanda populaiei s constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichiditi de peste 4,2 milioane de euro s le mpart n cele 42 de bnci din Romnia i s investeasc diferena n piaa de capital, la burs sau n fonduri de investiii. CRIZA DEPOZITELOR: Iluzia siguranei depozitelor s-a spulberat n prezent, Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar (FGDSB) dispune de 150 milioane de lei pentru a garanta depozite totale de peste 144 miliarde de lei (depuneri mai mici de 100.000 de euro per persoan la o singur banc), dar o linie de credit deschis la Guvern ridic resursele la peste 3 miliarde de lei. Schema de garantare ar trebui s ofere protecie pentru circa 45,7% din depozitele totale atrase de bncile romneti. Mijloacele proprii actuale al Fondului sar consuma n cazul falimentului unei singure bnci de dimensiuni mai mari, dar sumele disponibile pot fi suplimentate n caz de nevoie. Guvernatorul BNR a dat asigurri i c cele dou bnci cu capital cipriot nu prezint risc sistemic pentru piaa din Romnia, dup ce vicepreedintele Raiffeisen Bank, James Stewart, declara c unii clieni de la bnci mici, printre care unele cipriote i elene, au mutat n ultimele 10 zile depozitele la bnci mai mari. Marfin Romnia, al crei acionar majoritar (Popular Bank of Cyprus

- Laiki) va fi lichidat, deponenii urmnd s piard peste 80% din economii, i Bank of Cyprus, sucursala bncii elene care va fi restructurat i ai crei deponeni vor fi taxai cu 30%-40%, nu nsumeaz dect 1,3% din activele sistemului bancar romnesc i au o pondere cumulat a capitalului sub 4%. Romnilor care au depus, ns, bani la bnci din Cipru - n total 100 milioane de euro - nimeni nu le poate triansmite mesaje de linitire. Cei care au bani la Laiki i pot pierde aproape integral banii, iar dac vor mai recupera ceva va trebuie s atepte civa ani. Dac au ales Bank of Cyprus, pierderea va fi mai mic, dar vor suporta i ei restricii la retragere. O destinaie offshore ce va fi uitat Dei muli oameni de afaceri romni au firme nregistrate n Cipru i, evident, conturi deschise n bncile de acolo, se feresc s declare c au avut i depozite importante din banii personali sau ai companiilor. Din fericire conturile noastre nu au fost afectate, majoritatea firmelor noastre desfurndu-i activitatea economic pe teritoriul Romniei, a declarat, pentru Capital, Ion Ion iriac, eful afacerilor familiei iriac, care are mai multe firme nfiinate n Cipru. iriac spune, ns, c precedentul confiscrii banilor deponenilor n Cipru a declanat deja o team fa de bncile din toat Uniunea European i deintorii unor sume mari se mut deja n Elveia. CRIZA DEPOZITELOR: Ce e putred n sistem Blocarea activitii bancare cteva sptmni n Cipru i controlul impus n prezent asupra capitalurilor, care nu mai pot prsi ara dect limitat, au creat dificulti n derularea afacerilor pentru numeroase companii, n viitor fiind de ateptat ca zona s ias din topul preferinelor pentru destinaii offshore. Schimburile comerciale sunt, de asemenea afectate, n condiiile n care partenerii ciprioi se afl n imposibilitatea de a face pli i multe afaceri din mica insul sunt pe cale s se nchid. Investiiile fcute din Cipru n Romnia depesc 2,5 mld. euro. Acionari nregistrai n aceast ar au numeroase companii mari din Romnia, din toate domeniile, printre care cele din grupul iriac, Romtelecom, Star Foods, cele deinute de Broadhurst Investment (Libra Internet Bank, Vel Pitar, Ductil SA, apte Spice), Interbrands, Oscar Downstream, Cefin, Kronospan, Cristim, Tymbark, Medlife sau Bneasa Developments. Ion iriac Prin firma Zareba Holdings Ltd, are o participaie de 15% la Metro Cash & Carry Romnia, companie cu o cifr de afaceri de peste 1 mld. euro. Participaia de 20% la Unicredit irac Bank o deine prin firma cipriot Vesanio Trading Ltd, care este asociat, cu 44% i la Allianz iriac Asigurri. Tot printr-o firm nregistrat n Cipru, Molesey Holdings Ltd, controleaz i compania iriac Leasing, cu afaceri de aproape 60 mil. euro, n timp ce la iriac Auto apare asociat firma cipriot Vitexa Holdings. Ioan Niculae Firma Varenned Entreprises Ltd, nregistrat n Cipru, apare cu participae de 12% la compania romneasc Bio Fuel Energy, cu afaceri de peste 40 mil. euro. Ioan Niculae a declarat pentru Capital c nu este afectat de msurile luate n Cipru, deoarece nu i ine banii n bncile de acolo. Radu Timi Controleaz afacerile de aproape 70 mil. euro ale Cristim prin firma Rangeglow Ltd, nregistrat

n Cipru. Aceeai fim cipriot deine i 99,9% din capitalul companiei Recunotina Prodcom, cu afaceri de peste 50 mil. euro. Puiu Popoviciu Bneasa Developments SRL, cu afaceri de peste 30 mil. euro, este controlat de firma cipriot Spesso Trading Limited. Puiu Popoviciu a declarat pentru Capital c nu este afectat de situaia din Cipru i c acum este preocupat de alte probleme, mai importante dect situaia din Cipru.

1,3% din totalul activelor bancare din Romnia aparin celor dou bnci cu probleme din Cipru Laiki i Bank of Cyprus

2,5 mld. euro este valoarea investiiilor cipriote n Romnia, reprezentnd 4,6% din totalul investiiilor strine

100 mil. euro este valoarea depozitelor constituite n bncile din Cipru de romni - persoane fizice i firme