Estc cvi<lcnt cl rrrultc altc afec{iuni ale aparatului locomotor pot fi puse in cvi<lcrrtrr prrrr rrr t'rrsta rrrctodd

dar raportul pre!/eficienfd obligd la limitarea rrrrlrt ;rlrrl,,r l:r :rlrt;rltlle cxpuse mai SuS. lir'zorr;rrrl:r rnrrr.lr.rcticd nucleard prezinta un avantaj suplimentar in studierea ,r1r;rr;rtrrlrrr lot'ornrltor datoritd capacitalii dc analizd a fesuturilor moi. l)t.,r rrtilizru'ca cstc limitatd dc costul ridicat, in cAtcva situatii prc{ul crescut ,, ;rr,,tr lr, r pr in valoarca informaliilor fumizate: :,llr(llul cololtnci vcftebrale ccrvicalc, trunchiul ccrebral qi cerebel, structuri ( r' nii l)ot 1l .ibordate foaftc corcct prin alte metode (TAC); nccrozclc ascplicc (sc dcpisteazd mai dcvrcme);
:rllr:r-'r:

Mij loacele terapeutice specifi ce rnedicinit frzice qi recuperdrii medicale

i r1l ll,:ri":rir-ilor- ,.r altc lcziuni :'l'-' ligrtnrr:11-'1"'' ;.^l:unchilrlr,ri; ,:":';ilr:rlic ur1:;l:ilrc dir proccsclc inll:lrrltcr-ii;i Ccgc;i;l-eii'"'c (ciiJ:nt.

, ;-^.:ci:tc

Cc hlCroteri:rotcrapic localS

.. .;icuiiunilc aparatului locornotor

foaltc i'rrccocc).

,!,, 'r,..li.i,ia llzici, apiieafiilc tiu rccu sau cald loc.,l. lrrcuurn;i utilizarca ,,:rrrt.rsiuit}l tuillticu:rrrrl ui.ilizaic dc itririi.s rllulii'1 \'rclriu. Diiri la irrccput, trata,, ,rlrrt:le crart enrJriricc, bazatc pu obscrvalic clinici. in uitirnui iirup nrccanismele rte actiunc sunt descifratc din ce in cc mai mult 5i n-rai clar. Fira a intra in dctaliilc lcgatc dc tcrmoreglarc (clcmcntul finta al acestor ploccduri), citcva datc rcfcritoarc la cfcctcle dovcditc alc aplicarii dc cald sau
r('cc pc tegumcnte pcmrit utilizarca

judicioasl ;i elicicntd

unor mijloace tcrapcuticc

rrrturalc simple, aflatc la indcmdna tuturor.

Actiunca fiziologicd a proccdurilor caldc locale sc poatc rczun-la astf'el: a) acliune antispasticd pc fibrele musculaturii nctcde vasculare gi visccrale, t rr cfcct antalgic; b) crc;terea hipcrcrnici locale, a penr-reabilitatii capilarc, a aporlului dc oxigcn, ,r rrtctabolismului local, cu activarea proccsclor de resorblic in proccse le inflarnatorii Itrcale gi in cclc distrof-rcc (se amcliorcazd,nct clearance-ul tisular); - cregte cliberarea locala de factori autacojzi cu optimizarca proccselor localc , it' schimb, inclusiv schimb informational; - actiune nriorclaxantd pc musculatura striatl superficiald cu cficct antalgic, :rvorizant pentru programclc dc kinctoterapic.
|

\l,xlalitatri tehnice de incqlzire localu

Incdlzirea {csuturilor superficialc sc poatc rcaltza printr-o serie dc proccduri ,le hidrotcrmotcrapic locald ce vor f'r prczcntatc in continuarc. Pcntru incdlzirea :trttcturilor prolunde cste ncccsar sd se rccurgi la fbrmc dc curen{i terapeutici din ,lorrrcniul inallci li'ccvcntc (nricroundc. undc scut1e). ('clt Itrtr srnrltllr rnclotli clc tcnlotcrlrpic localli o constituic comprcsa. (iclc
nr;u ('lur()s('ul(' sunl t orrrprcse lt' lit'r'binti (Ke rrrrv) si conrl'lr-csclc clrldc.

Compresele calde se realizeazd cu ajutorul unei bucdfi de pAnzi dc dimensiunga

regiunii de tratat, impdturiti in 3-5 straturi, inmuiatd in ap6 caldl de 40 de grade Celsius, stoarsi pe jumdtate gi aplicati direct pe tegument timp de 30-60 de minute. Pentru a se evita rdcirea compresei, se inlocuiegte din 5 in 5 minute sau se adaugi apd caldd. Efectele locale directe sunt cele prezentate mai inainte (caldul local). Indica{iile compreselor calde: stdri spastice ale musculaturii netede, contracturi vechi ale musculaturii striate, resorbfaproceselor inflamatorii cronice, efecte reflexe
segmentare.

Acliunea fiziologici a aplicaliilor locale de rece se poate rezuma astfel: - prin acliune directi asupra musculaturii netede gi striate se instaleazd o r,rsoconstric{ie locali cu reducerea debitului sanguin;
1

rrrrllortant;

''

la temperaturi foarte reci, ca gi in crioterapie, apar perioade de vasoconstrictie sc alteme azd cu perioade de vasodilatalie de unde rezultd un efect biotrofic

Compresa stimulanti Priessnitz, spre deosebire de cornpresa umedd caldd,

este foafte bine stoars6. Se folosegte un singur strat de pinzd inmuiatd in apd la temperatura de 2125 de grade gi peste aceasta se aplicd o altd bucatd de pdnzd, uscatd care depSgegte cu 2 cm pe cea de dedesubt. Nu se aplicd nici un alt material izolant sau impermeabil. De asemenea, timpul de aplicare este diferit. Aceastd compresd rdmAne pe loc, fErd nici un adaus de apd, timp de 44 ore. Din acest motiv este preferabil si se aplicc pe durata nopfii. Indicalii: insuficienla veno-limfaticd cronici a membrelor

inferioare, acroparestezii nocturne (sindromul picioarelor agitate) gi in special in sindroamele diskinetice ale tubului digestiv gi anexelor sale. O alte modalitate terapeuticd este reprezentatd de cataplasmele la care componenta terapeuticd este chimicd sau termicd. Cataplasmele umede se fac cu plante medicinale. semin{e. diverse frinuri amestecate cu api pAnd se forrneazd o pastd ce se introduce intr-un siculet de p\nzd. Acesta - la rdndul lui - este linut in apd fierbinte (70-80 de grade) timp de
cdteva minute dupd care se aplicd pe regiunea de tratat (dupd ce au fost bine stoarse de apd). ln momentul aplicdrii pe tegument au temperatura de 50*55 de grade. Concomitent cu efectul termic, aclioneazd gi componenta chimicl care uneori poate

in timpul acestor aplica(ii, temperatura cutanatd scade pAnd la temperatura ;rroccdurii. Temperatura subcutanatd este cu 3-4 grade mai mare decAt cea cutanatd, r;u cca musculari cu 5-6 grade; scade metabolismul local gi consumul de oxigen; la rece, vasodilatalia arterialS se face f6ra dilatafia concomitentd a venulelor; - procesele inflamatorii locale in faza de debut sunt bine influcnlate prin re,lrrt'crca temperaturii qi a metabolismului local limit6ndu-se eliberarea de factori rrsrrlari locali ai inflamaliei gi prin reducerea permeabilitilii vasculare; cre$te tonusul tisular local cu reducerca tendinfei la hipotonie. Crioterapia este mult folositd in medicina sportivd, dar si in fizioterapie. lrirtamentul local cu ghea1d este deosebit de util pentru efectele sale antalgice, rrriolclaxante gi de reducere a reac{iilor inflamatorii gi a metabolismului celular. Metodologia gi tehnica de aplicare recunoa$te: - conveclia externd (flux de aer rece pe tegument); cvaporare (clorura de etil-Kelen) local6; conduclie (gheafa). Aplicarea de gheafd in spasmele musculare intercepteazi toate structurile ce rrrtrc[in tonusul muscular (fibrele alfa gi gamma, fibrele musculare striate, joncliunile

rr,'r

rro-musculare).

fi dominantd.
Cataplasmele uscate se fac cu siculefi umplufi cu nisip, sare de bucdtdrie, incdlzite la 55-65 de grade (toleranld foarte bund datoritd termoconductibilitdlii reduse). Durata procedurii este de 20-30 de minute. O cataplasmd mult folositd in afecliunile coloanei veftebrale lombo-sacrate este cataplasma cu fbind de mu$tar. Fiina de mugtar se amestecd cu api la temperatura camerei (apa caldi distruge hidrolazele care elibereazi oleurile eterice gi face ineficientd procedura). Efectul terapeutic de astd datd este pur chimic, iritantrer,ulsiv, cu acliune decongestivd de profunzime. Durata tratamentului este variabild (cAt timp suportd bolnavul), intre 5 9i 20 de rninute. Tot o incdlzire superficiald se poate obline utilizdnd radiafia infrarogie (lampa Solux" baia de lumini parliali).

La 5"C sunt blocate jonc{iunile neuro-musculare, scade excitabilitatea neurorrrrrscularl gi cregte vAscozitatea mugchiului qi structurilor periarliculare . Chiar gi ,lrrpr'r inldturarea ghelii, deqi temperatura cutanatd cregte foarte rapid, temperatura rrrrrsculard rdmAne scdzutd incd mult timp dupd procedur5. l)upd aplicarea ghelii, timp de 20 de minute, reflexele osteo-tendinoase revin l,r rrorrral dupd 30 de minute de la terminarea procedurii, iar tonusul musculaturii ',p;rsticc rdmAne scizut timp de cAteva ore. Indicafiile de elec{ie ale crioterapiei sunt spasmele rnusculare posttraumatice,

,lrrrerilc umdrului (PSH), periartrita coxo-femuralS, unde efectul antalgic qi

,

It'cont racturant sunt spectaculare.

in torticolis, aplicarea ghelii se face direct pe mugchiul sternocleido-mastoidian '.irr I)c zona care reflectd durerea la acest nivel. 'l'clrnica aplicaliei cste staticd sau dinamica (masaj cu un cub dc gheala) pc
l',rilncntul care acoperdmugchiul spastic. Pentru aproteja integritateategumentului, aplicd gheala direct, ci prin intennediul unui strat de pinz6' ('ourprcscle rcci se aplicd dup[ aceeagi tehnicS pe care am prezentat-o la , ,'rnlllcsclc caldc. Apa in carc sc inmoaie compresa are o temperaturd de 16-20 de
r(

rrrr sc

Pcntru incdlzirea structurilor profunde se folosesc curenli terapeutici din rkrnrcniul inaltci frecvenle (vezi Capitolul,,Elcctroterapie"). [)cntnr rccluccrca fcnorncnclor inflamatorii localc gi a durerii, in stadiile acute, sc prclL'r'i lplicrrtiilc localc clc rccc 5i criotcnrpia localir.
'I.l :,1

lrltlc (', sc schinrbii nrcrcu (la 5 minutc, ccl mult)

l5

pentru a evita incdlzirca

,,'rrrprcsci. l)uruta procccluriicstc clc 30 nrin pAnir la rnaxituunt 60 dc r"ninutc.

Nofiuni de elecffoterapie antalgicd gi excito-motorie in tratamentul gi recuperarea medicald a afecliunilor aparatului locomotor
in practica de zi cu zi ce se desfrgoari in serviciile de medicini fizicd. terapia ocupr un spatiu irnportant. Dupr pdreri autorizate, in momentul actual

a stimulilor durerofi (ioni H*, radicali liberi, modificarea Ph-tisulm, factori rlc presiune mecanici etc.), fie se cre$te pragul de sensibilitate al receptorilor din

clntitativi

cunoa$tere a mecanismelor fiziopatologice ale afecfiunilor reumatismale g posttraumatice ale aparatului locomotor acest spaliu este exagerat in dauni kinetoterapiei. Totugi, nu se poate face abstraclie de unele realitdli cire fac posibi aceastd situafie: mentaliteli addnc inrdddcinate, educa{ia sanitari a popula{iei, lip de specialigti in kinetoterapie. Agadar, vrdnd-nevrdnd, electroterapii continud sr fie un gcir dc tcrapic fizicalr pc care, daci ll dcrim cficlcnt, ticbuie i;i il aplicdn conform cu daicle cclc niai troi dc ncuro-fiziologic a clurcrii qi contractiei musct-tlare. in plus, diatennia, iracliatia cu ultravioletJ, lascrul ridicd. alte problcme de mctodologie 9i tehnicd de aplicare. Pcntru a cblinc uir ntxitn dc eficicntd trcbuie rcspectetc ci.tcva conditii minimale. Din dcrmla dc a sirnplifica prczentarc: eccsfuiiubicct cerc mrpoatc fi dczvoltat intr-un ghid de tratament fizical-kinetic, voi descrie diversele forme curcnti electrici folosili in terapie, in funclie de efectele urmdrite: antalgic cxcitomotor. Desigur c5, pe langd acestc efecte principale, se vor intrica gi erec antiinflamatorii locale, decontracturante musculare 5i biotrofice tisulare.

zoni prin hiperpolarizarea membranelor celulare sau blocaj catodic. Din punct de vedere tehnic, avem la dispozilie toati gama de curenfi electrici tcrapeuti-i, de la curentul galvanic pdnd la curenlii de inaltd frecvenld 9i laser. lrrrportant este sd gtim si-i utilizdm corect qi mai cu seamd atunci 9i acolo unde este
rrcvoie
.

Curentul galvanic, cea mai veche formd de electroterapie, in aplica{ii transvcrsale are un efect predominent vasodilatator al pielii gi mugchiului. In realitatea lriologicd efectul este mult mai complex:

reducc spasmclc tnuscularc;

irribunitilctrrv cleurunc-vl circr,iiator' artcrio-vcno-iintlatic favorizAnd

resotbtivc iu zoua li'atatd;

-, cfcct aualgezic sub polul pozitiv prin hiperyolarrzarea meinbranelor ;i rlrnrinuarea pdnd ia blocare a fluxului informalional; - uicpicrua cxcitabiiitSlli ucluiare sub catod, ciar cu pusibiiitatea inducerii I i -.t jului catoiiic (rucrirbrani in pcrioadi rcftactari absulutl) aiurrci cArr.i !e suturiie
,rrriI supusc un tirnp suficient dc lung rcccsar negativdrii membranei;

lrrue cSCl

-- scoaterea ionilor H+ din focarul inflamator. in aplicaliile longitudinale domind efectele polare qi efectul asupra reactivitAlii gcncrale a SNC datorat sensului convenlional al curentului (sensul descendent

Electroterapia antalgici
Reducerea durerii cu ajutorul electroterapiei este o realitate de necontestat, verificati in timp. Mijloacele folosite variazl mult in funcfie de o serie de factori dintrc care cei mai impoftanfi sunt:
qi alegerea formei de curent corespunzdtoare, dotarea cu aparatura necesard;

-recunoagterea substratului fizio-patologic al durerii in cele mai mici aminunte

Prezentarea detaliatd a tuturor problemelor referitoare la multitudinea procedurilor electroterapeutice folosite in mod curent nu este posibil6 in acest ghid aqa cd mi voi rezuma la sublinierea aspectelor celor mai importante care gar ante azd. oblinere a efe ctului terap eutic s contat. Pe bazele datelor din ce in ce mai complete privind neurofiziologia durerii s-a trecut progresiv la utilizarea nalionalS a curentilor electrici terapeutici, s-au dezvoltat noi metodologii gi s-au creat aparate din ce in ce mai gi mai "omple^" ugor de manipulat. Practic, se poate acliona de la veriga perifericd (stimulii nociceptori gi receptorii pcntru durere), pe parcursul transmiterii informafiei prin nervii senzitivi qi micgti, la nivelul centrului de integrare spinal, la nivelul cdilor ascendente cAt gi la niveiul coftexului unde durerea se transformd in senza{ie gi suferintd. Durcrca cc ia na$tere la nivclul aparatului locornotor (bogat in nociccptori) poatc 1r ahorclati pcrilcric pt'in clorri'i modirlitirli clislinctc: flc sc inccarci-r rccluccrca
)-(t

- aplicatia corectd a procedurii.

cranio-caudal are efect sedativ, relaxant, antispastic 9i trofotrop)Pentru a spera in oblinerea tuturor efectelor enumerate mai sus este obligatorie rcspcctarea unor reguli generale de tehnicd a aplicafiei la bolnav gi bineinleles a rrnci prescriplii medicale corecte 9i complete. O prescriplie corecti trebuie sd t'rrprindd in mod obligatoriu urmdtoarele date: - tipql aparatului utilizat, mdrimea 9i forma polilor (electrozilor) 9i locul exact ,tc aplicarb, specificAnd unde se apliel polul pozitiv 9i unde negativul; - intensitatea curentului dozatd subiectiv (subliminal, liminal sau supraliminll); la intensit5li mari sau durate foarte mari se va avea grija si nu se depdgeascd zgna de siguranli care este de aproximativ 0,1-0,2 mA/centimetru pdtrat de suprafald
;r

clcctrodului;

durata gedinfei, niciodati sub 20-30 de minute; ritmul de aplicare (zilnic, la doud zile) qi numSrul total de gedinle, in funcfie r k: obicctivul terapeutic urmdrit.

l)otcnfarea efectului antalgic se poat e realizaexploatAnd proprietatea curentului grrlvanic de a trece dincolo de bariera cutanatd o serie intreagd de substanle active llrluracodinamic: de la ionii calciu, magneziu (stabilizatori ai membranei) pdni la t'oltpu;i chimici ca novocaina, xilina (anestezie de suprafald) sau medicamente irnt i infl amatorii nesteroide (acid acetilsalicilic. piroxicam etc.). in acest caz, se vor lua citeva misuri suplimentare de aplicare a procedurii: rrtilizarca solutiilor de protcctic, comprcsa utilizatd trebuie sd fie personald, solu{ia sc vr prcpara cxtcmporancu, tcstarca scnsibilitatii bolnavului la produsul utilizat, rhrlirlc trrai rlari itlc tintptrltri tlc irplicarc.
,.J

impulsuri, inclusiv curenlii diadinamici, au un efect antalgic datorat efectelor polare (hiperpolaizare sau blocaj catodic). Tehnica utilizdrii lor este complexd, de la stimulare supraliminald de duratd scurld (1-2 minute) cu electrozi mici aplicafi pe punctele trigger, p6n5la aplicalii cu electrozi mari in care polul pozitiv se aplicd pe zona dureroas[, iar cel negativ proximal, pe zona proiec{iei originii veftebrale a rddicinii spinale corespondente. Frecvenlele sunt variabile, de la 500 la 50H2, inteniitatea la pragul de seniibilitate al bolnavului, durata gedinlei 20*30 de minute. Se cunosc o serie intreagi de formule antalgice care utilizeazi curenlii de joasd frecventi: curenlii Adam cu frecven{d 500-50 de stimuli pe secundl modulali aperiodic. Curenlii Traebert cu frecventi fixd de 140 de stimuli/sec, curenfii faradici sau neofaradici cu frecvenle de 200, 100,50 de stimuli/sec, curenfi exponentiali, 200-100 stimuli/sec, sinusoidali izodiadinamici cu predominen[a difazatului sau a perioadei lungi. Toate aceste forme de curent au o acliune antalgicd pur simptomaticd. Uneori substratul durerii este bine stabilit gi abordabil printr-un tratamcnt electric patogenetic. Astfel, cand ne adresim unui proces inflamator cronic, unei contracturi musculare in curs de organizare, unui deficit de irigafie segmentard etc.) va trebui sd alegem formele de curent qi frecvenlele optime, capabile sd influenleze in mod favorabil mecanismul patogenetic care se exprimd clinic prin durere. obiectivul terapeutic va fi diferit: vasodilatalie, relaxare musculaie, cre$terea resorbliei gi eliminarea factorilor inflamatori tisulari locali etc. o alta posibilitate de reducere a durerii ne-o oferi aplicalia proxirnal[, pe trunchiul nervos care conduce informalia nociceptivd. Se poate bloca aceastd transmitere prin actiunea antidromicd a semnalelor
electrice asupra semnalelor aferente algogene. Tehnica de electrostimulare antalgicd antidromici este cunoscutd sub numele de TENS (transcutaneous electricat nirve stimulation). Aparatul romdnesc CALMOSTIM completeazd, seria aparatelor din import 9i oferi posibilitatea unui tratament comod, efectuat la domiciliu (dupd o

Curenfii

de joasd frecvenfd cu

Pentru modularea durerii la nivelul etajului cortical, ne folosim de efectul de ',lrrnulare opticd al curen{ilor de joasd frecvenfd in aplicalie bioculard sau frontali
cu inchiderea circuitului cervical, bipalmar, lombar sau biplantar. La intensitatea l)nrg apare fosfena. Se qtie cd, in mod natural, diferite moduri senzoriale se inhibd unele pe altele.
',r

li

lrrlribarea senzorialS va facilita intensificarea recepliei semnalului vizual (fosfena). t'pctarea regulatd cu o anumitd frecvenld a unui semnal senzorial duce la un proces

,1,' rrr

inhibilie activd a coftexului.

Pentru a obline o relaxare a SNC cu efecte sirnpaticolitice (extrem de necesari SAND), se fac aplica{ii cu curen}i de formi trapezoidald a clror pantd este de l() 20 msec., durata impulsului dc 20-30 msec. gi frecvenla de 8-10 stimuli/scc. Irrtcnsitatea este laprag (aparilia fosfenei-aproximativ l-2 mA), iar durata aplica(iei .'t) 30 de minute. Dacd se inverseazd polaritatea gi se aplicd negativul biocular, iar pozitivul r t'r.vical, forma exponenliald a impulsurilor cu durata pantei de cregtere 30-50 nrscc., durata impulsului de 70 msec. gi frecvenla de 1 stimul/sec. cu intensitate lrirrir la fosfend izolatd, efectul este de simpaticotonie. Pcntru tratamentul durerilor periferice care se nasc din dezechilibre musculare ,r1'onist/antagonist (posturi antalgice prelungite), contracturi musculare reflexe, se prcl';ri utilizarea curenlilor de medie frecvenfd sub formii interferenfiald. La ace;ti
r

rrlcuti, absen{a efectelor polare conjugatd cu fenomenul disocierii pragurilor (pragul

prealabili instruire a bolnavului). Eficienla maximd este asigurati de respectarea a trei condilii: - plasarea corectd a electrozilor (pe zone care corespund traiectului nervului periferic responsabil de transmiterea durerii); - durata mare a aplicafiei (ore 9i chiar zlle) posibild datoritd toleranfei cutanate
bune;

.,,'rrsibilitdlii dureroase creqte in tirnp ce pragul de excitabilitate neuro-musculard ',, rrtlc) permite aplicarea de intensitdli mai mari, suficiente pentru a induce contraclii rrrsculare puternice gi indolore. Irormulele terapeutice se vor alege in aqa fel incAt sd oblinem maximurn de ,lrt'icr.r{5 gi minimum de acomodare la stimulare. Se vor alterna frecventele fixe { lor nra manual) cd frecvenlele variabile (forma spectru) gi se vor alege frecvenlele ,lt'buzd al cdror efect cxcitomotor este maxim (l*10 Hz.). I)c altfel, aparatele foartc moderne de electroterapie sunt adevdrate combine , ,rprrbile sd fuinizeze toate formele de curent gi chiar a diferitelor formule antalgice '..rrr cxcitomotorii care sunt computerizate, stocate in memorie qi utilizabile in
r r

,, rrrrlitii de

maximi corectitudine.

varialia periodicd a parametrilor stimul5rii (frecvenfa gi intensitatea) pentru pericolul instaldrii acomodirii care anuleazd efectul antalgic. Nu de puline ori, ne aflim in fala unui tablou clinic dominat de tulburdri vegetative periferice impofiante care se traduc gi prin durere (sindroamele algoneurodistrofice). In aceste cazurt, pe langd tratamentul simptomatic ai patoginetic al durcrii prezentat mai sus, este ncvoie de un tratament care sd permitd blocaie ganglionarc sau vegetative locale. Se poate realiza acest obieitiv cu ajutorul curctrtilor dc joasd frecvcntd de formd exponentiald care au o duratd dc 10 rnsec. gi li'ccvctlla dc (r-tl stirnuli/scc. Intensitatca curcntului va ll mici (la prag), iar durata cfc rrlrlicatic l)rArc- 20 30 dc rlinrrtc.

a evita

('ontracturile musculare vechi, organizate, cu tendinld la retracturd, entezitele , r,,nicc pot beneficia de aportul cdldurii aplicatd local. Pe lAngd procedurile de 1( ilu()lcrapie locald prezentate la capitolul de hidrotermoterapic, acelagi efect de rrrt rrlzilc locald a {esuturilor, mai de suprafa{d sau mai de profunzime se poate r,'rrlizrr cu aiutorul radialiei infrarogii (Solux, baie de lumina parliald) sau cu undele ,{ urlc suu microundele (efect de profunzime).
I rlcctc antalgice au gi ultrasunetele care conferd, in plus, qi avantajele derivate ,lrrr clcctul fibrolitic precum gi din posibilitatea de a transporta dincolo de bariera , rrtrrnrrtli uncle substante farmacodinamic active care sunt incorporate in mediul de ' rrplr j (clc cx., hidrocortizon pcntru potcnfarea efectului antiinflamator). ln rrlura aplicatiilor clcctrotcrapcuticc localc sau loco-regionale se pot efcctua lrirlilnle nlc plin stirnrrllrcu unor zonc ctrtunlrtc rcllcxc (zonclc Hcad). Prirt cxcitrrca

lri

)()

receptorilor cutanafi din aceste zone iau na$tere o serie de reflexe cutiviscerale sau cu rdsunct pc unele articulalii periferice. Pentru aplicarea acestei electroterapii reflexe, este necesard cunoagterea relaliei dintrc apofiza spinoasd vertebralS gi rdddcina spinalS.
Apoliza spinoasi CI
L J_+

, lrrrrinarea fenomenelor

Ridicina spinali
C4

C7 T3

TI
T5 T8

T6 T8

inflamatorii locale (prin diferite proceduri specifice medicinii lr;rt:c), o posturare corecti a bolnavului in general gi a segmentului tratat, in special, ,rrrrl factori colaterali deosebit de importanli 9i de care trebuie linut cont in pr'rrrtanenta. i1practica de zi cu zi ne confiuntim cu doud situalii bine definite in care este rrr'esord electrostimularea muqchiului scheletic. Pc de o parte este vorba de stimularea unor muqchi sau grupe musculare cu rrrt.r'vatie pdstratl dar care nu pot fi lucrali activ din diferite motive (imobilizare in ,r1r;rlrrt ghipsat, afecfiuni cardio-vasculare carc limitcazd sever eforfulfizic,bolnavi ,l,.lrilitali etc.), iar pe de altd parte, este vorba de cazuri in care inervalia normald a
r

Tt0

Tl0 rt 1
t-

Tll
Tt2
L2

)-+
SI

L5

sl-3
s4-5

Stimularea rddScinilor C4*T6 are rdsunet asupra articulaliei cotului, C512 asupra afticulaliilor m6inii, L3-L5 asupra articulaliei coxo-femurale, T I 2-L3 asupra articulafiei genunchiului qi S 1--4 asupra articulaliilor piciorului. CAmpuritre electromagnetice de joasd frecvenfd potenleazd efectul antalgic al curenfilor de joasd qi de medie frecvenfd prin cregterea pragurilor de stimulare la nivelul receptorilor periferici gi al proceselor intcgrative corticale. Acest efect este maxim atunci cdnd c6mpul electromagnetic este continuu gi are o frecvenld de 100 Hz.

rrrrrschiului scheletic este afectatd in diverse grade (de la neurapraxie pAnd la r\onotmesis) qi unde stimulul elcctric trebuie sd inlocuiascb pe o duratd variabild rlt' I imp stimulul nervos fiziologic. I)ate fiind condifile fiziologice deosebite in care se prezintd mugchiul normal rrrcrvat gi cel cu inervafia afectatl, electrostimularea va fi adaptatd la aceste condilii 'it, crr atare, formele de curent excitomotor vor diferi de la o situalie la alta. Muqchiul hipoton, hipotrofic, care i;i pdstreazd inervalia normali rdspunde la l1rlra rectangulari a curentului dejoasd frecvenld gi in funclie de intensitatea gi Irt't.vcnta curentului, contraclia sa va fi mai puternicd sau mai slabd, izolatd sau
tr'lrrttic6.

Electroterapia excitomotorie
Dupd Dumouline gi Bischop, electroterapia excito-motorie constituie partea cea mai imporlantd a electroterapiei fiind singurul tratament frzical care nu are
corespondent gi nu poate fi comparat cu tratamentul medicamentos. E,ste o terapie substitutivd a comenzii nervoase care a fost afectati parlial sau total, ce permite

evitarea hipotrofiei unitdlilor motorii active dar neactivate din diverse motive (imobilizare, durere), cre$terea recrutdrii lor sau declangeazd contrac{ia in unitafile motorii deneruate menfindnd astfel proprietdtile contractile ale fibrelor musculare
aferente. Fdrd a intra in detaliile fiziologiei contracliei mugchiului normal inelat sau a celui parlial sau total denervat, trebuie subliniat faptul cd respectarea parametrilor de stimularc stabilili, dupd un diagnostic clinic Ai electric destul de elaborat, este condilia fundamentald a succesului terapeutic. Orice abatere de la parametrii de stimulare poate aduce mai multe prejudicii decAt efecte benefice. Un program corect de electrostimulare musculard trebuie sd porneascd de la

Pcntru electrostimularea unui mugchi aflat in situalia de a nu putea dezvolta o menaja consumul energetic al bolnavului, de formd rectangulard, frecvenld redusd la r,r!iv1 stimuli pe secundd, intensitatea curentului pAni la contraclie maximald rr,.tlrrrcroasd, numAr de repetdri - pind la scdderea intensitAlii rdspunsului muscul,rr in condifiile men{inerii aceleiaqi intensitdli a curentului. Dc obicei, se preferd aplicalia bipolard celei unipolare (prin stimularea l,rrnctului motor al muqchiului) deoarece in acest fel curentul strdbate mai multe Lr,;r' iculc musculare. trste preferabil ca gedinlele de electrostimulare sd fie scufte 9i repetate de 4-5 ,,r r in cursul zilei. in nici un caz, conltaclia indusd nu trebuie sd provoace durere r,rprrr contracturi musculare reflexe nedorite) gi nu trcbuie prelungitd nici cu o zi pcstc momsntul in care bolnal.ul rcvine la condilia de a efectua acccagi contractie ,rt lrv, in cadrul programului de kinetoterapie. Aceeaqi electrogimnastici este mai bine suporlatb de bolnav dacd se folosesc , rrrt,'rrtii interferenliali in fonnule excitomotorii (frecvenle joase^de l-10 Hz) din amintite cu ocazta tratamentului antalgic. In toate situaliile 'rrrrtivcle care au fost .r' v1 ?ve3 grijd ca mugchiul sau grupul muscular stimulat s5 fie in pozilie de ,l(.scilrcare, bolnavul posturat confortabil gi sd nu se inducS oboseala musculard. Pcntru mugchii somatici care gi-au pierdut parlial sau total inervafia normalf,, , rrrcntul rectangular nu mai are valoare, la fel curenlii interferenliali. Aici contraclia
, oltractie voluntarl sau in dorinla de a ,,r. lirlosegte curentul de joasd frecven!5

cigtigarca increderii bolnavului in acest gest terapeutic gi cointeresarea lui, rnatciializatir printr-o parlicipare activl pe toati durata tratamcntului. incalzirea plcirlabili a ntugchiului, controlarca durcrii dcclanq;atc dc contrac{ia tnu;chiului,
\0

rrrrrsculard poate fi declangatd numai prin stirnuli de joasd frecvenld cu formd , rp6lcntial6 a cdror pand de cre$tere, duratd propric, durata pauzci intre stimuli,

, ,tc stabilitd pc baza unui clcctrodiagnostic complex care va permite alcgcrca r;rllnrclrilot- olltinti tlc stitttularc.
;

il

Elemente de bazd ale kinetoterapiei

in tratamentul gi recuperarea afecfiunilor aparatului locomotor

clasificarea tehnicilor kinetoterapiei pleacd de la recunoa$terea celor t proprietdfi fundamentale ale aparatului locomotor: - activitatea motrice;

ll

l'ttsturile

:i;rrr

Itcprezintd pozilii ale corpului sau ale unor segmente impuse. cu scop terapeutic l)t'cvefltiv, pentru a corela sau evita instalarea unor devieri de staticd, pozilii \ r( roilsc sau pentru a facilita un alt proces fiziologic.
,r)

capacitatea de a putea
starea de repaus.

f,r

migcat pasiv;
imobilizarea

posturile corective, liber6, liberd-ajutati sau fixati se adreseazd numai piu tr lor moi al cdror lesut conjunctiv poate fi influenlat. I)c un mare interes in recuperarea mobilitdlii articulare sunt posturile seriate
, ,rre

llxcazd orice cAgtig de amplitudine gi permite reluarea recuperirii de la unghiul

rrorr

Anakinetice:(

obtinut in gedinlele anterioare. l'>) posturile de facilitare cele mai utilizate sunt:

,.n",.r(
Ki""ti""(

posturarea

Statice:(

,.

contractia izomctricd
r

posturile de drenaj bronqic; posturile antideclive sau proclive pentru promovarea sau blocarea circulafiei

ll

irrtoarcere;

rclaxarca nrusculard

posturi de drenaj biliar etc. lehnici kinetice

lrlcmentul definitoriu il reprezintd migcarea gi/sau contraclia muscular5..
l,'lrtrit i kinetice dinamice
rr) rnobilizarea pasivS, pentru realizarea migcdrilor pasive sunt cAteva
r

ulnamlce

.-t f- Acnva:\\ volunrala: liberd \\ acrivo-pasivd \ activd cu rezistentd \I Pasivd: trac!iuni sub anestezie

reflcxa

purd asistati
autopasivd mccantca

condifii

t' lrcbuie respectate:

cunoagterea exacti a boinavului, a diagnosticului gi a biomecanicii normale pirrticulard cazului tratat (din bilanlul articular, testarea musculard, bilanlul

pasrvo-activd prin manipulare

(dupd
T.

',,r

lrrnctional);

Tehnici anakinetice
A. Imobilizarea
Este o tehnicd anakineticd caructerizatd, de mentinerea mai mult sau mai pu prelungitd a corpului in intregime sau a unui segment, in pozilie nemigcatd, sir sau cu ajutorul unor instala{ii sau aparate. Din punctul de vedere al scopului care se recurge la irnobilizare, distingem: a) imobilizare de punere in repaus; b) imobilizare de conten{ie; c) imobilizare dc coreclic. Pentru o imobilizare corectd trebuie respectate cAteva reguli fundamentale - aparatul de imobilizare sd nu jeneze circulalia gi sd nu provoace leziuni tegu

- in afara cdgtigdrii increderii bolnar.-ului, pozilionarea lui confortabild dar t'csibild manevrelor de executat, este absolut obligatorie respectarea urmitoarelor r,'lirrli: 1. miqcarea se executd pe direcfii fiziologice, in limitele permise de durere, ;rlociifld manevre de facilitare; 2. prizele kinetoterapeutului trebuie s6 fie efectuate de aga manierd incAt sd .1,;rltrrre mobilizarea unei singure articulalii qi in nici unaaznu se va mobiliza pasiv ,' :rr ticula{ie prin intermediul alteia; -1. parametrii de exccufic a mobilizirii pasive sunt: forla, viteza, durata, lr('('vcnta, care se adapteazd stdrii clinice locale gi scopului urmdrit; 4. este bine ca mobilizarea pasivd sd fie pregdtit5 prin aplicarea localS de , ;rltluri, masaj sau electroterapie antalgicd. Modalitdlile tehnice de aplicare a mobilizdrii pasive sunt urmdtoarele:
,rt

rttentarc sau durere, - scgmcntcle sd fie imobilizate in pozilii funclionale; in timptrl imobilizdrii sd se mcntind tonusul uruscularprincontractii rnusculare
izo rrtcl

,1.

'frac{iunile

rr) tractiunilc continuc;

lict'

/r) tractiunilc discorrtinucl r') tractiunilc-fixatiilc altcnrantc.

B. Mobilizarea fortatd sub anestezie (tehnici orlopedicd). C. Mobilizarea pasivd purd asistatd. D. Mobilizarea autopasivS. E. Mobllizarea pasivi mecanicS. fl Mobilizarea pasivo-activd.
G. Manipularea.
Mobilizarea activi

ritnul miqcdrii
l,'rrt 5i invers);
,,,,1t.

este

in funclie de mdrimea rezistenlei (rezistenf[ mare-ritm

stabilizarea segmentului pe care igi are originea muqchiul ce se contractd rlc maximd importanld, la aceastd stabilitate participAnd mult qi pozilia de start; variante tehnice: rezisten{d prin scripeli gi greutdli, prin arcuri sau materiale

r.lrrsticc, prin materiale maleabile, prin ap6, rezistenfa

,1,'
I i'

opusi de kinetoterapeut sau

bolnavul insugi (autorezistenla).

i

Irtr

t'

i kinetice statice

Ceea ce definegte aceasti migcare este contractia musculaturii proprii seg mentului ce se mobilizeazd. Cum aceastd contraclie poate fi reflexd (involuntard sau voluntard, se distinge o mobilizare activd reflexd qi o mobilizare activdvolunta L Mobilizarea activd reflexd se realizeazd, prin urmdtoarele metode: * stimularea reflexului de intindere; - stimularea reacliilor de echilibrare; - stimularca reflexelor posturale. II. Mobihzarca activr voluntard reprezintd baza oricdrui program de ki terapie. Efectele mobilizdrii activc voluntare sunt: - cre$terea sau menlinerea amplitudinii miqcirii unei arliculatii; - cregterea sau mentinerea forfei musculare; - recdpdtarea sau cdgtigarea coordondrii musculare; - menfinerea unei circulatii normale; mentinerea sau cregterea ventilatiei puhnonare; * ameliorarea condiliilor psihice; - mentinerea echilibrului cndocrin etc.

orrtractia izometricS (cregterea tonusului muscular) qi relaxarea musculari {'rt liclcrea tonusului muscular). Contraclia izometricd constd din cregterea tensiunii musculare fird modificarea lrrrrginrii muqchiului. Mugchiul lucreazd impotriva unei rezistenfe care depdqeqte lor(l sa. Clasic, se practicd douS tipuri de exercilii: - cxercilii unice scurte izometrice zllnice - practic, o contrac{ie de 6 secunde
r

1'coretic, existd doui tipuri de posibilitdli tehnice de executare a kineziei statice:

ltr' /.t. '

u o pauzA de 20 de secunde intre ele, o gedin!6 pe zi. Sc rnai poate lucra gi intr-un grupaj de trei contraclii a 6 sec. cu pauz6 de

- cxercijii repetitive scurte izometrice zilnice - 20 de contraclii de 6 secunde

30-

trO

Modalititi

tehnice de mobilizare activi voluntari

a) Mobllizarea liberd (activ[ purd): migcarea se executd fbrl nici o fErd nici o opozilie exterioarS. Parametrii executiei sunt variabili in func{ie d scopul urmdrit: direclia de miqcare, amplitudine a, forla, viteza, durata gi pozilia d Iucru. b) Mobilizarea activo-pasivd (activd asistati), reclamd respectarea unor condili

de2-3 ori pe zi. I{claxarea musculard, la fel de necesari de multe ori ca gi cre$terea forfei in ( r rf .slrl unui tratament fizical-kinetic judicios, se realizeazd prin imbinarea tehnicilor ,,pecifice relaxdrii generale cu acelea ale relaxdrii locale. Existd mai multe metode: congtientizarea stirii de relaxare musculard; - scuturarea ritmicd a membrului respcctiv; rnasaj blAnd al corpului muscular contractat sau prin vibrarea segmentului; - baie generald caldd etc.
scc. intre ele, repetate

ct

mici

debazd: - forfa exterioard si nu se substituie forlei proprii gi sd fie aplicati pc direcl acliunii mugchiului asistat gi si fie variabild (mai mare la inceputul miqcdrii qi
spre sfArgitul cursei);

rrrrrri

- mijloacele prin care se asistd mobilizarea activd sunt de mai multe feluri corzi elastice, montaje de scripeti, suspendarea in chingi, executarea migcdrii in apd c) Mobilizarea activd cu rezistentS; in acest caz, forla externd se opune mobilizatorii proprii, astfel cregte tensiunea in mugchi gi se realizeazd hipertrofi mugchiului. Regulile generale ce trebuic respectate in aceastd tehnicd: - rezistenta se aplicd pe tot parcursul migcirii active ; - valoarca rczistentei este mai mici decdt fo4a rnugchilor ce sc contractd pentru rcalizarca ruipcirni. Daci cslc posibil, rczistcnta scadc dc 1a inccputul sprc sfArqitul rrriScirrii .;i cltrllr llccrtrc nri;curc sc introrlrrcc o fbarlcr scrrrtli pclioadir clc rcllxarc;
),1

pdnd acum reprezintd elementele constructive ale cxerciliu ftzic (terapeutic) care este structurat din trei pdrli: stabilite; - pozilia de starl gi migcirile efectuate in cadrul posturii izometricl); (concentricd, excentrica, musculard contracfie tipul de - eiementele declanqatoare ale unui stimul senzitiv sau senzorial cu scop de lrrcilitare sau inhibare a rispunsului. Existd qAteva principii debazd ale exerci{iului fizic de care trebuie sd se {ind

fizic (terapeutic) Tchnicile debazd. descrise

c'iliul

',r'lttttd:

cxerciliile se executd lent, ritmic, fdrd bruscdri; sebazeazdpe pozilii de starl stabile, solide, care sd pcrmiti maxicxercifiile rnrrm dc travaliu muscular; -- progrcsivitatca cxercifiilor va fi lenti, de la stadiile cele rnai joase de forld rrrrrscrriari, rcdoarc articr-rlard qi coordonarc, sprc cxcrcilii care ccr forld, mobilitate rrllicuIitrit ;i coot'dtltrltt'c apl'oapc tlormalc;

l5

- sc va urm5ri ca tonifierea musculari sd se execute intotdeauna pe toatd amplitudinea de migcare articulard posibila; - cu cAt un cxerciliu reclamd o forld de contractie mai intensd, cu atdt pauza de relaxare va fi mai lungd. Poziliile de starl sunt de doui categorii: pozilii fundamentale qi pozilii derivate. Poziliile fundamentale sunt in numdr de cinci: orlostaticd, in gezdnd, in genunchi,
polilii fundamentale se obtin prin rnodificarea poziliei bratelor, trunchiului, membrelor inferioare, a capului etc. Promovarca migcdrilor sau controlul motor prin cxercitii terapeutice pleacd de la etapele controiului motor urmdrind put pu, u."ri. etape (mobilitate, ", stabilitate, rnobilitate controlatd. abilitate). Mobilitatea. Prin acest termen intelegem posibilitatea de a inrfia o rniqcare gi de a executa acea mi$care pe toatd amplitudinea ei fiziologicd. Recuperarea mobilitdtii va implica fie recAgtigarea amplitudinii arliculare, fie-a fo4ei musculare. Stabiiitatea. Este capacitatea de a mentine posturile gravitalionale gi antrgravitafionale ca gi posturile mediane ale corpului Mobilitatea controlatd reprezintd posibilitatea de a exccuta miqcdri in timpul oricdrci posturi de incdrcare prin greutatea corpului cu segmentele distale fixate sau dc a rota capul gi trunchiul in jurul axului longitudinal, in timpul acestor posturi. Un stadiu intcnnediar este aga-zisa,,activitate static-dinamicd., ?n po4irn"u proximald a unui segment sc roteazd, in timp ce porfiunea sa distald este "ur.fixatd nrin greutatea corpului. Mobilitatea controlatd necesiti: * obtinerea unei forle musculare in limita disponibilitdfii migcirii; - promovarea unor reacfii de cchilibru in balans; - dezvoltarea unei dextcritali de autllizaamplitudinile functionale de migcare atat in articula{iile proximale cAt gi in cele distale. Abilitatea este ultimul nivel al controlului motor (cel mai inalt). in tirnp ce rdddcinilc membrelor prczintd,o stabilitate dinamici care ghidcazd membrul, purt"u distali (mdna, piciorul) are o mare libertate de migcarc acliune Ai Dupd ce s-a fixat postura in care se va desfigura exerciliul fizic precum gi etapa de promovare a migcdrii, se descriu tipul de contractie musculard: izotonicd (concentricd sau excentricd), izometricd gi zona de lungime musculard (scurtd, rnedie, lunga) in care se lucreazd. Pe l6ngd tehnicile clasice enumcrate qi, in general bine cunoscute, pentru promovarea unuia sau altuia dintre tipurile de contractre musculard au fost imaginate o serie de tehnici de facilitare neuro-musculard. Tehnicile fundamentale se execut[ cu sau fErd participarea voluntard, a bolnavului (de preferat ca bolnaml sd coopereze total) gi constau dintr-o serie de clemcnte care au, fiecare , un corespondent exact in fiziologia contrac{iei musculare voluntare; priza mainilor, comanda verbald, intinderea mugchiului, tractiunea_ colnpreslunca articulard, rezistenta maximali, secvenlialitatea normald a ac{iunii rr uscularc, intdrirca i n fl uxului nclvos, rni gciri c clc ciccorlpcn sarc.
I

I'c ldngd tehnicile fundamentale, mai existd o serie de tehnici speciale care au ('lc Lln caracter general: inversarea-lentd gi inversarea lentd cu opunere, contracliile ,,1 t {'l )('llrtc, secventialitatea pentru intdrire, inversarea agonisticd.

culcat, in atdrnat. Pozitiile derivate din cele cinci

ln plus, alte tehnici de facilitare neuro-musculari specifice care necesitd o (l()l)crare deplind din partea bolnavului, concretizat1, prin dezvoltarea maximului ,lt' t'lbrt de care este capabil. Aceste tehnici se adreseazd in mod particular promovdrii mobilitetii (initiere itlnticd, migcare activd de relaxare-opunere, relaxare-opunere, relaxare-contractie, ',t,rbilizare ritmicd, rotalie ritmicd), promovdrii stabilitSlii (contracfia izometricd in
|

r[' cvadrupedie
I

izometria alternatd), promovarea mobilitatii controlate (din pozilie se tonificd musculatura pe parcursul amplitudinii disponibile, iurtrcnarea bolnavului de a-qi lua singur diferite posturi etc.) gi tehnici pentru
='onlt scurtatd,
r ( )nrovarea

abllitlfii (inversarea agonisticS, progresia cu rezistentS, secvenfialitatea

rr,

r'rnald).

Pcntru realizarea acestor exercilii terapeutice cu facilitare neuro-musculard

,':;lc nevoie sd se exploateze rational toate elementele facilitatorii sau inhibitorii. elemente sunt clasificate in funcfie dc receptorii care sunt stimulati. Dintre "\t'cstc , t'lc rnai utilizate, amintim elementele proprioceptive. intinderea musculard, utilizata
rrr tloud sensuri: intinderile rapide faclliteazd, contractia mugchiului, pe cand rrrlinderile lungi, sustinute, au un efect inhibitor). Rezistenta aplicati unei migcdri cregte recrutarea de unitdti motorii, deci | ;rc i I iteazd contraclia. Vibralia aplicati muqchiului are un efect facilitator pentru agonist 9i inhibitor pcrrtru antagonist. Tclescoparea articulaliei (compresiunea axial6) are efect facilitator, pe cAnd 'l('(:oaptarea pare sd inhibe tonusul muscular. Acceleratia lineari gi angulard are actiune stimulatoare, pe cind rostogolirea rrtrnicd are un efect inhibitor, in special pe musculatura spasticd. Elementele de facilitare exteroceptivl constau din stimularea unor reccptori r ttlrtnati mecanici sau termici gi au efecte atAt stimulante, cat $i inhibitorii, in funcfie ,1,' locul gi intensitatea aplicdrii (atingerea ugoarS, periajul, crldurd sau rece local, t, )otare ugoard paravertebrald).
I I

Elementele combinatc, proprio- qi extcroceptive, constau din contactele

rrrrnuale ale kinetoterapeutului gi presiunea exercitati pe tendoanele lungi.

l(r

Elementele facilitatorii teleceptoare sunt: vdzul, auzul qi mirosul. Intensitatea ,trnrulirii poate dicta efectul facilitator sau inhibitor. Se mai descriu gi elemente facilitatorii intcroceptive (stimularea sinusului , rrrotidian) pe care, din motive de sccuritate a bolnavului, este mai bine sd nu le rrtrlizlm. in programele de kinetotcrapie adresate recuperirii diferitelor afecliuni care rrrlcrcscazi aparatul locomotor s-au concrctizat o sumd dc metode care sc aplici 'rrl li!crtrrrt sittt tlitt curc, [rrr rccupcriltol'cxpcrin"rcntat sclcctcazd pdrttlc carc convin ,,'l ttuti ttttrll crtztrlrri l)c ('lu'c il lrrrlelrza. l)colrlccc scoprrl lrrcrirrii cstc tlc a olc;i rrl

\l

in noianul de posibilitdfi terapeutice pe care le oferd kinctotcrapia, aceste metode vor fi doar trecute in revistd urmdnd ca docu sttplirrtctrtard sd se facd din literatura de specialitate menlionatd in bibliografie acccsibili fdrd prea mari eforturi. De altfel, datele fundamentale ale unora din
ghicl dc uricntare
rurctodc sc rcgdsesc in diferite capitole ale cd4ii. Mctoda Bobath, bazatd, pe reacfiile de redresare a capului gi a corpului rururircgtc in mod special modificarea tonusului muscular care in anumite conditi dc boald este dezorganizat (facilitarea sau inhibi{ia tonici in leziunile SNC la cooi

rr

tamen tul ftzical-kinetic

;i

adult);

[ccuperarea medicala in sindroamele ;rlgo-func{ionale ale pumnului gi mAinii

'rr

metoda De Lorme-Watkins urmdregte cregterea forlei musculare prin exercitii cu rczrstentd progresivd;

c:

mctoda Maigne - manipulSri vertebrale in distorsiuni minore; mctoda Jacobson gi Schulze pentru relaxare musculari progresivd; tnctoda Kabat de facilitare a contrac{iei musculare voluntare prin sumarca rr cn tc lor faci litatorii neuro-musculare; ntctoda Klapp pentru redresarea scoliozelor; n.rcloda Miiller-Hettinger pentru tonifi ere musculari prin exercitii izometrice:
-_

rt. ,)tnoroamere alglce care induc deficite funclionale ale mAinii pot fi generate rlr' rut rulDdr mare de afecliuni de diferite etiologii: traumatisme majore, rrrt rrtraumatisme, procese reumatismale degenerative sau inflamatorii, tulburdri
r,r.,t rrlare sau neurologice.
ir',1

('ondiliile patologice care dau durere la nivelul mAinii pot fi sistematizate

ll'1.

nrctoda Frenkel pentru recuperarea coordondrii motorii in afectiunil

cclc[rcloasc; - mctoda Williams pentru discopatii; mctoda chiropraxic5 de mobilizare a coloanei vertebrale; - mctoda culturistd pentru dezvoltarea volumului gi a fo4ei musculare; - mctodcle Fay, Phelps, Tardieu, vojta, voss, Brunnstrom, perffetti qi Salvini,

Nlonoartropatii rrr trita septici

llUta

t:orrdrocalcinoza

t{nA
:rrtrita reactivd.

'

,\

rlropatii sistemice primitive

ilr tl'OZa

Ei

secundare

Albcrt, in recuperarea leziunilor SNC. E,fcctuarca exercitiilor fizice cu ajutorul unor instalalii sau a unei aparaturi spccralc cste reunitd sub termenul generic de,,metode speciale" care impun gi o scric de reguli generale gi specifice. Cele mai utilizate metode speciale sunt: nrccanoterapia, scripetoterapia, sistemul Guthrie-Smith, suspensoterapia, terapi ocupationald, manipuldrile, tracfiunile (elongaliile) vertebrale, hidrokinetoterapi gi rr n-astica acrobicd, stretching-ul gi sportul terapeutic. In rczumat, obiectivele de bazd pe care gi le propune kinetoterapia su
r

l,l{
;rrtropatia psoriazicd

l.llS
(

):;tcomiopatia hipertrofi cd

l':rtologia

pir{ilor moi tcrrosinovite , hisrul teno-sinovial rlcgetul in resort

rnf'ec!ii
r

Lrpturi de tendoane

rrrrriitoarclc:

M. Dupuytren
I

/.

Relaxarea.

rrsciite

2. Corectarea posturii gi aliniamentul corpului. -3. Crcqterea mobilitdtii articulare. 4. Crcgtcrea forlei musculare. .f . Crc$tcrca rezistentei musculare. 6. ('oordonarca, controlul gi echilibrul.
Z. Antrcnarca Ia cfort.

I Sirrdroamele posttraumatice 1 lirnori

turnori glomice
cncondroame
I

ll ctastaze

t'

,\. I{cctlrrclrlctr respiralolic.

(/. l(ectlrrcrrrcrr scnsibi
I

itr-rti i

Sindroame canaliculare sirrtlrorrrtrl tlc lrutcl carpiln sirrtlrottrttl roltttttlttltti llrottator :,tntltrtlttttl tlt ttt tv ittlt'to:rts ;tttlt'titrl'
{()