Demografii impart intreaga intreaga istorie a omenirii in 3 mari etape: vechiul regim demographic, tranzitia demografica si regimul demographic

modern. Tranzitia demografica a inceput in Occident in sec 18 si s-a extins apoi in sec 19-20. Vechiul regim demografic caracterizat prin: natalitate ridicata, 40 de nasteri la 1000 de loc annual, mergand catre 50-60, astazi rata natalitatii variaza in jur de 10-15. Perioada fertile a unei femei cuprinde circa 25-30 ani, mai mult de 30 nasteri. Mortalitate generala ridicata si profund neregulata mortalitate infantile care afecta o treime sau jum dintre copiii nascuti vii. Speranta medie de viata scazuta redusa de mortalitatea infantile uriasa, cei care supravietuiau copilariei erau destuli de expusi la boli si alte surse de mortalitate, cei care depaseau 50,60 de ani erau putin numerosi. Fomanetea- cauza nu era cresterea demografica ci variatia mare a productiei agro-alimentare datorita vulnerabilitatii societatii la interperii. Epidemiile razboaiele genera valuri de de mortalitate care anihilau temporar tendinta de crestre demografica. Comunitatile de vanatori-culegatori catre 1500 ele ocupau cea mai mare parte a Americii, extremitatile nordice ale Europei si Asiei, o parte a Africiii, Australia si Oceania. Aceste comunitati ocupau imperfect spatial, fiind putin numeroase. Societatile pastorale Africa rasariteana cat si in asia central si in unele parti ale europei rasaritene mai existau triburi sau societati care traiau exclusive de pe urma cresterii animalelor domestic: vite, oi capre, cai. Uneori practicau nomadismul, se deplasau pt a asigura hrana animalelor.

Acestia se multumeau raporturile de schimb oferind animale sau produse animaliere in schimbul produselor vegetale sau mestesugaresti. Alteori prin jaf, sau au profitat de superioritatea lor militara pt a impune agricultorilor sedentary plata unui tribute sau dari. Cea mai mare parte a oamenilor isi asigurau hrana din cultivarea anumitor plante . gama acestora au variat considerabil, fiind determinate de conditiile natural de traditii sau de stocurile de cunostinte agrotehnice accumulate de dif comunitati umane. Civilizatia cerealelor- specifica lumiii vechi, adia asiei europei africii. Cea mai veche civ Agricola. Se cultivau 5 cereale principale: grau, orz , secara, mei, ovaz. Secara zone nordice, orz si mei parti mai calduroase. Mai multe feluri de folosire a solului: cultivarea unei sup de pamant de mai multe ori, an dupa an, pana la epuizarea potentialului natural al solului, dezavantajul= scade randamentul de la an la an; sistemul moinei regulate, abandonarea voluntara a unei sup agrocole dupa un nr oarecare de ani si luarea in cultura a unor noi terenuri. Asolamentul bienal-impartirea terenului in 2 parti, una era cultivate alta nu, in al dolilea an a2a era cultivate prima nu. Asolamentul trienal-impartit in 3 sole una fiind cultivate cu cereal de toamna, ce a de a doua cu c de primavera a3a lasata in parloaga. Ciclul dura 3 ani. Civ cerealelor presupune o impletire intre culturile de plante si crestrea animalelor. Boii si caii rep o forta de tractiune esentiala la arat, iar lasarea periodica in parloaga a unor imp sup ofera animalelor pasuni.

Civilizatia orezului a aparut mult mai trz decat cea a cerealelor. Desi pare a fi atestata in Asia inca de pe la anul 2000 I hr, el nu s a impus in egala masura cu cerealele. Initial era cultivat in regim uscat. Marea noutate a fost trecerea in regim inundat. Are avantajul unei productivitati mult mai mari decat a cerealelor, dar este posibila doar in zone joase, pe vaile raurilor. A permis sporirea nr oamenilor, pop chinei crescand de la 50 mil la mij mileniului 1 la peste 100 mil catre anul 1200. Orasele s au dezv, activitati mestesugaresti si comerciale. Consecinte neg- ocuparea teritoriului inegala, densitati in zone joase, potentialul microbian sporit de inundarea periodica a terenurilor agricole a dus la disparitia aproape complete a animalelor domestic. Diminuare a aportului alimentar al proteinelor de origine animala-scaderea taliei medii a pop. Civ o s a dezv si in coreea japonica indonezia Indochina india Nordica irak egipt. Civilizatia porumbului mexic anul 2000 I hr. multa vreme a fost cultivat porumbul salbatic, stiuleti 2-3 cm, cateva boabe. Treptat s a ameliorat. Extins: America de n si central si in partea de n si apuseana a americii de s. cultivat la altitudini relative ridicate. Cultivat in simbioza cu alte plante cum ar fi fasolea, dovleacul. Nu a cuprins intreaga America, fiind ocupata de comunitatile de vanatori culegatori. Absenta complete a animalelor domestic pana la sosirea europenilor. Nu au trecut la prelucrarea metalelor dure pt realizarea de arme si unelte. Albsenta cailor si a armelor se dovedeste fatala in momentul confruntarii cu europenii. Dupa descoperirea americii spaniolii au adus aceasta planta in

lumea veche unde din sec 16 a inceput sa fie cultivate masiv. Marea ciuma mij sec 14- a lovit toate civ agricole a lumii vechi. A eliminate un sfert sau o treime din pop multor tari a asiei europei africii de nord, dezorganizang grav economiile si soc. De la mij sec 15 dupa term cresterea dem a fost reluata. Astfel pop europei a scazut de la 73 mil la 50-55 mil, si a crescut dupa 1450 la cca 100 mil, china 103 mil in 1500 la 160 mil in 1600. Modial cresterea a fost de la 437 mil 1500 la 555 mil catre 1600. Sectorul extractive extractia sari din saline si a pietrei pt constructii, cat si mineritul.se considera un monopol al monarhului, dar cele mai multe exploatatii erau modeste, fiind realizate de grupuri mici de oameni, foloseau unelte rudimentare. Situatia s a schimbat la mij sec 15. Folosirea pompelor a ingaduit evacuarea apei si patrunderea la adancimi mai mari. Necesitau investitii considerabile, initiative a fost preluata de negustorii din orase precum Augsburg si Nurnberg care au organizat activitatea sub forma unor intreprinderi capitaliste. Spre mij sec 16 multe mine de argint din europa centrala au intrat in delin(argint ieftin America). Sectorul prelucrator- cuprindea mestesuguri alimentare (morarit, brutarit, transarea si conservarea carnii, prepararea si lactatelor si a bauturilor alcoolice) mestesufuri legate de producerea imbracamintei(pielarit, tors tesut, croitorie), olaritul, obtinerea si prelucrarea metalelor. Practicate de pers care nu aveau o specializare stricta. Concentrate in orase numai o parte, mestesugurile satesti fiind predominante.

Elemental cel mai innoitor in evolutia sectorului prelucrator a fost dezvoltarea manufacturilor. Erau intreprinderi capitaliste organizate pe baza diviziunii tehnice a muncii. Se considera in in europa primele manufacture capitaliste au aarut in sectorul textile, in productia de postav din Flandra si Toscana la sf sec 18. Erau dispersate. S au dezv si manufacture concentrate cum ar fi cele din sectorul metaluric sau tipografiile europa centrala si apuseana. Unele din cele mai mari manufacture ceoncentrate erau santierele de constructii navale. Comertul - existau mai multe forme vechi de organizare= schimburile directe dintre producatori si consumatori- targuri saptamanale, vanzarea directa a produselor; comertul practicat de negustorii ambulanti; cometertul en gros practicat de mari negustori sedentary. S a impus 2 noi forme de organizare a activitatilor comerciale: companiile privilegiate li se garanta monopolul exercitarii comertului cu o anumita tara sau regiune, in schimbul unei plati a unei sume de bani; comaniile anonime pe actiuni, alcatuite pt a permite concentrarea unor mari capitaluri, necesare operatiunilor comerciale de anvergura. Clasificare interior/exterior al unei tari. Clasificarea in functia de distant la care se desfasoara schimbul: c local, lega un centru urban de satele din jur; c la mare distant, intercontinental, desf cu marfuri de lux, c la distant medie cu o raza de sute de km, produse de larg consum. Mijloace de plata: troc, moneda cele metalice aur argint metale commune, creditul vanzarea de marfuri cu plata intarziata.

Cultura orala, cultura scrisa In evul mediu, numarul stiutorilor de carte este foarte mic. clericilor. Acestia stiu sa scrie, sa citeasca, sa vorbeasca in latina si detin prin aceasta monopolul asupra culturii scrise, care pana prin secolul XII are un caracter savant. Numarul lor este foarte mic, cateva procente din totalul populatiei, ei reprezentand o foarte subtire elita intelectuala. Majoritatea populatiei are acces la cultura prin intermediul transmiterii orale, fie a operelor de expresie latina si cu continut esential religios. Cultura savanta, cultura populara Se poate vorbi de o cultura savanta, in general a clericilor, care foloseste ca vehicol limba latina (in Occident) si face apel la scris, in opozitie cu o cultura populara, a marii majoritati a populatiei, care nu stie sa scrie si sa citeasca si/sau nu intelege limbile de cultura. O astfel de cultura populara caracterizeaza nu doar paturile de jos, ci si aristocratia, atata vreme cat membrii ei nu se mai indeletnicesc cu studiul literelor. Cultura rurala Cultura din mediul rural este una orala, folclorica. Mediul rural este unul al basmelor si legendelor transmise din generatie in generatie, cu riscul modificarilor sau chiar al disparitiei daca nu sunt fixate in scris si daca la un moment dat ies din 'moda'; o lume a cantecelor si a dansurilor populare care initial erau comune atat taranilor cat si aristocratilor. Cultura urbana o relativa laicizare a invatamantului, gazduit acum de scoli urbane care nu mai sunt patronate neaparat de biserica si care sunt orientate spre formarea deprinderilor

practice necesare unor cetateni activi si priceputi intr-ale mestesugurilor, negotului si schimbului de bani.