Sunteți pe pagina 1din 5

Ingrijirea cainilor cu diverse handicapuri Orbirea

Majoritatea proprietarilor de animale de companie sunt preocupati de obisnuirea cainelui cu regulile casei sau de dezvatarea pisicii care zgarie canapeaua. Situatia se complica atunci cand intervine un handicap si toate lucrurile pe care le considerai usoare pentru tine si patrupedul tau necesita deodata mult mai multa atentie. Problemele de comportament si corectarea lor sunt doar o parte normala a zilelor petrecute alaturi de animalul de companie, dar instalarea unui handicap, precum pierderea vederii, poate fi traumatizanta atat pentru patruped cat si pentru stapan. Supararea de dupa momentul imbolnavirii trebuie sa fie insa de scurta durata pentru ca viata continua si poate aduce ani plini de fericire pentru stapan si companionul acestuia. Cateodata viata este nedreapta si trebuie sa fii pregatit pentru o astfel de situatie. Pierderea vederii animalului de casa poate sa fie declansata de boli precum glaucomul (care este tratabil) sau afectiuni genetice care provoaca orbire ireversibila (de exemplu, atrofie progresiva a retinei). Vizitele regulate la veterinar si cunoasterea predispozitiei patrupedului tau la o anumita boala pot sa te ajute la monitorizarea starii de sanatate a animalului si la interventiile facute la timp. Unele boli progreseaza incet, acordand timp animalului si proprietarului sa se obisnuiasca cu situatia. Totusi, exista cazuri in care pierderea vederii poate fi provocata de un eveniment brusc sau de instalarea rapida a unei boli. Un lucru esential de stiut, cand te afli in situatia de a detine un animal de companie orb, este ca patrupedele domesticite sunt foarte dependente de stapanii lor. Siguranta, confortul si starea generala de fericire a animalului orb raman principalele prioritati ale proprietarului. Ca in cazul oricarei schimbari, este nevoie de o perioada de acomodare. Animalul va avea nevoie de suport si incurajare pentru a se simti in siguranta iar orice situatie potential periculoasa trebuie luata in considerare. Protectia fata de picioarele de la mobila si colturile ascutite este un prim pas pentru a te asigura ca in primele zile fara vedere nu se petrec accidente care sa faca animalul sa sufere. Compasiunea si empatia sunt esentiale pentru a intelege noile nevoi ale animalului tau orb. Exista mai multe lucruri pe care le poti face pentru animalul care si-a pierdut vederea: - nu misca prea mult mobila pentru ca animalul se va simti in siguranta intr-un loc familiar - incearca sa ii limitezi animalului accesul la scari pana cand ai reusit sa-l reinstruitesti cum sa mearga pe ele - cand te apropii de animal sau inaite de a-l mangaia, vorbeste-i usor pentru a-l nu lua prin surprindere

- niciodata nu lasa un animal orb sa mearga singur pe afara - incearca sa cobori la nivelul animalului pentru a-i intelege mai bine nevoile - holurile lungi si goale sunt ideale pentru joaca - mergi mai incet cand plimbi cainele pentru ca mirosul a devenit mult mai important pentru animal - cumpara o lesa rigida pentru ca poti indica mai usor directia in care doresti sa te deplasezi - incepe sa folosesti noi comenzi precum "urca" sau "coboara" pentru a ajuta patrupedul sa foloseasca scarile - pune un clopotel la gatul celorlalte animale din casa pentru a le face mai usor de identificat de catre patrupedul orb De-a lungul fiecarei schimbari ce va surveni in viata animalului tau tine minte ca incurajarea acestuia si dovezile de pretuire vor face din catel sau pisica in continuare un prieten devotat si iubitor.

Surzenia
Animalele domestice sunt foarte asemanatoare oamenilor in privinta nevoii de atentie si afectiune. Atunci cand lucrurile iau o intorsatura neplacuta si animalul tau isi pierde auzul, trebuie sa te folosesti de capabilitatea de a intelege noile nevoi ale patrupedului. Aici este principala provocare a stapanului: sa gaseasca cele mai bune metode pentru a usura viata animalului sau de companie si de a-i oferi cele mai bune conditii pentru o viata lunga si fericita. Ca si in cazul oamenilor, pierderea auzului la animale poate fi provocata de mai multi factori: diferite boli, accidente, probleme genetice sau imbatranire. Unul dintre cele mai bune indicatoare ale surzeniei in lumea animalelor este blana de culoare alba. Desi nu este obligatoriu ca cele doua aspecte sa fie legate, statisticile arata ca parul alb creste probabilitatea unei afectiuni congenitale. Atunci cand surzenia intervine treptat, animalul poate invata sa compenseze lipsa auzului cu alte simturi si instincte. Astfel, in timp ce diagnosticul te poate lua prin surprindere, animalul tau de companie se va fi adaptat deja, in mare masura, la situatie. Cand pierderea auzului se petrece brusc, unele schimbari in comportament te pot ajuta sa sesizezi problema animalului. Astfel, unele animale vor latra sau mieuna mai tare decat de obicei pentru ca nu isi mai pot regla volumul. De asemenea, aceste animale vor aborda o atitudine mai defensiva pentru ca sunt tulburate de inexplicabila liniste instalata brusc.

Un dresaj special poate sa te ajute atat pe tine cat si pe animal sa faceti fata unor schimbari in felul in care veti interactiona. Aceste schimbari se refera, printre altele, la modul in care te apropii de un animal care nu poate anticipa viitorul contact sau cum sa iti trezesti patrupedul fara sa-l sperii. Daca reusesti sa iti faci simtita prezenta intr-o camera si sa-i atragi atentia in momentul cand pleci, nivelul de stres al animalului surd va scadea considerabil. Chiar daca patrupedul doarme, il poti trezi cu o atingere usoara, cat sa isi dea seama ca esti langa el. In cazul pisicilor, diferentele de comportament de dupa instalarea surzeniei nu sunt la fel de accentuate ca la caini. Totusi, un animal surd trebuie abordat in mod diferit, avand in vedere ca, pur si simplu, nu iti aude vocea. O veste foarte buna pentru cei care au un caine surd este ca aceste patrupede pot fi invatate sa urmeze comenzi vizuale, care le inlocuiesc pe cele verbale. Un animal care si-a pierdut auzul poate simti vibratiile din podea atunci cand pasesti sau folosesti un bat si se va uita catre tine. Ii poti atrage atentia animalului aducand un obiect mic in campul lui vizual, insa nu trebuie niciodata sa arunci cu ceva in patruped pentru a-l face sa se uite la tine. Pentru a te asigura ca animalul tau este in siguranta, trebuie sa ii urmaresti cat mai mult miscarile. O solutie simpla si foarte buna este sa pui un clopotel la zgarda patrupedului care nu iti mai raspunde la chemare. De asemenea, este foarte bine ca zgarda sa afiseze cumva faptul ca animalul este surd, pentru situatiile in care patrupedul este abordat de un strain. In cazul cainilor, plimbarile in aer liber sunt foarte importante asa ca nu trebuie sa renunti la acest obicei. Totusi, niciodata nu trebuie sa lasi animalul surd singur afara. Tine minte ca animalele domestice sunt foarte dependente de stapanii lor si ca au nevoie de toata afectiunea stapanulor, fie ca ii aud sau nu.

Ingrijirea saptamanala a dintilor


Nu numai urechile necesita ingrijire si atentie saptamanala! O dantura sanatoasa este extrem de importanta, chiar vitala, pentru caine. In timp ce cainii hraniti cu mancare uscata necesita doar o verificare a starii gingiilor si a dintilor, cainii a caror hrana nu are proprietati "abrazive" (de exemplu, mancarea gatita in casa) necesita periaj regulat. Cainii nu fac carii, in schimb problemele care apar sunt inflamatiile gingiei datorita depunerilor de tartru. Aceste inflamatii pot degenera in abcese dentare (acumulari de pungi de puroi la baza dintelui si sub el), care slabesc radacina dintelui si care pot fi tratate chirurgical, doar de catre medic. In cazurile grave, unica solutie este extractia. De asemenea, depunerile de tartru sunt una din cauzele principale ale mirosului neplacut pe care il exhala gura cainelui, pe langa faptul ca asigura un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor. In cazul in care tartrul este deja depus, detartrajul va fi efectuat cu regularitate de catre medicul veterinar. Periajul danturii este foarte neplacut pentru caine, mai ales daca are gingiile sensibile sau inflamate. Pentru ca experienta sa fie cat mai putin traumatizanta, ai la indemana o alternativa la

periaj, si anume curatarea manuala a danturii. Ai nevoie de comprese sterile (pe care le gasesti la orice farmacie) si apa calduta cu putina sare (solutia pe care o obtii prin amestecarea unei lingurite de sare cu 500 ml de apa este similara cu serul fiziologic, deci neiritanta si compatibila cu tesutul sensibil al gingiilor cainelui). Pentru curatarea propriu-zisa a dintilor, iti vei infasura cateva comprese inmuiate in solutia de sare in jurul degetului aratator (daca ai unghii lungi, foloseste mai multe comprese) si vei curata astfel dintii cainelui. In cazul in care gingiile cainelui sunt sanatoase, poti utiliza o periuta speciala de dinti cu peri moi. Atentie! Nu utiliza pasta de dinti pentru uz uman! Cainele o inghite si este iritanta pentru aparatul digestiv! De asemenea, suntem sceptici si in ceea ce priveste bicarbonatul de sodiu, utilizat in acest scop pana acum cativa ani. Se recomanda utilizarea unei paste de dinti speciala pentru caini, care se gaseste la noi in tara numai la unele pet-shop-uri si cabinete veterinare. In cazul in care nu poti achizitiona un astfel de produs, poti peria pur si simplu dintii cainelui cu o periuta obisnuita, umezita in apa calduta cu putina sare (solutia hidro-salina descrisa mai sus). In timpul periajului, vom acorda o atentie speciala caninilor si maselelor, deoarece acestia sunt mai predispusi formarilor de placa bacteriana si tartru. Se vor indeparta resturile de mancare sau par ramase intre dinti si se va peria cu atentie in special baza dintilor, de jos in sus si dinspre interior catre exterior. In final se poate clati gura cainelui cu o solutie foarte diluata de apa oxigenata, care va antrena particulele mici care au "scapat" periajului. Unii caini, in functie de starea gingiilor si a dintilor, pot sa necesite o toaletare zilnica a danturii, mai ales cainii batrani. Atentie! La cainii batrani in special, gingiile exagerat de sensibile, infectate si inflamate pot fi indiciul unor afectiuni ale rinichilor sau ale inimii.

Ingrijiri generale acordate cainilor saptamanal Ingrijirea saptamanala a urechilor


Saptamanal, pe langa ritualul obisnuit al ingrijirii blanii, vom acorda o atentie speciala urechilor si danturii cainelui. Pentru ca aceasta operatiune sa se desfasoare intotdeauna cu succes, este bine sa ne obisnuim cainele inca de la inceput cu toata "procedura", astfel incat s-o accepte, daca nu cu placere, cel putin cu rabdare.Ingrijirea urechilor nu presupune in general rezistenta din partea cainelui, deoarece manipularea acestei zone le produce placere. In cazul in care, desi executi operatiunea corect si cu blandete, cainele isi fereste urechile si nu descoperi o zgarietura sau o capusa, s-ar putea sa aiba o zona dureroasa si trebuie prezentat medicului veterinar pentru stabilirea cauzei. Se recomanda ca urechile sa fie verificate cu si mai multa atentie la cainii cu urechi cazute (Cocker Spaniel, Springer Spaniel etc.) si la cainii care inoata sau care sunt imbaiati frecvent, deoarece umezeala creeaza un mediu favorabil pentru infectii si paraziti.

Pentru curatarea urechilor ai nevoie de comprese sterile (se gasesc la orice farmacie), betisoare

pentru urechi si apa oxigenata sau Otisept. Nu vei utiliza betisoarele decat dupa ce le-ai infasurat capatul pe care il introduci in urechea cainelui cu o fasie de compresa; vata cu care acestea sunt infasurate din fabricatie se scamoseaza si o astfel de scama ramasa in urechea cainelui poate produce iritatii si infectii. In plus, textura compreselor permite o curatare mai eficienta, deoarele murdaria se aduna in "ochiurile" dintre fibre. Prima operatiune este curatarea "la suprafata" a ambelor urechi - se ia o compresa si se infasoara pe deget (daca ai unghii lungi, foloseste mai multe comprese, ca sa nu zgarii pielea sensibila din ureche) si se sterge partea interioara externa a urechii. Dupa ce ai curatat astfel "grosul", poti incepe o curatare mai amanuntita, pentru zonele in care ai acces mai greu. Astfel, iei un betisor cu capatul infasurat intr-o fasie de compresa, il inmoi in apa oxigenata sau Otisept si incepi curatarea urechii mai in profunzime. Nu introduce betisorul prea adanc sau in zone pe care nu le poti vedea bine, pentru ca o miscare mai brusca a cainelui poate introduce betisorul mult prea adanc, intr-o zona sensibila, si ii poti face rau. Daca urechile sunt foarte murdare, va trebui sa imobilizezi catelul intre genunchi sau intr-un colt, sau va trebui sa apelezi la asistenta unei alte persoane. Vei picura Otisept in ambele urechi si le vei masa bine la baza, cca. 1 minut, pentru ca dezinfectantul sa aiba timp sa actioneze iar murdaria sa se inmoaie si sa fie mai usor de indepartat. Apoi vei proceda ca mai sus, folosind insa mai multe comprese si mai multe betisoare, cate unui curat la fiecare insertie! Atentie, cainele va incerca sa-si scuture excesul de Otisept din urechi astfel incat trebuie sa ai grija sa nu te stropeasca. Nu este periculos decat daca iti intra in ochi, dar in orice caz, nu este prea placut.Cainii cu urechi mari, cazute (Basset, Cocker Spaniel etc.) sunt mai predispusi la infectii bacteriene ale urechii si la infestarea cu diferite ciuperci. Ei au nevoie de ingrijire speciala a urechii, care consta in eliminarea firelor de par crescute in canalul auditiv, pentru a permite o ventilatie corespunzatoare. Aceasta operatiune este necesara si la cainii care nu naparlesc si care au par excesiv in jurul si in interiorul canalului urechii (Schnautzer, Caniche, Bouvier etc.).Pentru a indeparta parul crescut astfel, poti utiliza o penseta - zona respectiva este slab inervata si cainele nu va protesta decat daca ai smuls din intamplare un fir crescut mai sus de canalul auditiv. Pentru o mai buna protectie in cazul in care cainele nu sta linistit in timpul operatiunii si risca sa se raneasca de la o miscare brusca, poti infasura capetele pensetei cu o fasie de compresa. Ai insa grija sa nu se desfaca si sa "scape" in ureche. O alta metoda pentru indepartarea firelor de par in exces este sa pudrezi zona cu atentie, cu o pudra speciala pentru urechi, apoi sa smulgi firele nedorite cu varfurile degetelor. In cazul in care cainele este sensibil la atingere, are depuneri mari de cerumen sau murdarie inchisa la culoare, urechea este inflamata si pielea inrosita, urechile exhala un miros puternic si neplacut sau animalul se scarpina insistent si isi apleaca capul pe partea urechii respective, trebuie sa-l duci neaparat la medic.

S-ar putea să vă placă și