Brucella

Bruceloza este o boala infectioasa , provocata de diferite bacterii cu denumirea de brucele, ce se transmit omului pe diverse cai, de la animalele bolnave (mai frecvent de la cele domestice), caracterizandu-se clinic prin afectarea multor organe si sisteme ale organismului, in special prin afectarea aparatului locomotor, precum si prin manifestari alergice. Boala este provocata de multiple bacterii, numite brucele, in memoria savantului D. Brus, care pentru prima data le-a obtinut in forma de tulpini pure. Intre agentii patogeni ai brucelozei, se disting 3 specii de brucele mai frecvente, care provoaca respectiv maladia la ovine (si caprine), la bovine si porcine. In ultimul timp s-au mai descoperit noi specii de brucele, care provoaca aceasta maladie la cerbi, berbeci, caini si unele rozatoare din pustietati. Brucelele sunt destul de viabile in mediul ambiant. Ele suporta bine temperaturile joase, pastranduse in zapada sau gheata aproape 4 luni. In excrementele animalelor, in asternutul lor, pe nutreturi brucelele se pot pastra 5 luni; in sol uscat sau praf- pana la 10 saptamani; pe lana- pana la 3-4 luni; in apa de fantana pana la 125 de zile. In carnea inghetata brucelele se pastreaza aproape 3 luni, in cea sarata-30 de zile; in lapte, unt, branza proaspata 45 zile. Totodata acesti microbi sunt sensibili la temperaturi ridicate: la temperatura + 100C pier imediat, la temperatura + 80-95C peste 5 min., la temperatura + 70C- peste 10 min., la temperatura+ 60Cpeste 30 min., iar la temperatura de + 55C pier numai peste 60 minute. Brucelele mai sunt sensibile si la actiunea diferitor substante dezinfectante, ca cloramina, clorura de var, acidul clorhidric, lizolul, crezolul etc. De mentionat, ca animalele bolnave elimina brucelele cu laptele, urina, materiile fecale si cu secretiile vaginale. Un pericol major de molipsire pentru om il prezinta animalele bolnave, mai ales domestice, in timpul nasterii, cand o data cu fatul, membranele fetale si cu lichidul amniotic, in mediul ambiant se elimina un numar colosal de brucele. Ca sursa de infectie, pentru oameni, mai frecvent servesc animalele domestice. Cel mai mare pericol in acest sens il prezinta ovinele si caprinele bolnave, microbul carora br. melitenzis este foarte virulent pentru organismul uman. Mai putin periculoase pentru om sunt brucelele ce provoaca maladia la bovine si porcine (br. abortus bovis si abortus suis). De mentionat, ca unele animale bolnave pot elimina brucelele un timp indelungat (spre exemplu, vaca elimina acesti microbi cu laptele 7-9 luni, iar caprele si oile aproape 3 ani). Omul sanatos se poate molipsi de bruceloza prin intermediul produselor alimentare: dupa consumul in hrana a laptelui nefiert, a casului dulce, branzei proaspete, carnii insuficient prelucrate termic, precum si a apei infectate. Molipsirea mai poate avea loc si in rezultatul contactarii omului sanatos cu animalele bolnave la ingrijirea lor. Brucelele pot patrunde in organismul uman si prin tegumentele lezate ori cale aeropraf (aerosol), in timpul curatirii grajdurilor, prelucrarii lanii, pielicelilor, sacelatului si ingrijirii animalelor.

Perioada de incubatie a brucelozei constituie mai frecvent 2-3 saptamani, minimal o saptamana, maximal 7 saptamani. Maladia incepe treptat cu dureri in muschi (mialgii) si articulatii (artralgii), se micsoreaza capacitatea de munca. Simptomele mentionate ulterior rapid devin pronuntate, mai aparcefalee, insomnie istovitoare, transpiratie abundenta si febra ridicata. Ultimul este unul din principalele semne a brucelozei acute si subacute. Curba termica are un caracter divers, mai frecvent ondulatoriu, cu o durata de 3-4 saptamani pana la 3 luni, iar in formele subacute 3-6 luni. Fiecare scadere brusca de temperatura este insotita de o transpiratie abundenta si chinuitoare. Pentru formele acute de bruceloza cele mai caracteristice simptome sunt: temperatura ridicata, transpiratiile abundente si diverse dureri in aparatul locomotor. De regula, se maresc in volum ficatul si splina, iar la o parte din pacienti se mai determina marirea ganglionilor limfatici regionali. Pentru formele subacute si cronice sunt caracteristice starile subfebrile, multiple schimbari in diverse organe si sisteme. Unele dintre cele mai frecvente pronuntari clinice ale brucelozei sunt lezarea aparatului locomotor determinata de artrite, bursite, ostite, tendovaginite, miozite, radiculite, plexite, de asemenea si a sistemului nervos central, exprimata prin meningite, encefalite ori meningoencefalite, care pot aduce chiar la deces. Diagnosticul de bruceloza se stabileste mai des in conditiile spitalului de boli infectioase, unde se utilizeaza diverse metode de laborator si se indica tratamentul specific corespunzator. In caz de epidemie diagnosticul de bruceloza se poate preciza si in sectiile de boli infectioase. Una dintre masurile de profilaxie a brucelozei consta in protejarea animalelor de molipsire cu brucele. Animalele cumparate sau vandute trebuie sa treaca un control veterinar si de laborator in privinta brucelozei. In caz de aparitie a brucelozei, intr-o gospodarie animaliera de stat sau privata, toate animalele trebuie sa fie supuse imediat unui examen clinic si de laborator, iar cele bolnave izolate. Ulterior ele sunt transportate la combinatele de carne, unde se sacrifica, respectandu-se strict regulile de protectie contra brucelozei. Animalele de prasila sunt transportate in izolator si tratate. Sunt foarte importante masurile de prevenire a brucelozei la oameni. In primul rand vor fi dezinfectate toate produsele animaliere si materia prima provenite de la animalele bolnave de bruceloza. Este categoric interzis consumul laptelui dulce, acru, chisleagului, zarului, casului dulce, branzei proaspete, smantanii, untului preparat din laptele crud al animalelor bolnave. Consumarea acestor produse lactate este admisa numai dupa fierberea ori pasteurizarea laptelui. Ultima se efectueaza la temperatura de +70C timp de 30 min. Branza de oi sau de vaci preparata din laptele crud ale animalelor bolnave de bruceloza poate fi consumata in hrana numai dupa doua luni de la preparare, fiind tinuta intr-o saramura cu concentratia de 20%. Numai cu eforturi comune, respectand toate masurile de precautie, poate fi preintampinata raspandirea brucelozei, care mai pastreaza posibilitatea de a aparea in Romania.