Nevoia de a manca si a bea

Independenta in satisfacerea nevoii Pentru a-si asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor si pentru a-si menine energia necesara unei bune funcionri a oricrui organism, ii este necesar sa ingere si sa absoarbe alimente si lichide de buna calitate si in cantitate suficienta. Acestea trebuie sa conin elemente nutritive si minerale indispensabile vieii, in funcie de sex, vrsta, greutate, nlime, activitatea depusa, starea de sntate sau de boala. Factorii necesari meninerii vieii si a funciilor organismului la parametrii normali sunt : 1) Glucidele (hidrai de carbon) constituie principala sursa energetica, iar digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul. Din aceste motive se recomanda ca 50% din necesitile calorice ale organismului sa fie oxigenat prin aportul de glucide, atunci cnd nu exista contraindicaii (diabetul zaharat, colita de fermentaie, obezitate). Necesarul zilnic : 4 6 g / kg corp/ zi La copii, aportul de glucide trebuie mrit in boli febrile, denutriie, afeciuni hepatice si renale, caexie = distrofiere exagerata a organismului. 2) Proteinele (protiole) sunt materiale plastice ale organismului si intervin in reconstrucia organismului distrus in urma uzurii fiziologice si patologice. Constituie in acelai timp sursa de energie si au rol important in alctuirea fermenilor si hormonilor. Necesarul zilnic : 4 6 g / kg corp/ zi Aportul insuficient si de durata al proteinelor determina : - scderea proteinelor plasmatice - distrugerea parenchimului (esutului) hepatic - anemiere - retenia de lichide in organism si apariia de edeme Creterea necesarului de proteine se impune in : - sarcina si alptare - arsuri si anemii - evacuri pleurale si abdominale - post-operator Scderea cantitii de proteine in boli renale si febrile. 3) Lipidele au valori calorice mari in cantitatea mica de alimente. Pe lng rolul energetic deosebit, lipidele intra in compoziia esutului nervos, stromei (matricei) eritrocitare. Forma de depozit reprezint rezervele de energie ale organismului si esutului de susinere pentru organele interne. Necesarul zilnic : 1 2 g / kg / zi Necesarul va fi crescut in caz de stri de subnutriie, hipertiroidism. Necesarul va fi sczut in caz de tulburri metabolice ale lipidelor , insuficienta pancreatica, hepatica, nevroza lipoidica diabet zaharat, obezitate, boli febrile. 4) Vitaminele (hidrosolubile, hiposolubile) sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului.

38

Nevoia de vitamine creste in timpul activitii celulare exagerate (mai ales in cursul mbolnvirilor ). Necesarul normal este asigurat prin consumul fructelor, legumelor, salatelor si sucurilor naturale. Cteva valori cantitative necesare zilnice : - vitamina C - 150 mg - vitamina B1 25 mg - vitamina B6 6 mg - vitamina PP 8 mg - vitamina K 20 mg 5) Apa si srurile minerale In apa se petrec toate reaciile biochimice din organism. Necesar zilnic : 2500 3000 ml apa / zi Srurile minerale sunt necesare ca substane structurale si catalizatoare. Necesar zilnic : - Na 4g - K 3 -4 g - Ca 2 g - Mg 0,15 g - Fe 18 mg - Cl 6 g Atunci cnd nu este asigurat echilibrul hidro-mineral, in organism se produce dezechilibrul hidro-electrolitic cu repercusiuni asupra sntii. Factorii care influeneaz satisfacerea nevoii 1) factori biologici vrsta si dezvoltarea : copil, adolescent, adult, vrstnic activitatea fizica : direct proporionala cu aportul alimentar orarul si repartizarea meselor : se recomanda un orar al meselor, iar intervalul dintre mese este in funcie de vrsta 2) factori psihologici emoiile : provoac anorexie sau consum sporit de alimente anxietatea 3) factori sociologici climatul : - iarna nevoi calorice crescute - vara mese uoare, cantitate crescuta de lichide statutul socio-economic : deprinderile alimentare bune se formeaz din copilrie, dar pot fi influenate de apartenena la un grup social, ?! influennd negativ satisfacerea nevoii religia : mari - ritualuri alimentari post ndelungat la srbtori

- interzicerea consumului unor alimente - modaliti de preparare a alimentelor cultura : alimentaia este strns legata de tradiiile si superstiiile fiecrei culturi

Manifestri de independenta 1) Cavitatea bucala : - dentiie buna - mucoasa bucala, limba roz, umeda 39

- gingii roz - aderentele dinilor - proteze dentare - lucrri stomatologice bine adaptate, in stare buna, funcionale 2) Masticaia : - bilaterala - eficace - uoara - cu gura nchisa 3) Reflexul de deglutiie (de nghiire) : prezent 4) Deprinderi alimentare : - 3 mese principale si 2 gustri - 10 ore repaus nocturn 5) Apetit : pofta de mncare, senzaie agreabila privind dorina de hrnire 6) Foame : senzaie dezagreabila, tradusa prin nevoia imperioasa de a manca 7) Saietate : senzaie de plenitudine, resimita de individ atunci cnd nevoia de hrana este satisfcuta 8) Hidratare : consum de lichide in funcie de nevoie 9) Gust si valoare acordate mncrii : - alegerea alimentelor - servirea mesei in grup sau singur - tradiii si obiceiuri alimentare - educaie Interveniile A.M.G. pentru meninerea independentei in satisfacerea nevoii a. calculeaz necesarul de calorii pe 24 de ore in funcie de : activitate : - repaus : 25 cal./ kg corp./24h - activitate uoara : 35 40 cal./ kg corp./24h - activitate medie : 40 45 cal./ kg corp./24h - activitate intensa : 45 60 cal./ kg corp./24h vrsta : - plus 20 30% pentru copii (nevoia de cretere) - plus 10 25 % pentru vrstnici

b. calculeaz raia alimentara echilibrata c. asigura echilibrul intre elementele energetice si cele ne-energetice d. asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel : - 50 55% glucide - 10 15% proteine - 30 40% lipide e. asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala : proteine : - origine animala 40% - origine vegetala 60% lipide : - origine animala 35% - origine vegetala 65%

40

f. asigura echilibrul aciditate alcalinitate g. calculeaz nr. de cal/kg corporale/zi in stri fiziologice : sportivi, sarcina, alptare cu + 30% fata de normal h. calculeaz ca raia alimentelor sa cuprind alimente din toate grupele ghidului alimentar, in funcie de valoarea energetica : glucide : 4,1 cal. / prin metabolizare a 1 g lipide : 9,3 cal. / prin metabolizare a 1 g proteine : 4,1 cal. / prin metabolizare a 1 g i. cerceteaz gusturile si deprinderile alimentare ale individului si alege alimentele innd cont si de nevoile pacientului j. nlocuiete atunci cnd este cazul, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative si calitative ale principiilor alimentare

Tehnici de evaluare si ngrijiri asociate nevoii de a bea si a manca

Principii de respectat in alimentaia bolnavului : a. nlocuirea cheltuielilor de baza, energetice ale organismului (cretere, refacere, consum) b. asigurarea aportului vitaminic si de sruri minerale c. favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave d. prevenirea unor evoluii nefavorabile in bolile latente, bolile acute, sa nu se transforme in boli cronice, sa nu apar recidive e. consolidarea rezultatelor terapeutice obinute prin terapia medicamentoase

Alimentaia dietetica
Este parte componenta a tratamentului. Regimurile dietetice sunt adaptate diverselor categorii de mbolnviri. Regimurile dietetice urmresc : a. punerea in repaus si cruarea unor organe, aparate si sisteme : - regim de cruare a intestinului gros in dizenterie - regim de cruarea a mucoasei bucale stomatita - regim de cruare a stomacului gastrita, ulcer gastric - regim de cruare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta - la alctuirea regimurilor de cruare se va tine seama de compoziia chimica a alimentelor, de modul de preparare, precum si de starea lor de agregaie b. echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului : - in colita de fermentaie regim bogat in proteine - in colita de putrefacie regim bogat in hidrocarbonai - in ciroza hepatica restricie de lichide - in insuficienta cardiaca restricie de lichide c. compensarea unor tulburri rezultate din disfuncia glandelor endocrine :

41

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat regimul va corespunde acestei tolerante satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului : in boli infecioase regim bogat in vitamine afeciuni osoase regim bogat in calciu in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine e. ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali : - produse patologice ca : mucus, puroi - se pot ndeprta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi f. in vederea alctuirii uni regim dietetic cat mai variat este necesara cunoaterea echivalentelor calitative si cantitative ale principiilor alimentare g. numrul regimurilor dietetice este variat in funcie de diversitatea mbolnvirilor,de stadiul si de gravitatea acestora d. -

Regimul hidric : - indicaii : in primele zile post-operator, diarei acute, gastrite acute - alimente permise : supe limpezi de legume, ceaiuri ndulcite cu zaharina sau nendulcite, zeama de orez, supe diluate si degresate din carne, apa fiarta si rcita Regimul hidro-zaharat : - indicaii : perioada de debut a hepatitei epidemice insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, in perioada febrila a bolilor infecioase - alimente permise : sucuri de fructe ndulcite, ceaiuri ndulcite, zeama de compot, zeama de orez, se administreaz in cantiti mici si repetate Regimul semilichid : - indicaii : colecistita subacuta, perioada pre-icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dup primele zile ale infarctului miocardic acut - alimente permise : supe finoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, finoase, sufleuri de brnza de vaci, mese mici cantitativ si mai frecvente Regimul lactat : - indicaii : in primele 3 5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile dup hemoragia digestiva superioara - alimente permise : 1000 2000 ml lapte, eventual mbogit cu fric sau smntn Regimul lacto-finos sau vegetarian :

42

indicaii : dup puseul acut al ulcerului in remisiune, dup operaii pe stomac alimente permise : brnza de vaci, oua moi, ca, lapte, piureuri de legume, smntn, fric, finoase

Regimul hepatic : - indicaii : hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensat, neoplasm hepatic - alimente permise : brnz de vaci, ca, urda, iaurt, carne slaba fiart, pine alba prjit, legume, finoase, fructe coapte, biscuii, supe de finoase, unt 10g/zi, ulei 20 30 g/zi Regimul renal : - indicaii : glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala - alimente permise : salat de cruditi cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume si finoase, prjituri cu mere, ca, brnza de vaci, urda, glbenu de ou, fric, pine fr sare Regimul cardio-vascular : - indicaii : cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct miocardic acut in a doua sptmna de boala - alimente permise : lapte, iaurt, brnzeturi, carne slab fiart, salat de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tart, dulcea, unt 10 g si ulei 30 g/zi Regimul diabetic : - indicaii : diabetul zaharat - alimente permise : in funcie de toleranta la glucide va cuprinde alimente cntrite in mod obligatoriu si alimente necntrite : alimente cntrite : pine,lapte, cartofi, finoase, legume uscate, fructe alimente necntrite : peste, carne, mezeluri, ou, supe de carne, sosuri fr fina, ulei Regimul hipocaloric : - indicaii : obezitate, hipertensiune arteriala - alimente permise : 240 calorii 300 g brnz de vaci 400 calorii lapte, brnz de vaci, carne alb, legume, mere 600 calorii din aceleai alimente

Noiuni de gastrotehnie
Gastrotehnia studiaz transformrile suferite de alimente in cursul pregtirii lor culinare, avnd in vedere influenta acestor modificri asupra strii de sntate a individului. 43

naintea preparrii culinare se cerceteaz starea de salubritate a alimentelor : 1. Carnea : - proaspt : culoare roie, lucioasa, uor umeda - alterata : culoare cenuie, verzuie, umeda, lipicioasa 2. Mezelurile : - proaspete : suprafaa curata, nelipicioasa, masa compacta, legata, miros plcut - vechi : pete de mucegai, miros neplcut, sfrmicoase 3. Pestele : - proaspt : culoare normala, strat umed, bronhii roii - alterat : cenuiu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente moi, rupte 4. Laptele : - proaspt : omogen, consistenta fluida, miros plcut, gust dulceag - praf : - proaspt : pulbere fine, omogena, uniforma, miros plcut - vechi : aglomerri in bulgari, miros neplcut 5. Oul - proaspt : dup spargere albuul transparent, reflexe albstrii, consistenta filant, glbenu auriu, uniform, i menine forma - alterat : glbenuul nu-si menine forma, albuul apos cu miros neplcut, respingtor 6. Faina : - proaspt : pulbere alb-glbuie, gust puin dulceag - alterata : amara, acra, miros de mucegai 7. Conservele : - bune : capac nebombat, fr pete de rugina, produsul cu proprieti organoleptice caracteristice coninutului - alterate : capac bombat, pete de rugina, deschise, degaj miros urat

Prelucrarea preliminara
- tranarea crnii : - de vita - porc - pasare - splarea, eviscerarea psrii - curirea solzilor, eviscerarea petelui - oule splate, sparte in vase curate - legumele : - sortare - splare - curare - tiere - prelucrarea preliminara se va face cu puin timp nainte (pentru a evita pierderile cantitative si calitative) - se evita splarea ndelungata si meninerea in apa (trec factorii nutritivi, vitaminele, mineralele) - se ndeprteaz pri minime exterioare ale unor legume (cartofi, morcovi)

44

Tehnici de gastrotehnie

a. Fierberea - suprafaa alimentelor se comporta ca un dializor (trec substanele minerale in apa daca aceasta este rece) - daca se introduc in apa fierbinte, la suprafaa se creeaz un strat protector b. nbuirea - nbuirea sau fierberea in vapori supranclzii, scurteaz timpul de preparare, minimalizeaz pierderile de vitamine si minerale c. Prjirea - se formeaz compui prin degradarea grsimilor foarte duntori organismului - alimentele formeaz o crusta ce nu permite trecerea substanelor sapide la exterior (contraindicata) d. Frigerea - se formeaz o crusta ce menine substanele sapide - se realizeaz prin expunere directa la radiaii calorice sau prin aezarea alimentelor pe placa ncins e. Coacerea - alimentele se introduc in atmosfera de aer cald - se formeaz o crusta de glucide caramelizata sau proteine coagulate - alimentele se coc f. Conservarea - congelare - afumare - murare - srare - uscare

Alimentarea pacientului
Servirea meselor
Modul in care pacientului i se ofer alimentele are, de multe ori, aceeai aciune importanta ca si regimul propriu-zis. In legtur cu servirea mesei, asistenta va tine seama de : 1) Orarul si repartizarea meselor - intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel nct perioada de repaus din cursul nopii sa nu fie mai mare de 10 11 ore, iar in unele cazuri si mai mic (ulcer gastric) - pacienii in stare grava, febrili, vor fi alimentai in momentele de acalmie, indiferent de programul seciei - pacienii cu hipersecreie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentai la intervale scurte, in funcie de stadiul de evoluie; la acetia alimentele 45

trebuie servite uneori din ora in ora in cursul zilei, adugnd una, doua mese si in cursul nopii - pacienii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obinuita de alimente si de aceea vor fi alimentai dup un program special cu mese mici, dese, repartizate att ziua, cat si noaptea - pacienii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flmnzire mai mare de 6 ore, alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pstrate in condiii corespunztoare la oficiul de alimente - mesele principale nu vor fi servite niciodat naintea aplicrii tratamentului - dup prnz vor fi rezervate ore de odihna, ntruct, in aceasta perioada, procesul de digestie blocheaz energia organismului prin angajarea unei cantiti mari de snge la nivelul organelor abdominale 2) Pregtirea servirii meselor - hrnirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea seciei (tratamente, recoltri, vizita medicala, etc.) - nainte servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase - se vor nltura din salon factorii dezagreabili (plosca, urinare, scuiptori) - pacienii cu aspect neplcut (ari, cu piodermite, cei care vars) vor fi izolai de restul bolnavilor, cu paravane - saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta plcuta, familiala - asistenta mbrac un halat alb peste uniforma, i prinde parul in calota, i spal bine minile 3) Distribuirea alimentelor - servirea estetica si curata a meselor contribuie la mbuntirea poftei de mncare a pacienilor - asigura declanarea secreiei sucurilor digestive si pe cale psihica - operativitatea mpiedic denaturarea si rcirea alimentelor (i pstreaz forma, aspectul si valoarea calorica iniial) - distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentaie - in unele cazuri, asistenta ntocmete fise individuale de regim, care se nmneaz pacientului o data cu masa (pstrate, vor ajuta pacientul la domiciliu) - alimentele se porioneaz pe regimuri si apoi sunt distribuite in salon pe un crucior special, iar la bolnavi pe tvi acoperite - felurile de alimente se servesc pe rnd, pe msur ce bolnavul consumul felul anterior - alimentele nu se ating cu mana - gustul unor alimente se poate corecta cu : sare, oet, zahar (daca nu contravine dietei) 4) Ordinea de servire a mesei - se va distribui nti regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienii a cror alimentaie nu se ncadreaz in regimurile tip

46

- vor lua masa mai nti pacienii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei ce trebuie alimentai de ea - alimentarea artificiala se va face in afara programului obinuit 5) Modurile de alimentare a bolnavilor In funcie de starea bolnavului, alimentarea lui se face : - activ : pacientul mnnc singur in sala de mese sau in salon - pasiv : pacientului i se introduc alimentele in gura - artificial : alimentele sunt introduse in organism in condiiile nefiziologice

Alimentarea activa
In funcie de starea generala, pacientul mnnc singur, fr ajutor alimentele oferite. Alimentarea activa se poate face : - in sala de mese - in salon - la masa - la pat 1. Pregtiri materiale : - tava - tacmuri - farfurii - ervetele - cana pentru sup - pahar de apa - fete de masa - coule de pine 2. Condiii de mediu a. sala de mese : - curirea desvrita in sala de mese - aerisirea - se aranjeaz estetic pe mese mici (4 persoane) tacmurile, paharele, cana cu apa, ervetele, flori, numrul regimului - se creeaz o atmosfera cat mai intima - se anun bolnavii sa vina la masa - se invita sa se spele pe mini b. servirea mesei : - servesc felurile de mncare pe rnd - se ridica imediat vesela folosit - nu se ating alimentele cu mana - se observa daca pacientul a consumat alimentele in ntregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de nlocuire - se transporta vesela la oficiu - se aerisete si se curata sala de mese c. condiii de mediu in salon, la masa : - se ndeprteaz tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului : tvia, scuiptori, plosca - se separa cu paravan pacienii cu aspect cu aspect dezagreabil pentru ceilali

47

- se pregtete masa bolnavului : se aeaz fata de masa curata, tacmuri, cana cu apa, ervetele, sarea (dup caz) - se invita pacientul sa se spele pe mini - pacientul este ajutat sa se aeze la masa - asistenta mbrac halatul de protecie, i prinde parul sub o boneta (sa nu se ating de alimente) - se spal pe mini - servirea mesei se face la fel ca in sala de mese 3. Alimentarea activa in salon, la pat - se pregtete salonul ca pentru alimentarea in salon la masa - se aeaz pacientul in poziie confortabila, semieznd sau eznd cu ajutorul rezemtorului de pat sau cu perne - se protejeaz lenjeria de pat cu muama - se aeaz peste muama un lighean - i se ofer pacientului spunul si i se toarn sa se spele - i se ofer prosopul sa-si tearg materialele folosite - se adapteaz masa speciala la pat acoperita cu fata de masa sau o tav acoperit cu erveel, se aeaz pe genunchii pacientului, peste ptura acoperita cu aleza - se aeaz in jurul gatului un prosop - asistenta mbrac halatul de protecie - se spal pe mini si servete masa la fel ca in salon la masa 4. Alimentarea activa la pat, in decubit lateral stng - se aeaz pacientul in decubit lateral stng cu capul sprijinit pe o perna - se spal pe mini - se protejeaz lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat - se aeaz tava pe marginea patului sau pe un taburet la nlimea patului - se servesc alimentele pe rnd, se taie cele solide - lichidele se servesc in cni speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, curate, fierte - se ridica vesela utilizata, se ndeprteaz materialele folosite, se spal pacientul pe mini

Alimentarea pasiva

48

Cnd starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutai. Scop : vor fi hrnii bolnavii imobilizai, paralizai, epuizai adinamici, in stare grava sau cei cu uoare tulburri de deglutiie Pregtiri : a. materiale : - tava - farfurii - pahar cu apa sau cana cu cioc - ervet de pnz - can de sup - tacmuri b. asistenta : - mbrac halatul de protecie - aeaz parul sub boneta - se spal pe mini c. pacient : - se aeaz in poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul uor ridicat si aplecat nainte pentru a uura deglutiia - i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat - se protejeaz cu un prosop in jurul gatului - se adapteaz msua la pat si i se aeaz mncarea astfel nct sa vad ce i se introduce in gur Servirea mesei : - asistenta se aeaz in dreapta pacientului si ii ridic uor capul cu perna - verific temperatura alimentelor (pacienii in stare grav nu simt temperatura si nici gustul alimentelor) - ii servete supa cu lingura sau din cana cu cioc - taie alimentele solide - supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie ale pacientului - este ters la gura - i se aranjeaz patul - se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor - schimb lenjeria dac s-a murdrit - acoper vesela si o transport la oficiu De tiut! - se ncurajeaz pacientul in timpul alimentaiei, asigurndu-l de contribuia alimentelor in procesul vindecrii - se ofer pacientului cantiti nu prea mari deoarece, neputnd s le nghit, ar putea s le aspire De evitat! - servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci - atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului

49

Principii de alimentare a pacienilor inapeteni

Scop : observarea apetitului urmrete descoperirea si combaterea inapetenei sau anorexiei bolnavului Apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afeciuni; astfel, bolnavii cu : - cancer gastric refuza carnea de vaca - in hepatita epidemica faza preicteric, refuza grsimile - polifagia poate indica un diabet zaharat - apetitul preferenial in cazul unor carente ale organismului (gravide) Pentru combaterea anorexiei sau inapetenei, se vor avea in vedere urmtoarele : - se verifica daca inapetenei este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparaie cu cele preferate - se nlocuiesc in funcie de preferinele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescripia medicala - servirea mesei se va face intr-un cadru cat mai estetic - se servesc alimentele in porii mici cantitile mari provoac numai la simpla vedere senzaia de plenitudine - mesele vor fi servite la intervale mici (2 3 ore) - pentru eliminarea senzaiei de grea, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lmie, intr-o variaie cat mai mare - nu se administreaz alimente hiperzaharate provoac senzaia de plenitudine si favorizeaz diaree - laptele in cantitate mai mare de 1 l provoac diaree, greaa - albuminele supradozate (brnza) provoac meteorism si accentueaz inapetena - la bolnavii complet inapeteni, senzaia de sete va fi exploatata si li se vor oferi elemente nutritive sub forma lichida; laptele, sucurile de fructe vor fi mbogite cu praf de lapte, cacao, glbenu, preparate de zahar, zeama de lmie sau portocale - bulionul de legume va fi mbogit cu unt, brnza, faina, glbenu de ou, cacao - in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca ele nu disperseaz uor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor - se asigura necesitile calorice de 2500 3000 cal./24h prin administrare de preparare lichide hipercalorice - la revenirea apetitului se administreaz alimentaie solida, repartizata in 4 5 mese - asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeaz valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce privete acoperirea necesitilor zilnice ale bolnavului - va urmri ca bolnavul sa consume numai alimentele conform prescripiile medicale

50

Tulburri electrolitice
1. Hiponatremia : a. manifestri : - deficit de Na sub 130 mEq/l - cefalee - confuzie - anxietate - tegumente umede b. interveniile asistentei : - creeaz un mediu de sigurana, pacientul fiind agitat si confuz - recunoate modificrile de comportament - acorda suport psihologic - acorda suport moral familiei - monitorizeaz soluiile intravenoase si rata de flux a acestora 2. Hipernatremia : a. manifestri : - excesul de Na : peste 150 mEq/l - agitaie ce poate progresa spre convulsii - membrane, mucoase uscate - sete, hiperemia fetei - tahicardie, hipertensiune arteriala b. interveniile asistentei : - reduce ingestia de Na - administreaz soluii cu coninut sczut de Na - administreaz diuretice - creeaz un mediu de sigurana 3. Hipopotasemia a. manifestri : - nivel sczut de K : sub 3 mEq/l - slbiciune, scderea peristaltismului pana la ileus - scderea poftei de mncare - crampe musculare la extremiti - greuri, fatigabilitate b. interveniile asistentei : - administreaz intravenos K cu mare prudenta - monitorizeaz aritmiile cardiace - asigura mediul de sigurana - monitorizeaz sunetele intestinale - msoar cu atenie ingestia si excreia - educa pacientul sa evite alimentele bogate in K (banane, spanac, varza de Bruxelles, citrice, piersici, caise) 4. Hiperpotasemia a. manifestri : - exces de potasiu : peste 5,5 mEq/l - greaa, crampe abdominale - diaree (hiperactivitate intestinala) - parestezii, slbiciune, iritabilitate

51

- aritmii cardiace severe - schimbarea personalitii b. interveniile asistentei : - administreaz perfuzii de glucoza si insulina sau bicarbonat ( scade nivelul de K prin uurarea ptrunderii lui in celula) - monitorizeaz aritmiile cardiace - asigura mediul de securitate Tipuri de fluide - izotonice : aceeai concentraie cu lichidul organismului (plasma) - hipertonice : concentraie mai mare dect lichidul organismului - hipotonice : concentraie mai sczuta dect lichidul organismului

Soluii utilizate pentru rehidratare si remineralizare

1. Soluie izotonic de NaCl : soluie apoasa de 9 NaCl, denumita si ser fiziologic 2. Solutie hiperton de NaCl : soluie NaCl 10 20 % 3. Bicarbonat de sodiu : soluie apoasa izotonic de 1,4 % 4. Lactat de sodiu : soluie izotonic 1,9 % 5. Glucoza : soluie izotonic 5% soluie hipertonic 10, 20, 33, 40 % 6. Soluie de KCl : K 2 % in soluie de glucoza izotonic 7. Soluie Ringer : soluie de electrolii KCl 0,3 g; CaCl - 0,5 g; NaCl 8,5 g; apa la 1000 ml 8. Soluie Darow : KCl 2,8g ; NaCl 4g ; soluie lactat de Na 20% - 29g ; apa la 1000 ml 9. Soluie Krebs : NaCl 7g ; KCl 0,28g ; fosfat acid de K 1,16g ; CaCl 0,27g ; sulfat de magneziu 2,40g 10. Soluie Buttler : NaCl 0,58g ; KCl 0,89g ; fosfat de K bibazic 0,25g ; soluie lactat de Na 20% - 11,2g ; glucoza 24g ; apa la 1000 ml 11. Soluie Locke : NaCl 9g ; KCl 0,075g ; CaCl 0,10g ; glucoza 1g ; apa la 1000 ml 12. Soluie Hartmann : aceeai compoziie ca la soluie Ringer + lactat de 3,1g la 1000 ml 13. Soluie Tham : baza aminat ce se combina cu bioxidul de carbon formnd bicarbonat (se folosete in combaterea acidozei metabolice) 14. Soluie Fischer : soluie alcalina, folosita in combaterea acidozei metabolice 15. nlocuitori ai masei circulante : in soluie de NaCl sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu greuti moleculare diferite 16. Dextran 70 : Macrodex Dextran 40 : Rehomacrodex 17. Marisang 18. Plasm uman 19. Snge integral

52

20.

Derivate de snge si masa eritrocitar

Independenta in satisfacerea nevoii Exista cteva probleme de dependenta : ~ alimentaia si hidratarea prin deficit ~ alimentaia si hidratarea prin surplus ~ dificultatea de a se alimenta si hidrata ~ dificultatea de a urma o dieta hidro-alimentar ~ greuri si vrsturi ~ refuz de a se alimenta si hidrata

Surse de dificultate : 1. surse de ordin fizic - alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intestinal (peristaltism intestinal = micarea fiziologica a intestinelor in sensul evacurii) - alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare - obstrucii, tumori, strangulri - tubaj naso-gastric - suprancrcare in caz de intoxicaii alcoolice si abuz de medicamente - dezechilibre ale organismului : - metabolice - electrolitice - endocrine - neurologice - durere 2. surse de ordin psihologic - tulburri de gndire - anxietate - stres - situaii de criz 3. surse de ordin sociologic - srcie - insalubritate - foame - malnutriie 4. lipsa cunoaterii - lipsa de cunotine asupra organismului uman, a funcionrii sale, a mediului nconjurtor

Alimentaia si hidratarea inadecvata prin deficit

Deficitul nseamn un aport insuficient de elemente nutritive din punct de vedere calitativ si cantitativ, care efectueaz starea nutriional a individului. Mai putem incrimina obiceiuri proaste privind alimentaia, boli organice si psihice, intoxicaii acute si cronice, alcoolice si medicamentoase.

53

Manifestri de dependenta 1. Anorexie = lipsa poftei de mncare 2. Disfagie = greutate la nghiire, condiii precare la nivelul cavitii bucale, absenta dinilor, carii dentare, gingivite, ulceraii ale buzelor si mucoasei bucale, limba ncrcat, sabural 3. Glosita = inflamaia limbii, dificultate in masticaie, starea tegumentelor in jurul cavitii bucale, tegumente uscate cu pierderea elasticitii, dermatite, acnee 4. Digestia = dificultate in digestia si absoria alimentelor, greuri, regurgitaii 5. Aerofagie = aer in stomac 6. Pirozis = arsura epigastrica, deprinderi alimentare, greeli in prepararea alimentelor si in alegerea acestora, orar nesatisfctor al meselor, pierderea obinuielor alimentare prin schimbarea condiiilor de mediu 7. Hidratare defectuoasa = consum redus de lichide si sruri minerale, pierdere in greutate 8. Semne de dezechilibru = slbiciune, tegumente si mucoase uscate, urinri concentrate 9. Aspecte dezagreabile in timpul alimentaiei - mnnc in pat sau picioare - consuma numai un fel de mncare, uneori numai fierbinte, alteori numai rece Interveniile A.M.G. privind pacienii cu alimentaie inadecvata prin deficit Avem urmtoarele obiective : 1. pacientul sa aib o stare de bine, fr greuri si vrsturi pentru aceasta, A.M.G. intervine astfel : aeaz pacientul in poziie semieznd, eznd sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte, in funcie de starea lui de sntate lenjeria patului va fi protejata cu muama si aleza (aleza= partea textila care se pune peste muama) ajuta pacientul in timpul vrsturilor, sprijinindu-i corpul si capul nva pacientul sa inspire profund pentru a atenua senzaia de voma administreaz tratamentul medicamentos, cu antiemetice contra vrsturilor, vitamine, minerale, sruri minerale atunci cnd este cazul, reduce sau oprete aportul de lichide si alimente susine psihic bolnavul 2. pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic pentru aceasta, A.M.G. intervine astfel : alimenteaz pacientul parental prin perfuzii endo-venoase cu glucoz in urmtoarele concentraii : 5% , 10% , 20% , 33% , 40%

54

tot in perfuzia endo-venoas se administreaz la indicaia medicului hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi ca : Marisang, Aminomel se completeaz cu vitamine si electrolii calculeaz numrul de calorii in funcie de starea patologica a pacientului, astfel : ~ 13% + fiecare grad de temperatura peste 37C ~ 20 30% + in caz de agitaie, convulsii, distrucii celulare (arsuri, plgi) dup ncetarea vrsturilor, hidratarea bolnavului se va face treptat cu cantiti mici de lichide reci, oferite cu linguria exploreaz gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului face bilanul lichidelor ingerate si eliminate contientizeaz pacientul asupra regimului alimentar care i se impune 3. pacientul sa fie echilibrat nutriional se orienteaz asupra preferinelor pacientului privind alimentele interzise si permise caut ca pacientul sa fie servit cu alimente la o temperatura adecvata, la ore regulate si prezentate atrgtor dac se poate, va instrui bolnavul privind categoriile de alimente, echivalentele calitative si cantitative ale principiilor alimentare, pentru a putea nlocui un aliment cu un altul

Exemplu : 100 g de glucide sunt cuprinse in : - 120 - 135 - 200 - 450 - 200 - 500 - 650 100 g proteine sunt cuprinse in : - 450 - 650 - 400

- 100 g zahr g orez g tiei g pine g fructe uscate g legume uscate g cartofi g fructe proaspete

- 3 l lapte g carne de pasre / vit g peste g brnz

100 g lipide echivaleaz cu aceeai cantitate de : - ulei vegetal - unt - untur de porc 4. pacientul sa fie echilibrat psihic ii asigur pacientului un microclimat confortabil l ncurajeaz in depirea bolii

55

ii explica scopul interveniilor Alimentaia si hidratarea inadecvata prin surplus (Aport alimentar exagerat din punct de vedere cantitativ si calitativ) acest stil duce la obezitate obezitatea afecteaz in sens negativ funcionarea organismului uman abuzul de alimente poate fi motivat de : - stres - singurtate - anxietate - tulburri psihice - dezechilibre endocrine sau organice

Manifestri de dependenta 1. Indicele ponderal este mai mare cu 15 20% fat de normal. Greutatea ideala se calculeaz dup urmtoarea formul : G /kg = 50 + 0,75 x (T / cm 150) + V 20 x 0,9 ; unde : 4 G / kg greutatea corporala exprimat in kilograme T / cm talia / nlimea exprimat in centimetri V vrsta exprimat in ani 0,9 este un factor de corecie care se aplic numai la femei 2. ngrarea 3. Bulimia este senzaia exagerata de foame cnd pacientul se alimenteaz fr control ( tulburare psihica) 4. Polifagie este o nevoie exagerata de a manca nsoit de absenta sentimentului de saietate. 5. Greuri si vrsturi reprezint eliminri totale sau pariale pe gur a coninutului stomacal. Interveniile A.M.G. 1. pacientul sa aib greutate corporal in funcie de sex, vrst, nlime - A.M.G. caut sa cunoasc gusturile bolnavului privitoare la alimentaie - l nva valoarea energetic si necesarul normal pe 24 ore - ii alctuiete un regim hipocaloric - l educ sa consume alimente recomandate de regim - va supraveghea programul meselor si periodic l va cntri - pacientul sa desfoare activitate fizica crescut 2. A.M.G sftuiete bolnavul privitor la importanta activitilor fizice ce vor fi efectuate cu moderaie - in acest sens, A.M.G. stabilete un program personalizat in funcie de starea de sntate a acestuia 3. pacientul va fi echilibrat psihic - A.M.G. nva pacientul metode de relaxare, l ncurajeaz, iar atunci cnd este nevoie ii administreaz medicaie sedativ

56

Hidratarea si mineralizarea organismului

Organismul uman prezint in medie urmtoarele caracteristici : ~ nu poate tri mai mult de 3 minute fr oxigen ~ nu poate tri mai mult de 3 zile fr ap ~ nu poate tri mai mult de 3 zile fr hran Toate aceste componente vitale contribuie la meninerea unitii mediului interior, unitate ce confer organismului independent si personalitate biologic. APA reprezint solventul tuturor substanelor chimice organice sau anorganice necesare bunei funcionri a organismului. Apa reprezint diluantul ideal pentru produii din metabolismul intermediar, destinai eliminrii. In organism se gsete sub 2 stri fizice : - apa liber, circulant - apa fix : reprezint 70% din greutatea organismului, fiind repartizat astfel : 50% in interiorul celulelor (lichid intracelular) 15% in spatiile lacunare dintre celule (lichid interstiial) 5% circul prin vase de snge sau limfatice (lichid plasmatic) Lichidul interstiial si cel plasmatic poart denumirea comun de lichid extracelular. In soluia apoas exist o serie de minerale, soluia apoas cu srurile minerale reprezint mediul intern al organismului formnd partea fundamental a plasmei sangvine, a limfei si a lichidului interstiial. Srurile minerale au rolul de a menine presiune osmotic a lichidelor din organism, fenomen care constituie o activitate fundamental a activitii celulare. Nevoia de ap a adultului este 2000 2500 ml/ zi. La copil, nevoile de ap sunt sporite, raportate la greutatea corporal astfel : in primele 6 luni 180 ml / kg corp. / zi intre 6 9 luni 150 ml /kg corp. / zi intre 9 12 luni 120 ml / kg corp. / zi peste 12 luni 100 ml / kg corp. /zi Necesarul de ap in organism se acoper prin aportul de alimente indiferent in ce stare se afl. Apa metabolizat se elimin din organism pe mai multe ci : prin urin 1000 1500 ml /zi prin plmni sub de vapori 300 350 ml / zi prin transpiraie 300 1000 ml / zi prin scaun 100 200 ml / zi In mod normal exist un echilibru intre lichidele introduse si pierderile fiziologice. In situaii patologice se produce un dezechilibru intre cele 2 componente si poate sa apar deshidratarea (pierderi) si hiperhidratarea (mai mult dect necesar). Aceste 2 fenomene patologice, in funcie de

57

cauza si mecanismul de producere se instaleaz la nivel intracelular sau extracelular sau amndou situaiile deodat. Atunci cnd este afectat in pierdere lichidul extracelular, apar urmtoarele sindroame de deshidratare : a. deshidratare izoton atunci cnd prin aport insuficient, pierderile privind apa si electroliii sunt in aceeai proporie Aceste pierderi se realizeaz prin vrsturi, diaree, aspiraie gastric sau intestinal (procedee post-operatorii pe tubul digestiv, fistul gastric, paracenteze repetate atunci cnd se scoate lichid de ascit din abdomen), hemoragii masive. In aceste situaii, se pierd de la 2 3 l pan la 5 10 l in 24 ore. b. deshidratare hiperton atunci cnd apa se pierde in cantitate mai mare : - prin polipnee : se pierd intre 1 1,5 l /24 h - prin transpiraie exagerat : 2 3 5 l / 24 h c. deshidratare hipoton atunci cnd srurile minerale se pierd in proporie mai mare; este situaia in care apare in cazul poliuriilor patologice exagerate sau in cele provocate de diuretice

Homeostazia
Homeostazia se realizeaz la nivelul organismului in dublu sens : - prin difuziune : privind principiile nutritive la suprafaa celulelor si invers - sensul excretor : prin emonctorii (rinichi, plmni, piele) dup ce produsele de excreie celular rezultate in urma metabolismului au fost deversate in snge S-au fcut observaii si experiene privind nivelul glicemiei, uremiei si altor constitueni umorali si s-a formulat legea generale a unitii sau a mediului intern : se realizeaz o constant a personalitii biologice in care rolul principal l au respiraia, circulaia si excreia. Walter Cannon a numit acest echilibru : homeostazie prin homeostazie se nelege totalitatea constantelor biologice, biochimice si biofizice ale mediului intern. Din punct de vedere al laboratorului exist nite limite ncadrate intre cifre maxime si minime in care reprezentm normalul. Sistemul de coordonate si control al homeostaziei este de origine neuroendocrino-vegetativ.

Stabilirea necesitilor hidrice si minerale

Stabilirea necesitilor hidrice si minerale se face prin : - stabilirea felului deshidratrii - simptomatologia deshidratrii - investigaii de laborator

58

Cantitatea de ap extracelular, deficitar la un individ de 70 kg este de 14 l. Dac nu se poate stabili cu exactitate felul deshidratrii, se administreaz in mod egal glucoz si soluii izotonice de sruri minerale. Cantitatea lipidelor necesare organismului se stabilete adunnd raia de ntreinere cu raia de corectare a dezechilibrelor interioare astfel : a. raia de ntreinere nseamn pierderile de lichide in 24 h b. raia de corectare nseamn pierderile pe care noi le observm urmrind analizele de laborator (este o problem care aparine medicului) Nevoile de lichide ale copilului deshidratat se face dup suprafaa corporal, urmrind nite tabele speciale, iar a sugarului dup greutatea corporal intre 100 180 ml / kg corp. Aceste pierderi sunt realizate prin : 20 30 ml prin perspiraie = nsumarea pierderilor de lichide ca urmare a respiraiei si a transpiraiei care nu se observ 50 100 ml prin transpiraie 10 20 ml prin scaun 35 45 ml prin urin / kg corp. / zi la care adugm pierderile survenite in plus datorate scaunelor diareice, vrsturilor, febrei Tulburri ale fluidelor Volumul deficitar de fluide se numete hipovolemie sau deshidratare si se datoreaz pierderilor excesive in anumite stri patologice prin : vrsturi, aspiraie gastric, diaforez (transpiraie exagerat), arsuri, diuretice. Deshidratarea se mai datoreaz micrii fluidelor din organism, din lichidul intracelular prin acumulare anormal de fluide in alte zone ale organismului ( ascit, edeme periferice, hematoame). Manifestri ale deficitului de fluide - piele uscat cu turgor redus (pliu cutanat persistent sau care revine lent) - membranele, mucoasele, buzele sunt uscate, iar limba este ars, prjit - ochii sunt adncii, moi, fr strlucire - vrful nasului este efilat (ascuit) si faciesul capt aspect de pasre de prad, se mai numete si facies voltarian - letargie sete intens - scderea eliminrilor urinare, iar urina eliminat este nchis la culoare si concentrat - tahicardie nsoit de hipotensiune arterial - presiunea central venoas este sczut - din cauza pierderilor de lichide, se produce hemoconcentraie, deci creste valoarea hemoglobinei si a hematocritului - creste ureea sanguin (uremia), iar densitatea urinei este crescut Interveniile A.M.G. in deficit de lichide - msoar si noteaz zilnic ingestia si eliminarea lichidelor - cntrete zilnic pacientul

59

monitorizeaz funciile vitale zilnic, nivelul de contient, rezultatele investigaiilor de laborator, starea de slbiciune, nelinite sau agitaie mucoasele si tegumentele vor fi inute in perfect stare de igien pentru a preveni apariia escarelor si asupra tegumentelor asigur in aport lichidian de aproximativ 2,5 l/zi din care atunci cnd este posibil 1500 ml vor administrai per os (gur) in caz de exces de lichide care se transfer in spaiul extracelular, apar edemele; acestea se datoreaz excesului de sodiu si reteniei de ap prin ingestie exagerat sau atunci cnd excreia renal de sodiu nu se realizeaz la parametrii normali

Manifestri ale excesului lichidian - cretere brusc in greutate - prezenta edemelor periferice la nivelul membrelor superioare si inferioare si la nivel palpebran (pleoape) - presiunea venoas central este crescut - pulsul este puternic btut si este nsoit de hipertensiune arterial - la nivelul aparatului respirator apar raluri crepitante si dispnee - jugularele devin turgescente si evideniate - hemoglobina si hematocritul au valori sczute - densitatea urinar este sczut Interveniile A.M.G in exces lichidian - interveniile A.M.G. constau in primul rnd in educaia sanitar aplicat bolnavilor cronici, crora li se indic aport sczut de sare si de lichide - se monitorizeaz raportul ingesta-excreta - se face cntrirea zilnic a bolnavului - observ dac edemele se diminueaz - urmrete aspectul respiraiei si fenomenele de edem pulmonar acut - la schimbarea serviciului (turei), A.M.G. raporteaz aportul de lichide pentru ca acesta sa poat fi stabilit in continuare pe 24 h - pacientul va fi educat privitor la efectul medicaiei diuretice - i se va prescrie un regim hiposodat sau chiar desodat, iar alimentaia va fi preparat dup norme cat mai dietetice Cile de hidratare ale organismului : 1. Calea Oral (per os, per oral) Calea oral este calea fiziologic de administrare a lichidelor, a unor medicamente, a alimentaiei. La administrarea oral a lichidelor se declaneaz majoritatea reflexelor digestive, funcionarea glandelor anexe, toate contribuind la absoria lichidelor. Aceast cale este contraindicat in caz de : - vrsturi - stenoz piloric si esofagian

60

atunci cnd pacientul refuz total alimentaia

2. Calea Duodenal Administrarea lichidelor se realizeaz cu ajutorul sondei duodenale. Lichidele se administreaz dup sistemul perfuziei : pictur-cu-pictur, in ritm de 60 100ml/min. Atta timp cat administrm lichidul vom cuta sa-i meninem o temperatur adecvat asemntoare corpului uman (in jur de 37C). 3. Calea Rectal Calea rectal se realizeaz prin sistemul clismelor : pictur-cu-pictur. In prealabil, se face clism evacuatoare, iar temperatura lichidului se menine la temperatura corpului. 4. Calea Subcutanat Calea subcutanat este mai puin folosit prin sistemul perfuzabil, dar prezint anumite inconveniente : - lichidele perfuzate se absorb foarte lent - pot sa apar datorit compresiunii lichidului asupra esuturilor (apare necroz = distrugerea esuturilor) datorit temperaturii prea nalte a lichidului perfuzat si se produce coagularea si ischemierea esuturilor - apar flegmoane care produc complicaii septice serioase 5. Perfuzia Intra-venoas (P.I.V. / P.E.V.) /Endo-venoas nseamn introducerea unor cantiti prescrise pe cale endovenoas pictur-cu-pictur a soluiei medicamentoase sau hidro-electrolitice in scopul reechilibrii ionice si volemice a organismului. Scopurile P.E.V. sunt multiple : - administrarea de medicamente specifice la care urmrim un efect rapid si uneori prelungit - hidratarea si mineralizarea organismului in caz de deshidratare - eliminarea din organism si diluia produilor toxici - mbogirea organismului in proteine si in elemente figurate ale sngelui sau chiar snge integral - alimentaie pe cale endovenoas Pregtirea instalrii P.E.V. : materiale : substane dezinfectante, seringi si ace, branule sau flutura pentru puncia venoas, soluii de perfuzat prezente in flacoane, pungi, fiole branulele, fluturaii, acele, seringile, perfuzoarele vor fi verificate din punct de vedere al valabilitii pacientul va fi pregtit fizic si psihic i se explic scopul si tehnica perfuziei i se solicit colaborarea va fi aezat intr-o poziie adecvat pentru ca organismul sa nu fie solicitat in timpul funcionrii P.E.V. Pentru execuia tehnicii P.E.V. :

61

adaptarea unei linii venoase presupune respectarea riguroas a regulilor de asepsie si antisepsie ne vom spla minile cu atenie si ne vom pune mnui sterile pentru a preveni contaminarea cu sngele pacientului perfuzorul se va adapta la coninutul lichidului de perfuzat din tubulatura perfuzorului se va elimina aerul in totalitate dup eliminarea aerului la captul terminal al perfuzorului vom pune o pens hemostatic sub picurtor vom strnge clema pentru a stopa curgerea lichidului lichidul si perfuzorul se vor pune intr-un stativ in apropierea patului pacientului A.M.G. alege cea mai accesibil si cea mai comod ca loc de adaptare pentru pacient se aplic garoul deasupra venei alese se dezinfecteaz larg tegumentele si se execut puncia venoas cu ajutorul acului sau branulei se scoate garoul dup ce atam tubulatura perfuzorului in momentul in care lichidul ncepe sa curg se va fixa ritmul de picurare ritmul de picurare se fixeaz prin desfacerea pensei si a clemei branula sau acul se fixeaz la nivelul tegumentelor cu leucoplast pentru protecia punciei si pentru a evita infeciile la nivelul venei puncionate se vor instala pansamente sterile dup instalarea perfuziei, zona puncionat va fi supravegheat permanent pentru a evita funcionarea paravenoas a perfuziei punga sau flaconul de perfuzat se va nlocui nainte de golirea complet a celui precedent vom avea grij ca lichidele de perfuzat sa nu fie reci (=> apare frisonul), sa nu conin impuriti care pot provoca febr la sfritul perfuziei vom retrage acul nainte de golirea lichidului din tub in sensul axului venei se tamponeaz si se compreseaz puternic locul puncionat pacientul va fi nclzit, nvelit cu o ptur si i se vor administra lichide cldue in foaia de observaie se va nota data efecturii perfuziei, coninutul perfuziei si numele si semntura A.M.G.

Accidente si incidente in timpul efecturii P.E.V.

1. Embolia gazoas se produce atunci cnd in torentul sanguin si nu au fost eliminate nainte de instalarea perfuziei. 2. Hiperhidratarea se produce atunci cnd in sistemul circulator, printr-un ritm rapid ptrunde o cantitate prea mare de lichid deodat si in cazul cardiacilor apar fenomene de edem pulmonar acut. In acest caz se procedeaz la ncetinirea ritmului sau la stoparea P.E.V. si atunci cnd este cazul la administrarea de tonicardiace.

62

3. Acumularea de lichid paravenos se produce atunci cnd acul a ieit din ven si lichidul se infiltreaz in esuturile din jurul venei. In aceast situaie pot sa apar flebit (infecia venei) si necroz 4. Coagularea sngelui pe ac sau la nivelul branulei nu se foreaz dislocarea cheagului, deoarece exist riscul emboliei de cheag. Pentru a evita acest inconvenient pe sistemul de perfuzat, se perfuzeaz in cantiti mici de heparin (anticoagulant). Lichidele administrate intravenos se vor eticheta cu data, ora nceperii, medicamentul adugat si doza respectiv. Pe aceeai etichet se precizeaz si ritmul de curgere. Sursele care pot afecta bunul mers al unei P.E.V. sunt : - nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie - anumite substane si medicamente folosite necorespunztor in timpul P.E.V.

Alimentaia artificiala, enteral (pe tubul digestiv)

Alimentaia artificial se realizeaz pe mai multe tipuri de abordare a tubului digestiv. Avem nevoie de sonde speciale specifice dup segmentul digestiv abordat : 1) Sonda naso-gastric este indicat in alimentarea de scurt durat cant nu exist risc de inhalare a alimentelor. Se folosete in urmtoarele situaii : - boli intestinale si inflamatorii - pacienii anorexici sau caetici 2) Sonda naso-duodenal si naso-jejunal sunt indicate in alimentaia enteral de scurta durat dar cu risc major de inhalare sau tulburri de evacuare ale stomacului in cazul pacienilor cu tulburri de contient in caz de A.V.C. 3) Sond in caz de gastrotomie endoscopic per cutanat este indicat in alimentaia enteral de lung durat in cazul pacienilor cu tumori esofagiene sau cu tulburri persistente de deglutiie in anumite tipuri de boli neurologice. 4) Sonde folosite in jejunostomie endoscopic per cutanat este indicat in alimentaia enteral, de lung durat cu risc major de inhalaie fr intervenie chirurgical in cazul pacienilor care prezint tulburri de deglutiie nsoite de tulburri ale contientei si diminuarea reflexelor de aprare. 5) Sonde gastro-duodenale, denumite si generic sonde gastrice se utilizeaz in urmtoarele scopuri : - extragerea lichidului gastric in scop de diagnostic - evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sngelui din stomac - evacuarea aerului sau gazului dup o reanimare sau ventilaie prin masc - evacuarea coninutului gastric nainte de anestezie in interveniile chirurgicale de urgent

63

evacuarea coninutului stomacului dup absoria oral de substane toxice in tentativele de suicid 6) Sonde de alimentaie gastric sau duodenal la pacieni cu A.V.C. aceste sonde sunt mai lungi de 75 125 cm cu diametrul de 8 12 ch (scara Charrier, 1 ch = 1,3 mm) - sondele de alimentaie au 8 12 ch - sondele pentru spltur au 12 15 ch - sondele pentru spltur gastric au 30 ch -

Alimentarea prin sond gastric

Materiale necesare : - materiale de protecie : - alez - prosoape - materiale sterile : - sond Einhorn - sond Fancher - seringi de 5 10 cm - pens hemostatic - materiale nesterile : - o plnie - tvi renal produsul alimentar de administrat sub form pstoas spre lichid, care sa fie omogen, sa aib temperatura corpului si bogat in calorii pacientul va fi informat despre necesitatea tehnicii si va fi rugat sa colaboreze in timpul sondajului

Pregtirea din punct de vedere fizic : - pacientul se aeaz pe un scaun cu sptar cu spatele cat mai drept - mbrcmintea i se va proteja cu un sort de material plastic - in caz ca este nevoie, i se va ndeprta proteza dentar - se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucal - pacientul este rugat sa-si menin singur tvia - in dimineaa efecturii acestei tehnici, bolnavul nu va fi forat sa mnnce in mod normal - A.M.G. i spal minile, i pune un sort de protecie si mnui sterile - captul sondei care se introduce in stomac va fi umezit cu ap (niciodat cu substan uleioas deoarece survin greurile sau vrsturile) pentru a favoriza alunecarea sondei in faringe si esofag - A.M.G. se aeaz in dreapta pacientului, ii fixeaz capul cu mana dreapta extremitatea rotunjit a sondei pe care o tine ca pe un creion - cere pacientului sa deschid larg gura, sa respire adnc si printr-o micare rapid introduce captul sondei pan la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de rdcina limbii si roag bolnavul sa nghit - prin actul deglutiiei, sonda ptrunde in esofag si este mpins foarte atent spre stomac

64

sondele gastrice au marcaje inscripionate, la marcajul 40 50 cm ajuns la arcada dentar avem sigurana ca sonda este in stomac prezenta ei in stomac se poate verifica si prin aspirarea coninutului gastric cu o sering sonda se fixeaz cu leucoplast la nivelul obrazului dup ce au pensat-o cu o pens hemostatic in caz ca exist staza gastric, se aspir coninutul si se efectueaz spltur gastric dup aceasta, se ataeaz plnia la captul liber al sondei, se nltur pensa si se toarn lichidul alimentar nclzit la temperatura corpului in cantitatea de cel mult 500 ml dup aceea, se introduce 200 300 ml de ap si o cantitate foarte mic de aer pentru a goli sonda se nchide din nou sonda cu pensa pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe si laringe si pentru a preveni apariia pneumoniilor de aspiraie sonda se extrage cu mult atenie

Meniuni!

~ la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care necesit sa fie alimentai o perioad mai mare, sonda se introduce endo-nazal ~ sondele care sunt confecionate din polietilen se menin aproximativ 6 zile, iar cele din cauciuc aproximativ 3 zile deoarece traumatizeaz mucoasa bucl si nazal ~ raia zilnic de administrare se face in 4 6 prize, foarte ncet folosind vase izoterme ~ cnd avem pacieni incontieni se urmrete respiraia, culoarea fetei ~ pentru o verificare mai amnunit a locului de ptrundere, introducem captul liber al sondei intr-un pahar cu ap si in caz ca apar bule de aer, recurgem la scoaterea sondei deoarece suntem pe calea respiratorie

Alimentare prin gastro-stom

Gastro-stoma este deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentrii printr-o sond, atunci cnd esofagul nu poate fi abordat. Se mai folosete in caz de stricturi esofagiene, in arsuri sau intoxicaii cu substane caustice, cnd sonda gastric nu se poate folosi, iar alimentaia artificial este de lung durat. In stoma efectuat, se introduce o sond prin intermediul creia se duc direct in stomac cu ajutorul unei plnii sau a unei seringi. Se respect aceleai reguli cantitative, calitative si de fracionare a alimentelor. Dup introducerea alimentelor, sonda se nchide pentru ca acestea sa nu ias din stomac. Exist pericolul ca tegumentele din jurul stomei sa fie afectate de sucul gastric si sa produc infecii locale, A.M.G. va avea mare grij ca 65

tegumentele sa fie meninute uscate, protejate de un unguent cu antibiotice sub un pansament steril.

Alimentarea prin clism

Este o metod de scurt durat si se pot folosi numai substane izotonice (ser fiziologic) din cauza lipsei de fermeni digestivi de la acest nivel. Alimentarea se face dup sistemul clismei pictur-cu-pictur cu soluii Ringer si glucoz 5 % cu rol hidratant. Pentru depozitarea soluiilor se folosesc vase termoizolante.

66