SERVICII OFERITE DE RESTAURANTE TRK Kinga Universitatea Alma Mater din Sibiu, anul III ECTSMC ndrumator: Prof.

univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Alma Mater din Sibiu
Activitatea de alimentatie publica este imbinarea intr-un ansamblu armonios a operatiunilor de pregatire si de prezentare a serviciilor specifice determinate de desfacerea si consumul acestora, precum si crearea unei ambiante de destindere si buna dispozitie in unitatile destinate acestor scopuri. Activitatea unei unitati de alimentatie publica cuprinde doua procese de baza care se desfasoara in cadrul unor spatii specifice: productia, spatiul de productie fiind bucataria, si, respectiv servirea, spatiul de servire fiind salonul. Desi activitatea de alimentatie publica este in esenta specifica comertului cu amanuntul, ea are anumite particularitati fata de acesta precum si un grad mai mare de complexitate prin intrepatrunderea diferitelor activitati specifice altor sectoare. Desi activitatea de alimentatie publica este in esenta specifica comertului cu amanuntul, ea are anumite particularitati fata de acesta precum si un grad mai mare de complexitate prin intrepatrunderea diferitelor activitati specifice altor sectoare. Publicitatea Publicitatea are ca obiectiv principal, alegerea celor mai adecvate mijloace pentru atragerea si orientarea clientelei catre produsele si serviciile oferite. Putem spune ca, publicitatea consta in a crea un ansamblu de lucruri si imagini sugestive care favorizeaza obtinerea unei edcizii de ordin comercial din partea clientilor. Foarte multi considera ca publicitatea este o creatie artistica. Altii, din contra, o considera ca o agresiune, urmare careia, clientii sunt tentati sa consume ceea ce nu au nevoie. Indiferent de opinii, noi subscriem ca, publicitaea creaza imaginea de marca si imaginea firmei, adica stindardul ideal, port drapelul transmitator de mesaje si care poate ajuta eficient restauratorul in conceperea mesajului sau. Imaginea este ansamblul reprezentarilor pe care dorim sa le dam unui produs sau serviciu. Un client cumpara de la un restaurant produsele sau serviciile de care el are nevoie. Restaurantul, cadru organizatoric de prestare a serviciilor Daca inainte de anul 1989, numarul restaurantelor si al unitatilor similare din tara noastra era in jur de 35.000 unitati, in prezent numarul acestora depaseste cateva sute de mii. Situatia se explica prin aceea ca foarte multi romani, enntuziasmati de posibilitatile oferite de libertatile din perioada urmatoare revolutiei, in dorinta de a intreprinde ceva, s+au orientat spre sectorul comercial in general si spre cel de alimentatie in special. Entuziasmatii au fost multumitti la inceput de castigurile realizate si evident, peste media castigurilor destul de reduse ale salariatilor din acest sector. Marea majoritate a intreprinzatorilor, au utilizat forta de munca din familie, fara a avea calitate de angajati si in cele mai multe cazuri, fara o calificare de profil, corespunzatoare. Greutatile inceputului au fost evidente: echipamente in dotare insuficiente si depasite din punct de vedere tehnologic, oferta de produse limitata, servicii sub aspect calitativ foarte modeste, inferioare preturilor platite de clienti, acumulari pentru investitiii neinsemnate sau pierderi, ceea ce a facut ca multe din unitati sa nu fie profitabile.

Nu este suficient sa doresti sa creezi o activitate privata, e necesar sa ai posibilitati financiare, cunostinte si competenta pentru a initia si dezvolta o activitate profitabila. Restaurantul este unitate de alimentaie public care prepar n buctrie proprie mncruri i le desface contra cost, mpreun cu buturi, n sli de mese special amenajate; local n care se afl o astfel de unitate. Activitatea restaurantelor si a unitatilor similare, o constitue intreaga productie si distributie de mancare si bauturi, respectiv, dupa caz, pregatirea preparatelor culinare si a produselor de patiserie-cofetarie, aprovizionarea cu marfuri, consumul produselor pe loc sau in afara unitatilor, cat si crearea unei ambiante favorabile si recrearii clientilor. Primele restaurante au aparut in China, Marco Polo descrie cultura complexa a restaurantelor din Hangzhou, unde, in 1280 exista deja de doua secole apareau elemente familiare restaurantelor contemporane: chelnari, meniuri, locuri special destinate banchetelor, aspecte ale unei piete sexuale si locuri de intalnire care vor aparea, macar pentru scurt timp, si in cultura vestica a restaurantelor. Restaurantul este, mai degraba, un loc in care se mananca, decat un loc (precum hanul) de intalnire al comunitatii sau un refugiu pentru calatori in care se serveste si mancare. Intre anumite ore de functionare, un asemenea local ofera o varietate de feluri de mancare, mult mai mult decat un han . In cea mai mare parte a istoriei lui, restaurantul a oferit mese servite de un ospatar a carui slujba se limiteaza la asta (deci nu este si hangiu, grajdar si cel care se ocupa de prepararea bauturilor). Spre deosebire de clientii unui han sau ai unei case de oaspeti care mananca in comun, clientela unui restaurant vine insotita de prieteni, sta separat si plateste pentru o anume masa atunci cand termina. Anumite aspecte ale luarii mesei la restaurant par acum atat de firesti sau automate incat merita sa notam faptul ca sunt bazate pe reguli si asteptari culturale si istorice specifice. Odata ce o persoana se hotaraste sa nu manance acasa, poate sa planuiasca dinainte si sa decida sa se duca la o anumita ora la un anumit restaurant, dar se poate hotari si pe moment

Bibliografie
1. Dictionar explicativ al Limbi Romane 2. Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan Dicionarul explicativ al limbii romne (DEX), Bucureti: Editura Univers Enciclopedic, 1998 3. foodstory.ro