Bancile comerciale si rolul lor in finantarea economiei Bancile reprezinta principalii intermediari financiari ,principala lor caracteristica fiind

aceea de a pune in circulatie creante asupra lor insele ,sporind volumul mijloacelor de plata si,implicit,al masei monetare.Ele faciliteaza formarea capitalului disponibil in economie si permit coordonarea procesului economisireinvestire in scopul sporirii volumului total de resurse alocate economiei. Astfel, in calitatea lor de intermediari financiari bncile ,au un dublu rol: pe de o parte emit propriile lor titluri negociabile ,in scopul mobilizrii activelor monetare disponibile in economie; pe de alta parte ,achizitioneaza pe cele emise de agenii nebancari ,plasnd ,astfel o parte din resursele mobilizate .In multe situaii .agenii nebancari emit propriile titluri ,de regula, dup ce si-au dovedit solvabilitatea in relaiile lor cu bncile. In acest proces de intermediere bncile ndeplinesc doua importante funcii ,care le confer o poziie privilegiata si prin care se diferentiaza de celelalte instituii financiare si anume : -Constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor banesti temporare ale clienilor si plasarea acestora spre fructificare, in principal ,prin acordarea de credite pe diferite termene. In general ,termenele de utilizare a resurselor sunt superioare celor de constituire a lor. Datorita acestor decalaje o banca se poate confrunta cu doua situaii delicate :prima de a nu putea sa-si onoreze angajamentele pe termen scurt ;a doua, de a nu avea resurse ale cror disponibilitati sa ajung la scadenta ,in timp ce utilizrile(plasamentele) raman cu termen neschimbat. - Asigurarea mecanismului de functionare a platilor ,care sa sustina cresterea economica,prin efectuarea de viramente si plati in numerar. Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza sistemul bancar,in structura caruia distingem :banca centrala ,bancile comerciale sau de depozit,societatile financiare,bancile si institutiile de credit specializate. Bncile comerciale sunt instituii financiare specializate att in atragerea de resurse(constituirea de depozite) si plasarea acestora prin acordarea de credite ,cat si in efectuarea plailor intre titularii de cont , ageni economici. Iniial ,au mijlocit creditul comercial direct intre agenii economici ,prin preluarea de la acetia a titlurilor de credit comercial (cambii) de unde si denumirea lor. In ultimii ani produsele si serviciile bncilor comerciale s-au diversificat foarte mult prin angajarea in operaiuni, alta data aflate in zona de grania cu ali intermediari financiari. Se manifesta ,de altfel, o tendina accentuata de diminuare a deosebirilor dintre bncile comerciale si bncile de economii si dintre bncile comerciale si bncile de afaceri care se ocupa ndeosebi ,cu investirea depozitelor pe termen lung ,evoluia lor fiind orientata ctre tipul de bnci universale. Legtura directa cu agenii economici(persoane fizice sau juridice) in ce privete constituirea si utilizarea depozitelor in principal sub forma distribuirii de credite ,confer bncilor si calitatea de centru de efectuare a plailor intre titularii de cont.
-1-

In raport de cele mentionate putem identifica urmatoarele activitati specifice bancilor comerciale : Atragerea disponibilitatilor monetare prin operativitate si conditii de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii ,lichiditatii,disponibilitatii si sigurantei Acordarea de credite pe diferite termene Asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor si instrumentelor de plata in scopul derularii rapide a decontarilor intre clientii bancilor Pstrarea in sigurana a valorilor Sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clieni ,persoane fizice si juridice. Operatiunile bancilor comerciale Bncile comerciale efectueaz toate tipurile de operaiuni bancare ,desfasurand o gama diversificata de activitati ,cu posibilitati de modificare in funcie de cerinele pieei si propria strategie. Pentru a analiza operatiunile pasive si active ale bancilor comerciale este necesara cunoasterea structurii bilantului bancar care reflecta ,in pasiv, constituirea resurselor,respectiv datoriile bancii fata de exterior ,iar in activ utilizarile resurselor. OPERAIUNILE PIEEI MONETARE DESCHISE I NOILE INSTRUMENTE ALE PIEEI

Agenii care sunt n cutare de lichiditi ofer active celor care sunt n cutare de utilizri pentru disponibilitile lor . Unele operaiuni se fac fr suport expres . Se ntlnesc operaiuni n alb (eu blanc) , operaiuni de remiteri de lichiditi ce se fac fr contrapartid , fr garanie . Unica lor baz este ncrederea n debitor . Totui , operaiunile cele mai fregvente se ntemeiaz pe titluri de crean . Aceste titluri fac obiectul unor cesiuni ferma , caz n care ele sunt vndute definitiv , sau obiectul unor presiuni . Cea mai cunoscut tehnic a creditrii creanelor comerciale o reprezint operaiunea de scontare . Scontarea reprezint cesiunea cambiei ctre un alt beneficiar n schimbul valorii actuale a cambiei . Necesitatea acestei operaiuni apare cnd beneficiarul cambiei (care urmeaz ca la scaden s ncaseze valoarea integral a creanei) avnd nevoie urgent de lichiditi , cedeaz acest drept de crean , de regul bncii . n urma scontrii , el este ndreptit s primeasc valoarea actual a cambiei care se calculeaz :
-2-

Va = Vn - S , n care : Va valoarea actual a cambiei ; Vn valoarea nominal a cambiei ; S scontul , respectiv dobnzile pentru perioada de la scontare pn la scaden . Scontarea prezint urmtoarele trsturi : - cedarea cambiei prin scontare are caracterul de act de vnzare cumprare n sensul c se cedeaz i se preia dreptul de a beneficia de suma prevzut n cambie; - scontarea cambiei este o operaiune special , n sensul c fiecare din beneficiarii care au recurs la scontare i deci a cedat prioritatea cambiei , rmne obligat la plata sumei din cambie , n condiiile n care trasul sau ali participani la procesul cambiei n-au putut plti . Se manifest astfel o caracteristic specific , rspundere solidar a tuturor semnatarilor cambiei la plata sumei respective ; - scontarea cambiei reprezint o operaiune de creditare prin faptul c se refer la transferul unui instrument de credit , dar i c determin plasarea resurselor de creditare a unei bnci pe un anumit termen , cu asigurarea ncasrii dobnzii aferente . Prin scontare creditul comercial se transform n credit bancar . n urma scontrii beneficiarul iese din raportul de credit anterior , obligaia trasului de a plti fiind nlocuit prin bani efectivi , pe care bancherul i avanseaz . Pe de alt parte , trasul angajat iniial ntr-o operaiune comercial devine n urma scontrii debitor al bncii comerciale . Bncile efectueaz i alte operaiuni cambiale pentru a se proteja mpotriva unor riscuri . O astfel de operaiune este pensiunea . Pensiunea este operaiunea prin care banca presa cambiile pe care le vinde beneficiarul , cu condiia rscumprrii lor de ctre acesta la termenele convenite . Operaiunile de pensiuni pot fi de 24 de ore , rennoibile sau pentru o durat fix , de exemplu de 7 zile . Aceste operaiuni se desfoar , n mod frecvent , n relaiile bncilor cu firmele mari i ndeosebi ntre bnci . Efectele ce fac obiectul unei pensiuni rmn
-3-

de regul la beneficiar , iar banca cumprtoare primete angajamentul de rscumprare , emis de beneficiar , i borderoul efectelor respective . Caracteritic i celorlate piee , mecanismul pieei monetare vizeaz profitul . Intermediarii urmresc acumularea de lichiditi la costuri ct mai reduse ncercnd s le plaseze sub form de credite remunerate ct mai bine . Un rol esenial n derularea operaiunilor pe aceast pia l joac nivelul actual al ratei dobnzii i mai ales anticipaiile privind evoluiile viitoare ale acesteia . Operatori pieei arbitreaz ntre diferitele scadene ale titlurilor i diferitele rate ale dobnzii la instrumentele utilizate . n ultimii 10 ani , piaa monetar a cunoscut un proces de transformare prin deschiderea acesteia . Acest fenomen se caracterizeaz prin posibilitatea ce se ofer tuturor agenilor care dispun de capitaluri pe termen scurt de a le oferi celorlali ageni care au nevoie de lichiditi pe termen scurt . Deschiderea pieei monetare este o invenie francez i s-a manifestat ca o reacie mpotriva excesivei compartimentri a pieei banilor . Piaa monetar a devenit n Frana i n alte ri accesibil intrepinderilor , trezoreriei statului i tuturor instituiilor financiare . Unii dintre aceti ageni au primit dreptul de a emite instrumente financiare pe termen scurt negociabile . Noile instrumente ale pieei financiare se concretizeaz n : *certificate de depozit emise de bnci (din martie 1985) pentru suma de minimum 5 milioane de franci pe termene cuprinse ntre 10 zile i 7 ani . Ele sunt destinate tuturor titularilor de lichiditi , inclusiv intreprinderilor . Dac certificatele de depozit sunt emise n devize durate , suma lor minimal ca i remunerarea lor sunt liber negociabile ; *biletele de trezorerie sunt titluri care asigur accesul pe piaa monetar a intreprinderilor n calitate de creditori . Ele au aceeai limit minim (5 milioane de franci) i aceeai durat , ntre 7 zile i 10 ani . Acestea sunt negociate prin intermediul bncilor , caselor de titluri i agenilor pieei interbancare ; *Bonuri de tezaur negociabile reprezint o nou categorie de titluri publice emise pentru 7 ani . Ele vizeaz marii deintori de lichiditi i se substituie altor bonuri emise pn acum . Aceste titluri sunt emise prin adjudecri la Banca Franei i sunt garantate de ctre aceasta ; *Bonurile negociabile ale instituiilor financiare sunt bonuri rezervate instituiilor financiare specializate bancare ca Agenia de antreprenori i nebancare ca , de exemplu Creditul Naional , Creditul Funciar etc. i sunt garantate de Banca
-4-

Franei . Sunt plasate i negociate ca biletele de trezorerie ale intreprinderilor i sunt emise pe termene ntre 10 zile i 7 ani ; *Bonuri ale societilor financiare i ale caselor de titluri . Au aceleai caracteristici generale ca i ale celorlalte titluri emise de instituiile financiare . Capitalul bancar: notiune, definitie si functie Bancile trebuie sa indeplineasca o cerinta minima de capital. Capitalul reprezinta drepturile detinatorului de capital la banca. El este reprezentat in balanta, in principal, prin valoarea stocului, a surplusului si a cistigurilor retinute. Necesitatea capitatului bancar este indiscutabila si se refera in primul rind la mijloacele alocate de catre fondatorii bancii si e compus, in general, de capital actionar, rezerve si profit nerepartizat. Functiile principale a capitalului sunt: - de protectie, presupune posibilitatea achitarii in cazul lichidarii bancii si tot odata presupune mentinerea solvabilitatii bancii prin intermediul rezervelor ce permit asigurarea activitatii bancii, chiar si in conditii de aparitii a unor pierderi. - Operativa, consta in alocarea resurselor in vederea procurarii activelor necesare la etapa initiala a formarii bancii, este utilizata mai tirziu pentru asigurarea continuitatii bancii. - De reglamentare, se refera la posibilitatea de influentare de catre autoritati de a fixa cerinte fata de marimea capitalului bancii, determinind prin aceasta un raport intre capital si totalitatea operatiunilor ce le poate efectua banca. Conform economistului Piter Rouse capitalul indeplineste functiile: - Mijloc de asigurare a bancilor contra falimentului - Asigura mijloacele necesare pentru crearea, organizarea functionarea bancii - Capital este un barometru al nivelului de crestere a bancii. In pasivul bilantului se refera toate sursele de formare a rezervelor bancare, ce sunt acumulate si utilizate in efectuarea operatiunilor active (activitati profitabile). Mijloacele proprii ale bancilor reprezinta totalitatea fondurilor ce asigura o independenta economica si o stabilitate a functionarii bancii. Aceste mijloace proprii sunt constituite din fondul statutar, fondul de rezerva, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, profitul nerepartizat din perioadele curente si precedente. Capitalul bancar e constituit din capitalul statutar compus din actiuni simple, privelegiate, surplus de capital si beneficiu nerepartizat. O alta sursa sunt obligatiunile pe termen lung, alcatuite din imprumuturi subordonate, note capitale si obligatiuni, alte hirtii de valoare achitate din rezultatul vinzarii actiunilor, rezerve compuse din rezerve pentru cheltuieli neprevazute, pentru plate dividentelor pentru acoperirea pierderilor etc. Rezervele bancare pot fi formate in mod obligatoriu (prin legislatie, acte normative adoptate de institutii autorizate) si la initiativa bancii.
-5-

Functiile, rolul, marimea capitalului propriu al bancilor au un specific aparte in comparatie cu alte domenii ale economiei. Acest specific al activitatilor bancare este influentat de calitatea de intermediar al bancii pe piata financiara care atrag sume mari de capital sub forma de depozite ale agentilor economici a persoanelor fizice si institutiilor de stat, precum si asigura o gestiune eficienta a acestor resurse, pastrarea acestora acordind totodata servicii specializate asigurind deponentilor un profit sub forma de dobinda pentru capitalul depus. Sistemul de asigurare a depozitelor intr-o anumita masura micsoreaza pericolul de retragere a depozitelor si permite bancii sa-si mentina o cota a resurselor proprii intr-o proportie mai mica, necesara pentru asigurarea lichiditatii. Activele bancii sunt prezentate sub diferite forme de obligatii monetare, de regula mult mai lichide si mai usor realizabile pe piata de cit activele companiilor nefinanciare inghetate in active nemateriale. Acest moment asigura posibilitati de asigurare si acumulare a resurselor mobilizate si micsoreaza corespunzator necesitatea in marimea capitalului propriu. Ca rezultat a acestora, bancile si alte institutii financiare pot detine o pondere mai mica capitalului propriu in totalul resurselor, deoarece bancile gestioneaza eficient si utilizeaza diferite instrumente de atragere a rezervelor temporar disponibile. Functiile de protectie si garantie a capitalului armonizeaza activitatea in cazul aparitiei unor pierderi neprevazute sau cheltuieli extraordinare. Necatind la faptul ca bancile au formate diferite fonduri, pentru acoperirea pierderilor mai mari poate fi utilizat si capitalul propriu al bancii, in acest caz fiind folosit numai capitalul actionar al bancii si nu cel imprumutat deoarece aceste resurse insasi reprezinta creante pe datorie. Capitalul social se formeaza in urma atragerii mijloacelor banesti prin emisiunea si inscrierea la actiunile ce pot fi procurate contra mijloacelor banesti. Capitalul social e format initial prin contributia cotelor fondatorilor, mai tirziu prin emisiunea de noi obligatiuni. Marimea capitalului social poate fi modificat in vederea majorarii prin emisiunea de noi actiuni sau sporirea valorii nominale a actiunilor deja emise. In sensul reducerii capitalului social se poate face prin micsorarea valorii nominale a actiunilor sau rascumpararea unei parti de actiuni de la actionari. Capitalul social serveste drept o forma de asigurare a garantiilor indeplinirii asumate de banca. Emisiunea se efectueaza la fondarea bancii prin distribuirea actiunilor intre fondatori, iar la marirea capitalului social, prin lansarea unei noi emisiuni. Bancile formeaza fonduri de rezerva pentru a asigura executarea obligatiunilor fata de clientela si acoperirea pierderilor neprevazute in procesul de activitate. Fondul de rezerva se formeaza in marime de 25% din capitalul social al bancii. Marimea necesara a fondului se formeaza din contul defalacarilor din profitul neimpozitabil al bancii in marime de 5%, iar dupa completarea deplina, defalcarile pot fi efectuate numai din profitul de dupa impozitare. Fondul de rezerva e destinat in special pentru: - plata dobinzilor pentru depozite in cazul insuficientei veniturilor
-6-

- plata dividentelor fixe, anuale la actiunile privilegiate - efectuare altor cheltuieli (sponsorizari, completarea fondului de risc, etc) Profitul nerepartizat reprezinta suma profitului acumulat in procesul activitatii financiare, ce ramine la dispozitia bancii. La sfirsitul anului sumele rezultative de pe conturile bancii se transfera pe contul profitului. O parte din aceste sume sunt utilizate pentru plata dividentelor, iar o alta parte pentru plata impozitelor, transferurilor in diferite fonduri. Soldul profitului nerepartizat este fondul resurselor banesti ce ramine la dispozitia administratiei bancii si adunarii generale a actionarilor si sunt utilizate conform planului strategic al bancii. Bancile emit in circulatie obligatiuni pe termen lung care sint numite in diferite surse diferit, anume pot fi numite: - note capitale - obligatiuni neasigurate Pina in anii 40 aceste hirtii de valoare erau emise doar in cazuri excepionale, incepind cu anii 60 au devenit un mijloc normal si fregvent de mobilizare a resurselor. In general emisiunea notelor capitale si a obligatiunilor au crescut simtitor, insa ponderea lor in suma totala a capitalului bancii a ramas nesimnificativa. Avantajele emisiunei acestor obligatiuni pentru banca consta in faptul ca suma dobinzii care o plateste banca detinatorilor acestor hirtii de valoare se scade din profitul impozabil, devidentele la actiuni se scad din profitul dupa impozitare, aceasta fiind una din deosebirile dintre obligatiuni si actiuni. Deaceea o asa forma de atragere a resurselor e mult mai avatajoasa decit emisiunea obligatiunilor, multe tari obligatiunile pe termen lung nu sunt incluse in capitalul bancii doar figureaza in componenta obligatiunilor totale ale bancii. In Republica Moldova obligatiunile pe termen lung sunt emise pe termen mai mare de cinci ani, insa ele nu sint incluse in capitalul bancii. Aceste hirtii formeaza doar niste obligatiuni ale bancii ce pot fi emise la valoarea nominala. Bancile engleze emit in circulatie actiuni imprumutate. Actiunile imprumutate sunt hirtii de valoare nominative emise pe termen mediu si lung pe care bancile le distribuie pe piata financiara cu angajamentul de a le amortiza la un termen stabilit plata regulata a dividentelor, dividentele pentru ele fiind platite si in cazul cind banca nu are profit. Notele capitale sunt pe larg utilizate in SUA, in ultimii ani acestea au devenit tot mai solicitate, insa ponderea lor in capital ramine nesimnificativa. Posesorii acestor hirtii de valoare nu beneficiaza de dreptul de vot, insa procentele cheltuielilor legate de aceste note sunt acoperite din profitul de pina la impozitare. Particularitatile obligatiunilor pe termen lung consta in fapul ca ele reprezinta hirtii de valoare de gradul II, subordonate, adica pretentiile detinatorilor acestor hirtii sunt satisfacute celorlalti creditori ai bancii. Aceste tipuri de obligatiuni pe termen lung sunt emise si puse in circulatie de bancile mari, deoarece bancile mici nu au acces pe piata capitalului, iar plasarea acestor hirtii de valoare este foarte costisitoare. Bancile pot emite aceste tipuri de obligatiuni in marimea de 100% din capitalul actionar si 50% din cel excendintentar.
-7-

Determinarea marimii capitalului atras reprezinta una dintre cele mai discutabile probleme din activitatea bancara. Unii economisti considera ca marimea capitalului trebuie determinata de piata, altii sustin ca marimea capitalului trebuie sa fie reglementat de organile autorizate deoarece partile negative a reglarii de catre piata nu pot limita riscul falimentului, nu pot sa sustina incredere fata de banca, sa micsoreze pierderile asociatiei bancilor si a altor organe in cazul falimentului unei banci asigurate. Acestea ar fi conditiile pentru care bancile ar trebui sa asigure marimea minima necesara a capitalului statutar pentru inregistrare si sa-l mentina pe toata perioada de activitate. Informatia referitoare la marimea capitalului este ceruta de majoritatea investitorilor, creditorilor, clientilor. Marimea resurselor proprii ale bancii depinde de caracterul operatiunilor active efectuate de ea. Orientarea activitatii bancii spre operatiunile cu un grad inalt de risc necesita o marire a resurselor proprii a acestor banci. Resursele proprii necesare bancii si marimea acestor depinde si de nivelul de dezvoltare a pietii resurselor de creditare, precum si de politica creditara promovata de banca centrala. Din punct de vedere al bancii, o anumita rezerva de capital este dorita nu numai pentru protejarea detinatorilor de capital in cazul falimentarii bancii, dar sporeste si increderea clientilor, pentru ca solicitantii de imprumuturi de afaceri, ca si marii depunatori sunt impresionati de raportul inalt de capital. Dezvoltarea relatiilor de imprumut cu o banca necesita timp, iar firmele prefera sa imprumute de la banca pina cel mult anul viitor. Totusi, venitul marginal rezultat pe seama capitalului suplimentar se micsoreaza din acest punct de vedere. Sa presupunem ca o banca detine deja un stoc mare in raport cu datoriile sale, sansa de a da faliment este atit de mica incit suplimentarea capitalului nu va influenta prea mult pe clientii sai potentiali. Atita timp cit rolul capitalului este de protectie, volumul capitalului necesar unei banci depinde de gradul de risc al activelor sale. Conform acetui lucru, raportul capital-active de ca care bancile au nevoie depinde de activele care le detin. Timp de mai multi ani, pina in 1992, raportul intre capital si active s-a mentinut la 8%. In cadrul numitorului acestui raport capital-active, activele lipsite de risc, cum sunt detinerile de valuta si asigurarile guvernului pe termen scurt, au pondere egala cu zero; adica nu se va raporta nici un fel de capital la acestea. Dimpotriva, activele supuse riscului, de exemplu asigurarile guvernului pe termen lung vor avea o pondere de 30%, adica va trebuie sa existe 2,4% capital. Activele cu cel mai mare grad de risc vor avea o pondere de 60% necesint 4,8% capital, in timp ce multe alte active, cum sint imprumuturile de ipoteci si imprumuturile de afaceri vor trebui sa aiba o pondere de 100%, necesitind 8% de capital. Deasemenea este necesar un capital suplimentar in cazul in care raportul capitalactive este neajustat pentru riscuri, in acest caz capitalul suplimentar va trebui sa fie cel putin 3%. In acelasi timp, cu cit o banca detine mai mult capital raportat la activele sale in dolari ea va cistiga mai mult. Sa presupunem, de exemplu ca banca cistiga
-8-

un procent profit la totalul activelor sale. Daca capitalul echivaleaza cu 10% din totalul activelor, atunci acest 1% profit de active reprezinta 10% profit pentru detinatorii de capital la banca respectiva; de pe alta parte, daca banca obtine aceleasi cistiguri, dar raportul dintre capital si totalul activelor este 5% atunci detinatorii de capital cistiga 20% la capitalul lor. Pentru fiecare banca exista asadar, un raport optim intre capital si active la care dezavantajul marginal al capitalului suplimentar se compenseaza. La fondarea unei banci are loc inscrierea inchisa de actiuni intre fondatorii bancii. Conform actelor normative in vigoare, la fondarea bancii actionare, toate actiunile primei emisiuni trebuie sa fie repartizate intre fondatorii bancii la pretul nominal. In cazul cind o data cu transformarea unei banci intr-o banca actionara se mareste si capitalul, aceasta majorare se poate efectua numai pe seama depunerilor fondatorilor. In cazul cind majorarea capitalului bancii se efectueaza pe seama capitalizarii altor fonduri, aceasta suma trebuie sa fie repartizata intre fondatorii bancii. Prima emisiune de actiuni a bancii trebuie sa constituie doar actiuni simple. Inregistrarea si vinderea de catre banca-emitent a actiunilor de prima emisiune se elibereaza de impozitare pe operatiuni cu hirtii de valoare. Emisiunea de actiuni pentru majorarea capitalului statutar a unei banci actionare se permite doar dupa achitarea totala a actionarilor care detin actiuni deja emise. Emisiunea adaugatoare poate cuprinde emisiunea atit simpla cit si actiuni privilegiate. Actiuni privilegiate de diferite tipuri pot avea o valoare nominala diferita, pot oferi detinatorilor lor unele drepturi, incluzind dreptul de vot. Plasarea actiunilor adaugatoarea de catre banca se creaza sub forma de societatea de actiuni de tip deschis. Actiunile emise suplimentar de banca se plaseaza intre fondatori si alti investitori (persoane publice sau juridice) care cumpara hirtii de valoare pe numele sau si pe contul sau Exist nou tipuri de clieni cu care banca lucreaz mai frecvent: 1. Conductorul schimbrii: Bani furnizeaz mijloacele de schimbare a lumii, n scopul satisfacerii proprilor valori si standarde superioare. 2. Grijuliul: Banii reprezint mijloacele prin care se poate arta grija si preocuparea pentru alii, conducnd la dependen si la constientizarea de ctre client a faptului c este important pentru banc. 3. Competitorul: Banii furnizeaz mijloacele proprii afirmri si pentru nvingerea concurenilor observai. 4. Artistul creator: Banii furnizeaz mijloacele de expresie ale ndemnurilor creatoare, de satisfacere a aspiraiilor artistice si a nevoilor emoionale. 5. Inovatorul:
-9-

Banii furnizeaz mijloacele de explorare a ideilor noi si de gsire a unor ci noi si mai bune de a realiza anumite lucruri. 6. Birocratul: Banii reprezint mijloacele de asigurare a securitii economice, sociale si psihologice. 7. Hedonistul: Banii furnizeaz mijloacele de realizare a scopurilor personal si de a se bucura de via. 8. Creatorul de imperii: Banii furnizeaz mijloacele de modelare a mediului controlnd destinul altora si stabilind o dinastie. 9. Pacifistul: Banii reprezint mijloacele de a conserva status quo-ul, meninnd oamenii mulumii; accept faptul c totul se subordoneaz obinerii a ceea ce este mai bun, n cea mai bun din toate lumile posibile.

II. SERVICIILE BANCARE II.1. TIPURI DE SERVICII Bncile furnizeaz clienilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt: 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); 2. Faciliti de mprumut (de credit); 3. Servicii privind transferul fondurilor. 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri) O banc atrage bani de la clienii si, prin conturi bancare, pltindu-le, n schimb, dobnd pentru depozitele constituite. Plata acestor dobnzi este o cheltuial pentru banc. Att pentru persoanele fizice, ct si pentru cele juridice, bncile deschid, n evidena lor, urmtoarele tipuri de conturi: - conturi curente (la vedere ), n lei si/sau n valut, conturi n care titularii pot face operaiuni de ncasri si pli curente; - conturi de depozit (la termen), n lei si/sau n valut, conturi n care depunerile se fac pentru un anumit termen, perioad n care titularii nu pot efectua nici depuneri n cont, nici pli din aceste conturi. n funcie de anumite activiti specifice, pentru clienii persoane juridice, bncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt: - conturi blocate, in care sunt depuse sume n lei si/sau n valut, reprezentnd capitalul social necesar constituirii unei societi comerciale. Dup ce clientul prezint la banc dovada nregistrrii societii la Registrul Comer ului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate n contul curent al societii;
- 10 -

- conturi blocate cu destinaie special, sunt conturi n care disponibilit ile titularului sunt temporar blocate, n raport de o anumit operaiune, ca msur de protecie pentru banc si pentru buna desfsurare a unor obligaii de plat ctre strintate (acreditive, garanii etc.). Ele se pot constitui, dup caz, n lei si/sau n valut; - conturi pentru credite, destinate s evidenieze creditele (n lei si/sau n valut ) acordate de banc clienilor si din care urmeaz ca acestia s dispun pli; - conturi cu suma dobndit prin participare la licitaiile valutare, eviden iaz sume n lei sau valut rezultate din operaiunile de vnzare/cumprare de valut sau lei pe piaa interbancar, ordonate de client si efectuate de banc n contul acestuia. 2. Faciliti de mprumut (de credit) Bncile mprumut clienilor lor sume de bani pentru finanarea afacerilor acestora. Unele bnci ofer mprumuturi att persoanelor fizice ct si persoanelor juridice. Clientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunitii acordrii creditului si o dobnd pentru creditul primit. Aceste tarife si dobnzi reprezint un venit pentru banc. 3. Servicii privind transferul fondurilor Bncile furnizeaz si servicii privind plile prin transferul fondurilor (att electronic ct si prin instrumente de plat), n numele si la cererea clien ilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui mrime variaz n funcie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor. Acest comision aduce un venit bncii. Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cnd n cnd. II. 2. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI n afar de tipurile de conturi menionate mai sus, persoanele juridice ( si, ntr-o proporie mai mic sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitri dect cele privind operaiunile de baz ale bncilor. Bncile ofer multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. n prezent, bncile romnesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare. 1. VALUTA. n cazul cltoriilor n strintate, sunt necesare si mici cantiti din moneda rii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti s foloseasc cecuri de cltorie sau instrumente de plat asemntoare, n loc s poarte asupra lor valut n numerar. Bncile pot asigura clienilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor rilor lumii. Bncile vnd moned strin (valut) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. Principalii concureni ai bancilor, n acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si ageniile de turism, n special din zonele de destinaie ale cltoriilor de vacan. Aceste dou tipuri de organiza ii
- 11 -

trebuie s-si procure, la rndul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumprnd valut de la bnci). 2. CECURILE DE CALATORIE Cecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cltoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, n toate rile lumi sau pot fi schimbate, oricnd, n numerar. Un cec de cltorie cuprinde promisiunea unei bnci (sau a unei organizaii cu o reputaie similar) de a plti o sum de bani oricrei persoane ce posed fila de cec de la persoana n numele creia a fost emis cecul. Cecurile de cltorie se pot procura de la orice banc. Pn de curnd, majoritatea bncilor emiteau propriile cecuri de cltorie. n prezent cele mai multe bnci au ncheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii interna ionale de cecuri de cltorii. 3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE Bncile efectueaz pli si n numele guvernului, n special cele privind finanarea unor proiecte de investiii de stat. Spre exemplu, statul poate finana, construcia unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de construcii vor primi banii afereni lucrrilor efectuate si finanate din fondurile statului, prin intermediul bncilor.

4. NCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR Persoanele care trebuie s plteasc taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituii sau chiar statului. 5. CONSEMNAREA DE DEPOZITE La bnci se pot constitui sume n depozit, cu un rol de garan ie, care sunt pstrate pe perioada soluionrii unor diferende judiciare sau a altor cauze. 6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR Unele bnci ofer clienilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si proprietile clienilor decedai. Bncile trateaz rezolvarea acestor probleme cu autoritilr administrative, n numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprieti. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, n funcie de valoarea proprietii. 7. CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR Clienii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pstrarea valorilor, bncile percepnd n schimb un comision. n baza acestui serviciu, clienii si pot lsa spre pstrare articole de valoare, cutii nchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitan pentru bunurile lsate n pstrare, asumndu-si, astfel, rspunderea asupra acestora. 8. SEIFURILE Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implic folosirea unor spaii special amenajate care aparin bncii. Clientului i se pune la dispozi ie un
- 12 -

seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pstrnd o cheie si clientul cealalt. Accesul la seif poate avea loc oricnd n timpul orelor de program ale bncii, timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. 9. BANCA LA DOMICILIU Aceast sintagm este un termen nou, utilizat n practica bancar contemporan si se refer la posibilitatea bncilor de a oferi clienilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clienii au acces la conturile lor fr s-si prseasc domiciliul. Mai exist alte cteva servici pe care bncile occidentale le pot oferi clienilor lor. 10. DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE Aceast facilitate este oferit acelor clieni care doresc s depoziteze fonduri, n timpul cnd banca este nchis. Cei care apeleaz cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc s-si depoziteze,pentru siguran, ncasrile zilnice la banc. n general, sunt dou metode de administrare a depozitului. Banca poate s deschid depozitul n absena clientului ( dup verificarea sumelor aduse) si apoi s crediteze contul clientului. n a doua variant, clientul adun banii destinai depozitrii peste noapte urmnd s-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operaiuni, bncile au spaii special amenajate si, bineneles, percep un comision. 11. EUROCECURILE O carte de credit Eurocec permite clientului s schimbe cecul n numerar, la bncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice ar din Europa. Avantajul utilizrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cltorie este dat de faptul c, n limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie s achite n prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitat n contul clientului, n momentul transmiterii lor la banca emitent. Crile de credit Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale. 12. ASIGURAREA DE CALATORIE E bine ca toi cei care cltoresc n strintate s fie sftui i ca nainte de nceperea cltoriei s fie asigurai pe timpul acesteia, recurgnd n acest sens la asigurarea de cltorie . De regul, bncile ofer un pachet standard prin care asigur clientul mpotriva principalelor riscuri de cltorie contra plii unei prime de asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurri, este cel privind asistena medical, n puine ri strine avnd acces direct la un tratament de urgen gratuit. Asigurarea de cltorie permite rambursarea sumelor cheltuite, desi poate exista o limit maxim a sumei recuperabile. rile din Uniunea European au ncheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenei medicale. Bilanul tuturor bncilor comerciale SUA la sfritul anului 1990 (expresii procentuale) Tabel 2.5.
- 13 -

ACTIVE Rezerve 2 Numerar 3 Disponibiliti la bnci 2 Titluri de stat i ale agenilor guvernamentali 13 Titluri administraie local i alte titluri Credite - pentru comer i industrie - ipotec - de consum - interbancare - alte credite Alte active Total 6 19 24 11 6 7 7 100

PASIVE Depozite la vedere 18 Depozite stabile Depozite din economii 17 Depozite mici (sub 100.000) la termen 19 Depozite mari (peste 100.000) la termen mprumuturi 15 24

Capital

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 14 -