LECTIA 8 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revoluti onare care cuprind Europa in primavara

anului respectiv. In Moldova si Tara Roma neasca, revolutia a fost opera intelectualilor "pasoptisti" = un grup omogen, ap artineau clasei boieresti, studiasera in strainatate, cunosteau Europa Occidenta la, al carei model politic si cultural il doreau aplicat si in Tarile Romane. de asemenea ei afirmau adeziunea totala la ideea moderna de natiune si telurile na tionale (independenta sau autonomie politica). Evenimentele revolutionare au izb ucnit in Moldova in Martie 1848. Porgramul s-a numit "Petitia-proclamatie" - cer ea domnului adoptarea unor masuri moderate; stavilirea coruptiei, siguranta pers onala, responsabilitatea ministeriala, imbunatatirea soartei taranilor, desfinta rea cenzurii, alegeri pentru adunare fara amestecul carmuirii, infiintarea unei garzi cetatenesti. Domnul accepta, initial, apoi ordona arestarea revolutionaril or, pe unii ii trimite in exil. In Tara Romaneasca a functionat o putere revolut ionara efectiva din Iunie pana in Septembrie 1848, sub forma unui guvern revolut ionar, apoi a unei locotenente domnesti. Programul s-a intitulat "Proclamatia de la Islaz" (Iunie 1848) denumita si Constitutie, contine o serie de prevederi re feritoare la drepturile omului si cetateanului si la organizarea statului, ale c arui organe centrale erau Domnul si o Adunare generala alcatuita din reprezentan tii tuturor starilor sociale. Unirea Principatelor Romane. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza -> Dupa infrangerea revolutiei, Rusia si Poarta semneaza in Aprilie 1849 "Conventia de la Blata-Lima n" prin care se revine la regimul politic regulamentar, dar cu mici modificari, in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare si a sporirii autoritatii domnului, Domnul nu mai era ales, ci numit de tar si de su ltan; durata domniei este fixata la 7 ani; Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu Divanurile formate din mari boieri numiti de domn. Domnii au fost in Moldova - Gr. Alexandru Ghica, iar in Tra Romaneasca - Barbu Stirbei, au domnit pana in 1856. Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea misc arii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care a preferat sa evite orice fel de agitatie politica. Miscarea unionista - activa si in exterior. "Tr atatul de la Paris 1856" - reafirma autonomia Principatelor si le trece sub gara ntia colectiva a celor sapte mari puteri, a prevazut revizuirea Regulamentelor O rganice si convocarea Adunarilor ad-hoc prin care romanii sa fie consultati asup ra viitoarei organizari a tarilor lor. Acestea si-au desfasurat activitatea in 1 857, au adoptat rezolutii-comunicate marilor puteri, care au luat act de ele pri n "Conventia de la Paris 1858" - devenita Constitutie a Principatelor pana in 18 64. Aceasta mentinea suzeranitatea Portii otomane si garantia colectiva a marilo r puteri. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aibe fiecare cate un "d omnitor", ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. Domnii -> pu terea executiva. Puterea legislativa -> de catre domn, adunare si Comisia Centra la de la Focsani. "Adunarile" functionau ca un parlament unicameral, care dezbat ea si adopta legile si alegea domnitorul. "Guvernele" erau alcatuite din ministr i numiti de domnitor, responsabili in fata acestora si a Adunarilor. Existau si doua institutii comune - Comisia Centrala de la Focsani -> "Inalta Curte de Just itie si Casatie". Conventia -> granta libertatea individuala, proprietatea si eg alitatea drepturilor politice. Sistemul electoral - legatorii erau impariti, in funcie de venit (vot cenzitar) - alegatorii directi si indirecti (votau prin int ermediul unor delegatii). Dubla alegere a lui Cuza (5 si 24 Ianuarie 1859) a des chis una din perioadele cele mai dense in inoiri din perioada moderna. Domnia -> trei etape: a) 1859-1861 - recunoasterea internationala a unirii si unificarea legislativ - administrativa; b) 1862-1864 - perioada mariolor reforme: Legea rur ala, Legea Insructiunii publice, Legea organizarii judecatoresti, Codul civil si de procedura civila, Codul penal si de procedura penala; c) 1864-1866 - perioad a guvernarii autoritare. La 2-14 Mai, Cuza dizolva adunarea si adopta "Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris " si o noua lege electorala. Guvarnarea au toritara => opzitia-monstruoasa coalitie-complot si la 11 Februarie 1866 Cuza es te silit sa abdice. In Mai este adus Carol de Hohenzollern Sigmaringen.

In August 1864 este adoptata legea agrara in varianta liberala. Si in Tara Romaneasca si in Moldova, taranii au fost imparti-ti in 3 cat egorii in functie de puterea economica: - fruntasi - mijlocasi } au primit pamant in functie de avere - palmasi Aproape 500 mii de familii de tarani au primit 2 milioane hectare. Taran ii trebuiau sa plateasca pamantul timp de 15 ani. Legea instructiunii publice (reforma invatamantului) Decembrie 1864 - prevedea structurarea invatamantului pe 3 nivele: - primar (I - IV clasele erau gratuite) - secundar - superior In 1860 se infiinteaza Universitatea de la Iasi. In 1864 se infiinteaza Universitatea de la Bucuresti. In 1863 se formeaza monstruoasa coalitie alcatuita din conservatori si l iberali radicali. Au fost uniti de catre punctul 2 din rezolutiile adunarilor ad hoc - print strain. In noaptea de 10-11 Februarie se organizeaza un complot iar Cuza este ob ligat sa abdice.