se obtine

m z + k
f
(z- a If ) + ks (z + b If) = 0
mr;tf- k
f
a (z- + keb( Z +fb) = 0 (12.148)
unde p2 eete raza de giratie a autovehicuiului fata de axa transversaUI. cs tre-
. JY
oS prin cen trul de greutate. '
Impartind prima ecuatie a sietemului (12.148) cu m a doua cu mf: rezulta
k
f
+ ke bk
s
ak
f
z + ----'=----- z + --=----=- <f .. 0
m m
k
slf"O.
Sietemu1 (l2.149)are 'solutl1 de forma
z '" zo.sln ( pt + c:A.) If C tpo eln(pt + 0<.) (12.150)
unde 8
0
qi sint amplitudinile .vibrntil1ordupa cele grade de 11bertate;
p - pu1sati8 proprie 8 eistemului ; c:K. - unghlulde faze.
Inlocuind va:lorlle z, If ,z date de relatia (12.150)in (12.149)
se obtine
(
k
f
+ k
s
. 2
- p )zo +
m
a
2
k + b
2
k
s
.
Zo + . ( . f m 2 . . - p2 ) tfo... O.
(12.151)
. . y .
SolutHle el!Jtemului de ecuati1(12.151) ,in amplltudlnile Zo til ,
diferlte de zero daca determinantul eistemului eete nu1,adlci1
, 2
- p .
(12.152)
Dezvoltind determinantu1 (12.152) se obtine ecuatia
ale eistemulul
p4 _ (
k
f
+ke
a
2
k +b
2
ks
) p2
k
f
ks(a +b)2
+
f
+
.. 0
,
m fy
m
2
f. 2

m
(12.153)
, Y
Solut111e ecua1;iei bipatrate (l2.153)a pulaatillor Sl.'nt
+

(12.154)
a , ecuatIile de se decupleaza qi re-
PI = a \I 2 k P =
m r/ 2
Din re1atlile (12.155) rezulta os. proprie PI oorespunde
earli unghlu1are in jurul eentrului de greutate 801 autovehlcululul f}i P2 eate
puleati'a proprle a vlbratlilor verticale de
Dln prima ecuetle a eietemului (12.151) ee raportul amplltudi-
nilor
= const. (12.156)
Pentru un anumlt autovehlcul,1n baza re1atlel (12.156),raportul ampll-
tudlnllor dupa eele doua. moduri de vibratie eeteoonetant.Aoest raport are dt -
meneiunea de 1ungime.Mil}carea dupe. fiecare mod de vlbrat1e eete 0 ml!}oare pla-
na.aeimllablla cy 0 rotatie in juru1 oentre1or lrietantanee de r ,otatie 01 !}i 02
din flgura 12.38.Dletantele de 1acentru1 de maea a1 autovehlcululul la cen - _
, 6 (
, tre1e de rotatie 01 !}i 02 sintvdate de valorile .relatla 12.
156),calou1ate pentru cele doua pulsatii proprii (PI !}1 P2 ) .0
Se reeomanda eonfortabllitatli autovehlcu1u1ui ,
oentrele Inetantanee de rotatie -01 1J1 02 sa fie in dreptu1 axelor p geometrioe
ale ,rotHor.In felul Beesta !}oourlle , primite de autovehicul din partea d:x:umu ,-
lui sirit preluate !}1 arnortiz8ote de un eingurmod de vlbratle.Altfe1lJocurlle
VOl" 1'1 preluate de ambe1e modurl de vibratie,.Aoeasts duee la inrauta1;lre oonfor-
tabiiltatl1 autovehlcululul.dln cauza ca efeetu1 IJOO va fl reslm1;lt
de, mal multe 01"1
Qentre1e instantanee de 01 1J1 02 vor fl
autovehieu1urui daoa dietants C 01 eete egala -ou a !}i C 02
orlentarea , eegmentelor fata de eentrulde meea se eorie
a
k;( -
b
ke a ke -
b k
a !}l
s

CI

k
f
+
k";"-m k
f
+
ke
-
m
e
Din re1a tia (12.158) rezu1ta
pi
a + b
2
a+ b
..
ke
Ql
'P2 ' '"
k
f
"'-:: ...


am bm
in dreptul ro1;11or
ou b ' .A vin'd in veder.
-
-
b
(12.158)
Valorl1e pu1aatii1or proprli PI Ql P2 date de re1atia (12.158) ee
obtln daea. f:= ab.Aceet lucru rezu1ta dln eeuatla a doua B eietemului(12.151).
Pentru aeeasta se eerle
a ,
de unde dupa traneformarl ,avind in vedere valoarea pi data de (12.158),rezulta
2
fy =a b (12.159)
Pentru indeplinlrea date de re1atla (12.159)trebule ea ra-
zele de giratie sa fle marl.ceea ee eete poaibil prin plaearea eoropo-
nente ale autovehlcu1elor cit mal departe de eentru1 de masa
PI P2
_k
f
_ks k
f
sau
.. Cl ks
-,87-
coincid d'adi
b
a
(12.160)
. Prin realizarea acestei . conditii cele moduri de vibratie se 4e-
inoeamna ce. se pot produce numaivibratii verticale fara sa
aparamicari de fenomenul de rezonant
ii
apare numai pen-
o singura valoare a pu18atieLAceleaf}iefecte se obtln daca. este respee-
atl (12.159) 0
Daca in sistemul de
eeuatii diferentiale (12.148)
se va
Z fii
If
ir functie
zf ei zs'
se obtine dupa transformarl
2
.j - k
f
a

ab
zf + --(1 + T)Zf +
(1 -
Ji)
z '"
0
B
,
m y
m
. k
ab

b
2
..
+ -L(1
ze - W-)
zr +
(1 +
r)
Z Ie 0 , (12.161)
m m y .
B . '.
reprezinta Bistemul de eCtlatii diferentiale de .miecare a ei B
Qutovehieulului, figura 12.37.
Mieca ri1e punctelor A I}i B vor f1 decuplate daca prima eeuatie eete
numa! de zf a doua numai de zsoPentru aeeasta trebuis ca fBetorol
ab
1 - T = 0
y ,
rezuita fv2= ab .eu sceasta condit!e sistemul de ecuatii(l2.161)devine
k .
z + (1 +
f rnff;
k . a
(12.162)
. ze + -;- (1+ f;)Zs = 0
Conform eiatemului de ecuatii . d!ferentia1e (l2.162)punctele A ljIi B
mil}c:1tile independente ei similare cu vibratiile mOdelulul dinamic eu un siil-
grad de libertate.CoefieientHdeplaoo.rllor if I}i 2S reprez'.nt/!t patratul
proprii ale punctelor A I}! B ,respect!v
p2
k
f
a
2
k
f
c-- 1 +
=.-
1 m
fy .
Illl
p2
k b
2

.. ..1l-- (
1 + nr ') ==
. (12.16)
. 2
m
fy
m
2
b ' a
m
l
= m este mass r epsrtizata pe puntea din fata 1m2 c In -masa
repart!zata pe puntea din spate ; L - ampatamentul .autovehicululul
"La studiul vibratinor punctelor B se defineete" coeficientul de
. . . . 2 . .
l'epartlzare a mase! suspendste . , E = 0 lab. . .
. JY .
. . Cl.nd ae tau In considerare arnortizarile suspensiei ale pneurilor
eistemele de ecuatii se complica stu-
lilul t .eoretic al vibratiilor Hutovehiculeior prezinta dificu1ta. ti mari.La decu ..
plarea modurilor vibra1jie se poate uti1iZR pentru studiu,metodica apl1cata.
18 modelul dinllmic cu un singur grad de libertute.
Utilizarea modelelor eu doua de Iibertate In studiul vlbra1jl!-
lor autovehiculelor permite s tabilirea corela1jiil or dintre calitatile: elastice
. ,
ale eus pens iel 9i pneur ilor gi t epar t izarea masel or in di reet i e
.
Studiul a.mi:l.nuntit al vi br at iilor pe astfelde modele est e po sibil uUli,z5:nd lIle ..
tode de ealeul pae eu pas , programabile pe ealculat oar e numerice.

12.3.4. Model dinamie eu patru grade de libertate
La studiul verticale , 1]1 de tangaj ale au,tovehiculelol't
pe modelul dinamie eu un singur e rad de libertat e,nu a-au lust in eonsiderare
musele influenta altor factori
Fig.12. 39.Model dinamic eu petru grade de
liber tat e
m p2Jj + a c {z"
)y r , If 1
Modelul dinamio 0\1
patru grade de. l1bertate,figu ..
' ra 12.39,1a in conslde,rare in ..
fluenta maselor nesuspendate
ale autovE),hleulelor,fortele , de
amortizare din pneuri amor ..
tizoare,precum excltatlile
datorate neregularitatilor
drumului
Seriind ecuatiile de
echil ibru dinnm1c pentru fie-
care masa in parte se obtine
m Z + clf(zi - +,
+ c
ls
(z2- z2) +1<tr '
(zi- zl>+k
le
(zi- z2)i:.()
m
l
zl - clf{ zi - zi_zl>+ 02f( zl- . hlh k
2f
(zl-h;)c O.
unde m este masa suspendata a autovehicululull , 1111- masa din :f'a,vft; ,
m
2
- masa nesuspendatll din spate ; constantele elastica echivalente alo ',' ,
areurilor din fat a din spate: clf'c
la
- coeficientii de ,amortizal'e echivalen- ,
ti a1 amo:rti zoarelor din lJi din spate ; k
2f
, k
2s
- constant,ele elastioe ra-
diale echivalente ale pneurilor din rata din spate ; c
2f
,c
2s
- coeficlentii '
de amortizare echivalenti a1' pneurilor din fata dlnspste ; hI' b
2
- ibaItl-
mile drumului la ratile din fata ei din spate: zi'
gat i ile punctu1ui A !Jia masei lUI : z2' z2- e10ngatiile punctulul B Ii,li a maeel
m
2
; z - elongatia masel m ; f - unghiu1a'ri:.. a autovehicu1ulul in'
j urul centruluide masa
Intre punetelarA r}i B 1}1 a masel m a autovehicu1ulul
exist& relatille, de iega tura
z,
1
z,
2
z +
z - b'f
(12.165)
Re1atii 1e (12. 165) slnt valabile pent ru deplasari unghlulare mici.
-,89-

Introtlucind valorEe lui z'
1
f} i ,z2 date de (12.165) in sistemul de
cellu,p i (12.164),dupa efectuarea tuturor transforma rilor s e obtine
II 0 0 0

CIt' +1. ' aClt'-b 01 . ... " , - CIt'
- CIs
af:
t
2 ' 2 , '
,.
0 0 0
aClt'-bc
b
a Clt'+ b.,
- .:clt'
lIo
le
0 0 0
..
t
..

III -olt'
-ao
lt
e
l
t'+o2t' ' 0
-I
0 0 0
..
a
2
112 -cIs bc
l
0
8
1
.+8
2
112
k1t+k
le

-k
18
.
II 0 0 0 0

aJelt'-bt
le
2 2
-1"
k
l1
,+b kIt' bkle
f
0 0 0 0
-kIt' -Jelt' k
l
t'+t
2
t' 0
Je
2
t'
.
III
2t'
0 0
h2
;"lc
le
bJe
b
0
k
1
.+k
2

112
0 0
e
2

k b
(12.166)
Bau
\IM\I:IIZ'1I + II C II II Z 11+ 11K 1/. z II "'lip II II HI/ ,(12.167)
unde \1 M ash matricea maselor; \I Z' II - acceleratillor ; II ell -ma-
tricea coeficient"ilor de amortizare liZ II - matriceavitezelor ; 11K" -ma -
t riecea constantelor elastice ; II Z II matricea deplasarilor ; lip 1 - matri . -
cea. car acteristieilor pneurilor'\1 H II - matricea neregulari tatilor drumului
in slstemul de eeuatl! diferentiale'(12.167) se neglijeaza in-
fluenta 9Jnortizii rilor ;1i nu se tine seruM de excitatia din partea drumului se
pot de t ermina , j>Ll-lsat1ile proprli ale modelului dinamic eu patru grade de liber-
t at e .Pentru aeeasta se ,considera c8. eolutiile eint de forma sinusoida.la
, apo! apliea. ' ;eguliie de eu matrfcl .Ca.16ulele fHnd laborioBs9 se re -
comanda. utiliza;ea .ca16uiatoarelor numerice, pentru solut'ionarea acestei proble-
integrare pas eu pas,eu ajutorul ealeulatorului numeric,
pot fi detenn!nate de deplasarile masa-
lor m , infunetiEi de dlferlte forme ale factorulul perturba-
tor ;1i diverse caracteristici ale suepensiel pneurilor
12 .4.' Vibratii de torsiune in transmisiile mecaniee
ale autovehiculelor
Din punetde vedere dinamle meeanica a unui autovehi-
cuI reprezinta un sistem oseilant de mare complexitate.Aeest s1stem este format
din mase inertlale (volanti)in de rotatie,peste care se suprapun vi bra-
' tiile de sint legati intre e1 prin elemente elastiee(arbori
elastici imponderabil1) euplaje de fri9tiune dardanice. Se con-
sldera ,in general,ea asupra legaturllor sistemulul actioneaza amortizurl
vi acoase
Datorita: vibra'tiilor de torsiune, care apar in procesul de exploatare
al autovehiculului ,in elementeie ' componen te ale transrnisiel apar solicitari di-
namice, variabile in limite foarte largi. Vlbratille de torsiune din transmisie
I,
apar la por nirea din IDe 9i dema rajul nutovehi cul1l1ui,1a sehimDnrea treptelor de
vi teze. in t impul f rin3,ri i, la deplasarea autovehieulului peste neregularitlitlle
drulilului,ea urmare a varietiei permanente a mo"mentului d'e torsiune dezvoltst :1'0
motor,datorit 1 variatiei rezistentelor la inaintare,datorita
lii dezechilibrelor din transmisiile cardanice,datoriti neuniformitatl1 pneului
roti1or,etc.
Vibratiile de torsiune din transmisie sint in strinsa ou
oscilatiile exterioare ale autovehiculu1ui. Ca urmare studlu1 amanunttt al vibra-
tiilor de toraiune din transmisie poate fi facut pe modele dinamioe complexe t
care asigura cuplarea acestora cu oscilatiile exterioare
Studiul vibro.tiilor de torsiune din transmisie aredrept seop sta-
bilireB pulsatiilor proprii ale Boesteia,in vederea eviVlrl1 functionarii in zo-
nele de determinares dinamice induse de aeestos in
piesele componente
12.4.1. Modelul dinamic !ill matematic a1 transmisilior
Butovehieulelor de tipul 4 x 2
Modelul dinamic echivalent al transmisiei macanice se
in functie de schema cinematioa constructive I}i fU!1etio -
nale ale autovehieulului. De obicei cs element de al modelului dina-
mic al transmisiei se alege arborele ambreiajului.1u functie de necesitati drept
element de referintii poate fi un alt arb"ore din transmlsie.
"" J
m
.'/Jn,<4r"W
m

"""'-2
" ,


" -I \
' t1ih1 \
\VI \
--, I
C
, I J
'r-':.(Mrr
_ J
Fig.12.40 . Modelul dinamic generalizat a1 transm!slel unul autovehlcul
In figura 12.40 este prezentata schema s mode1ulul dl-
namic al transmisiilor uutovehiculelor.Luind in considerare numa! I ae
obtine mode1ul dinamic al transmisiei unui autovehicul de tlpu1 4 x 2.Cind se
eonsidera I II rezulta modelul dlnamic a1 transmiaiei Butovehicu-
lelor de tlpul 4 x 4 .Prin lantul III se eompleteaza. eele doua modele eu por -
ij'iunea core spunza toare remereii sau maGinii eu care autovehieulul 1ucreaz8. in
aL; regat.
-'91-
Modelul dinamic,din figura din vol anti lega1;i intrei el
prirl arbori ela.'stici imponde:rabili .Acest model corespunde deplaear ii autovehi-
cululul in linie dreapta cuprinde cuplajele K1 ,ambreiajul principal, K2
rotilor motoare . cu suprafa'\ia drumulul
Ecua'\iiile de se obtin apllcl.ndpr1nc1plul lui D'A1ambert
tieoarei mase in parte a modelului d1namio.Pentru pornlrea dln loc demaraju1
, . '
autovehieulu1ul eeua1;ille de eint:
Faza a I-a ( 0 W2 L W1 )
J
1
w, + Ma(t) eM
e
(G4,t)'
to M , (t)
a
Faza a II-a. (VJ
2
= Wi)

(J
1
+ J
2
)W + 0
1
(Wz-W
j
)+ (tp2-lf) ) = M
e
,(W
1
, t)
ecua'\i1i comune .ambe1or faze
Me (Wi' t
Ma(t) ,;. f
, 2
, )
relat1a (12.24) combinata eu carac-
ter1etica externa a motorului "re1a-
tllie (:2.26).
+ c
1
_1 (Wi. - W 1+1) = O. 1
e
),4 m- 1
J W +
m m
11J J
(12.168)
unde m este numaru1 de volanti ( de de libertate) a1 modelul dlnamio ;
J
l
.l .. 1.2 , m _ momentele de inertie reduse ale maselor in de rota-
tle,saude transla1jie, ale transmisiei autovehiculului; ki' ;1 =1,2
q
m-2 -
. oonetantele elastice de torsiune reduse ; c
1
' i I:: 1,2, , m- 2 - coefioien -
til de' amortizare ; \.fi. ' 1 = 1,2, , m - deplaearea unghlulara. a ma-
lIle1 1; (J'L ' ,1 .. 1,2, , m - viteza ungh1u1ara. a masei i'; Wi J 1 =1,2,.
, .. t in _. aeeelerat1a unghiulara a masel 1 ; Mp - mome)1tu1 de torsiune trans-
mls prln aderent
a
' rotilor cu suprafa1ja drumului ; M
ro
- momentul de torslune me-
diu corespunzator rezlstentelor lainalntare ale Butovehlcululul ; Mr - momentul
' de toreiune efectiv corespunziHor rezistente10r la inaintare ale Butovehlcu1u -
IUi ';1cf - coeficientul pierderilor de v1teza urmare B patinarl1 rot1lor
I
I
11.1
i l
motoare ;
" .
Wm - vi teza unghiulara a motoare corespunEatoare' vitezel
teoretice de deplasnre a nutovehiculului '.
lnMcilor intilniti in sietemul de ecuatii dlferentlale
ordinare de orcUnul dol (12.168) eete urmiHoarea : 1 ee refem la motorul
', tovehlculului ;2-1a. partea conduea a ambreiajulul; 3-1a butuoul disoulul am. '
breiajului(cl.nd se utiU.zeaza. emortizor ,de tOTsiune ) ,eau 1e cutia de viteze -
(cind amQrtlzorul de l1peet;lte); ; m - 1 la rotlle motoere ale .'.
autovehiculului I}i m -la meea in mil}care de transletie a autoveh,loulului.lden;'
tificeree constantelor e1astice 1}1 a coeficlentllor de amortizare se face por-
nind de la diecul oondus 81
Sletemul de ecuatii diferentlele (12.168) eete eorie in ipoteza
autovehiculu1 incepe ea din loc la timpul t '" exeeptla
vltezei unghlu1sre s motorului,toate deplasarile vitezeleunghlu- '
' lare sint nule J momentul de torl;llune Mf\( t) '" M
ro
, . .
Modelul matematic (12.169) al tranamiaiei poate f1 utl1izat 'iii in, c9.'-
zul al tor reginiurl (le functionnl'e ale autovehlcululu1.Pentru aceasta se coneider/1
eaambreiajul Kl est e ' perfect ouplat.
Detennlnarea analitica. n aolutiilor sistemulul (12.168) eete prac;'
tic imposibila 1}1 de se apeleaz/1 Ie. met ode de integrare pae eu paa,progra-
Mabile pe calculatoare numerice.
Mod ',lul dinamic din figura 12.40, respectiv mailematic (l2.168),poa-
to fi utllizat I]i pentru determinarea pulsatiilor proprii ale transmteiei,pen - .
tru accasta se eonsidera cii cuplaje1e Kl I}i K2 sint perfect cuplate 1]1 ee. a -
rnortlzarile ,sint nule,iar factorii se negl1jeaza
).:
" '12.4.2. Cuplarea vibratillor de , tOl'olune ale tranemlsiei eu
i
.Q..QQ.!latiile maselorsuependate 6i rieeuspendate
ale autovehiculelor
' .. -
. \ :.,'
Vibratille de torslune din transmieia autovehiculu.lul lila
, .. l ' .
eu cele verticale al.e e.utovehiculului prin Intermed.iul motoBre.Prima
marime care ee 1a in considerare la cup1area c810r douii Upurl de' vihrat
H
eate
viteza autovehioulului,care prin relatia
eete , euplata. cu viteza unghiulera a maeel J e inodelulul dlnamic din figure. .
, m
(12.40)'-m este raza dinamica a rotii motoare .
Momentul de rezistenta M
ra
, care ac1iloneaza .asupramaeel Jmia in
considerare rezletenta Ie. rulare a autovehicululul,rezisten1;a aerulul,reziaten- '
ta pantei /ili al tele, eate dat de relatia
M = M + Mp + Ma + Md
,
(12.170)
ra r
unde M :r (G coa cI... + Zdin)

M r3 K A /
2
- itr
l '
a
itr
a m ,
2
..3!L

G
Md
. a
f - ' coeflclentul
de
M = f. G
a
.
sin 0<. ; .Wm-
p
itr
J
tr
g
rezistenta. la rulare ; G
a
greutatea autovehiculului raportul de
mitere al transmisiei; K- coeficientul dereziatenta aerodinamice.; A- aria su-
pra
fe
t
e
l frontale u au t ovehiculului; 0(- unghlul pantei pe care se deplaseaza .
-'9'-
autovehicu1u1 ; g- ecce1era1;ia gravitaij ,t'onaUi
In baze re1a1;iei (12.170) se poate arata cs. parametri vibra1jll10r
de torsiune depind nemlj10cit de cei ai osci1a1;ii1or vertica1e ale autovehicu-
lului.ln p1ue Zdln,pe baza mode1u1ui dinamie din figura (12.39),ee cal -
cUleaz3 eu rela1;ia :
(12.171)
Momentul de torelune Mr max' tranemia de ro1;11e motoare prln ade -
eu euprafata drumu1ul,eete dat ,de re1a1;la
.. VJ.Z,
/ max J m
(12.172)
eete eoeficientu1 de aderen1;a
Zm - pe r01;11e mo-
autovehleu1e1e 4 x 2
Zlm = Z2st + h
2
)
rot11e motoare sirit emplaeate in spate , lJi
Ie amplaaaree in fa1;a a ro1;110r motoare
(12.173)

DIn rezulta cs., dadi poelblllta. tile deca1eul per-
mit ,vIbrat111e de torelune dlntransmlela autovehicul1.l1ul , trebuie
5.mp
re
l.l
na
cu cde vertIca1e.Rezolva'rea eletemelor de ecuatii (12.168)1,;11 (12.
: 166) se va face slmu1 tan,cu luarea , in co'nelderare e de eup1are a
csl or doua. tipuride vlbra1;ll . '
12.4.3. Modelu1 dlnamlc 61 matematlc general1zat peritril studiul
vlbratillorautovehiculelor ,de tipul 4 x, 2
Prin cuplarea vlbra1jl11or de torsiune ale tranamiaiei cu ce1e verti-
cale .. de rul1u I}i ' de 'tangaj, a1 e au t ovehicule1or, cind ae 1;i):1e aeaina modu1 de
: . transmitere a flu:icu1uI de putere ia ro1;11e motoarel}i de vibratiile puntilor
autovehicuiului se ajunge la modele dlnamice matemat,tce foarte 'complexe.Un
": astfel de model !ilnamic este, prezentat in figurl3. Acest model . dinamic
, pennite luarea in considerare a marii majoritati a factorilor pertur't>atori ca-
re asupra until autovehicul. De asemehea,cu ajutoru1 acestul model
poate f1 studiata influenta cinematici! dinamlcil ,diferentialului puntl!
; motoare,asupra repartizarli solieitarlloa dinamice intra elementele transmisle1.
.. .
Ecua1;ille de mieeare se scriu,aplicl.nd prlncipiu1 ,lui 'D'Alambert ,
. fiecare grad de lib.ertate a1 tranemisiei autov.ehiculului
Procedind estfel,pentru pornirea de pe loe a autovehiculului el
, schimbarea treptelor de viteze, ,seobtine.
faza e I-a '( Cc.J
1
) c.J2 )
Jl q>; +M
a
(t)=,M
e
(W1,t)
. J
2
\f2' + 'k
2
,3 c
2
,3
faza a n:"a (Wi = W
z
)
(J
1
+ J
2
('f; - = Mo(tJ
I
I I
) "

dzsd .. Zz to t
z
f,,h2,d "
dzss ,.zz - tz

\ . ,
Flg.12.41.1ilodelul dinamic generallzat al autovehiculelo,r de tipul 4 x2 cu
, suspensie dependenta
ecuatlile, comune ambelor faze de 'cuplare a ambreljului:
Me (Wi' t) = fl (W
1
t ) Ma(t) = f2 (t)
. " . ., .. I
k2 3 ( tfz - + c
2
3 ( - f Ma (t)
, " ,
- c
2
,3 +k
3
,4 < <f1'-VJ;> '+ 0;
.
J
4
k),4 (If; - -c),4 ('f)' + k
4
,5( y{tfs )+c
4
, 5 = 0
J
5
lf>s - k
45
( -c
4
+ Md = 0 ; .
" .
+ -f,,) -Mdd:= 0 ; "
- k
6
, 7( - 7) -,-c6, 7( - Y'7 )+k
7
-l.fa ) '+c'
7
Vi ;
J
s
fa - k7 ,a( tf7 - VJa) -C
7
,s( 4J
a
) + M
fd
+k
S
,12( V{-
=
J
9
C
9
,10 - Mde = 0 ;
. J
10
tf40- k
9
, 10 ( 'f9 - 'ful - C
9
, 10 - 'Ro>+ k
lO
, 11 - lf11 )+
. "
+ lO,n ( Y1o- 'f{1) = 0 ;
. k
10
,n < tf'.fO - <f11) - c
10
,11 q.?,1) + k
ll
, 2 ( -l(12) +
: ., .
+ cll ,12 ('ft1.- + M
fs
=
. / 1rfs
J
12
k
S
,12( tfa -lfh ) - c
8
,12 <tpJ t11Z) - k
n
,12 <<f;1 -tp,,)
. I
- c
ll
, 12 (%- 112) + Mr = 0 ;
Mdd :: k
6
,7 (% ,- c6,7 (% -tfJ7)
f>1ds:: k
9
,10<% -
.' . <41= q:> 6 + tf9 ;
- G.J d
,. to:: + /)W d/2
%= tf'9 + tJ.W d/2
Md
A + 1 pentru
pentru
pentru <..%
Md ' ..
--r- pentru If, =-lf9
M . '.
_......:d:... pentru
.A + 1
n" '2 _ ..
In + a( kUs d Ifs + klfd dUd + c
lfs
d
Hs
+ cUd dHd. )
-b(k
les
d
lse
+ k
lsd
dl sd + + clsd ) = 0 ;
..
- Cl(klfsd188 + c
lfs
dlss+ elss dl8s ) +
+el(klfddlfd + c
lfd
A
1fd
)+ e
2
(k
lsd
dIed + eked 0
m
1
z1 - k
lfe
d
lfs
-k
lfd
dlfd - c
Us
d
lfs
- cUd d
1fd
+ k2fs d2fs +
+ k
2fd
1
2fd
1: c
2fs
d
2fs
+ c
2f
d d
2fd
= 0 i
m
l
f/% + el (k
Ue
d
lfs
+ c
lfs
' - k
2fs
d2fe - 2fs d2f6 )
- el(k
lfd
dlfd + 0lfd dUd - k
2fd
d
2fd
- c2fd d2fd )-0
lIlz 2:2 - k
lss
dlee - kl.d'd.ied - lee dlee- clsd dled +kt at d
2es
+
. .
+k
2sd
d
2d
+ d
2ss
+ c
2a
d d
2ed
= 0 ;
..
+ e
2
(k
lea
dIes + ls6 dlae - k2ss d2e9 - 2ee d
2es
) -
e
2
(k
led
d
lsd
+ cisd dlad - k
2sd
d
2sd
, - c2ed 0 ,
, . .
rmse fss ( Z2se + k
2se
d
2ae
+ c2ssd2es ) j

Mfd = r
med
fa.d (Z2ed + k
2ad
d
2ad
+ c2ad d2ed )
.
Mr=r
mfe
fss (Z2fe + k2fsd2fa + c2fsd2fa)+rmfd(Z2fd+k2fdd2fd +
)
2 ' to2 ( ", ) ' /
+c
2
fd d
2fd
+ k.S
Tf2
; rm = rma.e+rme'd , r mfd 4
.
M If' a c rmee. tp ae (Z2es + k
2ae
d
2es
+ 'c2sa d2ss )
M 'f d r
msd
If' sd (Z2sd + k
2sd
d
2ed
+ c2sd d2sd )
k
7
,8 ( If? - lPa ) + c
7
t 8 ( - ) M d
+ c
I
O,11 (WO - f M f s
unde A este coeficientul pritt carese lau in considera.refrecar1ie din
ren'palul a.utovehiculullii; ,'tcrel - coeficientli prin oare 99 in
considerare pierderlle de viteza da.tbrate patinarii rotllor motoare : r ID5B ;
r
msd
' l'mfs' r
msd
- razele dinamice ale ratilar ; fss' f
sd
; fre' ffd eoefio1en";
tii de rezistent!i la rulare ai rotHor ; Lf S8 t l(> sd' lP,f8' tf fd- , "
coeficientH de ,aderenta ai ratHor jeelelalte mariml care lntervln in
mul de eeuatii dlferentiale (12.171) se identifica UrIDarind figure. 12.41-
Sistemul de ecuatii dlferentiale (12.171) modelul mate-
generalizat al unui autovehicul de tipul 4 x 2 Aceet model poate fi
ex tins e el. ufilurinta fili pentru studiul oscilatiilor tOl'sionale aletransmisiel
exteri oare ale autovehieulului care apa1'1n cele diferlte
de explaatare.
Daca suspensia puntii din fat a a autovehieululul este ln
de
pendenta
modelul dinamic generalizat se complics. .In aC9st eaz trebuie sa se analizeze
modul de suspendare a rotilor din fata i in funetie de constructia suspensiel
sa modifice modelul dinamic.In cazul cel mai general se pot lua in
':';97-
rare pe verticaL3. ale roplor din faf:i ,pr.ac tic Ji r1n acessta nu
se modifica numa rul de ecuatii diferenFa le din sistemul(12.17l) ;dsr in lac de
ecuati lle care descrlu starea de a punti1 rigide din fata trebu1e sa se
Introduca . eouatiile de ale rotllor.ln mod similar S9 procedeaza cind
toate rotile autovehlculului au suspensie
Plecind de la modelul dinamio generalizst din figura 12 1,se pot in-
'toemi moaele dinamice corespunzatoare de tlpurile 4x4 I ,
.G x4 ; 6x6 ; 8 x 6 ; 8 x 8 .In aceste situatU numarul maselor in rota-
Vie din transmisie a gradelor de libertate ale autovehlculelor.Slstemele de
eauati! diferentiale,care. descriu stareade unoI' astfe1 de modele
dinamice,ereeo .in complexitatel:!otit din cauza numaru1uI mare cie ecuatii cit 'iii
din, eauza nellnearlt a tilor elementelor elastice de amortlzare a factori-
perturbatori
Avantajele U'tllizaril un.or astfei de modele dinamlce complexe rezulta
,faptul ca se poste studia mil}oarea fie carel masa in parte in core-
, iatie cu intregului sistem.In afara de aceasta se pot determine prac-
.tic momentele de torslune / sau forte1e dinamice din fiecars element a1 auto-
yehiculului .
Rezolvarea unor astfel de s.lateme de ecuatii este posl -
ajutorul calculatoarelor numerice de mare capacitate,utI1izind met ode
' deintegrare de tip Hwlge-Kutta sau predictor- oorector avind toatepasu1 de
varlabll
i2.5. Zgomotele autovehieulelor
Intlmpul deplasarl1,respectlv a funetionarii in agregat eu diveree
autovehioulele eint ineotite de zgomote permanente.av1nd Un specbru
., lsl'g de manlfeatar.e.Aoeste zgomote sint percepute aUt in Interiorul autovehi-
; cululul oit f}l .in afara lui, in anumite pot deveni deosebit de
auparat o$re,ehiar perlculoase.
. Sursele .principale. de zgomot,care apar 1a Butovehioule,sint dato-
funetionarH motorului, tranemlsiei mecanioe,sistemu1ui de rulare, a dl ..
vereelor Instalatii de lucrU de oonturu1
oaroserie
Zgomote1e percepute in interioru1 autovehiou1u1ul.Bau in afara lui,
vlbratl1 defrecvente re1ativ ina1te tranamIee aerului
tor direct , de la suree diferlte.Astfel ,deexemplu. caroserla ' autovehlClil1l1ul
devine un radiator : aeustic . ca u'rmare a vi.brati1lor de l.noovoiere ale diferite-
lor . e1emente componente. Aeestea intra in vibratie sub actlunea diferit1lor
factor! perturbatoril}l vibratH1e respee.tive se transmIt rnediu1uI incon- ,
j\1rator,respectiv aeru1ui
12.5.1. Zgomotul interior
Motorul eu ardere Interna montat pe autovehicul reprezintaeuraa
principa1a de zgomot interior.Zgomotul motoarelor este determinat ,in specisl,
de eistemele de sdmisie evacuare.Cele mal zgomotosse sint motoarele raelte
,eu aer,cele in doj, timpl motoarele Diese1.Ni velele globale maxime ale zgomo-
telor motoare1or sint de 110 112 dB.
. I
Vibratis prinelpala a motorului este determinata de armonicele ne
-'9!!-
echillbrate ale fortelo
r
de inertie eau insufieient ale partilor mo-
bile.
La motoarele eu patru cilindri ,vibratia are frecventa
fa't
il
de turatia arborelui cotit .Aceasta. v1bratie pl'ovoaca un zgomot, eu frec'lenta
de cca )0 Hz ,la turatia de relant1, 200 , Hz , la 6000 rot/min.Motoarele eu 6
cilindri au Burse de vibrati1 de ord1nul ,III cele cu 8 ci11ndrl de ordinul IV,.
Frecventele componentelol' 'de nive1 ridieat in epectru1 de zgomot al mo";
toarelor sint date de re1atl1le r
n
bO
unde k = 1,2,J, n este turat1a ' arborelu1 cotlt a1 motorulul i 1- numarul
de ci11ndri ; p - 1- pentru mC?toare1e i 'n dol timpl ; ;h"':': 2 - pentru motoa-
re1e in pat ru timpi
Vibrat1ile coloanei de in eistemu1 de au es frec venta.
fundamentala frecventaadmiei110r
f
a.
(2 k - 1 )
v
r
4( ,1 - T)
" ' (12.173)
unde v eate viteza sun,etului in aer ; I -lungirnea tUbului ,considerat ,din 818-
temul de admisie ; r ..; raza tubului; k = 1,2,J,
La scurgerea aeru1ui (amesteculuicarburent )prin farita eupapel f eats:
;,;,, _: ku
f =0,05-
d
, (12.174)
unde k = i, 2,), ; u vlteza jetului de aer ; d- dimena1unea. fantel
Frecventel e zgomotului de admisie a!nt plasste tn domeniul
micl 91 medii ale spectrulul,respectiv intre 40 60 Hz Ii 700 t
unde eate energlel eete' a _
proape uniform la frecvente cu valori peete 2000 Hz
Frecventa zgomotului produs de pompa de allmentare eete I
f =
v
k. np. z
60
unde k = 1,2,3, ; "
02.175)
n
p
- turatiarotorului pompei , i z- numarul paletelor rotorului pompei.
zgomotului sietemulul de ' admiaie se realizeaza prin uti-
lizarea unui atenuator de zgomot, sau a unu1 flltru de eel" eficient din punct
de vedere acuetic.
Cea mal intensa BUrea de zgomot a motorului 0 reprez1nta eiatemul de
evacuare.pietributia epectrala nivdul componentelor sale deplnd de numihul
de cllindrl , de numarul de tlmpi ,liIi de COD.struCfjla eletemulul de evacuar e.Pen _
tru diminuarea zgomotului ' in aietemele d!, eVacuare so pot utiliza atenuatoare
(tevi de Ii combinate.
Alte aurse de zgomot la sil').t: liIocurlle mecenice repetitive ale.
culbutorilor supapelor,funcfjionarea siatemului de ventilare pentru r acirea
motorulu1.Zgomotul sistemulul de ventilare arenlvelul componente1 fundament al e
foarte ridicat putlnd depa9i 100 dB
Angrenajele din cutiile de if1tez e,cutiile de distributie,transmisii-
. ,
,principale Qi finale ale puntilor motoare creea zo. zgolnote de frecventa. purEt
{luieraturi)la frecventa de angrenare a dintilor 9i eventual armonici superioa-
,precum fili zgomote de spectru larg. Factorii care influenteaza. zgomotu1 de func-:-
a1 mecanismeldr cu roti dintate pot f1 :
- constructivi (modulul,lungimea dinte1ui,latimea rotH,unghiul de in-
linere a danturj,i,flancarea dintelui ,mahrialul,deplasarea profilulul, forma
din1jate in ansamblu ,etc) j
-tehnologici (clasa de precizie,eroarea de forma a profilului dint elui ,
tatea flancurilor de direc1jie a dintelui ,etc ) ;
-d'e exploat A,re(viteza de rota1jie,earc1na,modul de ungere ,etc J .
De obice1 zgomoteleangrenajelor se determina prin"masuratori in
functionlrii 10'i" sub fie pe transmlsie in condi1jii reale de func-
ionare.,fle standuri pe care se :lncearca 0 singura. pereche de roti dintate
Prin cal cui teoretic se pot determina'nivelele presiunilor acustice
ale zgomotelor produse in angrenaje ,in diverse punc'te ale spa1jiului din jurul
transmisiel
Transmisiile cardanlce cele eu seml arbori planetari,la rOJile
lIlotoare,provoe.ca vibra1jii corespunzatoare diverselor armonici ale vitezei imghiu-
lare de rotatie
Rulmen1jii de orice fel,precum liIi toate accesoriile montate pe motor
autovehicul , emit zgomote specifice intr-un 'spectru foartel : .rg
Zgomotele ,datoritasistemului de rulare,determinate de factorii per-
turbatcr'l care actioneaza asupra rotllorsau f;lenilel 'or,au spectre variabile.Pen-
tru automobile eete caracteristic faptul ca.,independent de sau stares dru-
mulul,apare 0. frecventa sau zone de frecventa sub 200 Hz. Aces t defect de zgomot
oaracteriz esza. raspunsul automobilulul in ansamblu 18 ac1jiunea unor excitat1! di-
verslflcate,aleatoare
Zgomotele de aer percepute in interiorul unui autoturisme sau in ca -
bina wiui autocamion depind de etanlla.rile necorespunzatoare.Ca urmere a suprapl'e-
siun!! din hablte.clu,apar pierderi ,prin interstitii care,chiar 1a mici,go-
zgomote acute pe toate frecventele,cu efect de
l'entru a evita fenomenele de rezonanta.care influenteaza negativ I!;li
nlv.elele dezgomot,idlferent de viteza de deplasare aautovehiculului .S9 cauta
oa trecventele proprii ale dife:ri teler subansamble sa fie diferi te ,intra ele.
astfel .:
caroseria autovehiculului I

2 .Hz .,
scaunul pasagerulul 2
".
3
Hz
- motorul I!;li transmlaia 6

9 Hz
r01jile (;Ii anvelopela
-
10 16 Hz ,;
- caroserla la oscila1;l1 de
torsiune 1'8 )0 Hz
caroseria la os,cHa1jii de
incovoiere 30 40 Hz
partea frontala aripile
autovehiculului 40 80 Hz ;
- plesele caroseriei fili ale
carcseriei 200 80DO Hz
eu exceptia zgomotelor de admisie f;li evecuare,celelalte zgomote de
frecven1ja. (30 200 Hz) ,provin dlntr-o excitatie pe cale solida a -
ill
1/
I
I
-400-
oeriel
11
...
Fig.12.42.Schema transmiteril zgomotului
. (
ScheJ!la t ranomlt erii . zgomo_
. tului structural la caroserie
prezentata in 12.42.8-a con_
siderat ca. modelul ' dinamic _
' lent sau sistemul vibrant echlvalent . .
eete format .din motorul I.suportH
elasticl de 1 ega tura II 'iii caroserls"
III.Marimea de intrare,care produce
vibratlile I}i zgomotulesteforta , .
FI(W ) functionarii
structural la caroearie .
sint
. lui .M8.rlmHe de ie'ilire din sistern '
viteza caroseriei ' 'Y3n.(W) I}! preeiunea acuetica Pi(W) . : .
Caracterlsticlle d!namice ale elementelor slstemulul considerat sinf;t
. impedant
a
mecanica punctiforma in punctul 'l. deapl1care a forte! Fl (W) I '
FI <W)
z11 (w) "" ,
Yl (W)
02.176)
unde
motorului
11 (W ) este viteza in punctUl,} /iii impedan,!;a mecanica tranzl tor18
.
unde Y2 (W ) este viteza vibra'!;iei in punctul <i.e sprij in 2 al motol'ului
In general,impedanta mecanica a ,euport!lor elastic! ai motorulul
determinatii de rigidltatea lordini:unica K ,pr!n relatia
K
z22 ) = z:T' '
unde VJ eete puleatia factorului perturhator
Caracteristlcile dj.namice. a1e caroseriei automobl1ulUi,care deeorlu'
proceeele de pro1ucereli transmit ere . a vibratillor Iilizgomotelor sint Ul'Jnatoa-
rele I iinpedan'!;a punctiforma. a caroseriei in punctul de fiXare 3 eu importul II
F/W) ' .
z33 = . (12.17B)"
13 (W ) . . ... . ... '" . '. ' .
unde F J (W ) f!et e forts transmiea caroserlel in punctu1 J ) .;. vi teZia ",
vlbratlilor in pUnctul 3 a1 caroeerlel; . impedanta tranzitorie a caroeerlel
punet n oarecare
F3 (':'J)'
z3n = in ( n ) ,
unde yn( W) este viteza vlbra'!;illor intr-un punot n . .
Caroseria in Bnsamblureprezinta un transformator specifio a1 ener-
gl. ei mec:1J1 ieo a vibra'!;illor in energie a volumului .de aer,limitat de
panou!'i .'
Presiunea acuetica intr-un punct i oarecare'al ' volumului de aer este
data de relatia :
Pi (GJ) = j3 ni (W) F n (W ) t (12.180)
.
unde Fn (W) este forta dinamiea intr-un punct n 81 caroseriei; jinl(W)-
coeflcientul capacitatii vlbroacustice a earoseriei
-401-
Coefieientul p. (W ) reprezinta 'valonr ea pre siunii aeustie,e in
,. . ' . '
punctul i a1 caroaeriei cind :in punctul n se apliea 0 egaVi eu unitatea
Avind in caracteri J tici1e prezentate in relatiile (12.177),
(12.178),(l2.179)/?i (12.180) se compune un sistem de care deter-
minares lnfluentei Beestor caracteristiei asupra vibratiilor earoseriei nl -
ve1ulu1 zgomotului.Acest sistem poate f1 seris sub forma
F 1 (c.v)
,
z12(W)
F2
(W )
= [ :12
(W )
- YJ
(W )]
z22
(W) ,
F)
(W )
= F2 (W )
y)
(W )
F
2
(W)
z33( W)
Pi (W )
=(3
ni(W) .F;
(W)
.
(12.181)
Din aeast siatem
de eeuatil se determina
vi tezn vibrBtillor cnrose-
i'lel fii
preeiunea sonora :
(12.182)
. (331 (W). -33(,0) 2:22 (W )
Pi (W .)= F
1
(W) J.,;.....::.::...... __ ___ -::.:=----
2l
12
(W) [Z3 (W )+:Z22 (W)l
(12.183)
Din rela1j11le (12.18J) se observ-a ca pentruredueerea
nl velului zgomotului structural este necesar se reduca. impedantB mecanica a ' I
elastice de a coeficientului capacitatH vibro-Mustlce
a .impedantelor mecanice ale sursel fili caroseriel in puncte-
de fixare pe suportH elastici delegHura pe cit poslbll a. for-
telordlnamlee ce apar in tlmpu1 functlonarll a.utomobilulul
In volumul de aer inchlB .l.n earoserie pot apare unda ata1jionare care,
infunct1e de amplaaare,pot aa prezinte n()dur1 ventre de varlaijie II preeitmii
aerulu1.Ca urmare nivelele zgomotelor vcr avea maXime sau min1me
Raepunsul caroaeriei ' eu ' trei compart1mente a un:l1 autQturism la ac-
"l;itlnea unai tatH la de ' 138 Hz,este prezentatin fi-
gura 12.43.S6 eonstata. ca ,in apropierea fa1ja.,8ub tabloul debord,!}1
in partea din spate,exista .ma:icime de presiune . I
Intre tab10ulde bord acaun exlsta. 0 linie nodala. II
III
. Maxime1e de presiune din fata. linin. nodala idicati"L arata ea,in
zona seaunelor din fa1jii,nivele1e de zgomote VOl' avea valori ridicate.i:lodurile de
vibratle pot f1 Ihfluentate ,respectlv Illodiflcate,prln sehimbarea formei di-
,
caroseriel,structurarea sub alta forma a pavl1ionului
in zone1e in care nu este incomodata vlzibi1ltatea libera' a eapu -
lui
Zgomotele de inalta frecventa apar ea urmare a exeit arii pe cale
aerlana a caroseriel.Zgomotu1 aerian apare eind surse1e sonore dau naQtere la
. .
vibratii care se propeg3. sub forma de unde in eerul ineonjura tor I]i e,are exei ta
-402-
subt iri gi Gcanuril e caroserlei
@ Maximum de
___ -llnii nodole '. _
...... Z om. corpserlel SUPUSO'
excmJTIe, '
I
', Reducerea zgomotulul. in zona free -
vent e10r inalte,se resllzeazii"calmind"vlbra -
tiile pWlourilor caroseriei Pentru nceasta
se poate actiona asupra maeel,rigidita1jli
amortlza rii elementelor caroseriel
Aslml1irid un perete eu un
oscilator elmpl:u eu pulsatia proprie W , cu
maoam pe uriitatea de suprafata. 'i;ll un coefi -
cient de amor,tlzare viecoaea.av,ooefic.i..entul
de transmiele eonora eete dat de relatla I
Fig.12.43. Ra spunsul caroseriel
unui autoturismla rr 4 ::2 c
2
,
o excltatie etructu-
rala., " ,', c: (a
v
+2 5' c)2+m W 2(1 .. J)2
" (i2.184)
uride g c eete impedanta a aerulul ' ; f ,- denaitatea
c - viteza eunetulul in aer
aeru1ul
Daca amortiza:):,ea eate reduaa. lar pu1eatia proprIa eete diferi ta. de
pulea1iia de ie!}ire,relatia (12.184) devine Y
1
'"P= 22
l ' m (J
, + 4 c't.
Cu aces,teaatenuar&a. de tranemltere,in dElclbeU,calculati1 ca dife -
, renta dintre intensitatile acuatice de 0 parte de alta a peretelui,este I
1 "J ' mW
R = 10 log - --: 20 log -.--. (12.186)
P " fO
Conform relatlei (12.186) ,dupa legeamasei,marind greutatea peretll ol!'
deepart
i
tori ae izolarea caBose.riel .Efeote niai bune de atenuare a 2\go-
l'Aotelor,atenuarea tranemiterH lor,se ootin priti diapunereape eupl'afata tnt.rna
a unui complex Insonorizant(vata,piala,buretede poUu
retan
)e1 dIntr-un 'strat "
de auprafa1ja omogen ' liIi dens (carton eau cauciuc ) .Pentru fr'eoventeie inal to
acest tratament ests superior ', Unei table foartegrele.Eflcacltatea. unei
cilmin1ji izolate poate fi anihllata de in peretele considerat a unor
gauri sau fante,care pot constituiadevaratepunt
i
acuet1<?e.
D1mlnuarea zgomotului din ' caroserle poate f'i ob1jlnl.lta ql p.rin mi'irlrea
rigid1 tao til intregii atructurLPrinaceastase realizeaza 0 meoaniea
ridlcata in fiecare liIi infiecare directle fill caurmare reducerea viteza-
lor ,respeCtlv a energiel "
Amortizarea printr-o captu,seala vibro-elastica. a Unei atl'uctu'rl me-
ta11ce,poate sa micl}oreze de 2 pina Is 10 ori sau mal mult compoJlentele vibrato-
rii sa diminueze cu ci1jlva decibeli emiaia eonora.Produsele'de amortizare
utilizate ce1 mai dee eint ,masticuri de, citiva rom groeime,detip bituminos ,
11pite pe. panouri ' .
Reducerea zgomotuluilnterior a automoblluluf e ete 0 problema complexa,
care trebuie abordatl1 cucea mai mare atentie
pr
ra
d1
,
VI
v:
B
h
12.5.2. Zgomotu1 exterior
Prezenta autovehiculelor de diverse tipurl in trafieul urban re
prezlnta 0 sursa importanta de zgomot, care eontr1buie in mare masura Is
rauta1jirea condlt1110r de de munaa. Automobile1e genereaza nivele
de zgomot in functle de particular1tatlle lor constructive functio-
puteri1 motoare.1or,care eahlpeaza autoveh1culele ,
vlteze1 de deplasare a acestora,corelate cu numarulu1 de aut Jvehi cu -
1e',sint de natura s8 compllee problema aombater1i zgomotulul in marile tigl om6-
rarl : urbime.
Indlferent dacii eate vorba de eel mai ailentioa Bau oel mai zgomo-
toe autovehiaul ,regimul in care func1jloneaza are 0 mare lnf':luenta.Cea mal m.lcO
variatie a nivelului de zgomot se constata la rularea libera(60-70 dB(A) la
,I vlteza de 50 kmlh)fili cea mal mare la etartul rapid de pe 100(70-100 d13(A
In timpul deplaeari1 eint doua BurBe pr1ncipale de zgomot:motorul !}i
tranemisia autovehiculului !}1 respectiv rotllor,Ponderea cslor,doua
' auree in nivelulzgomotulu1 glob,al sete d1ferita, pentru fietal:'e tip de autove-
hloul!}i regim de dep1aeare.
S-a conetatat ca nivelu1 zgomotului la clrculatla eete deter-
Pilnat de zgomotele motoarelor autovehlculelor,iar ,la c1rculat l a interurbana de
zgomot el e de ru1ars. Pen tru a reduce n1 velul de zgomot in 10call, te. ti ee va ee -
tiona aeupra motoarelor autovehleulelor fili pentru a realiza acela!}! luaru pe
I}oaele fili autoetrazi se va actiona pentru imbuniHii tirea imbracamintl1' drumuri-
Jor 1}1 pentru profllu1ui pneului.In cadrul epectrulul zgomotulul
componentele;"pina la 500 Hz aint de grupul motor- transmj sie,
'1&'r cele intre 500 - 4000 Hz de sietemul de rulare .
La analiza zgomotului exterior produs de transportul
trebuie sa ee tlna seamii Iii! de , 18 diepunerea
surselor'in !}ir(eoloana),la 0 dietanta s intre ele,n!velul zgomotulu! eete I
L c L7 -20. K log
n' e
d
n
-.,-, daaa. d
n
t.. s/2 , (12.187)
0,55
Ln = L
7
- 20 Ke (K log + lOgy ) ,
.. "
daaa d
n
> a/2
(12.188)
Unde L
1
,L
2
, Ln sint n1velele de intensltate acuatica sau nivelele presiunl1
,acuatice,la dietants dl,respectiv 7 m ,sau dn,de aursa aonora,.l.n dB(A) ; a-
dietanta dintre autovehicule in m ; K - eoefic1ent functie de partieularita-
, , e
tile ;pentru ssfalt K =0,9 ; pentru pamint Ke = 1 Iill Ke =1,1 ,pentru
, , e
gazon ; K - coeficient functie de distanta e d1ntre autoveh1eule,coQform da- '
telor din tabelul 12.4.
In functie de volumul c1reulatie1 (tar1a traficului nltier),nivelul
de zgomot exterior Lex' in dB (A), eete
Lex = 10 log
_N_ + 72
100
unde N eete numarul de autovehieule intr-o ora
Intensitatea zgomotului produs de un autqvehieul eu viteza
acestuia,in medie cu 2,5 dB pentru fie care majorare a vitezei eu 10 kmih.
Tabelul 12.4.
Yalorile coeficientulu1 K
.
==l=l===== ========== =====_==== =========== ========= =======_=
. .. . K . 0 , 17 . . . 0 , 5 . ' 0 , 61 i 0 , 716 0 f 78 0 f 80 6 .
. ' "

Nivelele presiuni! aeuetiee , maxime difera in orele din cureul zllel
. fat
i1
cele din cursu1 not.i1 eu 5 6 dB
. 0 alta caracteristica obiectiva a zgomotelor de eirculatie(Qu excePtla
claxoaneior)este spectrului de frecvente relativ joase (75 150 Hz).
Simultancu zgomoteie ,ou frecventa in domeniul de au'lbi11tate,se
mariifeati1 ei el Ultra-sUttate un atudiu nmanuntit eate neoeaar sa S8
iain considerare efectele pe care Ie produc aeeatea asupra omu1ui ei a
lui mijloacelor de limitere ei reducere' a
, '.
. efectelor lor noelv.e.