Sunteți pe pagina 1din 8

SUBCAPITOLUL II TESUTUL

Posted on 25 octombrie 2012by veritas85

SUBCAPITOLUL II TESUTUL Celulele se difereniaz, iau forme speciale care corespund funciei pe care o ndeplinesc, se grupeaz i formeza esuturi. esutul reprezint o grupare de celule interconectate, care au aceeai origine, form i structur, i ndeplinesc aceeai funcie. Mai multe esuturi formeaz un organ, mai multe organe formeaz sisteme de organe, iar totalitatea sistemelor de organe formeaz organismul. tiina care se ocup cu studiul esuturilor de numete histologie. Mai multe esuturi formeaz un organ. mai multe organe formeaz sisteme de organe, iar totalitatea sistemelor de organe formeaz organismul. ntr-un organ esuturile formeaz att parenchimul ct i stroma. Parenchimul este structura specializat ce asigur funcionalitatea specific, alctuit esenial din elemente celulare. Stroma este un esut interstiial conjunctiv vascularizat ce conine terminaii nervoase constituind scheletul unui organ, asigurnd susinerea parenchimului. esuturile omului se clasific n: epiteliale, conjunctive, musculare i nervoase. II.1. esutul epitelial Suprafaa extern a corpului, captueste cavitile organelor interne, formeaz parenchimul glandelor exocrine i endocrine i membranele specializate n recepionarea stimulilor externi. Deci, dupa funcia pe care o ndeplinesc esuturile epiteliale sunt de mai multe feluri: de acoperire, glandulare i senzoriale. Epiteliile acoper suprafaa corpului, tapeteaz cavitile naturale ale organismului sau se organizeaz n glande exocrine sau endocrine. Avem astfel: a). Epitelii de acoperire si captusare, care sunt principalele forme de tesut epitelial fiind asezate deasupra unui tesut conjunctiv. Ele acopera la exterior organismul iar in interior organele cavitare. La randul lor se clasifica in:

- epiteliile unistratificate : acestea se clasifica dupa forma celulelor dispuse intr-un singur strat pe membrana bazala in epitelii pavimentoase ( care acestea formeaza tunica interna a vaselor sangvine, linfatice, peretele capilarelor, a bronhilor si peretele unor canale mici de secretie ale glandelor salivare ), epitelii cubice simple ( intra in constitutie mucoasei bronhilor si a peretelui mic a glandelor salivare ), epitelii cilindrice simple ( intra inconstitutia mucoaselor tubului digestiv de la stomac la rect ); - epitelii pseudostratificate au pe membrana bazala un singur strat de celule dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite. Aceasta intra in constitutia mucoasei, traheei si a bronhilor mari; - epitelii pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale in: epiteliipavementoase stratificate care au celule superficiale cheratinizate ( epiderme ) sau necheratinizate in epiteliul mucoasei esofagului a uretrei si a vaginului; epitelii cilindrice stratificate ce se intalnesc in cerul gurii si in canalele mici a secretiei; epitelii de tranzitiesunt epitelii la care numarul straturilor variaza in functie de gradul de distensie a organului si captuseste membrana interna a vezicii urinare. b). Epitelii senzoriale sunt celule epiteliale care s-au difereniat pentru a recepiona diferite informaii din mediul nconjurtor si a determina, prin aceasta, excitaia celulelor nervoase cu care se afla in legtura. Ele se gsesc, deci, in contact cu mediul nconjurtor si cu celulele nervoase. Numai in aceste condiii de dubla legtura celulele senzoriale pot funciona. Dei au aceiai origine ( ectoderma ) ca si celulele nervoase, totui se deosebesc de acestea; in timp ce celulele senzoriale pot recepiona excitaii, dar nu le pot conduce, celulele nervoase pot sa conduc excitaiile din mediu, dar nu le pot recepiona; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se completeaz reciproc din punct de vedere funcional. Pentru a ndeplini aceasta funcie, celulele senzoriale s-au difereniat din punct de vedere morfologic si structural. Celulele senzoriale s-au specializat pentru recepionarea unor anumii excitani si intra in alctuirea organelor de simt. Sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. Avem astfel celule senzoriale tactile, gustative, vizuale si olfactive si auditiv. Epiteliile senzoriale intr n structura segmentelor periferice ale analizatorilor.

c). Epiteliile tesuturilor glandulare sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsii de secretie specifici si care formeaza parenchimul iar impreuna cu tesutul conjunctiv numit stroma (vase de sange si fibre nervoase) formeaza glanda. Glandele dupa produsul pe care il secreta si il varsa se impart in: - Glandele cu secreie exocrin glandele ale cror produs se vars prin diferite canale la exterior n diferite organe. Acestea sunt bila sau fierea, glandele salivare gastrice, pancreasul exocrin. Glandele exocrine, adic cu secreie extern, arunc substana produs n exterior fie direct (la suprafaa pielii), fie indirect (n tubul digestiv, bronhii, cile genitale sau urinare). Ele sunt adesea dotate cu un canal excretor. Glandele salivare, sudoripare i lacrimale sunt glande exocrine. O glanda exocrina prezint, n general, doua pri: o parte format din celule glandulare, care se numete adenomer i o parte format dintr-un conduct, care se numete canal excretor. - Glandele cu secreie endocrin sunt organe formate din celule glandulare, care produc substane numite hormoni, cu rol foarte important in desfurarea funciilor organismului. Aceste glande se caracterizeaz prin aceea ca nu au un canal excretor prin care hormonul sa se scurg din glanda. In schimb, glandele endocrine au o puternica vascularizaie, datorita creia hormonul este luat de snge, prin osmoza, si transportat in tot organismul. Asadar produsul lor se varsa in sange. - Glandele cu secreie mixt celule glandulare capabile sa secrete doua feluri de produse, un produs, care ptrunde in snge, si un alt produs care se vars printr -un canal excretor ; acesta este cazul celulelor hepatice, pancreasului si organelor genitale (testicol si si ovar). n ceea ce privete originea esutului epitelial, trebuie remarcat faptul ca el poate lua natere din oricare dintre cele trei foite germinative. Din ectoderm deriv epidermul i anexele tegumentare, medulosuprarenala i

neurohipofiza. Din mezoderm se formeaza endoteliile i mezoteliile, corticosuprarenala si epiteliul parenchimului renal. Din endoderm deriv epiteliul tubului digestiv i al glandeloranexe, tiroida i paratiroidele. Mai multe detalii sunt cuprinse in cadrul analizatorului cutanat. II.2. esutul conjunctiv

esut care servete la susinerea altor esuturi ale corpului, asigurnd nutriia lor i participnd la mecanismele de aprare imunitar ale organismului. Tesuturile conjunctive sunt diseminate n interiorul organelor i ntre ele. Acest tip de esut nu vine ns n legatur direct cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. Intr n alctuirea oaselor, are rol trofic (de hrnire), depoziteaz grsimi, intervine n aprarea organismului, n fagocitoz. Este un esut care asigur rezistena organismului.esutul conjunctiv conine apoximativ 1/3 din cantitatea total de ap a corpului omenesc. Este alctuit din: - celule conjunctive provin din celulele mezoblastice embrionare. Majoritatea au forma stelata sau fusiforma i prezint prelungiri care le pun n legtur unelel cu celelalte. Ele sunt caracteristice fiecrui esut conjunctiv. - fibre conjunctive sunt de natura proteic. n funcie de aceast protein, ele pot fi: de colagen (se gsesc n toate esuturile conjunctive, cu deosebire n alctuirea ligamentelor i tendoanelor. Ele sunt foarte rezistente pentru c conin colagen; acesta d gelatina prin fierbere. Colagenul se reinoieste ncet, dar cu vrsta, fibrele se nmulesc i se impregneaz cu substane minerale i organice colesterol proces numit sclerozare),elastice i de reticulina (se gsesc n organele limfopoietice i hematoformatoare: splina, ficat, mduva rosie, ganglionii limfatici. Ele conin reticulina, substana asemntoare colagenului ). - substana fundamental produsul celulelor i are rolul de a le separa. Ea conine n proporii diferite substane minerale, organice (mai ales proteine) i apa; n funcie de acestea substana fundamental poate fi: fluid, moale, consistent, dura. n funcie de consistenta substanei fundamentale, esuturile conjunctive se clasifica n: moi, semi-dure, dure i fluide. esutul conjunctiv moale ndeplinete o mare varietate de funcii: hrnirea altor esuturi, legarea diferitelor pri ale organelor, protecie mecanic, producerea elementelor figurate ale sngelui. El este de cinci tipuri: lax (conine fibre, substan fundamental i celule n proporii aproximativ egale, avnd rolul de a nsoi i hrni alte esuturi; este cel mai raspandit tesut conjunctiv), fibros (fibre rezistente de colagen, ceea ce i confer o deosebit rezisten mecanic, formnd tendoanele i nveliurile organelor interne), elastic (fibre elastice; formeaza tunica medie a arterelor mari si venelor), adipos (conine celule numite adipocite, care au n citoplasm rezerve de grsimi, sub form de picturi; se gsete sub tegument, n jurul unor organe globi

oculari, rinichi si constituie izolantul termic al corpului ) si tesutul reticulat compus din fibre de reticulin dispuse sub form de reea n ochiurile creia se afl substana fundamental i celulele de origine ale elementelor figurate ale sngelui; se gsete n mduva hematogen (mduva roie din oase) i ganglionii limfatici. esutul conjunctiv semi dur formeaz cartilajele ce asigur rezistena mecanic i elasticitatea organismului. esutul conjunctiv semidur este alctuit din celule cartilaginoase tinere numite condroblaste. Condroblastele secret substana fundamental numit condrin (amestec de substane organice impregnate cu sruri de Na i Ca). Celulele tinere se impregneaz cu condrina i se transform n condrocite celulele mature, sferice sau ovale. Condrocitele sunt adpostite, n substana fundamental, n nite caviti numite condroplaste. Printre celule se gsesc fibre de colagen i fibre elastice ntr-o mpletitur dens. Acest tip de esut NU ESTE VASCULARIZAT. Nutriia lui se realizeaz din esutul conjunctiv care l nconjoar ( pericondru = membran de esut conjunctiv care acoper un cartilaj ). Acest tip de esut este de trei tipuri: - esut cartilaginos fibros, ce conine numeroase fibre care i dau o rezisten mecanic deosebit; intr n structura meniscurilor articulare i discurilor intervertebrale; - esut cartilaginos elastic, care conine fibre elastice; formeaza epiglota si pavilionul urechii; - esut cartilaginos hialin, cu un aspect albicios, translucid; formeaz scheletul embrionului, cartilajele articulare, costale, laringeale, traheale, bronice; esutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor si are n substana

fundamental o protein, numita osein impregnat cu sruri minerale. Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse n dou moduri: - esutul osos spongios format din lamele osoase diferit aezate denumite trabecule, care delimiteaz caviti de diferite mrimi areole. Acestea dau osului spongios aspectul de burete. Areolele comunic ntre ele i conin mduva hematogen (mduva osoas roie). Acest esut se gsete n interiorul epifizelor oaselor lungi i n interiorul oaselor scurte i late;

- tesutul osos compact formeaz peretele diafizei oaselor lungi i lamele superficiale ale oaselor scurte i late. Unitatea morfologic i funcional a osului compact este osteonul(sistemul haversian), alctuit din canale haversiene n jurul crora se dispun 5 30 de lamele osoase concentrice ntre care se gsesc osteoplastele cu osteocite. Canalele Havers conin esut conjunctiv i vase de snge; n jurul canalului Havers substana osoas este dispus sub forma unor lamele osoase concentrice, iar ntre lamele sau n grosimea lor se gsesc osteoplastele cu osteocite. Un canal Havers formeaz mpreun cu lamelele din jur i osteocitele n osteoplaste osteonul sau sistemul haversian. esutul conjunctiv fluid este format din tesutul sanguin si limfatic. Aceste dou esuturi sunt de origine mezenchimal, aprnd ca esuturi lichide, circulante, avnd substana fundamental lichid ce primite deplasarea elementelor figurate prin masa sa. Sngele asigur nutriia organismului, respiraia, excitaia celulelor, vehiculeaz produii de elaborare i ndeplinete funcii de aprare. Sngele, limfa, lichidul interstiial i alte umori organice, constituie mediul intern al organismului. Sngele reprezint 8% din greutatea corporal si este format dintr -un mediu coloidal numit plasm, n care se afl n suspensie unmare numr de celule ce confer sngelui un aspect opac i o culoare roie, datorit hemoglobinei din eritrocite. Este format din: - Plasma ( 55 60% ) este alctuit din ap ( 90% ), substane organice ( 9% ) i substane anorganice ( 1% ). - Elementele figurate ( 40 45% ) se mpart n hematii ( globule roii ), leucocite ( globule albe ), trombocite ( plachete sangvine ). Limfa este un lichid coloidal ce rezult din transsudarea unei pri din plasma sanguin la nivelul spaiilor intersiiale. Partea din acest lichid care ajunge n snge prin circulaia limfatic, reprezint limfa. Spre deosebire de plasma sanguin cu care se aseamn foarte mult, ea este mai srac n proteine, mai ales n fibrinogen, dar este bogat n lipide i cloruri; este lipsit de eritrocite i are o reacie alcalin. Iniial, la nivelul capilarelor limfatice, limfa nu conine elemente figurate (limfocite), ele vor apare numai dup ce ea trece prin ganglionii limfatici unde se va ncrca cu limfocite.

II.3. esutul muscular Acest esut asigur micrile complexe ale diferitelor organe n parte i a ntregului organism, n totalitate, intrnd alturi de unele formaiuni conjunctive, vasculare i nervose, n alctuirea diferitelor tipuri anatomice de muchi. El este alctuit din celule musculare (fibre musculare) ce au proprietatea de contractibilitate datorit existenei n citoplasma lor a unor fibrile contractile numite miofibrile. Fibrele musculare sunt compuse din celule denumite monocite, care cuprind n citoplasma lor numeroase filamente alungite paralel cu axa mare a celulei. Aceste filamente sunt de dou tipuri: unele, delicate, sunt fcute din actina; celelalte, groase, sunt compuse din miozina. Mulumit interaciunii lor se realizeaz contracia muscular. Exist trei tipuri de esut muscular: neted, striat i cardiac. esutul muscular neted i cel cardiac mai poart denumirea de esuturi musculareinvoluntare, deoarece contracia lor este nesupusa voinei, ea fiind comandat i controlat de sistemul nervos vegetativ. esutul muscular neted, intr n constituia musculaturii viscerale cavitare, a vaselor sanguine, canalelor excretoare ale glandelor exocrine, etc. esutul muscular striat, care intr n constituia muchilor somatici (scheletici) se mai numete i esut voluntar, deoarece contracia lui este supus voinei, fiind controlat de sistemul nervos central. Tesutul muscular striat cardiac constituie peretele contractil al inimii (cordul), prezentnd caractere ce aparin att esutului muscular neted (nucleu unic situat central) ct i parial esutului muscular striat (miofibrile cu striaii transversale).

II.4. esutul nervos Este componenta esenial a sistemului nervos (central i periferic) i a receptorilor analizatorilor fiind alctuit din dou tipuri de celule: neuroni, celule difereniate specific, care genereaz i conduc impulsurile nervoase, i celule gliale sau nevroglice care formeaz un esut de suport sau interstiial al sistemului nervos. Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron care nu este. Din punct de vedere al numrului, celulele gliale se gsesc n organismul uman n raport de 10/1 fa de neuron. Despre tesutul nervos vom vorbi in capitolul dedicat sistemului nervos.