Romania este, dupa Polonia, tara cu cea mai numeroasa populatie dintre tarile din Europa de Est Centrala

(EEC), fiind situate in extremitatea estica a regiunii. Aceasta pozitionare, impreuna cu infrastructura de transport slab dezvoltata calitativ au condus la dificultati in accesarea pietelor UE si la costuri mai mari de transport pentru bunurile exportate. Totusi, in ultimii 20 de ani, evolutia economica a fost puternic influentata de transformarile externe si procesul de aderare la UE. Analizele economice si sociale au pus in evidenta, dupa 1990, un proces de accelerare a diferentelor de crestere economica si sociala intre regiunile Romaniei. Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune ( Bucuresti-Ilfov) si cea mai putin dezvoltata ( Regiunea Nord- Est), in termeni de Pib/ locuitor, a crescut de aproape 3 ori. Primele analize ale disparitatilor regionale din Romnia post-comunista au fost realizate n cadrul programului PHARE n perioada martie - iulie 1996 si au fost incluse n doua rapoarte care urmareau n primul rnd o analiza a diferentelor sectoriale si apoi a celor globale, dintre judete, cu ajutorul unor indicatori agregati [4]. Cele doua analize au generat ierarhii specifice, care au indicat amplitudini diferite ale disparitatilor sectoriale sau globale (Carta Verde a Dezvoltarii Regionale). Decalajele ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni sunt rezultatul "nzestrarii" lor diferentiate cu resurse naturale si umane, precum si al cadrelor relativ specifice de evolutie (economice, tehnologice, demografice, sociale, politice si culturale), care le-au modelat dezvoltarea pe parcursul istoriei. Romnia nu si-a formulat n mod explicit o politica de dezvoltare regionala imediat dupa anul 1989, desi guvernul a avut o influenta importanta n acest sens, prin intermediul politicilor macroeconomice si sectoriale. Elaborarea si dezvoltarea unei politici regionale n Romnia a devenit obligatorie din perspectiva statutului de stat candidat la Uniunea Europeana, fiind una dintre cerintele de baza ale integrarii europene, ca expresie a solidaritatii Statelor Membre ale UE. n Romnia, conceptul care sta la baza politicii de dezvoltare regionala a fost dezvoltat pe baza unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat n "Carta Verde a dezvoltarii regionale n Romnia". Activitati au demarat la 1 februarie 1996 si s-au desfasurat sub coordonarea unui Grup de Lucru Interministerial, incluznd reprezentanti din ministerele cheie si autoritati regionale. Obiectivul major al programului a constat n constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra problemelor dezvoltarii regionale n Romnia. Una dintre principalele sarcini ale programului era pregatirea unui set de principii fundamentale pentru dezvoltarea politicii regionale n Romnia, prezentat n Carta Verde. Carta Verde a discutat pe larg conceptul de dezvoltare regionala fara a defini regiunile ca baza a politicii regionale.

Carta a inclus propunerile Grupului de Lucru Interministerial, destinate implementarii politicii de dezvoltare regionala de catre Guvernul Romniei. Obiectivele politicii propuse au fost: 1)

pregatirea Romniei pentru integrarea n Uniunea Europeana si pentru a deveni eligibila n vederea acordarii unor ajutoare din fondurile structurale ale acesteia; 2) reducerea disparitatilor regionale ntre diferite regiuni ale Romniei; 3) integrarea activitatilor din sectorul public, pentru a realiza un nivel superior de dezvoltare a regiunilor.Astfel, ncepnd cu anul 1999, Romnia a promovat o politica de dezvoltare regionala care a vizat redresarea unor "zone dezavantajate", grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive, precum si a zonelor miniere, prin atragerea de investitii n aceste zone. Principalul sprijin acordat investitorilor a fost reprezentat de facilitati fiscale n aceste zone.n paralel, ncepnd cu anul 2001, a fost initiata si o politica de sprijinire a parcurilor industriale, n scopul facilitarii accesului investitorilor la infrastructura tehnica si economica, oferindu-le servicii complexe si facilitati favorabile pentru investitii, inclusiv posibilitatea cooperarii cu alte societati n cadrul parcurilor. Crearea parcurilor industriale poate fi considerata un instrument al politicii si planificarii regionale dezvoltat n dependenta de politica economica si planul de amenajare a teritoriului. Aceasta abordare considera parcurile industriale o locomotiva a dezvoltarii economiilor regionale si locale. Dupa o perioada initiala cnd sprijinul european s-a concentrat n anumite regiuni, n conformitate cu principiul concentrarii fondurilor, promovat de UE, n cele din urma s-a hotart ca toate regiunile sa beneficieze de acest ajutor.Din anul 2002, Romnia a promovat o abordare complexa a dezvoltarii regionale, care vizeaza ntarirea legaturilor economice n cadrul regiunilor si exploatarea oportunitatilor oferite de sistemele economice subdezvoltate la nivel regional si local. Se poate afirma ca Romnia realizeaza, n prezent, o politica regionala n care mbina elemente clasice ale strategiilor regionale si elemente noi de politica regionala promovate de Uniunea Europeana, constnd n crearea capacitatii regiunilor de a fi competitive. n contextul globalizarii, dar si al restrictiilor impuse de Uniunea Monetara Europeana asupra cheltuielilor publice, stimularea polilor de crestere a devenit la fel de importanta ca si sprijinirea zonelor problema.Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala, de catre autoritatile administratiei publice locale, dar si de structurile regionale porneste de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele nsele si cei alesi sa le reprezinte.Acest nou tip de politica vine, n primul rnd, n ntmpinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra care poate fi caracterizata ca reprezentnd un nou mod de abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale.

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Obiectivul general al POR consta in sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile

Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica. Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana. Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%). Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare. Programul Operational Regional 2007-2013 / Axe prioritare POR Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30% din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca. Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv a soselelor de centura. Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta; modernizarea infrastructurii educationale. Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17% din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea microintreprinderilor. Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica (2,65% din bugetul alocat POR) Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional.