POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA

Adoptarea politicilor de mediu in Romania implica reglementarea n perspectiva a tuturor activitatilor privind mediul, mbunatatirea calitatii vietii, n conditiile implementarii aquis-ului comunitar si a reglementarilor internationale. Astfel este necesara adoptarea unor masuri cu caracter juridic, adecvate pentru reorganizarea cercetarii stiintifice si tehnologice, a nvatamntului, a pregatirii profesionale si n general, a educatiei ecologice. Integrarea politicilor de mediu n politicile sectoriale (agricultura, transport, industrie, sanatate etc.), preocuparile pentru promovarea instrumentelor economice n administrarea mediului, dar si relatia mediu privatizare, constituie prioritati n constructia societatii avnd drept scop mbunatatirea calitatii mediului si tranzitia spre o dezvoltare durabila. ntreaga dezvoltare a Romniei din ultimul deceniu este caracterizata si influentata de procesul, nceput dupa 1989, tranzitiei de la vechiul sistem la altul nou, de la economia de comanda, supercentralizata la economia de piata, de la statul comunist la statul democratic de drept, de la structurile bazate pe proprietatea colectivista la cele ntemeiate pe proprietatea privata. Trebuie sa subliniem ca ntre politicile de mediu, sociale si economice exista interferari, primele fiind o parte esentiala a celorlalte.

Caracteristici ale politicii de mediu

Politica de mediu n domeniul atmosferei Cu privire la aspectele de mediu privind atmosfera, precizam ca, ncepnd cu anul 1989, emisiile n aer din Romnia au scazut considerabil. Astfel, emisiile poluantilor majori obisnuiti ai aerului (SOx, NOx, NH3, PM, VOC) din surse stationare au scazut cu circa 40% si cele din surse mobile cu circa 20%, iar emisiile de SO surse stationare au scazut cu 32%, NOx cu 51%, CO cu 23%. Motivul ce a stat la baza acestei tendinte este recesiunea care a urmat schimbarilor politice din 1989 si care s-a soldat cu scaderea productiei industriale. In 1997, la Kyoto, n Japonia, 161 de tari au finalizat un acord denumit Protocolul de la Kyoto, protocol care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera si exprima dorinta ca pna n anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele sase gaze) sa fie reduse cu 5,2% sub nivelul nregistrat n anul 1990.

Principalele masuri ce trebuie luate de Romnia pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt: - industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecnd de la utilizarea combustibililor fosili bogati n carbon (carbune), la combustibili saraci n carbon sau la combustibili alternativi; - industria energetica, de la extractie si pna la consum, trebuie restructurata astfel nct sa devina eficienta si mai putin poluanta; - transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse; - constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabile; - echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; - padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

Politica de mediu n domeniul apelor n Romnia, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este organismul ce se ocupa cu strategia nationala a apei si cu politica n domeniul managementului cantitativ si calitativ al resurselor de apa, iar Administratia Nationala Apele Romne duce la ndeplinire implementarea strategiei si politicii apei la nivel national. Cadrul legal are prevederi generale legate de protectia resurselor de apa, stabileste reguli pentru activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului, nsa actul fundamental privind managementul apei n Romnia este legea apelor nr.107/1996, publicata n MO. Nr. 244 din 10.08.1996

Obiectivele prevazute de legea apelor sunt: - conservarea, dezvoltarea si protejarea resurselor de apa, ca si asigurarea fluxului liber de apa; - protejarea mpotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor lor si a albiilor sau bazinelor; - refacerea calitatii apelor de suprafata si de adncime; - conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice; - asigurarea proviziei de apa potabila catre populatie si reteaua publica sanitara;

- evaluarea complexa a apelor ca resursa economica si rationalizarea si distributia echilibrata a acestei resurse; - prevenirea si controlul inundatiilor si a oricaror fenomene hidro meteorologice periculoase; - asigurarea cerintelor de apa pentru agricultura, industrie, producerea energiei, transporturi. Calitatea apelor din Romnia este urmarita, conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Apelor, care cuprinde cinci subsisteme, din care primele patru se refera la sursele naturale de apa (apele curgatoare de suprafata, lacuri naturale si de acumulare, ape subterane si ape marine litorale), iar ultimul la sursele de poluare a apelor si la apele uzate. Fata de anul 1989, lungimea cursurilor de apa de categoria ntia (ape care pot fi utilizate pentru alimentarea centrelor populate sau pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice si a pastravariilor), a crescut de la 35% la circa 62%, cele de categoria a doua (pentru piscicultura, agrement, urbanistica) sau mentinut la 25%, constatndu-se o amelioare a lungimilor cursurilor cu ape degradate, n care fauna piscicola nu se poate dezvolta, acestea reprezentnd numai 7,8% din total (fata de 22% n anul 1989). n cursul anului 2001, apele au cunoscut o sensibila mbunatatire a calitatii fata de anul 2000, datorita conditiilor impuse prin avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor eliberate agentilor economici, dar si datorita functionarii statiilor de epurare.

Politica de mediu n domeniul deseurilor Producerea de deseuri este rezultatul activitatii economice, cantitatea si calitatea acestora depinznd de tipul de tehnologie folosita pentru prelucrarea materiilor prime necesare procesului de productie dar si de standardul de viata si de modul de consum al populatiei. n comparatie cu alte tari, situatia Romniei prezinta urmatoarele caracteristici: - n anul 1995, n Uniunea Europeana cantitatea totala de deseuri (excluzndu-le pe cele din agricultura) a fost estimata la 3,5 t/loc., n timp ce n Romnia aceasta cantitate a fost de 4,4 ori mai mare. - n anul 2000, cantitatea totala de deseuri generate n Romnia s-a diminuat, fiind de 2,45 t/loc., cifra mult mai apropiata de valoarea medie pentru tarile membre ale Uniunii Europene ( cifra exacta pentru acestea nu este disponibila ). Acest fenomen, de diminuare a cantitatii de deseuri, apreciem, conform studiului realizat, ca se datoreaza modificarilor survenite n structura productiei industriale, respectiv datorita nchiderii minelor si a restructurarii activitatii din metalurgie, precum si prin mbunatatirea eficientei de utilizare a resurselor n ramurile prelucratoare si n sectorul producerii de energie . n comparatie cu alte tari central si est europene, Romnia ocupa o pozitie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productie/deseuri de consum . O pozitie mai buna ocupa Slovenia, Cehia,

Lituania, Polonia si Ungaria, n timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna dect a tarii noastre . n cazul deseurilor, n Romnia, sunt aplicate trei sisteme de tarife : - pentru gospodarire: un tarif pentru gospodarie bazat pe marimea familiei; - pentru industrie si alti producatori de deseuri: un tarif pentru tona de deseuri generate; n prezent, nu exista tarife sau amenzi de neconcordanta privind deseurile periculoase sau industriale, dar nici pentru importurile ilegale de deseuri. n acest context, n care nu exista reglementari stricte cu privire la importul deseurilor periculoase, n anii de dupa 1990, n Romnia s-au nregistrat numeroase cazuri de asemenea importuri.

Recenzie Economia Mediului Tema:Politici de mediu in Romania Dumitrescu Andreea An II/Sem II/Grupa 1314/Seria A