Declinul bancilor de investitii

1. Istoricul bancilor de investitii

In anii `20, pe o piata cu o crestere fantastica, bancile comerciale (cele care fac depozite de economii, dau imprumuturi pentru case etc.) s-au aruncat cu nesabuinta sa dea imprumuturi facile, sa faca investitii si sa cumpere actiuni.Cand balonul a explodat, in 1929, expunerea de pe Wall Street a tras in jos bancile comerciale. Un deceniu de maxime bursiere a luat brusc o intorsatura negativa in saptamanile dinainte de 29 octombrie1929, zi cunoscuta drept Martea Neagra. Actiunile au intrat intr-o cadere libera care a decimat sistemul financiar american. Pana la momentul final al crizei, in 1932, titlurile au pierdut aproape 90% din valoare. Declinul, pus pe seama speculatiilor si a colapsului serviciilor publice, a fortat inchiderea a 11.000 din cele 25.000 de banci ale tarii. In absenta unor depozite asiguratoare si a altor metode de protejare, rezultatul a fost devastator. Caderea Wall Street a luat cu ea bancile si negoturile pentru oamenii obisnuiti. Raspunsul politic a fost construirea unui zid intre bancile de investitii si cele comerciale, un zid care a trait cu doua decenii mai mult decat Zidul Berlinului. Franklin Delano Roosevelt si Congresul dominat de democrati iau o decizie pentru a rezolva ceea ce s-a numit Marea Depresiune si anume promulga Actul Glass-Steagall. Actul GlassSteagall este cel care a separat, dupa Marea Depresiune, bancile comerciale si cele de investitii. Cele patru sectiuni Glass Steagall au devenit cunoscute sub denumirea de GS Act. Potrivit GS Act, bancile comerciale nu aveau voie sa emita obligatiuni cu exceptia celor municipale si sa faca plasamente private. Bancile de investitii nu aveau voie sa ofere servicii bancare comerciale. Obiectivele actului erau sa descurajeze intelegeri secrete intre firme in sectorul bancar si sa previna o eventuala criza bancara intre 1930 si 1933. Primele banci de investitii din America au marit capitalurile pentru corporatii mari si pentru guvern, prin emitere de obligatiuni si au aranjat fuziuni si achizitii. Totui, nc din a doua jumtate a anilor 80, legislaia a permis marilor bnci comerciale s desfoare unele activiti de investiii, precum subscrierea de obligaiuni corporatiste, cu condiia ca veniturile aduse de aceste activiti s nu depeasc 20% din veniturile totale ale bncii. In ultimii 50 de ani, veniturile generate de activitile bncilor de investiii la nivel mondial au urmat o evoluie cresctoare continu, ajungnd n 2007 la 84,3 miliarde de dolari. Aceasta a reprezentat o cretere cu 21% fa de anul precedent i o dublare a nivelului din anul 2003. n ciuda faptului ca anul 2007 a fost un an n care s-au raportat valori record ale veniturilor din comisioane, multe bnci de investiii au nregistrat pierderi substaniale generate de expunerile lor fa de investiiile n derivative avnd ca suport active din piaa imobiliar american. n 2007 bncile de investiii din SUA au generat 53% din totalul veniturilor la nivel mondial, fiind urmate de cele din Europa (inclusiv Orientul Mijlociu i Africa) cu 32% i Asia cu 15%.

n ultimii 10 ani veniturile bncilor de investiii americane provenind din comisioane au crescut cu 80%, n timp ce cele ale bncilor din Europa i Asia au nregistrat creteri mult mai spectaculoase de 217%, respectiv 250%. Acest fapt denot puternica tradiie a bncilor de investiii americane fa de cele europene i asiatice ale cror piee de profil s-au dezvoltat mai recent valorificndu-i la maximum potenialul de cretere. O alt caracteristic a acestui sector ce trebuie menionat este gradul ridicat de concentrare n cadrul ctorva mari centre financiare precum New York, Londra sau Tokyo. Sectorul bncilor de investiii reprezint unul dintre cele mai globalizate sectoare de activitate, aflat ntr-o continu dezvoltare prin generarea de noi i noi produse financiare. De-a lungul timpului, datorit puternicului interes manifestat de cumprtori pe pia, o mare parte a produselor oferite de bncile de investiii au fost standardizate i tranzacionate la burs, dar i pe pieele OTC. Pe piaa american cele mai importante bnci de investiii sunt: Bank of America,Bank of Montreal, Barclays, CIBC (Canadian Imperila Bank og Commerce), Citigroup,JP Morgan Chase, Key Bank, Royal Bank of Canada, Toronto Dominion Bank,Waschovia Corporation i Wells Fargo&Co.

2. Activitatile bancilor de investii si rolul acestora

2.1. Bancile universale Aceste banci ofera toata gama de produse bancare, impreuna cu servicii nebancare, sub o singura entitate. In plus, bancile au legaturi directe intre ele si fac comert prin crossshareholdings si printr-un management comun. Activitatile financiare includ urmatoarele: - intermedierea si lichidarea depozitelor; - imprumuturilor, comert cu instrumente financiare; - asigurari,activitati bursiere; - servicii corporative de supraveghere, incluzand fuziuni si achizitii. Germania este tara mama a bancilor universale, ca Deutsche Bank si Dresdner. Desi bancile germane pot detine concerne comerciale, suma investitiilor bancare(in valoare de 10% din capitalul firmei comerciale) plus alte investitii fixe nu pot intrece capitalul total al bancii. Influenta bancilor e crescuta deoarece micii actionari numesc banca sa-i reprezinte cand fac un depozit cu actiunile lor la banca. Deutsche Bank este actionar majoritar ca de exemplu la Daimler-Benz (automobile), Allianz, Metallgesellshaft, Philip Holzman (constructii) si Munich Re (o larga firma de asigurari).Aici intervine rolul bancilor comerciale si de investitii.Expansiunea activitatilor a ajutat la diversificarea acestor firme, dar nu fara probleme.De exemplu, la Lehman Brothers, Goldman Sachs si altii, cresterea schimburilor a determinat o tensiune intre noii clienti si banca. Principalul rol al bncilor de investiii este acela de a crea i ntreine o pia a informaiei care faciliteaz

tranzaciile cu titluri, tranzacii n cadrul crora informaia joac un rol esenial. O banc de investiii este definit ca un intermediar financiar care ofer clienilor si-persoane juridice (mari companii i corporaii) o gam larg de produse financiare cum sunt: cumprarea, subscrierea i tranzacionarea de titluri pe piaa de capital, consultan n cadrul tranzaciilor de tipul achiziii i fuziuni, sau managementul activelor.Bancile de investitii moderne au un set largit de activitati:emiterea de obligatiuni,fuziuni si achizitii,schimburi de obligatiuni, proprietati,consultanta financiara si custodie globala. S-a convenit ca bancile de investitii sa aiba urmatoarele reguli:

cercetarile lor si diviziunile bancare vor fi supravegheate separat si se emit rapoarte separate. diviziunile bancilor de investitii nu au voie sa clasifice analizele efectuate in urma cercetarilor. nici o comunicare care nu este necesara, nu este permisa intre analisti si banci. bancile trebuie sa publice lista companiilor cliente si care sunt analizate de departamentul de cercetare a bancii. favorizarea clientilor preferati de a cumpara actiuni valoroase

3.Declinul bancilor de investitii din S.U.A

In general, bancile de investitii au fost agresorii..In anul 1999 Congresul a adoptat iar presedintele Clinton a promulgat legea de modernizare a serviciilor financiare cunoscuta drept legea Gramm-Leach-Bliley. Aceasta lege a sters practic interdictia ca bancile comerciale sa detina banci de investitii si viceversa. De atunci, cele doua industrii s-au impletit pana la un punct. Si in general bancile de investitii, care nu erau supuse reglementarilor Rezervei Federale si nu trebuiau sa respecte restrictii stricte privind capitalul, au fost capul rautatilor. In 2000, banca de investitii JPMorgan a cumparat banca comerciala Chase. Banci comerciale precum Bank of America si Wachovia au incercat sa-si construiasca propriile operatiuni de investitii, dar nu au avut mare succes in incercarea de a acapara cateva felii din marea placinta a celor cinci mari banci de investitii independente: Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley,Lehman Brothers si Bear Stearns.Pana in vara lui 2007, brokerii independenti, invigorati de imprumuturi, au facut bani cu actiuni de la bursa, vanzari imobiliare, fuziuni si achizitii, si pareau gata sa lase plicticoasele banci comerciale in lumea lor prafuita. Dar 2008 a fost o cu totul alta poveste. In martie, Bear Stearns in cadere a fost inghitita de JPMorgan Chase. Lehman a dat faliment. Acum banca de investitii cu cea mai mare forta de tranzactionare, Merrill Lynch, este cumparata de Bank of America banca ce a democratizat achizitia de actiuni la bursa, istoric vorbind, va fi detinuta de banca ce a democratizat creditul.Au mai ramas doua: Goldman Sachs (cea mai mare banca privata pana acum cativa ani, cand s-a listat la bursa) si Morgan Stanley (o parte din House of Morgan, devenita entitate

independenta dupa adoptarea legii Glass-Steagall). Dar acum exista indoieli chiar si in ce priveste supravietuirea ca independenti a acestor titani. Motivul: in perioada premergatoare declinului global al creditelor, sursa de relativa putere din 2006 a devenit un dezavantaj major in 2008.Bancile de investitii sunt creatii ale pietelor globale de capital. Pot imprumuta fonduri aparent nelimitate de la investitori din toata lumea si le pot folosi dupa cum socotesc. Prin contrast, batranele banci comerciale, care imprumuta bani de la deponentii lor, de la Rezerva Federala si de la asociatii de institutii financiare imobiliare precum Federal Home Loan Banks, se supun unor restrictii mai mari privind dimensiunea fondurilor pe care le pot utiliza. Asta inseamna ca intre 2001 si 2006 a fost o afacere mai buna sa ai actiuni la bancile de investitii. Acum, asta inseamna ca aceste banci independente, care sau imprumutat din toate partile, se lupta continuu sa-si finanteze operatiunile, in timp ce bancile comerciale, mai putin indatorate, se bucura de sursele lor relativ stabile de capital.Dupa conferinta de presa in care s-a anuntat vanzarea Merrill Lynch catre Bank of America, CEO-ul Merrill, John Thain, unul dintre numele grele ale Wall Street in ultimul deceniu, a luat-o literalmente la goana cand un reporter l-a strigat ca sa-si ia ramas bun si sa-i ureze noroc.AIG, Lehman Brothers, Merrill Lynch, Fannie si Freddie: toate au fost ranite grav, daca nu de-a dreptul ucise de dezastrul subprime si de criza creditelor. Desigur, nu e prima data cand problemele de pe Wall Street au dus la esecul unor companii. Puternica dezvoltare a bncilor de investiii din ultimele decenii a atins apogeul n anul 2006.Acesta a fost ultimul an bun al pieei financiare, dar i a economiei mondiale n general. Chiar dac n mai 2006 a avut loc n SUA primul faliment datorat creditelor ipotecare neperformante(Merit Financial o mic companie de finanare), principalii actori ai pieei financiare (att marile corporaii, ct i autoritile guvernamentale) nu au reacionat, punnd falimentul pe seama mediului de afaceri concurenial.Premisele crizei economice actuale au aprut nc din perioada 2002-2006 cnd guvernul american a decis s se faciliteze accesul la credite ipotecare tuturor categoriilor populaiei cu scopul mririi numrului de proprietari americani. Astfel, n 2004 procentul persoanelor proprietare a unei locuine atinsese valoarea record de 69,2%, ajungnduse n 2005 la situaia n care bncile acordau credite pentru achiziia de locuine fr investigaii prealabile serioase referitoare la bonitatea i profilul de risc al viitorilor clieni. Dup acordarea creditelor ipotecare persoanelor fizice, instituiile de credit au vndut aceste produse marilor bnci care la rndul lor le-au transformat n produse derivate i le-au vndut pe piaa de capital ctre diveri investitori instituionali. n primul trimestru al anului 2007 alte dou instituii de credite ipotecare americane de dimensiuni medii au intrat n faliment, iar n 7 februarie 2007 HSBC a anunat pierderi substaniale legate de ipotecile sub-prime. In aprilie New Century Financial, cea mai mare companie financiar care activa n domeniul creditelor sub-prime intr n faliment i disponibilizeaz mai mult de jumtate din angajai. Pn la momentul intrrii n faliment compania vnduse deja ctre mai multe bnci o mare parte din datoriile pe care le avea de recuperat din credite ipotecare neperformante. Diversele instituii financiare ncep s vnd ntre ele acest gen de datorii i problema ncepe s se extind foarte rapid. Marile bnci de investiii (Merrill Lynch, JP Morgan Chase, Citigroup i Goldman Sachs) ncep s aib probleme n iunie 2007 din cauza finanrii acordate ctre dou fonduri de hedging coordonate de Bear Stearns i implicate n ipotecile de tip subprime. Dac iniial marile bnci de investiii

au fost doar uor afectate, n ultima parte a anului 2007 Merrill Lynch anun pierderi de 11,5 miliarde de dolari, iar Citigroup de 18,1 miliarde de dolari pentru trimestrul patru 2007. n ciuda eforturilor depuse de FED n SUA i de alte bnci centrale n lume legate de injectarea de lichiditi n pia, acordarea de faciliti bncilor cu probleme, reducerea repetat a dobnzii de referin sau nghearea dobnzilor la creditele sub-prime, anul 2008 aduce i mai multe probleme. n data de 16 martie 2008 JP Morgan Chase anun c va cumpra Bear Stearns, a cincea banc de investiii american care intrase n faliment.Bear Stearns este prima mare banc de investiii din SUA care falimenteaz din cauza expunerilor foarte mari pe ipotecarele subprime. Pe lng aceasta, compania deinea un capital mai mic i o diversificare mai redus dect concurenii si care sunt susinui de mari firme de asset management. Desfurnd att activiti de banc de investiii, ct i de banc comercial, JP Morgan Chase are posibilitatea de a se finana direct de la FED, acesta garantnd active riscante ale Bear Stearns n valoare de 30 miliarde de dolari.Preul la care JP Morgan Chase a achiziionat rivalul Bear Stearns a fost de 12 dolari/aciune ceea ce a reprezentat un discount de 90% fa de valoarea maxim atins de cursul aciunilor acestuia din urm n 2007. Tranzacia a ridicat importante semne de ntrebare n rndul investitorilor legate de adevrata valoare a bncilor de pe Wall Street. Primul semn a fost colapsul bancii IndyMac. Prabusirea sa a luat prin surprindere Wall Street si o mare parte a clientilor, institutia nefiind trecuta pe lista FDIC a bancilor cu probleme. Interventia Rezervei Federale pentru salvarea gigantului de asigurari American International Group, aflat de asemenea in pragul colapsului, nu a reusit sa linisteasca temerile globale. In pragul acordului, actiunile au cazut in toata lumea, clientii pregatinduse sa-si retraga politele.

4.Falimentul Lehman Brothers

Grupul financiar Lehman Brothers a fost fondat n 1850 de ctre fraii Lehman, doi emigrani germani originari din Rimpar (Bavaria),care desfurau activiti de brokeraj pe piaa bumbacului din statul american Alabama. Dupa o perioada firma s-a mutat la New York i de-a lungul timpului s-a transformat ntr-un gigant al Wall Street-ului. Lehman Brothers a fost un mare grup financiar care desfura activiti de banc de investiii, consultan finaniciar, brokeraj, tranzacionare de valori mobiliare primare, secundare sau derivate, precum i subscriere de titluri financiare pentru marile corporaii, fiind un dealer principal pe piaa american a valorilor mobiliare de trezorerie (T-bills, T-bonds). Din grupul Lehman Brothers fceau parte Lehman Brothers Inc.,Neuberger Berman Inc.,Aurora Loan Services Inc.,SIB Mortgage Corporation,Lehman Brothers Bank,FSB,Eagle Energy Partners i Crossroads Group.Dupa cum am mai zis sediul central al companiei era localizat n New York, dar existau i sedii regionale n Londra i Tokyo, precum i alte sucursale n diverse ri ale lumii.Pe scurt cele mai importante momente din istoria Lehman Brothers,momente care au propulsato sa ajunga a patra banca de investii din lume sunt: 1850 Fraii Lehman i schimb numele afacerii n Lehman Brothers i ncep s

tranzacioneze bumbac. 1870 Fraii Lehman i relocheaz afacerea la New York i iau parte la nfiinarea Bursei de bumbac de la New York. 1887 Lehman devine membr a Busei de Valori de la New York. 1899 Lehman Brothers ia parte la prima operaiune de subscriere (pentru aciunile International Steam Pump Company). 1906 Se intensific operaiunile de subscriere i tranzacionare de valori mobiliare. 1930 - Lehman subscrie aciunile primei firme productoare de televizoare din SUA, ajut la finanarea Corporaie Americane de Radio i a firmelor industria petrolului. 1977 Lehman Brothers fuzioneaz cu compania Kuhn, Loeb&Co devenin astfel a patra banc de investiii din SUA dup Salomon Brothers, Goldman Sachs i First Boston 1984 Achiziia Lehman de ctre Shearson-American Express pentru 360 milioane USD. 1988 - Shearson Lehman/America Express fuzioneaz cu Hutton&Co formndu-se Shearson Lehman Hutton Inc. 1993 American Express ncepe s se debarseze de afacerile bancare i de brokeraj 1994 Divizia Lehman Brothers iniiaz propria ofert public iniial i lanseaz pe pia o emisiune de aciuni Lehman Brothers Holdings Inc. 2003 - Lehman Brothers i reia operaiunile pe sectorul managementul activelor. Din anul 1994 odata cu listarea la bursa a Lehman Brothers, compania a nregistrat o rat de cretere a activelor de peste 600% de la 2,73 miliarde USD la 19.2 miliarde USD. ncepnd cu anul 2005 Lehman Brothers i-a concentrat atenia asupra extinderii operaiunilor din afara Statelor Unite. Ultimul deceniu de activitate al companiei a fost marcat de evoluii pozitive. n cel de-al doiles trimestru al anului 2006, veniturile provenind din comisioane generate de activitile de consultan s-au dublat , iar cele provenind din tranzacionarea de aciuni au screscut cu 85% fa de aceeai perioad a anului precedent. Ctigurile generate de activitile de investment banking au crescut la 741 milioane USD, cu 28% mai mult dect n anul anterior datorit intensificrii operaiunilor de subscriere i consultan financiar. Afacerile grupului legate de operaiuni pe piaa de capital (n special brokeraj i produse derivate) a nregistrat venituri-record de 878 milioane USD ceea ce a reprezentat o cretere de 85% de la valoarea de 474 milioane n 2005. Chiar dac veniturile provenind din tranzacionare de aciuni au sczut sub nivelul raportat n trimestrul nti al anului de 944 milioane USD, veniturile totale raportate de Lehman Brothers n trimestrul al doilea 2006 s-au ridicat la 4,41 miliarde USD fa de 3,28 miliarde n 2005. Cu toate acestea investitorii de pe Wall Street au rmas oarecum sceptici fa de evoluia Lehman Brothers deoarece comparativ cu primul trimestru al anului, compania a nregistrat o scdere de 8%, cotaiile ajungnd n T2 la 62,01 usd/aciune de la 65,61 n T1. Reoprezentanii Lehman au declarat c uoara scdere s-a datorat conjuncturii economice mai puin favorabile. n 2007 veniturile nete totale raporatate la finalul trimestrului nti ajunseser la valori-record de 5 miliarde usd, cu o cretere de 13% fa valorile din primul trimestru al anului 2006 i de 11% fa de trimestrul al patrulea 2006. La baza acestor rezultate s-a aflat evoluia pozitiv a diverselor produse de creditare i performanele din sectorul imobiliar care au fost totui reduse parial de scderea valorilor produselor derivate din cauza problemelor ce ncepuser s apar pe sectorul ipotecarelor. Prbuirea lent a Lehman Brothers a nceput n vara anului 2007 pe msur ce criza creditelor ipotecare ncepea s ia amploare, aciunile grupului ncepnd s scada dramatic,dar acesta este doar inceputul.

In luna septembrie a anului 2008 inevitabilul s-a produs, corporatia Lehman Brothers,a patra banca de investii din lume, un gigant al Wall Street-ului a naintat documentaia de protejare n caz de faliment conform Chapter 11 al United States Code listnd datorii de circa 613 miliarde dolari.Succint va voi prezenta momentele importante din acea luna. 9 septembrie 2008-aciunile Lehman scad cu 45%, cderea fiind aprins de un raport care anuna c banca coreeana de dezvoltare s-a decis s se retrag de la masa discuiilor ce privea preluarea a 50% din aciunile firmei Lehman Brothers. 10 septembrie 2008-banca coreean de dezvoltare confirm c s-a retras de la masa discuiilor cu Lehman. n acelai timp, Lehman anun oficial o pierdere pe al treilea trimestru de 3.9 miliarde dolari. Standard&Poor avertizeaz c banca ar putea ajunge la nivelul unei banci de credit tip A. 11 septembrie 2008-actiunile Lehman se parabusesc cu inca 41,8% .Costul creditului de asigurari pentru Lehman creste pina la 805 puncte de baza.Citeva banci,incuzind Bank of America si Barclays discuta ca sa cumpere Lehman. 12 septembrie 2008-managerii de pe Wall Street se intilnesc sa discute metode de rezolvare a crizei.Guvernul Federal si Trezoreria semnalizeaza ca nu se vor folosi bani publici pentru a facilita preluarea Lehman. 13 septembrie 2008-discutiile continua si se largesc incluzand probleme cu alte institutii cum ar fii AIG. 14 septembrie 2008-Barclays abandoneaza o intelegere potentiala de rascumparare.Dealerii de pe Wall Street tin o sesiune fara precedent la bursa.Bank of America abandoneaza discutile cu Lehman si accepta sa cumpere Merryl Lynch cu 50 miliard dolari. 15 septembrie 2008-Lehman anunta oficial falimentul.Actiunile AIG se prabusesc.Cei care reglementeaza sistemul de asigurari New York State permit AIG sa acceseze 20 de miliarde dolari din capitalul sau pentru a opri criza de lichiditati si caderea creditelor. 16 septembrie 2008-Barclay ajunge la o intelegere sa cumpere anumite parti din Lehman. Pn la terminarea procedurilor de faliment, compania nc exist, la o valoarea a capitalizrii de pia care reprezint o fraciune dintr-un procent al fostei sale valori.

5.Pareri ale specialistilor financiari despre falimentul Lehman Brothers

Mrturisire ocant a unui fost ef de banc, autorul crii "Confessions d'un banquier pourri", care trateaz falimentul Lehman Brothers.Bancherul semneaz cartea cu numele de

Cresus si spune despre el ca este un parazit al inaltelor finante si ca a condus una dintre cele mai mari banci franceze. Mai spune ca a iesit din business de cinci luni, dupa ce a facut cateva milioane bune de euro, dar infinit mai putine decat au facut altii. SUA are o nevoie vital de saudii. Arabia deine un sfert din petrolul mondial, apoi pentru ca 7 % din activele totale ale SUA sunt deinute de familia regal. i nu n ultimul rnd, pentru ca obligaiunile emise de Trezoreria SUA au fost cumprate n bun parte de saudii. Drama Lehman a nceput ntr-un birou al FRD, n sudul Manhattanului. Henry Paulson a convocat n biroul lui elita Wall Streeet-ului. Erau acolo Ken Lewis, Timothy Geithner, preedintele pe atunci al Fed New York, Christopher Cox, "jandarmul" Wall Street i efii celor mai mari bnci americane. Discutau despre cum s mobilizeze n weekend cteva sute de miliarde de dolari, dei toi tiau c nimeni nu are cum s adune atia bani n aa de puin timp. n dou ceasuri s-a lmurit totul. Lehman nu mai putea fi salvat. De cand a inceput criza, despre care analistii spun ca ar putea fi chiar mai grava decat Marea Recesiune din anii 30, toata lumea se intreaba cine este responsabil.Ziarul Times a reusit sa gaseasca zece personalitati care poarta o mare parte din vina pentru criza economica: 1.Dick Fuld: fost director executiv al Lehman Brothers, Fuld a fost denumit "Cel mai inspaimantotor om de pe Wall Street", fiind responsabil pentru greselile ce au condus la prabusirea gigantului financiar american. De altfel, analistii sunt de parere ca falimentul Lehman Brothers sta la baza caderii sistemului financiar din Statele Unite. 2. Hank Paulson: fost secretar al Trezoreriei americane. Paulson a fost cel care a refuzat sa ajute Lehman Brothers, o institutie financiara pe care investitorii o considerau "prea mare pentru a da gres", sperand ca guvernul o va sustine intotdeauna. El este invinuit de mai multe greseli, printre care un plan de sprijin al sistemului bancar de 700 de miliarde de dolari, fara a se fi bazat pe date exacte. "Vroiam doar sa alegem o cifra cat mai mare", a declarat un purtator de cuvant al Trezoreriei. 3.Alan Greenspan: este responsabil pentru reducerea dobanzii la aproape zero, dupa evenimentele din 11 septembrie, ducand la credite foarte usor de obtinut. 4. John Tiner/Hector Sants: John Tiner a condus Autoritatea pentru Servicii Financiare, institutia care vegheaza asupra sectorului financiar din Marea Britanie. In 2007, pozitia a fost asumata de Hector Sants. Analistii sunt de parere ca cei doi sunt vinovati de "greseli sistematice", in special in urma falimentului fondului mutual Northern Rock. 5. Fred Goodwin: a fost numit "cel mai prost bancher din lume", dupa ce banca pe care o conduce, Royal Bank of Scotland, a inregistrat pierderi de 28 de miliarde de lire sterline, cele mai mari din istoria mediului de afaceri din Marea Britanie. 6.Gordon Brown: Desi se pare ca actualul premier britanic a prezis criza financiara in timpul unui discurs de acum zece ani, la Universitatea Harvard, el nu a reusit s-o si previna. Specialistii in economie il invinuiesc de faptul ca a incurajat preturile in crestere in domeniul imobiliar si creditarea in exces. 7.Georghe Bush: a fost liderul Americii in perioada in care economia a inceput sa intre in recesiune, dar nu a facut nimic pentru a opri acest lucru. Intr-un discurs de la sfarsitul mandatului sau a declarat: "Wall Street s-a imbatat. Intrebarea este de cat timp va fi nevoie pentru a se trezi si nu va mai folosi toate aceste instrumente financiare." 8.Kathleen Corbet: fosta sefa a agentiei de rating Standard & Poors, e invinuita, alaturi de celelalte agentii de acest gen, de faptul ca au acordat ratingurile pe baza declaratiilor investitorilor, fara a investiga ce se intampla cu adevarat in cadrul institutiilor financiare. 9.Hank Greenberg: fost lider al AIG, unul dintre cele mai mari companii de asigurari din lume, Greenberg a cerut ajutoare de 47 de miliarde de dolari din partea statului, invocand lipsa de lichiditati pentru a sustine compania.

10.Angelo Mozilo: a fost acuzat de marketing inselator catre clienti, facandu-i pe acestia sa se crediteze cu mult peste posibilitatile lor financiare. In timpul cat a condus compania ipotecara Countrywide, a castigat 470 de milioane de dolari. Inainte ca actiunile companiei sale sa-si piarda valoarea pe bursa, Mozilo a reusit sa vanda stocuri in valoare de 141 de milioane de dolari.