Istoricul Microbiologiei medicale

Evoluia Microbiologiei ca tiin

Microbiologia - tiin relativ tnr - domeniu
particular al tiinelor biologice, n a II-a jumtate a secolului l9. l655, A. Kircher - forme de via, invizibile cu ochiul liber. L676 A.van Leevenhoek - a examinat picturi de ap din diferite surse naturale sau de saliv cu raclaj dentar - lume fascinant ( densiti neobinuite, micare perpetu-animalcule). (l976, Leevenhoek nu a intuit particularitile structurale i funcionale ale acestor organisme) l875 F. Cohn -Caractere aparte ale microorganismelor - organisme microscopice, unicelulare, care se nmulesc prin diviziune direct ntemeietorul Microbiologiei ca tiin.

JENNER, Edward (1749-1823)

Vaccin impotriva variolei (smallpox) (1798)

OMS - Eradicarea variolei 1979, (ultimul caz natural de variola in Somalia 1977)

SEMMELWEIS Ignc rescuer of mothers(1818-1865) Inaintea ipotezei originii microbiene a infectiilor, a introdus spalarea mainilor cu cloramina pentru prevenirea febrei puerperale chlorine determinata de Streptococcus pyogenes antisepsis LISTER, Joseph, 1st Baron Lister (1827-1912) A folosit acidul phenolic in dezinfectia instrumentarului chirurgical -direct pe corp pentru prevenirea infectiilor bacteriene

Rata deceselor a scazut de la 50 % la 12 %)

L. Pasteur (l822-l895). preocupat de activitile fziologice ale microorganismelorl (fermentative, patologice. denumiri: ciuperci, infuzori, bacterii, levuri, monade. a nfiinat primele laboratoare de cercetare microbiologic. Contribuii: demonstrat experimental - fermentaiile nu sunt procese pur chimice, sunt procese biologice, rezultatul activitii metabolice a microorganismelor anaerobe. procesul fermentativ - rezultatul vieii fara aer a microorganismelor anaerobe. descrierea proceselor fermentative - bazele Microbiologiei industriale; a pus bazele teoretice ale Microbiologiei medicale umane i veterinare, demonstrnd cauzele producerii maladiilor infecioasei se cunotea caracterul transmisibil (contagios) al acestora, nu se tia ca ele sunt rezultatul ptrunderii in organism a unor ageni patogeni; proprietile de patogenitate si virulent a microorganismelor se pot modifica in vitro. din culturile de bacterii patogene i virulente deriv culturi cu virulen atenuat - vaccinuri. bazele unei activiti practice vaccinarea; a fundamentat tiinific domeniul imunitii antiinfecioase, creind un domeniu nou al tiinelor biologice Imunologia - ramur a Microbiologiei, ulterior - domeniu de sine stttor; ntemeietorul primului Institut de Microbiologie din lume Institutul Pasteur n plan teoretic - a rezolvat controversa generaiei spontane, - microorganismele - forme de via cu un grad nalt de organizare, nu se nasc spontan din materia organic,i au originea n alte celule, care

PASTEUR, Louis (1822-1895)

Vaccinuri contra holerei gainilor,anthrax (1879), rabie (prima administrare1885,5 iulie

PASTEUR, Louis (1822-1895)

molecular crystallography (1847) fermentation, spontaneous generation 1877-1887: Foundation of MICROBIOLOGY (the role of staphylococci, streptococci and pneumococci in different infectious diseases) pasteurization attenuation of virulent microorganisms, development of vaccines against chicken cholera, anthrax (1879) and erysipeloid (pig) 1885. Development of vaccine against rabies (first administration: July 6,1885)

KOCH, Robert (1843-1910)

1876: investigatii asupra potentialului patogenic bacililor anthrax 1905. Premiul Nobel in Medicina si Fiziologie 1884: postulatele lui Koch 1882:descopera bacilul tuberculozei 1881: descopera mediile de cultura solide 1883:descopera agentul cauzal al holerei Vibrio cholerae

METCHNIKOFF, Elie (1845-1916) rolul fagocitozei

ERHLICH, Paul (1854-1915) rolul anticorpilor in imunitate 1908. Premiul Nobel in Medicinasi Fiziologie Introduce un compus al arsenicului in tratarea sifilisului

FLEMING, Sir Alexander (1881-1955)

Descopera penicilina efect antibacterian (1929) FLOREY, Sir Howard Walter (1898-1968) CHAIN, Ernst Boris (1906-1979) Extractia, purificarea si cristalizarea penicilinei (1940) 1944. Premiul Nobel in Medicina si Fiziologie DOMAGK, Gerhard (1895-1964) Prontosil- prima sulfonilamida 1939. Premiul Nobel in Medicine si Fiziologie

1879 - A.Neisser a izolat gonococul Neisseria gonorrhoeae) 1885 F.Escherich izoleaza colibacilul (Escherichia coli) 1898 K.Shiga izoleaza agentul patogen al dizenteriei bacilare Shigella dysenteriae

La noi n ar- V. Babe, Cornil (Frana)-primul Tratat de Bacteriologie din lume. In sistemul nervos al animalelor moarte de turbare a descris prezena incluziilor Babe-Negri. Cantacuzino - ntemeietorul Institutului de Microbiologie,colii de Microbiologie din perioada interbelic.

a studiat patogeneza holerei, tuberculozei, vaccinul i vaccinarea antiholerica

(1854 1926)

1863 1934)

DIMENSIUNILE BACTERIILOR

VIRUSURI 10-300nm BACTERII 0.3-30 m

5 -100 m PROTOZOARE, FUNGI

PARAZITI 200 m +

MORFOLOGIA BACTERIILOR
se disting 4 grupe de bacterii: forme sferice (coci) forme alungite (bastonae) forme ncurbate/spiralate bacterii polimorfe: Actinomyces, Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma Formele sferice (coccus) -micrococi(Micrococcus)celule izolate -diplococi(Diplococcus)perechi (neisserii -bob de cafea, pneumococi -lanceolati) -streptococi (Streptococcus) -lanuri -tetracoci(Tetracoccus) cte 4 celule -sarcine(Sarcina) pachete din 8-16-32 coci -stafilococi(Staphylococcus) grmezi neregulate de coci

Formele alungite (bastonae) -bacterium bastonae cu capetele rotunjite, nu formeaz spori (Mycobacterium, Corynebacterium, enterobacterii, etc) -bacillus bastonae mari cu capetele retezate, formeaz spori ce nu depesc diametrul celulei (ex.: Bacillus anthracis). Posibil aranjarea n lanuri - streptobacili -clostridium bastonae cu capetele rotunjite, formeaz spori ce depesc diametrul celulei (ex.: Clostridium tetani, Clostridium botulinum, C. perfringens, etc)

MORFOLOGIA BACTERIILOR
Formele ncurbate (spiralate) Vibriobastonae ncurbate (1/2 spir, aspect de virgul) (ex.: Vibrio cholerae) Campylobacter, Helicobacter2 spire, aspect de pasre n zbor (ex.: Campylobacter jejuni) Spirillum celule spiralate rigide Spirochaetacelule spiralate, cu 5-25 spire, flexibile (ex.: Treponema, Leptospira, Borrelia

Tipuri morfologice de bacterii: A = diplococi; B = streptococi; C = stafilococi; D = bacili; E = cocobacili; F = bacili fusiformi; G = forme bacilare filamentoase; H = vibrioni; I = spirili; J = sarcina

STRUCTURA I FUNCIILE CELULEI BACTERIENE

peretele celular- structura reper -structuri intraparietale (care alctuiesc protoplastul bacterian) -structurile extraparietale. Structurile intraparietale Spatiul periplasmatic membrana plasmatic mezozom citoplasma ribosomii incluziile vacuolele sporul aparatul fotosintetic rhapidosomii (rhapidos = baston) incluzii ribonucleoproteice n form de baston magnetosomii incluzii intracelulare delimitate de membran, cu structur cristalin formate din magnetit (Fe3O4). Magnetosomii confer dipol magnetic permanent celulei, permindu-i s se alinieze pasiv la cmpul geomagnetic. Bacteriile care produc magnetosomi manifest magnetotaxie, adic procesul de orientare i migrare de-a lungul liniilor cmpului magnetic. Structurile extraparietale-glicocalix cu variantele sale structurale: capsula i glicocalixul comportamental;flageli fimbrii i pili, spini structuri pericelulare groase la baz i ascuite la vrf. (membrana, citoplasma, nucleoidul, ribosomii) sunt eseniale (obligatorii) i se gsesc la toate celulele bacteriene. facultative (spor, aparat fotosintetic, capsul, . flageli), la anumite grupe de Diagrama organizrii unei celule procariote (un bacil cu flagel polar) bacterii.

Nucleoidul ( echivalentul nuclear) nu poseda membrana nucleara, raspandit in toata citoplasma, reprezentat de cromozomul unic bacterian - o molecula de ADN circular ce codeaza informatia genetica. -molecule mici de ADN extracromozomial (in citoplasma) - plasmide (codifica in general caractere de patogenitate: rezistenta la antibiotice, sinteza de exotoxine, eliberare de substante cu potential toxic pentru alte bacterii (bacteriocine) Citoplasma -fin granulata, puternic bazofila, datorita continutului crescut in ribozomi si ARN . Sintezele proteice sunt codificate de catre ADN-ul bacterian, informatia copiata pe mARN-mesager, iar intracitoplasmatic tARN-de transport, aduce la nivel ribozomal AA corespunzatori secventei codate si rARN- ribozomal participa la sinteza moleculei proteice Structurale sau functionale ale celulei). Alte structuri prezente: incluziicu material de rezerva pentru metabolismul celular, incluzii cu metafosfati corpusculii metacromatici Babes - Ernst la bacilul difteric si incluzii cu glicogen la Enterobacterii; vacuole(ce contin lichid sau gaze).

Membrana citoplasmatica a celulei bacteriene - intre citoplasma si peretele celular

Modelul mozaicului fluid al structurii membranei. Fosfolipidele formeaz un strat dublu, cu componentele hidrofobe orientate spre interior, iar capetele hidrofile constituie suprafaa intern i externa a membranei. In marea lipidic proteinele plutesc ca niste iceberg-uri. Unele se extind n toata grosimea dublului strat lipidic, iar altele sunt ancorate pe faa intern sau extern. Membrana micoplasmelor i eucariotelor conine colesterol. Membrana este un dublu strat fosfolipidic i glicolipidic, la care se asociaz proteinele membranare . Ansamblul molecular al membranei este asemnat cu un ocean fosfolipidic, n care plutesc ca nite iceberguri, proteinele.

Rolurile membranei sunt multiple functionand ca: -Bariera osmotica(permeabilitate doar pentru apa si molecule proteice mici), -Membrana selectiva(constituentii utili din mediu sunt directionati in citoplasma prin transport activ), -Functie bioenergetica(preia rolul mitocondriilor din celulele eucariote, la acest nivel se genereaza si se stocheaza energia celulara), -Formarea septului de diviziune(cu participarea mezozomului care este o invaginare a citoplasmei), -Sinteza peretelui celular si a membranelor sporale, -Structura tinta pentru dezinfectante(detergenti) si antibiotice(Polimixine si Colistine)

Peretele celular (structura externa a celulei bacteriene, numeroase functii:

Structura tinta pentru lizozim si antibiotice ( lactaminele: Peniciline, Cefalosporine), Sediul sistemelor de transport pentru substantele nutritive, Sediul receptorilor pentru bacteriofagi(virusuri ale bacteriilor) si bacteriocine, Structura antigenica de suprafata(antigenul O somatic pe baza caruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii), Participa la diviziunea celulara, Imprima proprietatile morfotinctoriale (forma si raspunsul la diferite metode de colorare): raspunsul diferentiat la coloratia Gram (care este coloratia uzuala in bacteriologie) se datoreaza structurii diferite a peretelui celular, astfel se pot identifica: Gram pozitive (cu grosimea mai mare a peretelui dar cu structura mai simpla, bacteriile fiind colorate in violet) si Gram negative (peretele celular este foarte subtire, dar structura mult mai complexa,

bacteriile fiind colorate in rosu) prin coloratia speciala Ziehl-Neelsen se identifica bacilii acidoalcoolorezistenti (bacilul tuberculos) colorati in rosu, datorita continutul crescut in lipide (acizi micolici) al peretelui celular

Bacteriile Gram pozitive- peretele celular - gros, rezistent , rigid. Componenta esenial este mureina ( peptidoglican, glicopeptid, mucopeptid sau glucozaminopeptid ) Mureina - alctuit dintr-o component peptidic i una glucidic Mureina formeaz o matrice, n care se gsesc ali polimeri: polizaharide, acizi teichoici. Acizii teichoici - molecule lungi i flexibile de l-3-poliglicerol-fosfat sau de poli-ribitolfosfat, legai fosfo-diesteric . Bacteriile Gram pozitive au dou categorii de acizi teichoici: acizi lipoteichoici (ALT) traverseaz peptidoglicanul i cu o extremitate se leag de glicolipidele din membrana, iar cellalt capt este liber la suprafaa celulei; acizi teichoici parietali, ataai covalent de resturile de acid N-acetilmuramic ale mureinei. mureina+ acizii teichoici - reea polianionic sau matrice, cu rol n meninerea echilibrului cu cationii metalici, reglarea traficului de ioni, nutrieni, proteine i antibiotice. Funciile acizilor teichoici sunt multiple: acizii teichoici - structuri moleculare filamentoase, confer plus de rigiditate peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive ; fiind polianionici, au rol n transportul cationilor metalici n/i din celul; au rolul de receptori de fagi; au rolul de adezine (mediaz aderena celulei la substrat (biofilme), -rezisten la antibiotice. La bacteriile patogene, acizii teichoici sunt un factor de virulen, au proprieti chimiotactic negative fa de fagocite. Acizii teichoici parietali sunt imunogeni, att n stare liber ct i asociai celulei

Bacteriile Gram negative -prezena membranei externe. - mureina - 2,5-l0% din greutatea uscat a peretelui. Peretele mai complex- prezinta membrana extern (replic structural a membranei plasmatice), poate fi astfel considerat ca membran intern Microscopie electronica- peretele celular apare pluristratificat (structura trilaminata a membranei externe a peretelui) Mureina este localizat n stratul cel mai intern al peretelui Membrana extern a peretelui conine fosfolipide (35% din greutate), proteine (l5%) i lipopolizaharide (50%). Proteinele membranei externe =porine, regleaz permeabilitatea , constituie canalele membranare de transport celular. - s-au descris trei tipuri de porine trimerice : OmpF, OmpC i PhoE. - dublul strat fosfolipidic al membranei externe este asimetric: stratul extern conine aproape exclusiv LPS stratul intern conine aproape exclusiv fosfolipide. - lipoproteinele leag ferm membrana extern+peptidoglicanul profund -lipopolizaharidele (LPS) -inclavate n membrana extern (endotoxine) la (Salmonella, Shigella, E. coli) localizate la suprafaa celulei, endotoxine - se elibereaz numai dup pierderea integritii celulei

Peretele celular acido-alcoolo- rezistent al al micobacteriilor genuri : (Mycobacterium tuberculosis, Corynebacterium diphteriae, Nocardia asteroides) conin lipide complexe, care nu se gsesc n structura parietal a altor bacterii. se coloreaz slab dup protocolul coloraiei Gram, se coloreaz la cald cu fuxin bazic concentrat i sunt rezistente la decolorare succesiv cu acid sulfuric diluat i alcool etilic 96%- se numesc acido-alcoolorezistente.

FORMATIUNILE FACULTATIVE ALE BACTERIILOR

Cilii(flagelii)- formatiuni apendiculare de natura proteica cu rol in propulsarea celulei(organe de locomotie) spre sursa de hrana (chemotactism) - formatiuni specifice bacteriilor mobile, apar la bacili sau vibrioni, lungime mai mare decat corpul bacterian. In functie de numarul cililor si de asezarea acestora, se descriu mai multe tipuri -atriche, fara cili (bacterii imobile), - monotriche, cu cil unic la unul dintre poli (A), - lofotriche, cili multipli (manunchi) la unul dintre poli (B), - amfitriche, cu cate un cil la ambii poli (C), - peritriche, cu cili multipli in jurul celulei bacteriene (D).

Cili - important factor de patogenitate la bacterii, proteinele ciliare (flagelinele) sunt antigenice(antigenul H- flagelar) fiind capabile sa determine sinteza de anticorpi specifici. Pilii (fimbriile) - structuri multiple, scurte, drepte, filamentoase, rigide (nu au rol in locomotie, exista atat la bacterii mobile cat si imobile). In general sunt dispusi la suprafata celulei (peritriche). Reprezinta factori de patogenitate, avand origine proteica (piline) cu functie antigenica (abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici). Apar mai ales la bacteriile Gram negative (Neisserii, Pseudomonas, Enterobacterii) i -din punct de vedere functional sunt de doua tipuri: a.Pili comuni (somatici) -codificati cromozomial si au rol in aderarea la structurile celulare tinta (de exemplu colonizarea epiteliilor consta in aderarea bacteriilor la receptorii celulari, urmata de multiplicarea lor) dovedindu-se patogenitatea lor; de asemenea sunt receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) proprietate care permite lizotiparea tulpinilor in functie de prezenta receptorilor fata de un anumit bacteriofag

Pili de conjugare (sexuali) - codificati de plasmide rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) intre perechi de celule: donoare si acceptoare, prin fenomenul de conjugare(prin intermediul pililor de conjugare ai celulei donoare, se creeaza un canal prin care materialul genetic este transferat celulei acceptoare, care astfel capata proprietati noi, in special de rezistenta fata de anumite antibiotice fata de care pana atunci a fost sensibila). Capsula. unele specii bacterii prezenta un invelis de suprafata, glicocalix (masa de fibre polizaharidice intretaiate) , cu rol in aderare la structurile tinta -evidentiata la microscopul optic ca un halou necolorat in jurul celulei; (coloratii speciale pentru evidentierea sa (cu tus de China).sau prin reactia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK (anticapsulari). -prezenta la: pneumococi (Streptococcus pneumoniae) Haemophillus, Klebsiella, meningococi (Neisseria meningitidis), Clostridium perfringens. -functii: - antifagocitara si de rezistenta la actiunea factorilor fizici si chimici, aderare la receptorii structurilor tinta, inhiba activitatea bactericida a sistemului complement si a altor factori serici, reprezinta material de rezerva celular, este antigenica (antigenul K- capsular).

La unele bacterii exista doar un strat mucos de suprafata (evidentiat doar

electronomicroscopic)

Sporul bacterian -forma de rezistenta a bacteriilor la conditiile nefavorabile din mediu, identificata ca o stare dormanta a bacteriilor (nu se sintetizeaza proteine) -proprietate de specie, utila in identificarea bacteriilor. -microscopul electronic-structura complexa a acestuia in care cortexul determina rezistenta la caldura si la mentinerea deshidratarii. -conditii nefavorabile, forma vegetativa* a bacteriei trece in forma de rezistenta (spor) -proces de sporulare; -conditii prielnice, pierde invelisurile si revine la forma vegetativa (germinare) * forma vegetativa capabila sa se multiplice si sa produca boala D.p.d.v. al patologiei umane sunt implicate doua genuri bacteriene sporulate: Genul Bacillus (B. anthracis) si Genul Clostridium(C. tetani, C. botulini, C. perfringens ) -dimensiunea sporilor este mai mare decat diametrul transversal al celulei bacteriene forma celulei va fi modificata: asezare terminala(forma de bat de tobosar) Clostridium tetani asezare subterminala (forma de racheta) Bacillus cereus asezare centrala (forma de suveica) Bacillus anthracis

asezare terminala(forma de bat de tobosar) Clostridium tetani

asezare centrala (forma de suveica) Bacillus anthracis

asezare subterminala (forma de racheta) Bacillus cereus